România Liberă, octombrie 1970 (Anul 28, nr. 8068-8094)

1970-10-13 / nr. 8078

I,România libera. Primirea de către preşedintele Republicii Islanda Ofrmare din pag. V fcunttaţie de a fi oaspeţii dv. şi pentru primirea deosebit de călduroasă pe care ne-aţi fă­cut-o. De asemenea, mă folo­sesc de acest prilej pentru a vă adresa dv. şi poporului is­landez un salut prietenesc din partea mea şi a poporului ro­mân. Intr-adevăr, aşa cum aţi re­marcat, între ţările noastre, deşi situate la mari distanţe există relaţii de prietenie. In ultimii ani ele au cunoscut o extindere continuă. Vizita in România, in primăvara acestui an, a ministrului de afaceri externe al Islandei a contribu­it la dezvoltarea acestor relaţii. Cunoaştem rezultatele popo­rului islandez în dezvoltarea sa economică şi socială şi ne bucură mult realizările obţinu­te în aceste domenii. La rîn­­dul său, poporul român obţine succese însemnate în constru­irea orînduirii noi, pe linia progresului economic şi social. Aceasta creează condiţii favo­rabile dezvoltării în continuare a legăturilor de colaborare e­­conomică, tehnico-ştiinţifică şi culturală, dintre popoarele noastre. Faptul că, deşi ţările noas­tre au orînduiri sociale diferi­te, relaţiile dintre ele se dez­voltă în mod pozitiv, se dato­­reşte respectării principiilor independenţei şi suveranităţii deplinei egalităţi în drepturi, respectului reciproc , ceea ce deschide o bună perspectivă evoluţiei viitoare a acestor re­laţii. Sper, domnule preşedinte, că veţi avea plăcerea să vizi­taţi intr-un viitor nu prea în­depărtat România şi să cu­noaşteţi munca şi preocupările poporului nostru, dorinţa sa de pace, de colaborare cu Is­landa, cu toate popoarele lu­mii. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a toastat în sănăta­tea şefului statului islandez şi a soţiei sale, a primului minis­tru, pentru prietenia dintre ce­le două popoare, pentru propă­şirea Islandei. Luni seara, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi persoane­le oficiale care îl însoţesc au fost conduse la aeroport de preşedintele Republicii Islan­da, Khristjan Eldjarn, și de celelalte oficialități islandeze. Următoarea escală a aerona­vei prezidențiale, în drum spre New York, este orașul Montreal din Canada. Semnarea Acordului privind schimbul de mărfuri intre România şi Iugoslavia pe perioada 1971 - 1975 Ca urmare a tratativelor desfăşurate în spiritul priete­niei şi înţelegerii reciproce, la 12 octombrie 1970 a fost sem­nat, la Bucureşti, Acordul pri­vind schimbul de mărfuri între Republica Socialistă România și Republica Socialistă Federa­tivă Iugoslavia, pe perioada 1971—1975. Conform acestui acord, Re­publica Socialistă Federativă Iugoslavia va livra în Republi­ca Socialistă România­­ cabluri electrice, minereu de fier, bauxi­tă, celuloză, produse siderurgi­ce, produse din cupru şi din a­­lamă, materii prime şi produse farmaceutice, o gamă largă de produse chimice, bunuri de larg consum şi altele. Republica Socialistă Româ­nia va livra­­ produse petrolie­re, anvelope, aluminiu blocuri, cauciuc sintetic, produse far­maceutice, produse ale indus­triei lemnului, bunuri de larg consum şi altele. Acordul prevede, de aseme­nea, efectuarea unui volum însemnat de livrări reciproce de maşini şi utilaje, în mare parte bazate pe operaţiunile de cooperare perfectate între în­treprinderile şi centralele in­dustriale ale Republicii Socia­liste România şi organizaţiile economice din Republica Soci­alistă Federativă