România Liberă, februarie 1971 (Anul 29, nr. 8172-8195)

1971-02-02 / nr. 8172

Pagina a 2-a — 2 februarie 1977 — Participarea dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, la lucrările acestei consfătuiri, a spus tov. VASILE MARIN, prim-secretar al Comitetului judeţean — Ialomiţa al P.C.R., vizitele repetate pe care le-aţi făcut în judeţul nostru reprezintă pentru noi un ajutor concret şi In acelaşi timp, un îndemn de a munci mai mult şi mai bine pentru traducerea in viaţă a hotăririlor partidului şi statului nostru. Aş dori să relev faptul că măsurile stabilite de conducerea partidului au fost primite de cooperatori, de toţi aceia care lucrează In agricultură cu un Interes deosebit, dind o înaltă apreciere eforturilor conducerii partidului, ale dumneavoastră personal tovarăşe Ceauşescu, de a stabili căile prin care agricultura să aducă o contribuţie tot mai substanţială la înflorirea patriei noastre socialiste. După ce a arătat că în judeţ au fost constituite 24 de staţiuni de mecanizare a agriculturii, în fruntea cărora se află cadre competente, capabile şi hotărîte să dea viaţă sarcinilor deosebite pe care le au, vorbitorul a spus că mai sînt multe de făcut pentru integrarea secţiilor de mecanizare in viaţa cooperativelor. In judeţ au fost constituite 24 de consilii intercooperatiste, care şi-au stabilit programul de lucru privind cooperarea, profilarea activităţii de producţie. Ne vom strădui ca aplicind indicaţiile pe care dumneavoastră tovarăşe Ceauşescu, ni le-aţi dat în cursul recentei vizite în unităţile noastre agricole, să ajutăm aceste organisme să justifice într-un timp scurt scopul pentru care au fost create. Deosebita satisfacţie cu care au fost primite de cooperatori măsurile stabilite de conducerea partidului se concretizează în faptul că din cele 28 cooperative agricole care au ţinut pînă în prezent adunările generale, 26 au hotărît să aplice acordul global în toate sectoarele de activitate cu plata muncii în bani. Vom sprijini dezvoltarea activităţii sectoarelor anexe prin care să asigurăm permanent de lucru unui număr cit mai mare de cooperatori. Dat fiind rolul şi importanţa asociaţiilor Intercooperatiste, anul acesta celor 12 asociaţii constituita li se vor adăuga alte. Sunt încheiate lucrările ca pe luna ianuarie să se plătească celor 34 904 pensionari pensiile majorate. Volumul pensiilor pe luna ianuarie a acestui an este de peste 3 milioane de lei, cu două milioane şi jumătate de lei mai mult decit in aceeaşi lună a anului trecut. Putem afirma cu certitudine că prin măsurile luate în fiecare unitate există condiţii ca aceste sarcini să fie substanţial depăşite. Vom acorda însă o atenţie deosebită pregătirii producţiei de legume, îndeosebi a celor timpurii. In acelaşi timp vom acţiona cu perseverenţă pentru dezvoltarea zootehniei. Pe baza indicaţiilor dumneavoastră, tovarăşe Ceauşescu, am orientat organele agricole locale, conducerile cooperativelor agricole de producţie să-şi concentreze eforturile spre asigurarea efectivelor matcă în special la scroafe, ameliorarea raselor la toate speciile de animale. Considerăm că o contribuţie importantă la dezvoltarea sectorului zootehnic va aduce faptul că prin asocierea cooperativelor agricole de producţie din judeţ s-a terminat construcţia unui complex de îngrăşarea mieilor cu o capacitate de 70 000 de capete, a început construcţia a patru complexe de îngrăşarea porcilor de 30 000 capete fiecare, urmînd ca pină la sfîrşitul anului 1973 să intre în producţie 7 complexe de acest fel. In încheiere vorbitorul şi-a exprimat convingerea că lucrările consfătuirii vor da posibilitatea stabilirii măsurilor ce se impun a fi luate in continuare pentru ca judeţul Ialomiţa