România Liberă, februarie 1971 (Anul 29, nr. 8172-8195)

1971-02-02 / nr. 8172

Anul XXIX Nr. 8172­ ­­ 6 pagini 30 bani Proletari din toate­­firile, untţţ-v’â ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE In prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU ieri a avut loc la Slobozia Consfătuirea de lucru a cadrelor de bază din agricultură şi a activului de partid din judeţul Ialomiţa După vizita pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut-o sîmbătă, 30 ianuarie, în unităţi agricole din judeţul Ialomiţa, oamenii muncii de pe ogoarele Bărăganului, au avut bucuria, în cursul dimineţii de luni 1 fe­bruarie, de a primi din nou in mijlocul lor pe conducătorul iubit al partidului şi statului, care a venit să participe la Con­sfătuirea de lucru a cadrelor de bază din agricultură şi a acti­vului de partid al judeţului Ia­lomiţa. Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, însoţit de tova­răşii IOSIF BANC, vicepreşe­dinte al Consiliului de­­Miniştri, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi ape­lor, ANGELO MICULESCU, ministru secretar de stat la Ministerul agriculturii, indus­triei alimentare, silviculturii şi apelor, a fost întîmpinat la slo­bozia de membrii biroului Com­i­­tetului judeţean al P.C.R., de toţi participanţii la Consfătuire. Prezenţa secretarului general a prilejuit o nouă şi vibrantă manifestare de dragoste şi ata­şament faţă de partid, faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de fierbinte recunoştinţă pentru grija statornică ce o poartă dez­voltării agriculturii socialiste, ridicării continue a nivelului de viaţă a lucrătorilor de pe o­­goare, a întregului nostru po­por. Ca şi vizitele de lucru ale conducătorului partidului şi statului în întreprinderi indus­triale, în unităţi agricole — pri­lej de amplu şi­ fructuos dialog cu făuritorii de bunuri materia­le, de analiză concretă, la faţa locului, a problemelor comple­xe pe care le pune viaţa, reali­tăţile construcţiei socialiste — şi Consfătuirea de ieri au stat sub semnul aceleiaşi participări ne­mijlocite a oamenilor muncii la elaborarea şi înfăptuirea poli­ticii partidului. Şi-a găsit încă o dată o expresie grăitoare stilul de muncă propriu secretarului ge­neral al partidului de-a se sfătui permanent cu poporul, de-a as­culta cuvîntul oamenilor, des­pre succesele şi preocupările lor jalonînd prin indicaţiile sale preţioase noi direcţii pentru ri­dicarea întregii activităţi la ni­velul marilor sarcini ale noului cincinal, pentru lichidarea lip­surilor şi neajunsurilor, ca so­cietatea noastră socialistă să păşească neabătut înainte pe drumul progresului său multila­teral. In aceeaşi atmosferă de lucru, de puternic entuziasm, mărtu­rie elocventă a democratismu­lui orînduirii noastre, a legătu­rilor indisolubile dintre partid şi popor, se desfăşoară în a­­ceste zile in toate judeţele ţării consfătuiri ale cadrelor de ba­ză din agricultură şi ale activu­lui de partid, la care sunt pre­zenţi membri ai Prezidiului Per­manent­ ai Comitetului Execu­tiv al Comitetului Central. Adine grăitor pentru înalta responsabilitate patriotică a­ lu­crătorilor din agricultura jude­ţului Ialomiţa, hotăriţi să-şi a­­ducă aportul sporit de muncă şi hărnicie, la obţinerea de noi succese, a fost cuvîntul partici­panţilor la Consfătuire, atit de bogat in substanţă, atit de preţios prin încărcătura de idei, reflectînd acea profundă