România Liberă, iulie 1970 (Anul 28, nr. 7990-8016)

1970-07-22 / nr. 8008

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Constructorii de prefabricate de la „Progresul" - Bucureşti I au hotârît în adunarea reprezentanţilor salariaţilor încă în acest an, la nivelul principalilor indicatori din 1971 I­ n curtea întreprinderii, un grup de muncitori încarcă într-un vagon ce poartă inscripţia Satu Mare panouri mari prefabrica­te. Sunt o parte din darul pe care colectivul întreprinderii „Progresul“ îl oferă orașului crunt lovit de calamităţi, pre­fabricate pentru 150 de apar­tamente, realizate peste înda­toririle de plan. Scena pe care am surprins-o pe rampa fabricii mi s-a părut un prolog demn de cadrul şi conţinutul adunării reprezen­tanţilor salariaţilor de la „Pro­gresul“, care avea să urmeze. Căci întreaga desfăşurare a a­­cestui amplu colocviu al con­structorilor de prefabricate a fost marcată de sentimentul viu al autodepăşirii, al spori­rii, pe toate planurile, a con­tribuţiei acestui colectiv în o­­pera de construcţie şi recon­strucţie. Unitate de bază a Centralei industriale de prefabricate din beton, întreprinderea „Pro­gresul“ a încheiat primul se­mestru din 1970 cu realizări remarcabile, care depăşesc, la toţi indicatorii, toate înfăptui­rile realizate în anii anteriori. Un plus de peste patru mili­oane lei la producţia marfă, însumînd 1 567 mc prefabrica­te, beneficii suplimentare de aproape trei milioane, cele mai scăzute cheltuieli la 1000 lei producţie înregistrate vreoda­tă în sector (care au permis obţinerea unor economii de 1 656 000 lei), sunt cifre care nu mai necesită comentarii supli­mentare. Dacă am adăuga şi faptul că toate angajamentele asumate pentru perioada res­pectivă au fost şi ele copios • Primul semestru a fost încheiat cu be­neficii suplimentare de aproape trei mili­oane lei • Actualul plan cincinal va fi realizat cu 10—12 zile mai devreme • O dezbatere am­plă sub semnul auto­exigenţei­ depăşite, am fi fost îndreptă­ţiţi să credem că dezbaterile ce vor avea loc se vor desfă­şura sub semnul unei unani­me satisfacţii. N-am fost surprinşi însă să constatăm că lucrurile nu s-au petrecut aşa. Evident, atît da­rea de seamă prezentată de preşedintele comitetului de di­recţie ing. ION RÃDULESCU, cît şi cuvîntul majorităţii vor­bitorilor au consemnat pro­gresele obţinute ca pe un suc­ces meritoriu, evidenţiind ca­lităţile profesionale şi umane ale majorităţii colectivului, dovedite într-o perioadă difi­cilă prin care a trecut ţara noastră — cea a calamităţilor naturale din luna mai. Dar toţi cei ce au ţinut să-şi spu­nă cuvîntul au fost departe de a se declara întru totul sa­tisfăcuţi de cele obţinute. Ca un leit-motiv în luările de cuvînt a apărut formula­rea : „dacă am fi adăugat la aceasta şi...“. — Dacă şi secţia noastră (de tuburi Premo n.n.) şi-ar fi în­deplinit planul semestrial, spunea şeful ei, ing. MIHAI VALERIAN, la milioanele de lei obţinute suplimentar s-ar fi adăugat multe alte sute de mii, iar constructorii combi­natului chimic de la Slobozia nu ar fi întimpinat greutăţi în obţinerea acestor produse. — Dacă am fi adăugat pro­ducţiei orele de muncă pier­dute datorită absenţelor ne­motivate şi învoirilor, subli­nia tehnicianul CONSTAN­TIN MARINCEL s-ar fi acu­mulat nu mai puţin de încă două zile „pline“ ce ar fi adus alte importante plusuri de producţie.