să-şi sporească aportul la dezvoltarea economiei naţionale. Preşedintele C.A.P. din comuna Dor Mărunt, CONSTANTIN POPA a relevat însemnătatea măsurilor indicate recent de conducerea partidului pentru mai buna organizare a agriculturii, în vederea sporirii producţiei şi a îmbunătăţirii sistemului de retribuţie şi a subliniat importanţa preţioaselor indicaţii date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul vizitei în judeţul Ialomiţa. Apoi prezentînd felul în care s-a trecut la aplicarea în practică a acestor măsuri, în cooperativa pe care o conduce, vorbitorul a arătat printre altele : Am organizat patru ferme zootehnice, două ferme vegetale şi patru brigăzi de lucru. La început am avut unele greutăţi, însă pe măsură ce cooperatorii se lămureau de avantajele măsurilor preconizate am reuşit să organizăm munca. Pentru anul care urmează, plecînd de la faptul că suntem organizaţi mai bine,că indicaţiile pe care le-am primit ne sînt de un real folos, ne angajăm în faţa dumneavoastră, tovarăşe secretar general, ca să sporim producţia de la 4 600 kg porumb boabe la hectar cît avem un plan, la peste 5 000 kg, iar la grîu cu peste 400 kg la hectar, şi să vindem statului, peste plan, produse în valoare de circa 2,5 milioane lei. Cooperativa noastră — a arătat în continuare vorbitorul — face parte dintr-o asociaţie intercooperatistă. In cadrul acesteia, printre altele, ne-am angajat să participăm la amenajarea unui eleşteu pentru creşterea puietului de peşte şi la amenajarea a 5 hectare teren pentru a produce răchită din care să confecţionăm coşuri şi alte produse. De asemenea, în cadrul Consiliului intercooperatist, ne-am propus să participăm la amenajarea unei sere, cu o suprafaţă de 1 hectar în satul Lehliu. In cuvîntul său TOMA DIMACHE, de 18 ani preşedinte al Cooperativei agricole de producţie din comuna Făcăeni, s-a referit la unele probleme legate de noul sistem de organizare, planificare, conducere şi retribuire a muncii în C.A.P. Este adevărat — a spus vorbitorul — că în ultimii 2—3 ani noi am întîmpinat unele greutăţi în atragerea oamenilor la efectuarea lucrărilor agricole. După aplicarea măsurilor cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu de la 23 noiembrie, document de mare însemnătate, lucrurile i-au schimbat Oamenii au început să înţeleagă condiţiile deosebite ce le sunt create pentru sporirea continuă a veniturilor şi creşterea bunăstării lor. Acum, ei vin la cooperativă şi cer să lucreze. Unii dintre cooperatori au început să alcătuiască grupe mai mici in cadrul echipelor, să se unească pentru a primi suprafeţe de teren pe care să le muncească un acord global. In continuare, preşedintele cooperativei din Făcăeni s-a referit la unele probleme ridicate de cooperatori în legătură cu sistemul de organizare şi retribuire a muncii, de modul de sprijinire a familiilor cu mai mulţi copii minori. De asemenea s-a ocupat de activitatea consiliului intercooperatist, recent constituit între cooperativele agricole Făcăieni, Progresul şi Vlădeni, arătînd că pentru început, s-a format o asociaţie pentru cultivarea în comun a unei suprafeţe cu 300 de hectare cu orez şi că în planul de producţie şi financiar şi-au propus să reducă cheltuielile de investiţii. In cuvîntul său, tovarăşul GHEORGHE GHIŢA, preşedintele cooperativei agricole de producţie din comuna Munteni-Buzău, a subliniat că această şedinţă de lucru la care participă conducerea superioară de partid constituie o nouă şi grăitoare dovadă a atenţiei pe care partidul o acordă dezvoltării agriculturii noastre socialiste. Preţioasele Indicaţii pe care ni le-aţi dat, tovarăşe Ceauşescu, cu prilejul recentei vizite făcute de dumneavoastră În cooperativa noastră