România Liberă, iulie 1970 (Anul 28, nr. 7990-8016)
1970-07-22 / nr. 8008
Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Constructorii de prefabricate de la „Progresul" - Bucureşti I au hotârît în adunarea reprezentanţilor salariaţilor încă în acest an, la nivelul principalilor indicatori din 1971 I n curtea întreprinderii, un grup de muncitori încarcă într-un vagon ce poartă inscripţia Satu Mare panouri mari prefabricate. Sunt o parte din darul pe care colectivul întreprinderii „Progresul“ îl oferă orașului crunt lovit de calamităţi, prefabricate pentru 150 de apartamente, realizate peste îndatoririle de plan. Scena pe care am surprins-o pe rampa fabricii mi s-a părut un prolog demn de cadrul şi conţinutul adunării reprezentanţilor salariaţilor de la „Progresul“, care avea să urmeze. Căci întreaga desfăşurare a acestui amplu colocviu al constructorilor de prefabricate a fost marcată de sentimentul viu al autodepăşirii, al sporirii, pe toate planurile, a contribuţiei acestui colectiv în opera de construcţie şi reconstrucţie. Unitate de bază a Centralei industriale de prefabricate din beton, întreprinderea „Progresul“ a încheiat primul semestru din 1970 cu realizări remarcabile, care depăşesc, la toţi indicatorii, toate înfăptuirile realizate în anii anteriori. Un plus de peste patru milioane lei la producţia marfă, însumînd 1 567 mc prefabricate, beneficii suplimentare de aproape trei milioane, cele mai scăzute cheltuieli la 1000 lei producţie înregistrate vreodată în sector (care au permis obţinerea unor economii de 1 656 000 lei), sunt cifre care nu mai necesită comentarii suplimentare. Dacă am adăuga şi faptul că toate angajamentele asumate pentru perioada respectivă au fost şi ele copios • Primul semestru a fost încheiat cu beneficii suplimentare de aproape trei milioane lei • Actualul plan cincinal va fi realizat cu 10—12 zile mai devreme • O dezbatere amplă sub semnul autoexigenţei depăşite, am fi fost îndreptăţiţi să credem că dezbaterile ce vor avea loc se vor desfăşura sub semnul unei unanime satisfacţii. N-am fost surprinşi însă să constatăm că lucrurile nu s-au petrecut aşa. Evident, atît darea de seamă prezentată de preşedintele comitetului de direcţie ing. ION RÃDULESCU, cît şi cuvîntul majorităţii vorbitorilor au consemnat progresele obţinute ca pe un succes meritoriu, evidenţiind calităţile profesionale şi umane ale majorităţii colectivului, dovedite într-o perioadă dificilă prin care a trecut ţara noastră — cea a calamităţilor naturale din luna mai. Dar toţi cei ce au ţinut să-şi spună cuvîntul au fost departe de a se declara întru totul satisfăcuţi de cele obţinute. Ca un leit-motiv în luările de cuvînt a apărut formularea : „dacă am fi adăugat la aceasta şi...“. — Dacă şi secţia noastră (de tuburi Premo n.n.) şi-ar fi îndeplinit planul semestrial, spunea şeful ei, ing. MIHAI VALERIAN, la milioanele de lei obţinute suplimentar s-ar fi adăugat multe alte sute de mii, iar constructorii combinatului chimic de la Slobozia nu ar fi întimpinat greutăţi în obţinerea acestor produse. — Dacă am fi adăugat producţiei orele de muncă pierdute datorită absenţelor nemotivate şi învoirilor, sublinia tehnicianul CONSTANTIN MARINCEL s-ar fi acumulat nu mai puţin de încă două zile „pline“ ce ar fi adus alte importante plusuri de producţie. Dacă toţi muncitorii ar gospodări cum se cuvine cimentul şi fierul beton, declara contabilul şef RADU IVAN, beneficiile suplimentare puteau fi nu de 3 milioane ci de 5,5 milioane, diferenţa fiind reprezentată prin consumuri suplimentare de materii prime, rebuturi, declasări, penalizări. De remarcat că toţi vorbitorii nu s-au mărginit să formuleze doar pe acel „dacă“. PAUL MARIAN (Continuare în pag. a 3-a) în construcţie la Brăila O NOUĂ CETATE A LUMINII BRĂILA (coresp. R. I.) — In partea de vest a municipiului Brăila, în zona industrială de la Chiscani, s-a deschis un nou şantier. Aici se va înălţa una dintre cele mai importante termocentrale din ţară. Proiectată pentru o putere de aproape 2 000 megawaţi, noua stea de primă mărime in constelaţia României socialiste va fi de patru ori mai mare decit cea de la Lotru si tot atît de puternică, cit cea de la Porţile de