trans­formare a oamenilor din Bără­gan pe care avea s-o sublinieze tovarăşul Ceauşescu în cuvînta­­rea sa. Preşedinţi de cooperative agri­cole, brigadieri, mecanizatori, şefi de ferme, directori de în­treprinderi agricole de stat şi staţiuni pentru mecanizarea a­­griculturii, ingineri agronomi, ţărani cooperatori pensionari, secretari ai Comitetelor comuna­le de partid au dat o înaltă apre­ciere Expunerii tovarăşului Ceauşescu la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970, subliniind importanţa ei deosebită pentru mersul înainte al agriculturii, noastre socialiste, pentru spo­rirea contribuţiei sale la dez­voltarea economiei naţionale. Ei au exprimat adeziunea una­nimă a tuturor celor ce mun­cesc in agricultură faţă de în­tregul complex de măsuri elabo­rat de conducerea partidului, a­­dresînd in numele zecilor de mii de ţărani cooperatori, mecaniza­tori, lucrători­ din întreprinderi­le agricole de stat, cele mai vii mulţumiri tovarăşului Ceauşescu pentru neobosita sa preocupare de a găsi căile prin care agricultura să prospere, incit viaţa oamenilor de la sate şi a Întregului popor să devină tot mai îmbelşugată, mai înflori­toare. Cu îndreptăţită mîndrie, vorbi­torii au înfăţişat tabloul marilor prefaceri din anii socialismului, rezultat al sprijinului permanent primit din partea partidului şi statului, al muncii însufleţite a ţărănimii, a tuturor celor ce fac tot mai roditoare ogoarele Bără­ganului. Cu puterea de convin­gere a faptelor, a cifrelor, parti­cipanţii la Consfătuire au de­monstrat că odată cu creşterea an de an a producţiei animale şi vegetale, au sporit veniturile oa­menilor, iar satele ialomiţene, ca de altfel satele din întreaga pa­trie, şi-au schimbat înfăţişarea. Trăsătura dominantă a lucră­rilor Consfătuirii a constituit-o analiza multilaterală, bazată pe o bogată experienţă, pe realităţi, a muncii din toate sectoarele agri­culturii judeţului. Ca adevăraţi gospodari, ca oameni care îşi pun la inimă bunul mers al treburilor, cei ce au luat cuvîntul, au arătat că recentele hotărîri ale conduce­rii partidului au stimulat şi mai mult iniţiativa creatoare a celor de pe ogoare, declanşînd entu­ziasmul şi hotărîrea lor de a face totul pentru transpunerea în viaţă a complexului de măsuri elaborat de partid. In acest spi­rit, de la tribuna Consfătuirii s-au făcu­t auzite propuneri va­loroase menite să conducă la va­lorificarea mai deplină a mij­loacelor şi resurselor de creştere a producţiei vegetale şi animale pe care le oferă Bărăganul, au fost exprimate angajamente so­lemne nu numai de a realiza exemplar sarcinile planului pe anul 1971 ci de a le depăşi prin producţii suplimentare, prin mai buna organizare a muncii. Totodată, vorbitorii au confe­rit lucrărilor un spirit combativ, îmbinind recunoașterea deschi­să a propriilor lipsuri cu critica judicioasă la adresa muncii mi­nisterului de resort, a altor fo­ruri centrale legate nemijlocit, prin activitatea lor, de proble­mele agriculturii ca și la adresa organelor locale. In încheierea lucrărilor Cons­fătuirii, primit cu vii şi puterni­ce ovaţii, care nu contenesc mi­nute în şir, a luat cuvîntul to­varăşul Nicolae Ceauşescu. Cu­­­vîntarea amplă, atotcuprinzătoa­re a secretarului general care deschide noi orizonturi, noi per­spective muncii din agricultură,­­ a fost urmărită cu cel mai viu interes de toţi participanţii fiind subliniată in repetate rînduri cu îndelungi