au fost însuşite de toţi cooperatorii care sunt hotărîţi şi la transpună In practici pentru creşterea producţiei şi implicit sporirea veniturilor în Interesul cooperatorilor, al întregii economii naţionale, al întregului popor. In legătură cu Îmbunătăţirea lucrărilor la unele culturi, larg răsplndite in Bărăgan, vorbitorul a subliniat că este necesar să se fabrice maşini mai bune pentru recoltarea orezului din lan şi treierarea sa în cele mai bune condiţii. Tot pentru orezării este nevoie de tractoare cu care să se poată ara la cel puţin 25 cm adâncime. De asemenea, la noua combină cerealieră C. 12 fabricată la Uzina „Semănătoarea“, care este o maşină minunată, ar trebui un dispozitiv special care să adune şi să baloteze pocenii de porumb. Agricultura Bărăganului, ca şi celelalte ramuri ale economiei, se bucură de o atenţie deosebită din partea conducerii partidului şi statului nostru , a spus ANGHEL MIRCEA-DAN, preşedintele cooperativei agricole din Grindu. Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa de lucru de la C.C. al P C.R. din noiembrie 1970 cuprinde un amplu program de măsuri de mare actualitate, avînd ca scop dezvoltarea rapidă a agriculturii în următorii ani. Comitetul de partid şi consiliul de conducere al cooperativei agricole de producţie Grindu, dezbăttnd prevederile acestui vast program a hotărît traducerea lor tn viaţă neîntirzlat ţinînd seama permanent de condiţiile locale In vederea obţinerii unor producţii cerealiere şi animaliere ridicate. încă din anul 1970, cooperativa noastră a organizat producţia în sectorul zootehnic pe principiul fermelor obţinând rezultate bune in creşterea şi îngrăşarea animalelor, ceea ce ne-a permis sa vindem statului cantităţi însemnate de carne. In acest an, am trecut la orgnizarea de ferme şi in sectorul vegetal. Cooperativa noastră, ca şi celelalte unităţi agricole din judeţ, a simţit mereu ajutorul neprecupeţit din partea partidului şi statului nostru, materializat în maşini agricole. Îngrăşăminte chimice, seminţe de mare productivitate, animale de producţie şi asistenţă tehnică, fapt ce ne-a dat posibilitatea să obţinem producţii sporite, astfel Incit In ultimii ani să ocupăm la cultura griului locul 1 pe judeţ, respectiv locul 2 şi 3 pe ţară. Un sprijin puternic am primit şi În anul 1970 pentru a combate urmările inundaţiilor. In continuare, după ce a exprimat hotărlrea cooperatorilor de a realiza şi depăşi In 1971 producţiile planificate, vorbitorul a făcut o serie de propuneri, printre care : Institutul de cercetări pentru mecanizarea agriculturii sâ studieze posibilitatea creării de combine pentru recoltat floarea-soarelui, şi sfeclă de zahăr, combinele de recoltat porumb să fie perfecţionate In vederea despănuşării porumbului. Iubite tovarăşe Ceauşescu în numele celor 2 300 de membri ai cooperativei agricole de producţie Grindu vă asigur că nu vom precupeţi nici un efort pentru a aplica indicaţiile preţioase pe care ni le-aţi dat In scopul ridicării producţiei agricole. Directorul I.A.S. Lehliu, ŞTEFAN ZAINEA, a arătat că unitatea pe care o conduce, a realizat, In cincinalul recent încheiat, o depăşire la producţia globală în valoare de 13 milioane lei, iar la producţia marfă de 13,2 milioane lei şi a obţinut, peste plan, 7 milioane lei beneficii. In unitatea noastră, a arătat vorbitorul, ne preocupă acum citeva probleme. Este necesar ca Întreprinderile noastre să fie dotate cu tractoare diversificate din punct de vedere al capacităţii. Consider că pe tarlalele mari de 200-500 ha pot lucra tractoarele grele, cu mare randament, şi în felul acesta am putea să executăm lucrările mult mai rapid şi de calitate mult mai bună. Simţim, totodată, nevoia ca să fim dotaţi cît