Fier. Numai corpul central, care va adăposti sala maşinilor va avea o înălţime de 32 metri şi se va întinde pe aproape 7 000 mp. In trimestrul al III-lea al anului 1974, cină se va încheia prima etapă, vor intra în funcţiune primele trei grupuri din cele 7 cu cite este prevăzută noua termocentrală. Termocentrala de la Brăila va dispune de cel mai înalt coş de fum din ţară care va măsura 250 metri înălţime. Lucrările marelui obiectiv energetic au fost încredinţate întreprinderilor „Energoconstrucţia“ şi „Electromontaj“ din Bucureşti, care au început din plin execuţia. Tovarăşului WLADYSLAW GOMULKA Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarăşului MARIAN SPYCHALSKI Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone VARŞOVIA Dragi tovarăşi, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat, Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, al întregului popor român şi al nostru personal, vă transmitem dumneavoastră şi poporului frate polonez un salut tovărăşesc şi felicitări cordiale, cu prilejul celei de-a XXVI-a aniversări a Zilei renaşterii Poloniei. Poporul român se bucură din inimă de realizările însemnate obţinute de oamenii muncii din R.P. Polonă, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, în edificarea societăţii socialiste şi le urează noi succese în dezvoltarea multilaterală şi înflorirea patriei lor socialiste. Ne exprimăm convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare multilaterală dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc Unit Polonez, dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă vor continua să se dezvolte, pe baza marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist, în interesul popoarelor noastre, al unităţii ţărilor socialiste şi mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, al cauzei socialismului şi păcii în lume. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general Partidului Comunist Român reşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Anul XXVIII nr. 8008 • Miercuri 22 iulie 1970 • 6 pagini 30 bani BULETINUL RECOLTEI • O realitate îmbucurătoare: secerişul este mai avansat în acest an faţă de aceeaşi dată din 1969 cu 21 la sută • Analizele făcute de specialiştii ministerului de resort demonstrează că în toate judeţele există suficiente rezerve de intensificare a ritmului de lucru în cîmp • „Argumente" ale unor direcţii agricole judeţene care nu rezistă la o examinare mai atentă a situaţiei • Nu lăsaţi rugina să se aştearnă pe seceri şi coase ! La începutul acestei săptămîni, conducerea Ministerului Agriculturii şi Silvicuturii a analizat cu organele teritoriale din subordine, modul cum se desfăşoară lucrările agricole de vară. Pornîndu-se de la ideia că URMĂTOARELE ZILE SINT HOTARITOARE pentru succesul campaniei agricole, in cadrul teleconferinţei s-a pus un accent deosebit pe lichidarea grabnică a deficienţelor care se mai constată în organizarea lucrărilor, în folosirea mijloacelor mecanizate şi a forţelor existente, în asigurarea unui ritm viu de lucru în cîmp in fiecare unitatea agricolă. Şi pentru că asemenea analize pe calea undelor riscau să se rezume la simple discuţii, ele au fost precedate de altele efectuate, la faţa locului, de specialiştii trimişi de minister. Comunicarea sancţiunilor aplicate conducerilor unor întreprinderi de mecanizare a agriculturii (Ciulniţa — Ialomiţa, Hagieşti — Ilfov, M. Kogălniceanu şi Topologu — Tulcea, Găneasa — Olt, Drăgăneşti — Teleorman, Traian — Brăila) s-a înscris pe linia maximei exigenţe care se degajă de la primul şi pînă la ultimul aliniat al legii cu privire la organizarea muncii şi a producţiei în agricultură. Consacrînd „Buletinul recoltei“ de azi problemelor discutate în cadrul teleconferinţelor este cazul să subliniem că rezultatele obţinute în executarea lucrărilor de sezon ne dau destule temeiuri să considerăm că activitatea desfăşurată în numeroase unităţi agricole este mai mult decât satisfăcătoare. Datele centralizate recent consemnează faptul că RECOLTATUL CEREALELOR PAIOASE DE PILDA, S-A EFECTUAT PE CIRCA 850 000 HA, SECERIŞUL ORZULUI FIIND PRACTIC ÎNCHEIAT. Deşi In acest an secerişul a început — din cauza condiţiilor climatice — mai tîrziu ca de obicei, totuşi procentele de realizare la orz şi grîu sînt In comparaţie cu aceiaşi dată din 1969 mai bine cu 21 la sută. O analiză amănunţită a relevat — chiar în judeţele considerate avansate în executarea lucrărilor — existenţa unor mari posibilităţi de intensificare a ritmului. în cooperativele agricole din judeţul DOLJ bunăoară, secerişul orzului a fost încheiat pe întreaga suprafaţă, iar la grîu s-au realizat aproape 34 000 ha (28 la sută din prevederi). Datorită însă insuficientei preocupări pentru folosirea întregii capacităţi de lucru a maşinilor, în săptămîna care a trecut, combinele au fost utilizate în proporţie de 51 la sută, iar Insămînțarea culturilor duble s-a efectuat în perioada respectivă doar pe 4 640 ha, în loc de 25 000 ha cît s-a stabilit. Directorul direcţiei agricole jude-Ing. TH. MARCAROV (Continuare in pag. a 3-a) VOM DEPUI EFORTURI SPORITE PENTRU A ÎNALŢA NOI EDIFICII Scrisori şi telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU de constructori din întreaga ţară la adresa Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU au sosit, zilele acestea, numeroase scrisori şi telegrame prin care constructorii din Întreaga ţară raportează, cu prilejul sărbătorii Zilei Constructorului, succesele obţinute în îndeplinirea sarcinilor de plan, angajindu-se să contribuie cu toate forţele la înălţarea unor noi obiective industriale, social-culturale şi locuinţe, pentru a transpune in viaţă măreţul program elaborat de cel de-al X-lea Congres al P.C.R. în telegrama trimisă de colectivul întreprinderii de Construcţii Speciale Industriale şi Montaj — I.C.S.I.M. Bucureşti, se arată : Aplicind preţioasele învăţăminte date de conducerea partidului, în cei 20 de ani de activitate, am realizat lucrările de construcţii industriale, de montare a utilajelor tehnologice şi ale instalaţiilor aferente pentru 17 unităţi noi, precum şi pentru reconstrucţia, modernizarea şi mărirea capacităţii de producţie a altor 96 unităţi existente, punînd în funcţiune un număr de peste 300 obiective şi capacităţi de producţie. Raportăm că sarcinile şi angajamentele colectivului întreprinderii noastre pe semestrul I, 1970, atît in ceea ce priveşte producţia, cît şi termenele de punere în funcţiune au fost îndeplinite integral. Pînă la sfîrşitul acestui an vom da în folosinţă toate cele 38 obiective din plan, dintre care la 6 obiective durata de execuţie va fi scurtată în total cu 510 zile. în cei 20 de ani de activitate, se spune în telegrama adresată de lucrătorii Trustului de construcţii Argeş, am realizat peste 15 000 apartamente din care 11 000 numai în municipiul Piteşti, 220 săli de clasă, întreprinderi de maşini agricole, numeroase capacităţi industriale de depozitare şi social-culturale. Pornind în anul 1950 cu mijloace modeste, datorită grijii permanente a conducerii partidului şi statului nostru, trustul este în prezent o unitate puternică cu sarcini anuale de plan de peste 270 milioane lei. Anul 1970, ultimul an al actualului cincinal, coincide cu realizarea prin forţe proprii a primului bloc de panouri mari în oraşul Piteşti, cu extinderea metodei de execuţie cu cofraje plane universale, prefabricarea în masă a instalaţiilor, producerea primelor panouri mari în poligonul propriu. Asigurăm conducerea partidului, pe dv. personal tovarăşe secretar general, că întreg activul trustului in frunte cu comuniştii nu-şi vor precupeţi eforturile pentru înfăptuirea neabătută a politicii partidului în investiţii, că ne vom realiza (Continuare în pag. a 5-a) Aspect din timpul montării virolelor de la conducta forţată a hidrocentralei de pe Lotru. In pag. a 3-a publicăm reportajul „LOTRUL — UN UNIVERS FANTASTIC“ Foto : NICU VASIES Masă oferită de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. cu prilejul celei de-a 70-a aniversări a tovarăşului Gheorghe Stoica După cum s-a anunţat, Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român a oferit luni o masă cu prilejul celei de-a 70-a aniversări a zilei de naştere a tovarăşului Gheorghe Stoica, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. La festivitate, tovarăşii NICOLAE CEAUŞESCU şi GHEORGHE STOICA au rostit toasturi. | - In timpul