­­ Dacă toţi muncitorii ar gospodări cum se cuvine ci­mentul şi fierul beton, decla­ra contabilul şef RADU IVAN, beneficiile suplimentare pu­teau fi nu de 3 milioane ci de 5,5 milioane, diferenţa fiind reprezentată prin consumuri suplimentare de materii pri­me, rebuturi, declasări, pena­lizări. De remarcat că toţi vorbi­torii nu s-au mărginit să for­muleze doar pe acel „dacă“. PAUL MARIAN (Continuare în pag. a 3-a) în construcţie la Brăila O NOUĂ CETATE A LUMINII BRĂILA (coresp. R. I.) — In partea de vest a munici­piului Brăila, în zona industrială de la Chiscani, s-a deschis un nou şantier. Aici se va înălţa una dintre cele mai important­­e termocentrale din ţară. Proiecta­tă pentru o putere de aproape 2 000 megawaţi, noua stea de primă mărime in constelaţia Ro­mâniei socialiste va fi de patru ori mai mare decit cea de la Lotru si tot atît de puternică, cit cea de la Por­ţile de Fier. Numai corpul central, ca­re va adăposti sala maşinilor va avea o înălţime de 32 metri şi se va în­tinde pe aproape 7 000 mp. In tri­mestrul al III-lea al anului 1974, cină se va încheia pri­ma etapă, vor in­tra în funcţiune primele trei gru­puri din cele 7 cu cite este prevăzu­tă noua termocen­trală. Termocen­trala de la Brăila va dispune de cel mai înalt coş de fum din ţară care va măsura 250 me­tri înălţime. Lucră­rile marelui obiec­tiv energetic au fost încredinţate întreprinderilor „E­­nergoconstrucţia“ şi „Electromontaj“ din Bucureşti, care au început din plin e­­xecuţia. Tovarăşului W­LADYSLAW GO­MU­LKA Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarăşului MARIAN SPYCHALSKI Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone VARŞOVIA Dragi tovarăşi, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, al Consiliului de Stat, Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, al întregului popor român şi al nostru per­sonal, vă transmitem dumneavoastră şi poporului frate polonez un salut tovărăşesc şi felicitări cordiale, cu prilejul celei de-a XXVI-a aniversări a Zilei renaşterii Poloniei. Poporul român se bucură din inimă de realizările însemnate obţinute de oamenii muncii din R.P. Polonă, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, în edificarea societăţii so­cialiste şi le urează noi succese în dezvoltarea multilaterală şi înflorirea patriei lor socialiste. Ne exprimăm convingerea că relaţiile de prietenie şi cola­borare multilaterală dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc Unit Polonez, dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă vor continua să se dezvolte, pe baza marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist, în interesul popoarelor noastre, al­ unităţii ţărilor socialiste şi miş­cării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, al cauzei socia­lismului şi păcii în lume. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general Partidului Comunist Român reşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Anul XXVIII nr. 8­008 • Miercuri 22 iulie 1970 • 6 pagini 30 bani BULETINUL RECOLTEI • O realitate îmbucurătoare: secerişul este mai avansat în acest an faţă de aceeaşi dată din 1969 cu 21 la sută • Analizele făcute de specialiştii ministerului de resort demonstrează că în toate judeţele există suficiente rezerve de intensificare a ritmului de lucru în cîmp • „Argumente" ale unor direcţii agricole judeţene care nu rezistă la o exa­minare mai atentă a situaţiei • Nu lăsaţi rugina să se aştearnă pe seceri şi coase ! La începutul acestei săptă­­mîni, conducerea Ministerului Agriculturii şi Silvicuturii a a­­nalizat cu organele teritoriale din subordine, modul cum se desfăşoară lucrările agricole de vară. Pornîndu-se de la ideia că URMĂTOARELE ZILE SINT HOTARITOARE pentru succe­sul campaniei agricole, in