mai repede cu combine autopropulsate, pentru a putea executa recoltarea într-un ritm cît mai rapid. Cred că industria trebuie să insiste mai mult asupra calităţii maşinilor cu care suntem dotaţi. In legătură cu seminţele, sunt necesare cantităţi mai mari din solurile foarte productive. In unităţile noastre avem sisteme de Irigaţii la Ivineşti, la Ciulniţa. Sistemele se consideră terminate, dar sursa de apă nu este încă asigurată. In numele tuturor comuniştilor şi al salariaţilor din unitatea noastră , a arătat în încheiere vorbitorul, vă asigur tovarăşe secretar general, că vom face toate eforturile pentru a ne achita cu cinste de sarcinile pe care le avem anul acesta şi In planul cincinal. — Cum apreciaţi măsurile, luate recent, de organizare a întreprinderilor agricole de stat ?, întreabă tovarăşul Nicolae Ceauşescu. — In primul rlnd vreau să vă spun că experienţa pe care o avem ne Îndreptăţeşte să apreciem că este un pas înainte. Noi putem, suntem capabili să găsim soluţii inci asemenea dimensiuni să dea rezultate mult superioare. — faptul că nu va mai fi un inspectorat I.A.S. pe judeţ, este o lipsă sau o posibilitate de îmbunătăţire a activităţii ?, întreabă secretarul general al partidului. — Legătura directă cu departamentul, cu ministerul e bună. Insă un lucru trebuie făcut la minister. La defalcarea planului, la repartizarea bazei tehnico-materiale să se acorde o foarte mare atenţie, in aşa fel incit să nu mai fim nevoiţi să facem intervenţii, să mergem să solicităm, materiale, piese, furaje şi aşa mai departe. Mai ales că aici in judeţ, tovarăşe secretar general, am găsit şi sîntem convinşi că vom găsi, în continuare, sprijinul Comitetului judeţean de partid, pentru a rezolva toate problemele care depind de noi. In cuvîntul său, UDOR POTENCHIN, preşedintele cooperativei agricole de producţie din Iazu s-a referit la sistemul de remunerare a muncii cooperatorilor, sistem care se practică aici de aproape 10 ani Un exemplu grăitor, a spus vorbitorul, 11 constituie anil 1969, cind cooperativa noastră a obţinut o producţie de 6 700 kg la porumb, de 2 700 kg la floarea-soarelui, plata suplimentară a fost de 860 000 lei. Am înţeles să-i încurajăm astfel pe cei ce muncesc cu pricepere şi tragere de inimă pentru înflorirea cooperativei. Iată de ce, tovarăşe secretar general, expunerea dumneavoastră din noiembrie 1970 a fost primită de noi toţi cu mare bucuria şi cu o totală adeziune, In adunarea generală in care s-a stabilit planul pa 1971 am hotărît să lucrăm in toate sectoarele în acord global. Sîntem convinşi că planul de 4 200 kg da porumb la hectar stabilit, va fi depăşi cu siguranţă. «HERGHINA COJOCARU , preşedintă C.A.P. din Cuza Vodă a spus, printre altele , consfătuirea aceasta în prezenţa iubitului secretar general al partidului, tovarăşul Ceauşescu este o mare cinste şi pentru ţărănimea din judeţul nostru. Cuvîntarea de mare importanţă rostită de tovarăşul Ceauşescu la 23 noiembrie a fost studiată amănunţit de toţi membrii cooperativei noastre. Noua formă de organizare, planificare şi retribuire în cadrul cooperativelor agricole de producţie arată cum se îmbunătăţeşte continuu sistemul de lucru In agricultura noastră. Referindu-se la sarcinile de producţie pentru porumbul Irigat, preşedinta C.A.P. din Cuza Vodă a subliniat unele lipsuri In ce priveşte folosirea maşinilor, asigurarea cu cadre calificate şi a propus ca organele de resort să ia măsuri în vederea bunei funcţionări a sistemelor de irigaţii din cooperative. Vorbitoarea a făcut unele propuneri privitoare la pensiile cooperatorilor, la plata pentru măcinişul la moară şi la folosirea brutăriei din comună. In Încheiere, ea a amintit despre realizările cooperatorilor