mesei oferită de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. Toastul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Dragă tovarăşe Stoica, Stimaţi tovarăşi, Reuniunea de astă-seară e consacrată unui eveniment important : împlinirii de către tovarăşul Stoica a 70 de ani de viaţă şi a peste 50 de ani de activitate în mişcarea revoluţionară. E plăcut să ajungi la o vîrstă înaintată, cînd viaţa pe care ai trăit-o ai închinat-o unor idealuri măreţe — idealurilor socialismului şi comunismului — ai consacrat-o bunăstării poporului, intereselor naţiunii tale socialiste. Viaţa şi activitatea tovarăşului Gheorghe Stoica îi face cinste nu numai lui, ci şi partidului nostru. El este unul din militanţii vechi ai partidului care încă din tinereţe s-au înrolat în mişcarea socialistă şi apoi în rîndurile Partidului Comunist Român, contopindu-se cu năzuinţele de libertate, de dreptate socială şi de independenţă naţională ale poporului nostru. El se numără printre acei care au luat parte la primul Congres de constituire a Partidului Comunist Român, îndeplinind apoi munci de conducere, inclusiv pe aceea de secretar al Comitetului Central, în condiţiile activităţii ilegale a partidului nostru. în anii luptelor grele desfăşurate de comunişti, de proletariatul român împotriva reacţiunii interne şi a dominaţiei imperialiste străine. La chemarea partidului, împreună cu sute şi sute de comunişti şi antifascişti români, tovarăşul Stoica a mers în Spania, unde a participat la lupta împotriva fascismului, care tindea la înrobirea popoarelor, la lupta pentru apărarea democraţiei. Trebuie să subliniem că asemenea militanţi ca tovarăşul Gheorghe Stoica, care nu au precupeţit nimic în lupta revoluţionară, au contribuit ca Partidul Comunist Român, clasa muncitoare, poporul român, să poată desfăşura cu succes mari bătălii politice şi, cu modestie spunînd, să se numere printre detaşamentele de frunte care s-au ridicat împotriva fascismului în Europa. Au fost multe momente de seamă ale istoriei partidului şi patriei noastre la care tovarăşul Gheorghe Stoica a participat în anii ilegalităţii. Menţionez acestea cu atît mai mult cu cît peste cîteva luni vom sărbători 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român — moment de o importanţă covîrşitoare în istoria luptelor revoluţionare din România, a mişcării noastre muncitoreşti, înfiinţarea partidului nostru şi-a avut rădăcinile în dezvoltarea economicosocială a patriei şi tocmai de aceea el a putut să se dezvolte şi să conducă cu succes luptele pentru transformarea revoluţionară a României. Cu atît mai mult merită să subliniem acest lucru astăzi, cînd legarea mişcării muncitoreşti, a partidelor comuniste, de propriile popoare, transformarea lor în port-drapel şi conducător al acestora este problema primordială pentru dezvoltarea cu succes a luptei revoluţionare, pentru victoria socialismului, pentru apărarea păcii în lume. Partidul Comunist Român are meritul că, fiind strîns legat de poporul român, de clasa muncitoare, de forţele revoluţionare din patria noastră, a ştiut întotdeauna să judece evenimentele şi să-şi elaboreze linia politică în context cu interesele generale ale progresului social, ale cauzei socialismului. Şi astăzi, analizînd dezvoltarea şi perspectivele mişcării revoluţionare, partidul nostru porneşte de la condiţiile social-istorice date, de la faptul că în lume există 14 state socialiste, că sistemul socialist-mondial se poate afirma numai în măsura în care acţionează unitar. Noi considerăm că înţelegerea noilor condiţii istorice, înţelegerea ideii independenţei naţionale, a respectului suveranităţii, a neamestecului în treburile interne, a dreptului fiecărui partid comunist şi al fiecărei naţiuni de a-şi hotărî destinele de sine stătător este determinantă pentru victoria cauzei socialismului şi păcii, precum şi pentru insuşi progresul şi civilizaţia omenirii. Sărbătorind pe tovarăşul Stoica, unul din militanţii vechi ai partidului nostru, sărbătorim pe cei care întotdeauna au înţeles că a fi comunist înseamnă a fi în pas cu vremea, cu dezvoltarea socială, cu ceea ce este nou. Partidul nostru poate fi mîndru că acţionează în continuare alături de