ca­drul teleconferinţei s-a pus un accent deosebit pe lichidarea grabnică a deficienţelor care se mai constată în organizarea lu­crărilor, în folosirea mijloacelor mecanizate şi a forţelor existen­te, în asigurarea unui ritm viu de lucru în cîmp in fiecare uni­tatea agricolă. Şi pentru că a­­semenea analize pe calea unde­lor riscau să se rezume la sim­ple discuţii, ele au fost preceda­te de altele efectuate, la faţa locului, de specialiştii trimişi de minister. Comunicarea sancţiu­nilor aplicate conducerilor unor întreprinderi de mecanizare a agriculturii (Ciulniţa — Ialomi­ţa, Hagieşti — Ilfov, M. Kogăl­­niceanu şi Topologu — Tulcea, Găneasa — Olt, Drăgăneşti — Teleorman, Traian — Brăila) s-a înscris pe linia maximei exigen­ţe care se degajă de la primul şi pînă la ultimul aliniat al le­gii cu privire la organizarea muncii şi a producţiei în agri­cultură. Consacrînd „Buletinul recol­tei“ de azi problemelor discuta­te în cadrul teleconferinţelor este cazul să subliniem că rezul­tatele obţinute în executarea lu­crărilor de sezon ne dau destule temeiuri să considerăm că acti­vitatea desfăşurată în numeroa­se unităţi agricole este mai mult decât satisfăcătoare. Datele cen­tralizate recent consemnează faptul că RECOLTATUL CE­REALELOR PAIOASE DE PIL­DA, S-A EFECTUAT PE CIRCA 850 000 HA, SECERIŞUL ORZU­LUI FIIND PRACTIC ÎNCHE­IAT. Deşi In acest an secerişul a în­ceput — din cauza condiţiilor climatice — mai tîrziu ca de obicei, totuşi procentele de rea­lizare la orz şi grîu sînt In comparaţie cu aceiaşi dată din 1969 mai bine cu 21 la sută. O analiză amănunţită a rele­vat — chiar în judeţele conside­rate avansate în executarea lu­crărilor — existenţa unor mari posibilităţi de intensificare a rit­mului. în cooperativele agricole din judeţul DOLJ bunăoară, se­cerişul orzului a fost încheiat pe întreaga suprafaţă, iar la grîu s-au realizat aproape 34 000 ha (28 la sută din preve­deri). Datorită însă insuficien­tei preocupări pentru folosirea întregii capacităţi de lucru a maşinilor, în săptămîna care a trecut, combinele au fost utili­zate în proporţie de 51 la sută, iar Insămînțarea culturilor du­ble s-a efectuat în perioada res­pectivă doar pe 4 640 ha, în loc de 25 000 ha cît s-a stabilit. Di­rectorul direcţiei agricole jude-Ing. TH. MARCAROV (Continuare in pag. a 3-a) VOM DEPUI EFORTURI SPORITE PENTRU A ÎNALŢA NOI EDIFICII Scrisori şi telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU de constructori din întreaga ţară la adresa Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU au sosit, zilele acestea, numeroase scrisori şi telegrame prin care constructorii din În­treaga ţară raportează, cu prilejul sărbătorii Zilei Constructo­rului, succesele obţinute în îndeplinirea sarcinilor de plan, an­­gajindu-se să contribuie cu toate forţele la înălţarea unor noi obiective industriale, social-culturale şi locuinţe, pentru a trans­pune in viaţă măreţul program elaborat de cel de-al X-lea Congres al P.C.R. în telegrama trimisă de co­lectivul întreprinderii de Cons­trucţii Speciale Industriale şi Montaj — I.C.S.I.M. Bucureşti, se arată : Aplicind preţioasele învăţăminte date de conduce­rea partidului, în cei 20 de ani de activitate, am realizat lu­crările de construcţii industria­le, de montare a utilajelor teh­nologice şi ale instalaţiilor a­­ferente pentru 17 unităţi noi, precum şi pentru reconstrucţia, modernizarea şi mărirea capa­cităţii de producţie a altor 96 unităţi existente, punînd în funcţiune un număr de peste 300 obiective şi capacităţi de producţie. Raportăm că sarcinile