şi a invitat pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu să viziteze cooperativa şi comuna Cuza Vodă. Incepînd cu acest an noi deservim cinci cooperative cu o suprafaţă de 15 000 hectare, a spus MELINTON TRIF, directorul Staţiunii pentru mecanizarea agriculturii — Griviţa. Evidenţiind recoltele obţinute anul trecut, vorbitorul a subliniat că nivelul atins nu reprezită nici pe depate limita posibilităţilor reale existente. Pentru a se obţine producţii mult mai mari decit pină acum, ar fi bine să fim dotaţi cu maşini corespunzătoare, poate chiar Înainte de datele prevăzute, încă de acum secţiile noastre s-au integrat in activitatea cooperativelor în ceea ce priveşte folosirea Întregului parc de utilaje attt proprietatea statului, cît şi cea a cooperativelor. In acest sens, au fost luate In primire utilajele cooperativelor asumându-ne răspunderea pentru întreţinerea, repararea şi exploatarea lor. El a subliniat necesitatea rezolvării problemei pieselor de schimb, şi a propus ca ministerul să studieze posibilitatea ca în viitor cadrele care se pregătesc spre a deveni mecanizatori să fie recrutate din rindul tinerilor care şi-au satisfăcut stagiul militar. Luind cuvîntul, ION DASCALU, cooperator pensionar din comuna Albeşti şi-a exprimat bucuria de a participa la această consfătuire de lucru, plină de învăţăminte pentru toţi lucrătorii din agricultură. Lucrez in cooperativă de la înfiinţarea ei — a spus el. Deşi am 70 de ani atît eu cît şi soţia sîntem pensionari, cu pensia cea mai mare, 250 lei, continuăm să muncim în cooperativă pentru a ne putea aduce contribuţia la înflorirea unităţii noaistre. Nouă celor mai în vîrstă, cooperativa ne-a asigurat lucrări corespunzătoare în apropierea satului la porumbul irigat. Mulţumim partidului pentru grija ce o poartă faţă de noi, cooperatorii, ca de altfel, faţă de toţi oamenii muncii din ţara noastră. Eu voi răspunde acestei griji continuind să muncesc în cooperativă şi să pun în practică experienţa mea de lucrător vechi pe ogoare. In cuvîntul său AUREL CIOC, preşedintele C.A.F. — Miloşeşti, unitate care in anul 1965, s-a clasat pe locul II pe ţară la producţia de porumb, in anul 1967 pe primul loc şi în 1969 a luat menţiune, a arătat că toţi membrii cooperativei au salutat cu multă bucurie măsurile stabilita de partid privind Îmbunătăţirea organizării, planificării şi conducerii agriculturii, hotărind să obţină în acest an producţii sporite. Referindu-se la faptul că in cooperativa din Miloşeşti anul acesta suprafaţa cultivată cu legume va creşte de la 52 hectare la 130 hectare, iar pe o suprafaţă de 70 hectare se va cultiva ceapă, vorbitorul a propus să fie fabricate maşini de plantat arpagic. După ce a arătat că adunarea generală a cooperativei a hotărît In unanimitate că, In anul 1971, să se lucreze în acord global In toate sectoarele, vorbitorul a dat glas angajamentului cooperatorilor de a răspunde sprijinului primit din partea partidului şi statului, prin noi succese In sporirea producţiei agricole. Recentele documente ale conducerii superioare de partid au fost dezbătute pe larg şi în cooperativa noastră şi s-au luat măsuri corespunzătoare in vederea aplicării măsurilor preconizate, a spus ing. NEAGU. VASILE, preşedintele cooperativei agricole Ceacu. Consider că aplicarea acordului global pe formaţiuni mici la culturile prăşitoare va da un impuls executării lucrărilor. La noi se vor aduna la un loc 3—4 familii care vor lucra circa 20 ha porumb şi circa 10—15 ha de floarea-soarelui. La această repartizare a cooperatorilor dacă se aliniază şi mecanizatorii va fî Intr-adevăr un salt calitativ foarte mare. Faptul că mecanizatorul este legat direct de producţie, că va fi plătit la