Iugoslavia. Astfel, se vor efectua livrări reciproce de locomotive elec­trice, maşini-unelte, produse e­­lectrotehnice etc. De asemenea, Republica So­cialistă România va efectua li­vrări de instalaţii pentru ci­ment, şaseuri de autocamioane, maşini agricole, iar Republica Socialistă Federativă Iugosla­via va efectua livrări de mo­toare Diesel, navale şi pentru autovehicule. Acordul prevede creşterea de peste două ori a volumului schimbului de mărfuri în ur­mătorii cinci ani, faţă de cel realizat în perioada 1965—1970. Din partea română acordul a fost semnat de Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior, iar din partea iugoslavă de Muhamed Hadzic, secretarul federal pentru comerţul exte­rior. Cu ocazia semnării acordului, cei doi miniştri au exprimat satisfacţia celor două părţi în legătură cu creşterea volumu­lui de schimburi convenite, precum şi cu noile îmbunătă­ţiri calitative ale acestora, da­torate în cea mai mare parte ac­tivităţii rodnice desfăşurate de Comisia mixtă româno—iu­goslavă de colaborare econo­mică. La semnare, au fost de faţă Emil Drăgănescu, vicepreşedin­te al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste Româ­nia, preşedintele părţii româ­ne în comisia mixtă româno— iugoslavă de colaborare econo­mică, Petru Burlacu, adjunct al ministrului afacerilor externe, precum şi membrii celor două delegaţii. Erau, de asemenea, prezenţi Draghişa Djokovici, membru al Vecei Executive a Republicii Socialiste Federative Iugosla­via, Iso Njegovan, ambasado­rul R.S.F Iugoslavia la Bucu­reşti şi membri ai ambasadei. ★ In cursul după—amiezii se­cretarul federal pentru comerţ exterior Muhamed Hadzic, a părăsit Capitala. (Agerpres) Conferirea titlului de „doctor honoris causa“ al Universităţii din Bucureşti prof. dr. II. Eghbal (Iran) Profesorului dr. Manoutchehr Eghbal, de la Universitatea din Teheran — preşedintele şi direc­torul general al Societăţii ira­niene de petrol i-a fost conferit luni, în cadrul unei solemnităţi, titlul de „doctor honoris causa“ al Universităţii din Bucureşti, în ştiinţele social-economice. La solemnitate au participat Alexandru Roabă, ministrul pe­trolului, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă, profesori şi studenţi. Au fost de faţă Soltan H. V. Sariandaji, ambasadorul Iranului la Bucureşti, şi membri ai amba­sadei. Rostind un cuvint de deschi­dere, prof. dr. docent Jean Li­­vescu, rectorul Universităţii bucureştene, a salutat călduros prezenţa oaspetelui. Prof. dr. do­cent Mircea Lepădătescu, deca­nul Facultăţii de drept, a relevat apoi personalitatea prof. dr. M. Eghbal, militant consecvent pen­tru modernizarea social-economi­­că şi politică a ţării sale şi propă­şirea multilaterală a poporului iranian, pentru dezvoltarea rela­ţiilor economice şi cultural-ştiin­­ţifice între toate ţările lumii şi asigurarea păcii. In aplauzele asistenţei, prof. dr. M. Eghbal i-a fost înmînată diploma de „doctor honoris causa“. Mulţumind pentru cinstirea în­cordată, de cea mai mare uni­versitate a ţării noastre, oaspe­tele a arătat că aceasta­­consti­­tuie o expresie a legăturilor trainice existente între popoa­rele român şi iranian, subliniind în acest context tradiţionalele relaţii de cooperare economică şi cultural-ştiinţifică dintre cele două popoare. (Agerpres). TREN EXPERIMENTAL DE MARE VITEZĂ Pe traseul celei de a doua magistrale feroviare electrifi­cate, între Craiova şi Filiaşi, a fost pus în circulaţie un tren experimental cu o viteză de 160 km pe oră. Noul expe­riment