aplauze. La sfîrşit, sutele de partici­panţi aclamă, scandează nume­le partidului, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Este o at­mosferă de puternic entuziasm, vibrantă expresie a unităţii de monolit dintre partid şi popor, a adeziunii ferme a oamenilor ,muncii la politica internă şi ex­ternă, marxist-feninistă a Parti­dului Comunist Român, ION MARGINEANU In pag. a 2-a : Cuvîntul participanţilor la Consfătuirea de lucru BIALECTICA RIGUROASĂ ŞI ACTIVĂ Ion Crînguleanu­ ­ spune că fiecare an, în copilărie, înseamnă creş­tere, dar mai ales lim­pezire. Dimpotrivă, eu mă tulburam cu fiecare zi şi fap­tul că mă ivisem in ţinutul Botoşanilor, pe planeta lui Eminescu, îmi dădea o con-, tinuă nelinişte, o febră cos­mică ; il adoram cu patimă şi singurul înţeles al subli­mului era însuşi poetul. Nu ştiam către unde şi către ce călătoresc. Trăiam intr-o confuzie tainică, iluminat de norocul de-a fi sub pavăza eternităţii sale. Fiecare an care trecea, dezvăluia minţii şi sufletului meu un ţinut de mare însem­nătate in toată istoria, iar şi­rul frunţilor geniale răsărite de pe tărimurile Botoşanilor dădea o dimensiune de necuprins existenţei. Căci fiecare piatră şi fiecare ar­bore, şi fiecare zid şi fiecare fir de iarbă sau rază de lu­ceafăr au ceva ele cuvintat, conţin in firea lor taina sub care se vor fi ivit Eminescu, Iarga, Enescu, Luchian... Nu cunosc lumea şi satele, oraşul şi pietrele dinainte de revoluţie. Le-ara fost martor pe cit mi-au îngăduit şi-am putut in timpul vitalităţilor contemporane. Am văzut po­­rumburile şi grîurile, lanuri­le epice de floarea-soarelui, forţa pădurilor de stejar şi de fag, am muncit şi m-am aflat printre ele cu norocul de-a iubi fluierul de os. Ultimii ani înseamnă pen­tru istoria contemporană a Botoşanilor hotărîri şi idei decisive. Oraşele acestui ţi­nut de Luceafăr, se umplu de forţa mişcărilor industriale şi-ncep să-şi spună cuvîntul. Asfalturile şi electricitatea şi toate atributele modernităţii pînă la televiziune şi larma uriaşelor maşini de tocat i­­nerţia timpurilor şi-a pietrei, au pătruns casele şi rosturile oamenilor. O dialectică rigu­roasă şi activă dă sensuri majore întregii vieţi la toate dimensiunile ei contempora­ne. Pragul părinţilor mei, lu­mea comunei Coşula din ca­re mă trag, constelaţia tutu­ror satelor ■ curate şi gospo­dare ce împrejmuie oraşele, fiecare treaptă şi fiecare şcoală, forţa impulsivă şi ro­­mantică a tinerei industrii botoşenene — înseamnă pen­tru mine acasă... Mă uit și mă uimesc cu mîndrie : o lume modernă intr-un timp modern rosteşte energia propriei sale vitali­tăţi, a destinului ei — edifi­carea. ÎNTREABĂ Cu ce perspective a început flota românească noul cincinal? La intrebarea adresată de redactorul nostru TUDOR GHEORGHIU ne răspunde ing. Ștefan Pavel ministrul transporturilor • Avem acum 53 de nave maritime dintre care 43 sunt sub zece ani vechime • La sfîrșitul actua­lului cincinal vom dispune de 94 de nave de dife­rite tipuri crescînd, pe ansamblu, ponderea na­velor petroliere şi a cargourilor de mărfuri gene­rale . Noutăţi şi în flota fluvială de pasageri • în sistematizarea, dezvoltarea şi moderni­zarea porturilor maritime şi fluviale, pe primul plan se află portul Constanţa. Practic nu există ocean sau mare deschisă care să nu fie străbătută de navele maritime purtind tricolorul românesc. Ca veritabili mesageri ai hărniciei poporului nostru, ai