nivelul rezultatelor pe care le va obţine, creează un cadru foarte favorabil pentru ca Intr-adevăr în anul în care am Intrat să obţinem rezultate superioare. Referindu-se la unele probleme ale cooperativei, vorbitorul a arătat că adunarea generală a stabilit ca membrilor cooperatori care se Îmbolnăvesc în procesul de producţie să li se acorde o parte din cîştigul mediu pe ultimele 12 luni. Dar banca a oprit acordarea acestui ajutor, iar directorul băncii, fiind Întrebat a răspuns că nu cunoaşte o asemenea indicaţie. Intervenind În dezbatere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a apreciat că aceasta este o problemă a cooperativei şi a subliniat el dacă cooperativa vrea să acorde acest ajutor, de ce să fie oprită . Preşedintele cooperativei a subliniat necesitatea Îmbunătăţirii activităţii la cultura orezului, a reparării combinelor care vor lucra la recoltarea griului, a creşterii aportului C.M.A. la extinderea mecanizării in zootehnie. Incuvintarea la, tov. ANDREI NICOLAE, preşedintele C.A.P. Gheorghe Icazăr, arată că in 1970, cooperativa a realizat o depăşire de aproape un milion şi jumătate lei la producţia globală. Acest rezultat — a spus el — se datoreşte şi Indicaţiilor pe care dumneavoastră le-aţi dat cu prilejul vizitei pe care ne-aţi făcut-o In vara anului trecut, vizită care a Însemnat pentru noi un puternic imbold In muncă şi un Îndreptar preţios In orientarea activităţii noastre. De un ecou deosebit s-a bucurat In rlndurile cooperatorilor expunerea dumneavoastră, tovarăşe secretar general, prezentată la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie, anul trecut. Ea a fost dezbătută şi analizată temeinic. Membrii cooperatori sunt mai hotăriţi ca oricind să realizeze şi depăşească sarcinile de plan, deoarece adoptarea sistemului de retribuire a muncii In acord global înlătură neajunsurile retribuirii în zile muncă sau norme convenţionale şi stimulează Interesul fiecăruia pentru obţinerea unei producţii cit mai mari. De asemenea, membrii cooperatori au fost de acord cu cantităţile de cereale ce le pot cumpăra la preţ de stat din cooperativă. Ridic şi eu problema orezului. Propun ca pentru anul viitor cultura orezului să se facă prin asociaţii Intercooperatiste pe suprafeţe mai mari, dându-ne astfel posibilitatea să ne concentrăm forţele : specialişti, mijloace mecanizate etc. Socotesc că muncind în acest fel vom avea rezultate mai bune. Progresele realizate In ultimii ani de cooperativa noastră se datoresc In bună măsură aplicării indicaţiilor preţioase ce ne-au fost date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu in cursul vizitei făcute în anul 1967 în unitatea noastră, a spus NICOLAE RIŞNOVEANU, preşedintele C.A.P. din Roseţi. Sunt încredinţat că noua organizare a producţiei pe care am introdus-o anul acesta va duce la obţinerea unor producţii mai mari pe baza creşterii cointeresării membrilor cooperatori în realizarea sarcinilor ce le stau în faţă. In continuare, vorbitorul a propus să se acorde mai mare atenţie împrospătării măteii de animale la toate speciile, să fie lărgită gama de maşini pentru mecanizarea lucrărilor în legumicultura. El a făcut, totodată, propuneri vizînd perfecţionarea sistemelor de irigaţii în cooperative şi îmbunătăţirea construcţiei serelor. Inginerul şef al cooperativei agricole de producţie din comuna Griviţa — GHEORGHE DAVID, a arătat că, în anul 1970, această unitate a obţinut o producţie globală în valoare de peste 30 milioane lei,iar fondul de acumulare a ajuns la 15 600 000 lei. Indicaţiile primite cu prilejul vizitei în unitatea noastră, tovarăşe Ceauşescu, a spus vorbitorul, ne-au ajutat foarte mult în perfecţionarea activităţii, reuşind să obţinem producţii