România Liberă, februarie 1971 (Anul 29, nr. 8172-8195)
1971-02-02 / nr. 8172
Anul XXIX Nr. 8172 6 pagini 30 bani Proletari din toatefirile, untţţ-v’â ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE In prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU ieri a avut loc la Slobozia Consfătuirea de lucru a cadrelor de bază din agricultură şi a activului de partid din judeţul Ialomiţa După vizita pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut-o sîmbătă, 30 ianuarie, în unităţi agricole din judeţul Ialomiţa, oamenii muncii de pe ogoarele Bărăganului, au avut bucuria, în cursul dimineţii de luni 1 februarie, de a primi din nou in mijlocul lor pe conducătorul iubit al partidului şi statului, care a venit să participe la Consfătuirea de lucru a cadrelor de bază din agricultură şi a activului de partid al judeţului Ialomiţa. Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, însoţit de tovarăşii IOSIF BANC, vicepreşedinte al Consiliului deMiniştri, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, ANGELO MICULESCU, ministru secretar de stat la Ministerul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, a fost întîmpinat la slobozia de membrii biroului Comitetului judeţean al P.C.R., de toţi participanţii la Consfătuire. Prezenţa secretarului general a prilejuit o nouă şi vibrantă manifestare de dragoste şi ataşament faţă de partid, faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de fierbinte recunoştinţă pentru grija statornică ce o poartă dezvoltării agriculturii socialiste, ridicării continue a nivelului de viaţă a lucrătorilor de pe ogoare, a întregului nostru popor. Ca şi vizitele de lucru ale conducătorului partidului şi statului în întreprinderi industriale, în unităţi agricole — prilej de amplu şi fructuos dialog cu făuritorii de bunuri materiale, de analiză concretă, la faţa locului, a problemelor complexe pe care le pune viaţa, realităţile construcţiei socialiste — şi Consfătuirea de ieri au stat sub semnul aceleiaşi participări nemijlocite a oamenilor muncii la elaborarea şi înfăptuirea politicii partidului. Şi-a găsit încă o dată o expresie grăitoare stilul de muncă propriu secretarului general al partidului de-a se sfătui permanent cu poporul, de-a asculta cuvîntul oamenilor, despre succesele şi preocupările lor jalonînd prin indicaţiile sale preţioase noi direcţii pentru ridicarea întregii activităţi la nivelul marilor sarcini ale noului cincinal, pentru lichidarea lipsurilor şi neajunsurilor, ca societatea noastră socialistă să păşească neabătut înainte pe drumul progresului său multilateral. In aceeaşi atmosferă de lucru, de puternic entuziasm, mărturie elocventă a democratismului orînduirii noastre, a legăturilor indisolubile dintre partid şi popor, se desfăşoară în aceste zile in toate judeţele ţării consfătuiri ale cadrelor de bază din agricultură şi ale activului de partid, la care sunt prezenţi membri ai Prezidiului Permanent ai Comitetului Executiv al Comitetului Central. Adine grăitor pentru înalta responsabilitate patriotică a lucrătorilor din agricultura judeţului Ialomiţa, hotăriţi să-şi aducă aportul sporit de muncă şi hărnicie, la obţinerea de noi succese, a fost cuvîntul participanţilor la Consfătuire, atit de bogat in substanţă, atit de preţios prin încărcătura de idei, reflectînd acea profundă transformare a oamenilor din Bărăgan pe care avea s-o sublinieze tovarăşul Ceauşescu în cuvîntarea sa. Preşedinţi de cooperative agricole, brigadieri, mecanizatori, şefi de ferme, directori de întreprinderi agricole de stat şi staţiuni pentru mecanizarea agriculturii, ingineri agronomi, ţărani cooperatori pensionari, secretari ai Comitetelor comunale de partid au dat o înaltă apreciere Expunerii tovarăşului Ceauşescu la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970, subliniind importanţa ei deosebită pentru mersul înainte al agriculturii, noastre socialiste, pentru sporirea contribuţiei sale la dezvoltarea economiei naţionale. Ei au exprimat adeziunea unanimă a tuturor celor ce muncesc