tot ceea ce este progresist, că luptă pentru dezvoltarea în noile condiţii a marxism-leninismului, pentru progresul socialismului şi comunismului în lume. Tovarăşul Stoica a luptat, cum am reamintit, în Spania : el a luptat în războiul împotriva Germaniei hitleriste, ca atîtea alte sute de mii de cetăţeni ai patriei noastre. După eliberare, el a îndeplinit numeroase sarcini de răspundere — şi Ie-a îndeplinit bine. A înţeles întotdeauna că trebuie să meargă acolo unde îl trimite partidul, unde este necesar să acţioneze pentru realizarea în viaţă a liniei generale a partidului. Am lucrat direct cu tovarăşul Stoica, inclusiv aici, în Dobrogea. Ştiu cu cită pasiune, cu cită hotărîre a acţionat în acele împrejurări. Şi astăzi, în calitate de membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central ştim cu cită pasiune, cu cită fermitate acţionează pentru a contribui nu numai la elaborarea liniei generale a partidului nostru, dar şi la transpunerea ei în viaţă — atît în problemele transformării socialiste a patriei, cît şi în problemele politicii internaţionale. Noi îl sărbătorim pe tovarăşul Stoica ca pe unul din tovarăşii de luptă vechi, cu care mulţi de aici am luptat în ilegalitate, cu care toţi lucrăm acum împreună. Ştim că întotdeauna, preocupîndu-se de interesele generale ale clasei muncitoare, ale poporului, el a avut în vedere că acestea pot fi îndeplinite în condiţiuni bune numai în măsura in care partidul este puternic, unit, neadmiţînd niciodată acţiuni care să dăuneze unităţii partidului, făcînd totul pentru întărirea unităţii sale de monolit. Relev acest lucru, tovarăşi, ca pe o învăţătură principală a istoriei partidului nostru, învăţătură pe care o vom sublinia şi la aniversarea celor 50 de ani de existenţă ai săi. Ştim cu toţii că unitatea a fost baza succeselor partidului şi că, atunci cînd nu a existat unitate, partidul nu şi-a putut îndeplini rolul. Pentru ca un partid comunist — inclusiv partidul nostru — să-şi îndeplinească rolul de forţă politică conducătoare a societăţii în făurirea socialismului şi comunismului, cl trebuie să fie puternic, unit şi să nu admită în rîndurile sale nici un fel de fisură. Democraţia socialistă, democraţia partinică, presupune discuţii, dezbateri libere, elaborarea colectivă a liniei politice, activitate colectivă pentru înfăptuirea ei. Totodată, ea presupune o disciplină fermă care să nu permită nimănui să se abată de la hotărîri sau, atunci cînd aceasta se întîmplă, să se ia toate măsurile necesare pentru a apăra partidul, unitatea sa, pentru a garanta clasei muncitoare, naţiunii socialiste, forţa care s-o conducă spre victorie, spre socialism, spre comunism. Doresc să adresez tovarăşului Gheorghe Stoica cele mai calde şi sincere felicitări din partea mea şi a voastră, a tuturor, din partea Comitetului nostru Central, a partidului, a poporului nostru. Doresc să-i urez ani mulți ca, împreună cu conducerea partidului, cu partidul, cu poporul nostru, să meargă ferm înainte spre realizarea programului stabilit de Congresul al X-lea, pentru a face ca patria noastră să devină tot mai puternică, tot mai bogată, tot mai înaintată. In felul acesta vom contribui la întărirea sistemului socialist mondial, la realizarea unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti, la victoria cauzei socialismului şi păcii în lume. Iţi doresc, tovarășe Stoica, multă sănătate, multă fericire. Toastul tovarăşului GHEORGHE STOICA Dragi tovarăşi şi tovarăşe. Aş dori, înainte de toate, să mulţumesc Comitetului Executiv pentru înalta apreciere dată activităţii mele, să mulţumesc tovarăşului Ceauşescu pentru cuvintele bune, tovărăşeşti, pe care mi le-a adresat şi, totodată, să mă declar întrutotul de acord cu conţinutul politic al cuvîntării sale, îndreptată spre întărirea continuă a partidului nostru, a rolului său, a forţei şi unităţii sale, spre întărirea — pe baza respectării independenţei şi suveranităţii fiecărui partid — a unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Aş dori, de asemenea, să folosesc acest prilej pentru a adresa mulţumiri tovarăşilor, organizaţiilor obşteşti, care m-au felicitat la aniversarea zilei mele de naştere. (Continuare in pag. a 5-a)