din ce în ce mai mari. In continuare, vorbitorul a făcut o serie de propuneri privind îmbunătăţirea activităţii în unităţile agricole. Pentru mecanizatorii care, în campaniile agricole, lucrează toată ziua pe ogoare, trebuie să asigurăm hrană caldă. Cadrele tinere care vin în cooperative de pe băncile facultăţilor, este bine să lucreze cel puţin un an pe lângă un şef de fermă dintre localnici, dintre brigadierii cu experienţă ca să poată să-şi însuşească mai bine profesiunea, imbinind cunoştinţele teoretice din facultate cu cele practice. De asemenea, vorbitorul a prezentat propuneri privind repartizarea mai multor combine pentru recoltarea culturilor de toamnă, stabilizarea cadrelor de specialişti veniţi să lucreze la sate, Îmbunătăţirea funcţionării dispensarului etc . Am mîndria de a veni In faţa tovarăşului secretar general şi a dumneavoastră, pentru a vă arăta cîteva din aspectele muncii noastre — a spus in cuvîntul său CONSTANTIN GIB, directorul I.A.S.-Ograda. In 1970 Întreprinderea noastră a reuşit să mărească producţia de peste cinci ori faţă de 1965. In 1970, am dat 5 milioane beneficii peste plan. In cadrul sectorului vegetal, după noul sistem de organizare, am ajuns să avem aproape 2 000 ha cu orez, iar In viitor vom cultiva peste 4 000 ha, pe nişte terenuri care pină acum clţiva ani nu erau considerate bune pentru a fi cultivate. In zootehnie vom ajunge la peste 7 000 vaci, 50 000—60 000 porci, şi multe oi. Consider că tot ceea ce se va face in viitor trebuie să pornească de la studii foarte bine documentate, realiste şi în funcţie intr-adevăr de potenţialul existent. Dacă complexele avicole ca şi cele de creştere a porcilor dau rezultate foarte bune la dimensiunile la care sunt construite, la copiplexele de vaci situaţia nu este la fel. Manevrarea unor cantităţi mari de furaje este o problemă a cărei rezolvare trebuie încă studiată. In privinţa irigaţiilor este nevoie să se consolideze ceea ce s-a făcut pină In prezent, In aşa fel Incit apa să ajungă la rădăcina plantelor La noi microrelieful este foarte diferit, deci se pune problema să se treacă la nivelarea terenului. La stadiul la care vom ajunge, în baza studiilor pe care le avem deja Întocmite, I.A.S. — Ograda va reuşi peste 4 — 5 ani să dea o producţie de 500 sau 600 milioane lei şi un beneficiu care să depăşească 50 — 60 milioane lei. Mă angajez, în numele tovarăşilor cu care lucrez, că vom depune toate eforturile pentru a depăşi nivelul la care am ajuns. Luind cuvîntul preşedintele cooperativei agricole Scnteia, FLOREA ŞTEFAN, după ce a adus un călduros salut tovarăşului Nicolae Ceauşescu, care a vizitat de mai multe ori această cooperativă dînd preţioase Indicaţii privind organizarea muncii, a arătat că in anul 1970, cooperativa a obţinut producţii bune la porumb, floarea soarelui, sfeclă de zahăr şi a vlndut statului o mare cantitate de produse. Adunarea generală a hotărît ca In anul 1971 să realizeze peste plan o producţie In valoare de aproape 2 milioane lei. Adunarea generală a luat hotârlrea cu retribuţia si se facă anul acesta numai In bani, norma convenţională s-a stabilit la 32 lei. In ziua de 10 februarie vom da membrilor cooperatori retribuţia muncii prestată pe luna ianuarie. Faţă de anii trecuţi veniturile cooperatorilor sunt mult mai mari, un Îngrijitor din sectorul zootehnic primeşte 920 lei. Ne angajăm în faţa secretarului general al partidului să muncim fără preget pentru a ne aduce contribuţia, prin producţiile agricole tot mai mari pe care le vom obţine la dezvoltarea economiei naţionale. Vizita dumneavoastră In judeţul Ialomiţa, stimate şi iubite tovarăşe secretar general, ca şi prezenţa dumneavoastră in mijlocul nostru, ne umple inimile