in agricultură faţă de întregul complex de măsuri elaborat de conducerea partidului, adresînd in numele zecilor de mii de ţărani cooperatori, mecanizatori, lucrători din întreprinderile agricole de stat, cele mai vii mulţumiri tovarăşului Ceauşescu pentru neobosita sa preocupare de a găsi căile prin care agricultura să prospere, incit viaţa oamenilor de la sate şi a Întregului popor să devină tot mai îmbelşugată, mai înfloritoare. Cu îndreptăţită mîndrie, vorbitorii au înfăţişat tabloul marilor prefaceri din anii socialismului, rezultat al sprijinului permanent primit din partea partidului şi statului, al muncii însufleţite a ţărănimii, a tuturor celor ce fac tot mai roditoare ogoarele Bărăganului. Cu puterea de convingere a faptelor, a cifrelor, participanţii la Consfătuire au demonstrat că odată cu creşterea an de an a producţiei animale şi vegetale, au sporit veniturile oamenilor, iar satele ialomiţene, ca de altfel satele din întreaga patrie, şi-au schimbat înfăţişarea. Trăsătura dominantă a lucrărilor Consfătuirii a constituit-o analiza multilaterală, bazată pe o bogată experienţă, pe realităţi, a muncii din toate sectoarele agriculturii judeţului. Ca adevăraţi gospodari, ca oameni care îşi pun la inimă bunul mers al treburilor, cei ce au luat cuvîntul, au arătat că recentele hotărîri ale conducerii partidului au stimulat şi mai mult iniţiativa creatoare a celor de pe ogoare, declanşînd entuziasmul şi hotărîrea lor de a face totul pentru transpunerea în viaţă a complexului de măsuri elaborat de partid. In acest spirit, de la tribuna Consfătuirii s-au făcut auzite propuneri valoroase menite să conducă la valorificarea mai deplină a mijloacelor şi resurselor de creştere a producţiei vegetale şi animale pe care le oferă Bărăganul, au fost exprimate angajamente solemne nu numai de a realiza exemplar sarcinile planului pe anul 1971 ci de a le depăşi prin producţii suplimentare, prin mai buna organizare a muncii. Totodată, vorbitorii au conferit lucrărilor un spirit combativ, îmbinind recunoașterea deschisă a propriilor lipsuri cu critica judicioasă la adresa muncii ministerului de resort, a altor foruri centrale legate nemijlocit, prin activitatea lor, de problemele agriculturii ca și la adresa organelor locale. In încheierea lucrărilor Consfătuirii, primit cu vii şi puternice ovaţii, care nu contenesc minute în şir, a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvîntarea amplă, atotcuprinzătoare a secretarului general care deschide noi orizonturi, noi perspective muncii din agricultură, a fost urmărită cu cel mai viu interes de toţi participanţii fiind subliniată in repetate rînduri cu îndelungi aplauze. La sfîrşit, sutele de participanţi aclamă, scandează numele partidului, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Este o atmosferă de puternic entuziasm, vibrantă expresie a unităţii de monolit dintre partid şi popor, a adeziunii ferme a oamenilor ,muncii la politica internă şi externă, marxist-feninistă a Partidului Comunist Român, ION MARGINEANU In pag. a 2-a : Cuvîntul participanţilor la Consfătuirea de lucru BIALECTICA RIGUROASĂ ŞI ACTIVĂ Ion Crînguleanu spune că fiecare an, în copilărie, înseamnă creştere, dar mai ales limpezire. Dimpotrivă, eu mă tulburam cu fiecare zi şi faptul că mă ivisem in ţinutul Botoşanilor, pe planeta lui Eminescu, îmi dădea o con-, tinuă nelinişte, o febră cosmică ; il adoram cu patimă şi singurul înţeles al sublimului era însuşi poetul. Nu ştiam către unde şi către ce călătoresc. Trăiam intr-o confuzie tainică, iluminat de norocul de-a fi sub pavăza eternităţii sale. Fiecare an care trecea, dezvăluia minţii şi sufletului meu un ţinut de mare însemnătate in toată istoria, iar şirul frunţilor geniale răsărite de pe tărimurile Botoşanilor dădea o dimensiune de necuprins existenţei. Căci fiecare piatră şi fiecare arbore, şi fiecare zid şi fiecare fir de iarbă sau rază de luceafăr au ceva ele cuvintat, conţin in firea lor taina sub care se vor fi ivit Eminescu, Iarga, Enescu, Luchian... Nu cunosc lumea şi