face parte dintr-un program de studii iniţiat de Institutul de cercetări fero­viare, în vederea introducerii în circulaţie curentă a trenu­rilor de mare viteză. RUBINUL DE TURDA Rubinul de Turda, pe baza căruia artiştii sticlari români creează frumoasele vase de sti­clă roşie, cunoscute deja în multe ţări ale lumii, a fost ob­ţinut nu demult de către doi ingineri chimişti, Pavel Şi­­monfi şi Viorel Cristea. Proce­deul de elaborare a acestui ru­bin constituie o noutate pe plan mondial şi face obiectul brevetului de invenţie nr. 57 703. Combinatul turdean de sticlărie a lansat în producţie fabricarea preţioasei materii prime şi asigură întreaga can­titate necesară fabricilor de sticlă din ţară-­ MAGAZIN CU APROVIZIONARE DIRECTA PLOIEŞTI (coresp. R. I., Al. Mihai). In localitate a fost în­fiinţat un magazin de încăl­ţăminte cu aprovizionare di­rectă de la producător. Com­binatul de încălţăminte nr. 2 Bucureşti va pune astfel la dispoziţia cumpărătorilor o gamă variată de pantofi, ciz­me şi alte articole de încălţă­minte pentru femei, bărbaţi şi copii. PESTE 2000 FAMILII ÎN CASE NOI IAŞI (coresp. R.I., M. Be­­ram). Lucrătorii Trustului ie­­şan de construcţii sunt ocupaţi în aceste zile cu terminarea u­­nui număr de peste 300 apar­tamente ce se vor adăuga celor 2 000 date în folosinţă în cursul primelor trei trimestre ale a­­cestui an.­ Cu acestea planul construcţiilor de locuinţe din actualul cincinal al judeţului Iaşi şi care prevede 10 000 de apartamente a fost îndeplinit. Constructorii ieșeni s-au anga­jat ca pînă la sfîrşitul lunii decembrie să predea benefi­ciarului încă aproximativ 1 000 de apartamente. VARIANTĂ DE ŞOSEA PE RUTA BUCUREŞTI—SIGHIŞOARA—TG. MUREŞ­ Automobiliştii aflaţi pe ruta Bucureşti - Sighişoara — Tg. reş au plăcuta surpriză de a călători pe o nouă variantă de ea, care ocoleşte centrul Braşovului. De fapt, această variantă e o autostradă modernă, cu un pasaj peste calea ferată, care fură circulaţia neîntreruptă a autovehiculelor. .. ,1.1.1 *111-11... încheierea unui protocol privind dezvoltarea şi adincirea colaborării şi cooperării economice şi tehnice intre România şi R. D. Germană La Consiliul de Miniştri s-au încheiat luni convorbiri­le între Mihai Marinescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele păr­ţii române în Comisia mixtă guvernamentală de colabora­re economică între Republica Socialistă România şi Repu­blica Democrată Germană şi dr. Kurt Fichtner, vicepreşe­dinte al Consiliului de Miniş­tri, preşedintele părţii R.D. Germane în Comisie. Cu acest prilej a fost înche­iat un protocol, care cuprinde noi măsuri privind dezvolta­rea şi adîncirea colaborării şi cooperării economice şi teh­nice între cele două ţări în diferite domenii de interes reciproc. Convorbirile s-au desfăşurat în spirit de prietenie şi înţe­legere reciprocă. ★ Cu prilejul prezenţei în ţara noastră a vicepreşedintelui Consiliului de Miniştri al R.D. Germane. Dr. Kurt Fichtner, ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, Hans Voss, a ofe­rit luni după-amiază un coc­teil. Au luat parte Mihai Mari­nescu, vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, membri ai Comisiei mixte guvernamenta­le de colaborare economică intre Republica Socialistă Ro­mânia şi Republica Democra­tă Germană, funcţionari su­periori din Ministerul Aface­rilor Externe, alte persoane oficiale. Luni, seara, a părăsit Capi­tala, plecînd spre Berlin, dr. Kurt Fichtner, vicepre­şedinte al Consiliului de Mi­niştri al