dorinţei sale de prietenie şi colaborare cu toa­te popoarele lumii, navele româ­neşti pot fi întilnite in porturi din aproape toate cele peste 100 de state cu care ţara noastră în­treţine relaţii economice şi de colaborare tehnico-ştiinţifică. Este rezultatul faptului că în cincinalul pe care l-am încheiat s-au realizat, potrivit programu­lui elaborat de partid şi guvern, paşi importanţi pe calea creării unei flote maritime moderne. La 1 ianuarie 1966 parcul era al­cătuit din 33 de nave de dife­rite tipuri cu o capacitate de transport de 122 230 tdw. La 1 ianuarie 1971 navigau sub pavi­lion românesc 53 de nave cu o capacitate de transport de peste o jumătate de milion tdw. Com­paraţia acestor date arată că nu­mărul de nave a crescut de 1,6 ori, iar capacitatea lor de trans­port de peste 4,1 ori. Din cele 53 de nave maritime de care dispunem în prezent, 43 de nave însumînd o capacitate de 457 330 tdw., reprezentînd deci circa 90 la sută din flotă, sunt sub zece ani vechime. Se poate astfel afirma cu toată cer­titudinea că avem o flotă mari­timă tînără și modernă. Pe ca­tegorii de trafic principale, 31 la sută din capacitatea flotei exis­tente la sfirșitul anului trecut era profilată pe­­ transportul mărfurilor generale, 47 la sută pe cel al minereurilor şi 22 la sută pentru produsele petroliere. Numai in anul 1970 flota noastră maritimă a efectuat transportul a peste 4 370 000 tone de mărfuri şi a satisfăcut mai bine de 19 la sută din volumul total al expor­tului şi importului efectuat pe căile maritime. Un asemenea grad şi ritm de dezvoltare nu are precedent în istoria navigaţiei româneşti. Cu atit mai impresionante apar în această lumină obiectivele sta­bilite pentru actualul cincinal. In perioada 1971—1975, parcul de nave şi capacitatea de transport se vor dubla aproape, astfel in­cit la sfirșitul anului 1975 vom dispune de 94 de nave de diferi­te tipuri cu o capacitate totală de circa 1 365 000 tdw., crescînd, pe ansamblu, ponderea navelor pe­troliere și a cargourilor de măr­furi generale. Vor intra astfel în dotare petroliere de 80 000 tdw, cargouri de 7 500 şi 15 000 tdw., nave frigorifice şi de trans­portat produse uleioase. Dubla­rea numărului de nave şi a ca­­pacităii de transport, va asigura — ţinîndu-se seama şi de pro­porţiile creşterii volumului de export—import — satisfacerea a circa 42,5 la sută din aceste ce­rinţe de transport. Pornind de la sarcinile trasate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la şedinţa din 25 noiembrie 1970 a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a guvernului, Minis­terul Transporturilor a studiat posibilitatea îmbunătăţirii dotă­rii flotei cu nave maritime astfel incit, intr-o primă etapă, parti­ciparea flotei proprii să se ridi­(Continuare in pag. a 5-a) Oglinda retrovizoare 1966 - 1979 JUDEŢUL BOTOŞANI In pag. a 3-a A intrat în vigoare . Noul sistem de tarifare orară unele prestaţii meşteşugăreşti In scopul de a facilita efec­tuarea de către unităţile coope­raţiei meşteşugăreşti a unor lu­crări cu specific nou, solicitate de cetăţeni, dar pentru care nu sunt fixate tarife şi preţuri. UCECOM a luat măsura Intro­ducerii experimentale a unui sistem de calculare a costului acestor lucrări de către respon­sabilii unităţilor in înţelegere cu clienţii. Este vorba de lucrări şi prestaţii de servicii în ca­drul comenzilor speciale, izola­te, din ramurile lemn-mobilă, prelucrarea