şi an­gajamentele colectivului între­prinderii noastre pe semestrul I, 1970, atît in ceea ce priveş­te producţia, cît şi termenele de punere în funcţiune au fost îndeplinite integral. Pînă la sfîrşitul acestui an vom da în folosinţă toate cele 38 obiective din plan, dintre care la 6 obiective durata de execuţie va fi scurtată în to­tal cu 510 zile. în cei 20 de ani de activi­tate, se spune în telegrama adresată de lucrătorii Trustu­lui de construcţii Argeş, am realizat peste 15 000 aparta­mente din care 11 000 numai în municipiul Piteşti, 220 săli de clasă, întreprinderi de maşini agricole, numeroase capacităţi industriale de depozitare şi so­cial-culturale. Pornind în anul 1950 cu mijloace modeste, da­torită grijii permanente a con­ducerii partidului şi statului nostru, trustul este în prezent o unitate puternică cu sarcini anuale de plan de peste 270 mi­lioane lei. Anul 1970, ultimul an al actualului cincinal, coinci­de cu realizarea prin forţe pro­prii a primului bloc de panouri mari în oraşul Piteşti, cu ex­tinderea metodei de execuţie cu cofraje plane universale, prefa­­bricarea în masă a instalaţii­lor, producerea primelor panouri mari în poligonul propriu. Asigurăm conducerea parti­dului, pe dv. personal tovarăşe secretar general, că întreg acti­vul trustului in frunte cu comu­niştii nu-şi vor precupeţi efor­turile pentru înfăptuirea neabă­tută a politicii partidului în in­vestiţii, că ne vom realiza (Continuare în pag. a 5-a) Aspect din timpul montării virolelor de la conducta forţată a hidrocentralei de pe Lotru. In pag. a 3-a publicăm reportajul „LOTRUL — UN UNIVERS FANTASTIC“ Foto : NICU VAS­IES Masă oferită de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. cu prilejul celei de-a 70-a aniversări a tovarăşului Gheorghe Stoica După cum s-a anunţat, Comitetul Executiv al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român a oferit luni o masă cu prilejul celei de-a 70-a aniver­sări a zilei de naştere a tovarăşului Gheorghe Stoica, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. La festivitate, tovarăşii NICOLAE CEAUŞESCU şi GHEORGHE STOICA au rostit toasturi. | - In timpul mesei oferită de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. Toastul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Dragă tovarăşe Stoica, Stimaţi tovarăşi, Reuniunea de astă-seară e consacrată unui eveniment im­portant : împlinirii de către tovarăşul Stoica a 70 de ani de viaţă şi a peste 50 de ani de activitate în mişcarea re­voluţionară. E plăcut să ajungi la o vîrstă înaintată, cînd viaţa pe care ai trăit-o ai închinat-o unor idealuri măreţe — idealurilor socialismului şi comunismu­lui — ai consacrat-o bună­stării poporului, intereselor naţiunii tale socialiste. Viaţa şi activitatea tovarăşului Gheorghe Stoica îi face cinste nu numai lui, ci şi partidului nostru. El este unul din mili­tanţii vechi ai partidului care încă din tinereţe s-au înrolat în mişcarea socialistă şi apoi în rîndurile Partidului Comu­nist Român, contopindu-se cu năzuinţele de libertate, de dreptate socială şi de indepen­denţă naţională ale poporului nostru. El se numără printre acei care au luat parte la pri­mul Congres de constituire a Partidului Comunist Român, îndeplinind apoi munci de conducere, inclusiv pe aceea de secretar al Comitetului Central, în condiţiile activită­ţii ilegale a partidului nostru. în anii luptelor grele desfă­şurate de comunişti, de prole­tariatul român împotriva reacţiunii interne şi a domi­naţiei imperialiste străine. La chemarea partidului, împreună cu sute şi sute de