satele, oraşul şi pietrele dinainte de revoluţie. Le-ara fost martor pe cit mi-au îngăduit şi-am putut in timpul vitalităţilor contemporane. Am văzut porumburile şi grîurile, lanurile epice de floarea-soarelui, forţa pădurilor de stejar şi de fag, am muncit şi m-am aflat printre ele cu norocul de-a iubi fluierul de os. Ultimii ani înseamnă pentru istoria contemporană a Botoşanilor hotărîri şi idei decisive. Oraşele acestui ţinut de Luceafăr, se umplu de forţa mişcărilor industriale şi-ncep să-şi spună cuvîntul. Asfalturile şi electricitatea şi toate atributele modernităţii pînă la televiziune şi larma uriaşelor maşini de tocat inerţia timpurilor şi-a pietrei, au pătruns casele şi rosturile oamenilor. O dialectică riguroasă şi activă dă sensuri majore întregii vieţi la toate dimensiunile ei contemporane. Pragul părinţilor mei, lumea comunei Coşula din care mă trag, constelaţia tuturor satelor ■ curate şi gospodare ce împrejmuie oraşele, fiecare treaptă şi fiecare şcoală, forţa impulsivă şi romantică a tinerei industrii botoşenene — înseamnă pentru mine acasă... Mă uit și mă uimesc cu mîndrie : o lume modernă intr-un timp modern rosteşte energia propriei sale vitalităţi, a destinului ei — edificarea. ÎNTREABĂ Cu ce perspective a început flota românească noul cincinal? La intrebarea adresată de redactorul nostru TUDOR GHEORGHIU ne răspunde ing. Ștefan Pavel ministrul transporturilor • Avem acum 53 de nave maritime dintre care 43 sunt sub zece ani vechime • La sfîrșitul actualului cincinal vom dispune de 94 de nave de diferite tipuri crescînd, pe ansamblu, ponderea navelor petroliere şi a cargourilor de mărfuri generale . Noutăţi şi în flota fluvială de pasageri • în sistematizarea, dezvoltarea şi modernizarea porturilor maritime şi fluviale, pe primul plan se află portul Constanţa. Practic nu există ocean sau mare deschisă care să nu fie străbătută de navele maritime purtind tricolorul românesc. Ca veritabili mesageri ai hărniciei poporului nostru, ai dorinţei sale de prietenie şi colaborare cu toate popoarele lumii, navele româneşti pot fi întilnite in porturi din aproape toate cele peste 100 de state cu care ţara noastră întreţine relaţii economice şi de colaborare tehnico-ştiinţifică. Este rezultatul faptului că în cincinalul pe care l-am încheiat s-au realizat, potrivit programului elaborat de partid şi guvern, paşi importanţi pe calea creării unei flote maritime moderne. La 1 ianuarie 1966 parcul era alcătuit din 33 de nave de diferite tipuri cu o capacitate de transport de 122 230 tdw. La 1 ianuarie 1971 navigau sub pavilion românesc 53 de nave cu o capacitate de transport de peste o jumătate de milion tdw. Comparaţia acestor date arată că numărul de nave a crescut de 1,6 ori, iar capacitatea lor de transport de peste 4,1 ori. Din cele 53 de nave maritime de care dispunem în prezent, 43 de nave însumînd o capacitate de 457 330 tdw., reprezentînd deci circa 90 la sută din flotă, sunt sub zece ani vechime. Se poate astfel afirma cu toată certitudinea că avem o flotă maritimă tînără și modernă. Pe categorii de trafic principale, 31 la sută din capacitatea flotei existente la sfirșitul anului trecut era profilată pe transportul mărfurilor generale, 47 la sută pe cel al minereurilor şi 22 la sută pentru produsele petroliere. Numai in anul 1970 flota noastră maritimă a efectuat transportul a peste 4 370 000 tone de mărfuri şi a satisfăcut mai bine de 19 la sută din volumul total al exportului şi importului efectuat pe căile maritime. Un asemenea grad şi ritm de dezvoltare nu are precedent în istoria navigaţiei româneşti. Cu atit mai impresionante apar în această lumină obiectivele stabilite pentru actualul cincinal. In perioada 1971—1975, parcul de nave şi capacitatea de transport se vor dubla aproape, astfel incit la sfirșitul anului 1975 vom dispune de 94 de nave de diferite tipuri cu o capacitate totală de circa 1 365 000 tdw., crescînd, pe ansamblu, ponderea navelor petroliere și a cargourilor de mărfuri generale. Vor intra astfel în dotare