R.D. Germane, pre­şedintele părţii Republicii De­mocrate Germane în Comisia mixtă guvernamentală de co­laborare economică între Re­publica Socialistă România şi R.D. Germană. Oaspetele a fost însoţit de Heinrich Meier, vicepreşedin­te ale Comitetului de Stat al Planificării, dr. Eduard Schwierz, adjunct al ministru­lui economiei externe şi de alte persoane oficiale, în cursul zilei de luni, vice­preşedintele Consiliului de Miniştri al R. D. Germane, dr. Kurt Fichtner, care a condus delegaţia guvernamen­tală a ţării sale la deschide­rea Tîrgului internaţional de la Bucureşti, a vizitat pavi­lionul românesc al Tîrgului. La plecare, pe aeroportul Bucureşti—Otopeni, oaspetele a fost salutat de Mihai Ma­rinescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Radu Constantinescu, vicepreşedinte al Comisiei guvernamentale de colaborare şi cooperare economică şi tehnică, Alexan­dru Albescu, adjunct al mi­nistrului comerţului exterior, de alte persoane oficiale. Au fost prezenţi Hans Voss, ambasadorul R.D. Germane la Bucureşti, şi membri ai am­basadei. (Agerpres). Convorbiri oficiale privind colaborarea economică intre România şi Cehoslovacia La Comitetul de Stat al Pla­nificării, au început, luni di­mineaţa, convorbirile oficiale între Maxim Berghianu, pre­şedintele C.S.P. şi Vaclav Hula, vicepreşedinte al guver­nului, ministrul planificării al R.S. Cehoslovace, privind co­laborarea economică între Ro­mânia şi Cehoslovacia şi schimburile de mărfuri pe perioada 1971—1975. La convorbiri, au participat, din partea română, Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior şi Ion Bucur, vice­preşedinte al C.S.P., iar din partea cehoslovacă, Andrej Barcak, ministrul comerțului exterior și Markus Frantisek, adjunct al ministrului plani­ficării. ! UN SIMPOZION NAŢIONAL AL EDUCATORILOR După fazele preliminare (sesiuni ale cadrelor didactice, din comune, municipii, oraşe şi judeţe), la Bucureşti va avea loc în zilele de 31 octombrie şi 1 noiembrie, etapa republicană a Sim­pozionului naţional cu tema „Rolul şi locul educatorului în pro­cesul de modernizare a învăţămîntului“. Simpozionul este orga­nizat de Uniunea Sindicatelor din învăţămînt şi cultură în cola­borare cu Ministerul învăţămîntului şi Uniunea societăţilor ştiinţifice ale cadrelor didactice. In cadrul lui se vor face aproape 300 de comunicări ţinute în 24 secţii. La dezbateri şi-au anunţat prezenţa academicieni, pro­fesori universitari, conducători ai unor institute de cercetări. Această manifestare se va desfăşura în cadrul Anului interna­ţional al educaţiei. TRICOTAJE PENTRU IARNA SIBIU (coresp. R. I., V. La­­zăr) Cooperativa meşteşugă­rească de producţie „Timpuri noi“ din localitate a pregătit o bogată colecţie de tricotaje pe care le produce pentru se­zonul rece. Vor fi confecţio­nate diferite modele de căciu­liţe pentru copii, fulare, com­plexe alcătuite din jachete şi pantaloni şi altele. CENTRU DE VINIFICAŢIE BOTOŞANI (coresp. R.I., N. Senciuc) La Hlipiceni, în judeţul Botoşani, a fost dat în funcţiune un modern centru de vinificaţie a strugurilor. Noul obiectiv dispune de o capacitate de prelucrare de 9 tone struguri pe oră şi spaţiu de depozitare pentru 200 va­goane de vin.