comunişti şi antifascişti români, tovară­şul Stoica a mers în Spania, unde a participat la lupta îm­potriva fascismului, care tin­dea la înrobirea popoarelor, la lupta pentru apărarea de­mocraţiei. Trebuie să subli­niem că asemenea militanţi ca tovarăşul Gheorghe Stoica, care nu au precupeţit nimic în lupta revoluţionară, au con­tribuit ca Partidul Comunist Român, clasa muncitoare, po­porul român, să poată desfă­şura cu succes mari bătălii politice şi, cu modestie spu­­nînd, să se numere printre de­taşamentele de frunte care s-au ridicat împotriva fascis­mului în Europa. Au fost multe momente de seamă ale istoriei partidului şi patriei noastre la care tovară­şul Gheorghe Stoica a parti­­cipat în anii ilegalităţii. Men­ţionez acestea cu atît mai mult cu cît peste cîteva luni vom sărbători 50 de ani de la con­stituirea Partidului Comunist Român — moment de o impor­tanţă covîrşitoare în istoria luptelor revoluţionare din Ro­mânia, a mişcării noastre muncitoreşti, înfiinţarea parti­dului nostru şi-a avut rădăci­nile în dezvoltarea economico­­socială a patriei şi tocmai de aceea el a putut să se dezvol­te şi să conducă cu succes luptele pentru transformarea revoluţionară a României. Cu atît mai mult merită să subli­niem acest lucru astăzi, cînd legarea mişcării muncitoreşti, a partidelor­­ comuniste, de propriile popoare, transforma­rea lor în port-drapel şi con­ducător al acestora este pro­blema primordială pentru dez­voltarea cu succes a luptei re­voluţionare, pentru victoria socialismului, pentru apărarea păcii în lume. Partidul Comunist Român are meritul că, fiind strîns legat de poporul român, de clasa muncitoare, de forţele revoluţionare din patria noas­tră, a ştiut întotdeauna să ju­dece evenimentele şi să-şi ela­boreze linia politică în context cu interesele generale ale pro­gresului social, ale cauzei so­cialismului. Şi astăzi, analizînd dezvoltarea şi perspectivele mişcării revoluţionare, parti­dul nostru porneşte de la con­diţiile social-istorice date, de la faptul că în lume există 14 state socialiste, că sistemul socialist-mondial se poate afir­ma numai în măsura în care acţionează unitar. Noi consi­derăm că înţelegerea noilor condiţii istorice, înţelegerea ideii independenţei naţionale, a respectului suveranităţii, a neamestecului în treburile in­terne, a dreptului fiecărui partid comunist şi al fiecărei naţiuni de a-şi hotărî destine­le de sine stătător este de­terminantă pentru victoria cauzei socialismului şi păcii, precum şi pentru insuşi pro­gresul şi civilizaţia omenirii. Sărbătorind pe tovarăşul Stoica, unul din militanţii vechi ai partidului nostru, săr­bătorim pe cei care întotdeau­na au înţeles că a fi comunist înseamnă a fi în pas cu vre­mea, cu dezvoltarea socială, cu ceea ce este nou. Partidul nostru poate fi mîndru că ac­ţionează în continuare alături de tot ceea ce este progresist, că luptă pentru dezvoltarea în noile condiţii a marxism-leni­nismului, pentru progresul so­cialismului şi comunismului în lume. Tovarăşul Stoica a luptat, cum am reamintit, în Spania : el a luptat în războiul împotri­va Germaniei hitleriste, ca atîtea alte sute de mii de ce­tăţeni ai patriei noastre. După eliberare, el a îndeplinit nu­meroase sarcini de răspundere — şi Ie-a îndeplinit bine. A înţeles întotdeauna că trebuie să meargă acolo unde îl trimi­te partidul, unde este necesar să acţioneze pentru realizarea în viaţă a liniei generale a partidului. Am lucrat direct cu tovarăşul Stoica, inclusiv aici, în Dobrogea. Ştiu cu cită pasiune, cu cită hotărîre a ac­ţionat în acele