petroliere de 80 000 tdw, cargouri de 7 500 şi 15 000 tdw., nave frigorifice şi de transportat produse uleioase. Dublarea numărului de nave şi a capacităii de transport, va asigura — ţinîndu-se seama şi de proporţiile creşterii volumului de export—import — satisfacerea a circa 42,5 la sută din aceste cerinţe de transport. Pornind de la sarcinile trasate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la şedinţa din 25 noiembrie 1970 a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a guvernului, Ministerul Transporturilor a studiat posibilitatea îmbunătăţirii dotării flotei cu nave maritime astfel incit, intr-o primă etapă, participarea flotei proprii să se ridi(Continuare in pag. a 5-a) Oglinda retrovizoare 1966 - 1979 JUDEŢUL BOTOŞANI In pag. a 3-a A intrat în vigoare . Noul sistem de tarifare orară unele prestaţii meşteşugăreşti In scopul de a facilita efectuarea de către unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti a unor lucrări cu specific nou, solicitate de cetăţeni, dar pentru care nu sunt fixate tarife şi preţuri. UCECOM a luat măsura Introducerii experimentale a unui sistem de calculare a costului acestor lucrări de către responsabilii unităţilor in înţelegere cu clienţii. Este vorba de lucrări şi prestaţii de servicii în cadrul comenzilor speciale, izolate, din ramurile lemn-mobilă, prelucrarea metalului (inclusiv mobilier metalic), marochinărie. Costul lucrărilor de acest gen va rezulta din numărul de ore de execuţie asupra căruia s-a convenit Înmulţit cu tariful pe oră al lucrării respective. Baremul pînă la care pot fi calculate astfel preţurile unor asemenea lucrări este de 100 de lei pentru reparaţii, 200 lei pentru prestări de servicii, 250 lei la confecţii diverse. Noul sistem a intrat în vigoare ieri la unităţile dintr-un număr de 19 oraşe din ţară : Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Cluj, Craiova, Constanţa, Deva, Galaţi, Iaşi, Oradea, Piteşti, Ploieşti, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timişoara, Tg. Mureş precum şi Capitala. SPIRITUL CETĂŢENESC AL UNEI MARI ÎNTRECERI Ce i se poate potrivi mai bine dezvoltării societăţii noastre decit spiritul de emulaţie ? Cititorii au întîlnit în coloanele ziarului nostru, timp de mai multe zile, o rubrică cu o titulatură simplă, „întrecere patriotică“, care a grupat răspunsurile la chemarea plecată de la Piatra Neamţ, semnate de consiliile populare din toate judeţele ţării. Este un act de responsabilitate să doreşti să înfăptuieşti mai bine, să-ţi evaluezi forţele în aşa măsură incit să poţi obţine peste prevederile riguroase din domeniul economic sau edilitargospodăresc bunuri materiale, lucrări de interes general, fără a învesti în plus decit pricepere. A da acestei dorinţi caracterul de obligaţie morală, a o face publică sub forma unui act de angajare, ii ridică şi mai mult valoarea. Să ţinem seama că în spatele fiecărui răspuns primit dintr-un judeţ se află conştiinţa civică a sute de mii de cetăţeni, că îndeplinirea angajamentelor se sprijină pe contribuţia cetăţenească cea mai largă cu putinţă, care-i înglobează deopotrivă pe specialiştii şi lucrătorii consiliilor populare, ca şi pe cetăţenii fără răspunderi directe în sfera de acţiune a organelor locale ale puterii de stat. Poporul nostru iubeşte tradiţiile şi le cultivă. întrecerea patriotică are puternice baze tradiţionale, care în ultimii trei ani şi-au extins considerabil cadrul. Iniţial întrecerea cuprindea numai lucrările edilitaro-gospodăreşti efectuate prin munca patriotică a cetăţenilor, acele lucrări atit de bine cunoscute cu care a debutat fiecare primăvară în anii din urmă, grupînd mii de cetăţeni pe şantiere răsărite în mijlocul cartierelor, în inima localităţilor, acolo unde se cerea înfăptuit un parc, corectată o stradă, introdus un nou element de civilizaţie. Există oare vreo localitate în ţară care să nu aibă măcar o lucrare de însemnătate realizată prin muncă patriotică? De la caracterul simplu de înfrumuseţare, munca patriotică a trecut la o participare substanţială