metalului (inclusiv mobilier metalic), marochinărie. Costul lucrărilor de acest gen va rezulta din numărul de ore de execuţie asupra căruia s-a con­venit Înmulţit cu tariful pe oră al lucrării respective. Baremul pînă la care pot fi calculate ast­fel preţurile unor asemenea lu­crări este de 100 de lei pentru reparaţii, 200 lei pentru prestări de servicii, 250 lei la confecţii diverse. Noul sistem a intrat în vigoa­re ieri la unităţile dintr-un nu­măr de 19 oraşe din ţară : Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Cluj, Craiova, Constanţa, Deva, Ga­laţi, Iaşi, Oradea, Piteşti, Plo­ieşti, Satu Mare, Sibiu, Sucea­va, Timişoara, Tg. Mureş precum şi Capitala. SPIRITUL CETĂŢENESC AL UNEI MARI ÎNTRECERI Ce i se poate potrivi mai bine dezvoltării societăţii noas­tre decit spiritul de emula­ţie ? Cititorii au întîlnit în co­loanele ziarului nostru, timp de mai multe zile, o rubrică cu o titulatură simplă, „în­trecere patriotică“, care a gru­pat răspunsurile la chema­rea plecată de la Piatra Neamţ, semnate de consiliile populare din toate judeţele ţării. Este un act de responsabilitate să do­reşti să înfăptuieşti mai bine, să-ţi evaluezi forţele în aşa măsură incit să poţi obţine pes­te prevederile riguroase din domeniul economic sau edilitar­­gospodăresc bunuri materiale, lucrări de interes general, fără a învesti în plus decit pricepe­re. A da acestei dorinţi caracte­rul de obligaţie morală, a o face publică sub forma unui act de angajare, ii ridică şi mai mult valoarea. Să ţinem seama că în spatele fiecărui răspuns primit dintr-un judeţ se află conştiinţa civică a sute de mii de cetăţeni, că îndeplinirea an­gajamentelor se sprijină pe contribuţia cetăţenească cea mai largă cu putinţă, care-i în­globează deopotrivă pe specia­liştii şi lucrătorii consiliilor populare, ca şi pe cetăţenii fără răspunderi directe în sfera de acţiune a organelor locale ale puterii de stat. Poporul nostru iubeşte tradi­ţiile şi le cultivă. întrecerea patriotică are puternice baze tradiţionale, care în ultimii trei ani şi-au extins considerabil cadrul. Iniţial întrecerea cu­prindea numai lucrările edili­­taro-gospodăreşti efectuate prin munca patriotică a cetăţenilor, acele lucrări atit de bine cu­noscute cu care a debutat fie­care primăvară în anii din ur­mă, grupînd mii de cetăţeni pe şantiere răsărite în mijlocul cartierelor, în inima localităţi­lor, acolo unde se cerea înfăp­tuit un parc, corectată o stradă, introdus un nou element de ci­vilizaţie. Există oare vreo lo­calitate în ţară care să nu aibă măcar o lucrare de însemnătate realizată prin muncă patriotică? De la caracterul simplu de în­frumuseţare, munca patriotică a trecut la o participare subs­tanţială în dezvoltarea localită­ţilor, luînd pe seama sa munca necalificată în ridicarea edifi­ciilor publice, grăbind procesul de electrificare rurală, iniţiind lucrări de o mare diversitate şi utilitate socială, întrecerea a căpătat amploare şi popularita­te, ducînd la confruntări pe plan republican, la premieri prestigioase de localităţi frun­taşe. Este pentru a treia oară acum cînd întrecerea depăşeşte cu mult cadrul obişnuit, însu­mînd toate domeniile aflate în răspunderea consiliilor popu­lare. Importanţa ei este astăzi direct proporţională cu întinde­rea domeniilor angajate în com­petiţie. De la operaţiile de pro­iectare şi pînă la ingenioasele festivaluri folclorice, trecînd o­­bligatoriu