­ ­SiSf Consfătuirea conducătorilor organelor centrale care se ocupă în ţările socialiste cu problemele rezervelor de stat Luni, 12 octombrie, s-au des­chis la Bucureşti, lucrările ce­lei de-a VI-a consfătuiri a con­ducătorilor organelor centrale care se ocupă în ţările socialis­te cu problemele rezervelor de stat. Iau parte delegaţii din R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R. S. F. Iugo­slavia, R. P. Mongolă, R. P. Po­lonă, R. S. România, U.R.S.S. şi R. P. Ungară. In cadrul şedinţei de deschi­dere delegaţiile la consfătuire au fost salutate din partea gu­vernului Republicii Socialiste România de tovarășul Gheor­­ghe Rădulescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. Tovarăşul florian Dănălache a plecat la Moscova Tovarăşul Florian Dănăla­­che, preşedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România a ple­cat luni dimineaţa la Moscova pentru a participa la lucrările Sesiunii Consiliului General al Federaţiei Sindicale Mon­diale. La plecare, pe aeroportul O­­topeni, erau prezenţi tovară­şul Constantin Drăgan, prim­­vicepreşedinte al Consiliului Central al U.G.S.R., secretari ai Consiliului Central, membri ai Comitetului Executiv şi ac­tivişti ai Consiliului Central al U.G.S.R. Au fost de faţă A. V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti şi membri ai am­basadei. La sosire, pe aeroportul, Seremetievo, tovarăşul Flo­rian Dănălache a fost îrrtîm­­pinat de A.N Selepin, membru al Biroului Politic al G.G. al P.G.U.S., preşedintele Consi­liului Central al Sindicatelor Sovietice, de activişti ai C.G.S. din U.R.S.S. Au fost prezenţi Teodor Marinescu, ambasadorul ex­traordinar şi plenipotenţiar al României in Uniunea Sovie­tică, și membri ai ambasadei. ★ Semnarea Convenţiei rutiere intre România şi R. F. a Germaniei La 12 octombrie a avut loc la Bucureşti semnarea Con­venţiei rutiere încheiate între ministerele de resort ale Româ­niei şi R.F. a Germaniei. Convenţia a fost semnată din partea română de Pavel Şte­fan, ministrul transporturilor, iar din partea R. F. a Ger­maniei, de Georg Leber, minis­trul transporturilor, poştelor şi telecomunicaţiilor, încheierea acestui document va facilita colaborarea şi dez­voltarea în continuare a trans­porturilor reciproce de călă­tori şi mărfuri pe teritoriile statelor respective, precum şi în tranzit pe continentul euro­pean. ★ Ministrul transporturilor, poştelor şi telecomunicaţiilor din R.F. a Germaniei, Georg Leber a avut luni dimineaţa întrevederi cu Mihai Bălă­­nescu, ministrul poştelor şi telecomunicaţiilor şi cu Pa­vel Ştefan, ministrul trans­porturilor. La amiază, minis­trul vest-german a plecat în judeţele Prahova şi Braşov, unde va vizita obiective in­dustriale, sociale, culturale şi turistice. Luni dimineaţa a părăsit Capitala plecînd spre R. P. Chineză, o delegaţie a Minis­terului Industriei Construcţii­lor de Maşini, condusă de mi-­ nistrul Ion Avram, pentru a face o vizită în această ţară. Printre persoanele oficiale aflate pe aeroportul Otopeni, se aflau adjuncţii ministrului, precum şi Cian Hai-Fun, am­basadorul R. P. Chineze la Bucureşti şi alţi membri ai ambasadei. Luni după-amiază, Andrej Barcaki, ministrul comerţului exterior al R. S. Cehoslovace, care face o vizită în ţara noastră, a avut o întrevedere cu ministrul comerţului exte­rior, Cornel Burtică, în ca­drul căreia au fost abordate probleme privind dezvoltarea în continuare a relaţiilor eco­nomice dintre cele două ţări. Luni după-amiază a părăsit Capitala dr. John A. Hali, di­rector general adjunct al A­­genţiei Internaţionale pentru Energia Atomică de la Viena, împreună cu soţia, care a fă­cut o vizită în ţara noastră. Ataşatul militar aero şi na­val al R. P. Polone la Bucu­reşti, colonel Jozef Pietrzy­­kowski, a oferit luni după-amiază