în dezvoltarea localităţilor, luînd pe seama sa munca necalificată în ridicarea edificiilor publice, grăbind procesul de electrificare rurală, iniţiind lucrări de o mare diversitate şi utilitate socială, întrecerea a căpătat amploare şi popularitate, ducînd la confruntări pe plan republican, la premieri prestigioase de localităţi fruntaşe. Este pentru a treia oară acum cînd întrecerea depăşeşte cu mult cadrul obişnuit, însumînd toate domeniile aflate în răspunderea consiliilor populare. Importanţa ei este astăzi direct proporţională cu întinderea domeniilor angajate în competiţie. De la operaţiile de proiectare şi pînă la ingenioasele festivaluri folclorice, trecînd obligatoriu prin teritoriul fecund al industriei locale şi cel atit de important pentru civilizaţia urbană al gospodăriei comunale, întrecerea a alcătuit în fiecare judeţ o listă foarte lungă de treburi, precizînd cu exactitate în ce constă scopul tuturor acţiunilor, întrecerea este relevantă pentru democratismul societăţii noastre, ea a fost în toate locurile aprobată de sesiunile consiliilor populare. Acum vor intra în acţiune toate posibilităţile de participare cetăţenească, subliniind şi mai mult caracterul profund democratic al întregii noastre vieţi sociale. De remarcat că reprezentanţilor aleşi ai cetăţenilor, deputaţilor, le revine în continuare rolul de frunte, consacrat de contribuţia lor în anii precedenţi, de poziţia prestigioasă pe care o au în raport cu iniţiativele cetăţeneşti, conferită de situaţia lor de primi participanţi, de organizatori şi îndrumători cu adevărat pricepuţi. Ceea ce a fost o înflăcărată chemaresau răspuns la chemare va căpăta acum detalii de lucru, distribuite judicios pînă la ultima circumscripţie electorală. Incepînd din aceste zile, cu aprobarea cetăţenească generală, la dispoziţia consiliilor populare se află un fond de muncă de proporţii însemnate, ce se cere cheltuit cu o chibzuinţă gospodărească fără reproş. Una este să foloseşti contribuţia largă a cetăţenilor pentru a iniţia alimentarea cu apă a unei comune, cum se întîmplă în atîtea locuri, şi alta este să risipeşti energia pe interminabile acţiuni de înfrumuseţare, adesea fără obiect precis. Munca patriotică trebuie pusă apoi în corelaţie cu toate celelalte mijloace ale consiliului popular, incepînd cu prevederile bugetare. Asta va permite subordonarea diferitelor mijloace unui scop comun, unei lucrări majore. In cincinalul care a debutat cu supranumele de „cincinalul calităţii", consiliile populare au propriile lor obligaţii şi răspunderi în direcţia perfecţionării activităţii în toate domeniile pe care le conduc. întrecerea le oferă posibilităţi în plus de a pune în valoare considerabile resurse locale, de a da prioritate indicilor calitativi in economia locală. De fapt, acestea sunt singurele căi pentru a a- PAN SOLCAN (Continuare in pag. a 5-a) CLUJ (coresp. R.I. — Al. Kiss). La poarta de vest a oraşului constructorii au început primele lucrări la un nou complex edilitar, în final (1980) populaţia viitorului complex se va ridica la 100 000 locuitori . GALAŢI (coresp. R.I.— V. CHIURTU). La Galaţi au început lucrările manifestării „Cibernetica Galaţia“. In cadrul turneului pe care îl întreprinde în ţara noastră, Teatrul „Münchner Kammer- spiele“ din R. F. a Germaniei a prezentat pe scena Teatru- I lui Giuleşti piesa „Play Strindberg". ARAD (coresp. R. I. — L Medoia), în comuna Hăşmaş din judeţul Arad s-au aprins becurile electrice. Aceasta este cea de-a 222-a localitate rurală electrificată din judeţul Arad, SIBIU (coresp. R.I. — V. Lazăr). Uzinele „Balanţa" au introdus in fabricaţie un nou produs proiectat de colectivul uzinei : podul basculă de 50 tone, lung de 15 metri. Acest nou tip de cîntar este destinat vehiculelor rutiere de mare tonaj. m mmmm mm În pag. a 6-a, ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ ® „Apollo-14“ : Debarcarea pe Lună sub semnul întrebării ® Contacte intereuropene ® Ciocniri între mercenarii sud-vietnamezi şi trupele lui Lon Noi ® Capriciile vremii