prin teritoriul fecund al industriei locale şi cel atit de important pentru civilizaţia ur­bană al gospodăriei comunale, întrecerea a alcătuit în fiecare judeţ o listă foarte lungă de treburi, precizînd cu exactitate în ce constă scopul tuturor ac­ţiunilor, întrecerea este relevantă pen­tru democratismul societăţii noastre, ea a fost în toate locuri­le aprobată de sesiunile consili­ilor populare. Acum vor intra în acţiune toate posibilităţile de par­ticipare cetăţenească, subliniind şi mai mult caracterul profund democratic al întregii noastre vieţi sociale. De remarcat că reprezentanţilor aleşi ai cetăţe­nilor, deputaţilor, le revine în continuare rolul de frunte, con­sacrat de contribuţia lor în a­­nii precedenţi, de poziţia pres­tigioasă pe care o au în raport cu iniţiativele cetăţeneşti, con­ferită de situaţia lor de primi participanţi, de organizatori şi îndrumători cu adevărat price­puţi. Ceea ce a fost o înflăcă­rată chemare­­sau răspuns la chemare va căpăta acum deta­lii de lucru, distribuite judici­os pînă la ultima circumscrip­ţie electorală. Incepînd din aceste zile, cu aprobarea cetăţenească genera­lă, la dispoziţia consiliilor populare se află un fond de muncă de proporţii însemnate, ce se cere cheltuit cu o chib­zuinţă gospodărească fără re­proş. Una este să foloseşti con­tribuţia largă a cetăţenilor pentru a iniţia alimentarea cu apă a unei comune, cum se în­­tîmplă în atîtea locuri, şi alta este să risipeşti energia pe in­terminabile acţiuni de înfrumu­seţare, adesea fără obiect pre­cis. Munca patriotică trebuie pusă apoi în corelaţie cu toate celelalte mijloace ale consiliu­lui popular, incepînd cu preve­derile bugetare. Asta va per­mite subordonarea diferitelor mijloace unui scop comun, unei lucrări majore. In cincinalul care a debutat cu supranumele de „cincinalul calităţii", consiliile populare au propriile lor obligaţii şi răspun­deri în direcţia perfecţionării activităţii în toate domeniile pe care le conduc. întrecerea le o­­feră posibilităţi în plus de a pune în valoare considerabile resurse locale, de a da priorita­te indicilor calitativi in econo­mia locală. De fapt, acestea sunt singurele căi pentru a a- PAN SOLCAN (Continuare in pag. a 5-a) CLUJ (coresp. R.I. — Al. Kiss). La poarta de vest a oraşului con­structorii au început primele lu­crări la un nou complex edilitar, în final (1980) populaţia viitoru­lui complex se va ridica la 100 000 locuitori . GALAŢI (coresp. R.I.— V. CHIURTU). La Galaţi au început lucrările manifestării „Ciberneti­ca Galaţia“. In cadrul turneului pe care îl întreprinde în ţara noastră, Teatrul „Münchner Kammer-­­ spiele“ din R. F. a Germaniei a prezentat pe scena Teatru- I lui Giuleşti piesa „Play Strind­berg". ARAD (coresp. R. I. — L Me­­doia), în comuna Hăşmaş din judeţul Arad s-au aprins becu­rile electrice. Aceasta este cea de-a 222-a localitate rurală elec­trificată din judeţul Arad, SIBIU (coresp. R.I. — V. La­­zăr). Uzinele „Balanţa" au in­trodus in fabricaţie un nou pro­dus proiectat de colectivul uzi­nei : podul basculă de 50 tone, lung de 15 metri. Acest nou tip de cîntar este destinat vehicu­lelor rutiere de mare tonaj. m mmmm­ m­m În pag. a 6-a, ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ ® „Apollo-14“ : Debarcarea pe Lună sub semnul întrebării ® Contacte intereuropene ® Ciocniri între mercenarii sud-vietnamezi şi trupele lui Lon Noi ® Capriciile vremii

Next