un cocteil, cu prilejul celei de-a 27-a aniversări a Zilei Armatei Populare Po­­­­lone. Au participat general-colo­nel Stelian Ţîrcă, adjunct al ministrului forţelor armate, Petru Burlacu, adjunct al mi­nistrului afacerilor externe, generali şi ofiţeri superiori, funcţionari superiori din Mi­nisterul Afacerilor Externe, ziarişti. Au fost prezenţi Jaromir Ocheduszko, ambasadorul R. P. Polone la Bucureşti, şefi ai altor misiuni diplomatice, ataşaţi militari şi alţi membri ai corpului diplomatic. Au luat parte, de asemenea, membrii delegaţiei guverna­mentale a R.P. Polone, condu­să de Eugeniusz Szyr, vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri, care face o vizită în ţara noastră. Directorul Pavilionului sta­tului Israel, Dinari Israel şi di­rectorul general al Pavilionu­lui japonez, Shinzo Totani, din cadrul Tîrgului internaţional Bucureşti au organizat luni dimineaţa conferinţe de presă. Cu acest prilej, au fost pre­zentate principialele exponate din cadrul acestor pavilioane. ★i Luni seara a avut loc la O­­pera Română un spectacol de gală oferit de Comitetul de or­ganizare a Tîrgului Internaţio­nal Bucureşti în cinstea parti­cipanţilor la această manifes­tare economică. Programul a cuprins cîntece şi dansuri populare româneşti, arii din o­­pere şi piese corale. Filateliştii craioveni dedică aniversării semicentenarului Partidului Comunist Român o expoziţie de maxima filie. Sînt expuse colecţii prezentînd as­pecte din activitatea şi lupta P.C.R., din viaţa şi activitatea lui Lenin, oameni de seamă români, locuri, monumente şi muzee din România, vitralii, fresce, tapiserii, momente ale cuceririi cosmosului şi altele. Expoziţia a fost deschisă du­minică 11 octombrie la Muzeul de istorie şi ştiinţele natură din Craiova. IN EDITURA POLITICA AU, APĂRUT I A. Bolintineanu, M. Maliţai „CARTA O.N.U. — DOCUMENT AL EREI NOAS­­TRE". ORGANIZAŢIA NA­ŢIUNILOR UNITE ŞI INSTI­TUŢIILE SALE SPECIALIZA­TE (documente fundamentale) Pagina a S­a­y*. 13 octombrie 1970 Excelenţei Sale Domnului JOHANN HAFSTEIN Prim-ministru al Republicii Islanda REYKJAVIK Cu prilejul numirii dumneavoastră în funcţia de prim-ministru al Republicii Islanda, vă adresez felicitări cordiale. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Survolînd teritoriul Republicii Socialiste România, în drum spre R. P. Bulgaria, unde va întreprinde o vizită de prietenie, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Polone, Marian Spy­­chalski, a transmis o telegramă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat. „Vă transmit dumneavoastră, stimate tova­răşe preşedinte şi prin dumneavoastră întregului popor român — scrie în telegramă — cele mai cordiale felicitări, precum şi urarea ca relaţiile de prietenie şi colaborare dintre popoarele noastre să cunoască o continuă dezvoltare“. PRIMIRE IA CONSILIUL DE MINIŞTRI !» Vicepreşedin­tele Consiliu­lui de Miniştri, Janos Faze­­kas a primit luni dimineaţa pe Nagy Jozsefne, ministrul industriei uşoare al R.P. Un­gare, conducătorul delegaţiei guvernamentale a acestei ţări care a luat parte la deschide­rea Tîrgului internaţional de la Bucureşti. La întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă prietenească au luat parte Ion Crăciun, ministrul industriei uşoare, Alexandru Sencovici, preşedintele Comisiei pentru industrie, construcţii şi trans­porturi a Marii Adunări Na­ţionale, şi alte persoane ofi­ciale. SUCEAVA (coresp. R. I„ N. Senciuc).