împrejurări. Şi astăzi, în calitate de membru al Comitetului Executiv al Co­mitetului Central ştim cu cită pasiune, cu cită fermitate ac­ţionează pentru a contribui nu numai la elaborarea liniei ge­nerale a partidului nostru, dar şi la transpunerea ei în viaţă — atît în problemele transfor­mării socialiste a patriei, cît şi în problemele politicii in­ternaţionale. Noi îl sărbătorim pe tovară­şul Stoica ca pe unul din to­varăşii de luptă vechi, cu care mulţi de aici am luptat în ile­galitate, cu care toţi lucrăm acum împreună. Ştim că în­totdeauna, preocupîndu-se de interesele generale ale clasei muncitoare, ale poporului, el a avut în vedere că acestea pot fi îndeplinite în condiţiuni bune numai în măsura in care partidul este puternic, unit, neadmiţînd niciodată acţiuni care să dăuneze unităţii parti­dului, făcînd totul pentru în­tărirea unităţii sale de mono­lit. Relev acest lucru, tovarăşi, ca pe o învăţătură principală a istoriei partidului nostru, învăţătură pe care o vom sublinia şi la aniversarea ce­lor 50 de ani de existenţă ai săi. Ştim cu toţii că unitatea a fost baza succeselor parti­dului şi că, atunci cînd nu a existat unitate, partidul nu şi-a putut îndeplini rolul. Pentru ca un partid comunist — inclusiv partidul nostru — să-şi îndeplinească rolul de forţă politică conducătoare a societăţii în făurirea socialis­mului şi comunismului, cl tre­buie să fie puternic, unit şi să nu admită în rîndurile sale nici un fel de fisură. Democra­ţia socialistă, democraţia par­tinică, presupune discuţii, dezbateri libere, elaborarea colectivă a liniei politice, ac­tivitate colectivă pentru înfăp­tuirea ei. Totodată, ea presu­pune o disciplină fermă care să nu permită nimănui să se abată de la hotărîri sau, a­­tunci cînd aceasta se întîmplă, să se ia toate măsurile nece­sare pentru a apăra partidul, unitatea sa, pentru a garanta clasei muncitoare, naţiunii so­cialiste, forţa care s-o conducă spre victorie, spre socialism, spre comunism. Doresc să adresez tovarăşu­lui Gheorghe Stoica cele mai calde şi sincere felicitări din partea mea şi a voastră, a tu­turor, din partea Comitetului nostru Central, a partidului, a poporului nostru. Doresc să-i urez ani mulți ca, îm­preună cu conducerea parti­dului, cu partidul, cu poporul nostru, să meargă ferm înain­te spre realizarea programului stabilit de Congresul al X-lea, pentru a face ca patria noastră să devină tot mai puternică, tot mai bogată, tot mai înain­tată. In felul acesta vom con­tribui la întărirea sistemului socialist mondial, la realizarea unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi munci­toreşti, la victoria cauzei so­cialismului şi păcii în lume. Iţi doresc, tovarășe Stoica, multă sănătate, multă fericire. Toastul tovarăşului GHEORGHE STOICA Dragi tovarăşi şi tovarăşe. Aş dori, înainte de toate, să mulţumesc Comitetului Exe­cutiv pentru înalta apreciere dată activităţii mele, să mul­ţumesc tovarăşului Ceauşescu pentru cuvintele bune, tovără­şeşti, pe care mi le-a adresat şi, totodată, să mă declar în­trutotul de acord cu conţinu­tul politic al cuvîntării sale, îndreptată spre întărirea con­tinuă a partidului nostru, a rolului său, a forţei şi unită­ţii sale, spre întărirea — pe baza respectării independen­ţei şi suveranităţii fiecărui partid — a unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti in­ternaţionale. Aş dori, de ase­menea, să folosesc acest prilej pentru a adresa mulţumiri to­varăşilor, organizaţiilor ob­şteşti, care m-au felicitat la aniversarea zilei mele de naş­tere. (Continuare in pag. a 5-a)

Next