­­ Casa de cul­tură a sindicatelor din Su­ceava, dată în folosinţă anul trecut, reprezintă una dintre cele mai impunătoare con­strucţii din municipiu. Noua construcţie dispune de o sală de spectacole cu 730 de locuri, o sală mică pentru manifestări cultural artistice, o bibliotecă pentru­­docu­mentare tehnico-ştiinţifică cu sală de lectură, un club — bar etc. Aici îşi desfăşoară activitatea cercul de balet pentru copii, cineclubul, cer­cul de artă plastică cu o sală de expoziţie, cercul dra­matic, cursurile pentru limbi străine şi altele. Numai in primele 7 luni ale anului a­­cesta, aici s-au desfăşurat 209 manifestări cultural ar­tistice care s-au adresat ca­drelor tehnico inginereşti ti­neretului şi altor categorii de oameni ai muncii. Foto : NICU VASILE RILOVAŢII BICAZULUI SPRE TARA DE D­e-a lungul atîtor ani de activitate con­structorii magistrale­lor de înaltă tensiune din cadrul Întreprinderii Elec­­tromontaj Bacău au avut de făcut faţă multor situaţii neprevăzute. „Ciţi stîlpi, a­­tîtea probleme“, obişnuiesc ei să spună. Dar parcă nici­odată priceperea, experien­ţa şi dîrzenia nu le-au fost puse la o încercare mai grea ca zilele trecute cînd a fost vorba să atace lucrările în zona bornelor 191—195. Din cauza pantelor a­­brupte şi a altitudinilor ce depăşesc pe alocuri ,1. 000 metri, în documentaţii­ în­tocmite de specialişti, zona unde urmau să fie montaţi cei cinci stîlpi era conside­rată, ,,inaccesibilă". Tocmai de aceea, iniţial, în proiec­te se prevăzuse ca transpor­tul stilpilor şi al materiale­lor pentru fundaţii să fie efectuat cu elicopterele. O seamă de inconveniente, de­terminate îndeosebi de gre­utate şi gabaritul cu totul neobişnuite ale tronsoanelor stilpilor, nu au permis însă folosirea aparatelor de zbor. Unica soluţie care rămăsese era ca muntele să fie luat pieptiş. Dar cum ? — Să încercăm amenaja­rea unui plan înclinat, a venit cu ideea maistrul CONST. GICOVEANU. Un tractor cu troliu sus, cîteva cărucioare pe pneuri şi treaba va merge de minune. Am ochit şi locul, în drep­tul bornei 194. Uşor de zis, dar cum să urci pe o pantă cu peste 43 grade ditamai namila de 17 tone ? După multe calcule şi frămîntări, s-a hotărit trimiterea pe munte a unui tractor uşor care să ajute la urcarea troliului. Era o treabă nu tocmai uşoară. Inconjurînd zeci de kilome­tri, traversînd zone mlăşti­noase, escaladînd înălţimi ameţitoare, după mai bine de o săptămînă, GHEOR­GHE GAPRARU a reuşit să ajungă cu tractorul sus. Dar operaţia cea mai di­ficilă urma de abia de a­­cum. Un cablu puternic fixat pe role după un punct de sprijin, remorca troliul de tractor. Misiunea grea de a conduce uriaşul S­SD pe o asemenea pantă, şi-a asumat-o deserventul ALEX. BORDEIANU. El, ca şi cei­lalţi muncitori care luau parte la această acţiune de o cutezanţă nemaiîntîlnită, au trăit atunci clipe de ma­ximă tensiune. Au fost mo­mente cînd, cu motorul am­balat la maximum, maşina şi om deveneau o jucărie suspendată între pămînt şi cer. Orice mişcare greşită, orice ezitare sau neatenţie puteau fi fatale. Dar nimeni nu a dat un pas înapoi. Cu preţul unor eforturi supra­omeneşti muntele a fost cu­cerit centimetru cu centi­metru, pas cu pas. Cîteva zile mai trziu, la borna 194 au sosit primele cantităţi de materiale pen­tru fundaţia stîlpului. Pen­tru constructorii de aici, a­­ceastă performanţă consti­tuie încă un pas spre reali­zarea angajamentului de a termina cu nouă luni mai devreme importanţa ma­gistrală care va transporta spre Ţara de Sus kilovaţii Bicazului. CONST.­AZOITII SUS

Next