de bucurie şi ne dau imbold pentru munca de viitor, a spus in cuvîntul său IACOB STAN- preşedintele C.A.P. din Cegani. Noi, cooperatorii din Cegani mulţumim partidului, dumneavoastră, pentru măsurile luate, pentru grija ce o purtaţi ţărănimii cooperatoare. In adunarea generală ţăranii cooperatori au aprobat noul sistem de muncă preconizat de recentele măsuri indicate de conducerea partidului. Valoarea normei, plătită In bani, va crește anul acesta la 32 de lei de la 23 cit a fost anul trecut. In consiliul Intercooperatist din care fac parte 3 cooperative agricole s-a hotărît îndiguirea a 2 000 ha terenuri fertile, care vor fi folosite în special pentru asigurarea bazei furajere. Ne gindim, de asemenea, foarte serios la organizarea unui bazin legumicol, ținind seama că fabrica de conserve de la Fetești este situată in apropierea noastră. In continuare, vorbitorul a făcut apel la unităţile de aprovizionare şi de valorificare şi la cele de prestări de servicii ca să răspundă mai bine la solicitările cooperativelor agricole de producţie, şi a sublinit că cooperatorii se angajează să sporească continuu producţia agricolă, să mărească cantităţile de produse pe care le vind statului pentru ca astfel să crească fondul de bază al cooperativei, să se îmbunătăţească continuu viaţa cooperatorilor. Referindu-se la rezultatele bune obţinute de cooperativa agricolă de producţie din Albeşti, preşedintele ei, TUDOR JUGANARU a arătat că în activitatea acestei unităţi s-au semnalat şi o serie de lipsuri. Anul trecut, de exemplu — a spus vorbitorul — nu am reuşit să eliberăm întreaga suprafaţă de coceni ; o importantă suprafaţă de teren nu a putut fi însămînţată din cauza excesului de umiditate. Pentru aceste terenuri ne-am propus un plan de protejare împotriva inundaţiilor. In această direcţie, cerem şi sprijinul comitetului judeţean de partid, şi direcţiei generale agricole judeţene. Am studiat cu mult interes expunerea făcută de tovarăşul secretar general al Partidului la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie. Sunt create condiţii pentru a putea rezolva sarcinile care ne stau in faţă Consider că este bine venită retribuirea cooperatorilor în acord global. Aşa cum se observă în uzine, nu fabrici diferenţele dintre un muncitor şi altul, aşa se poate observa şi în cadrul cooperativelor agricole. Dacă în trecut un cooperator era legat numai de normele pe care le efectua, acum el este legat de producţia ce se va realiza. In continuare, Tudor Jugănaru s-a referit la unele avantaje create de stat mai ales prin seducerile de preţuri la polietilenă, la piesele de schimb etc., arntind că cooperativa care dispune de 10 autocamioane şi peste 30 de motoare folosite la irigaţii, va obţine o economie anuală de peste 300.000 lei la piesele de schimb. O problemă importantă căreia vorbitorul i-a acordat atenţie, a fost aceea a colaborării ce trebuie să existe intre cooperativele agricole şi Întreprinderile agricole de stat, acestea din urmă, cu experienţa şi dotaţia lor trebuind să fie un sprijin permanent pentru C.A.P. In încheiere, vorbitorul a asigurat că membrii cooperatori din comuna Albeşti, vor ţine cont de toate recomandările preţioase făcute de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi nu vor precupeţi nci un efort pentru a le pune în practică fiind convinşi că astfel vor obţine rezultate tot mai bune in sporirea producţiei. La fel ca ceilalţi tovarăşi şi eu personal am studiat ultimele documente de partid referitoare la dezvoltarea agriculturii noastre socialiste — a spus in cuvîntul său PETRE ALEXANDRU, preşedintele C.A.P. din Dragoş Vodă. Cu sprijinul comitetului de partid din comună ne-am străduit ca ele să fie cunoscute şi înţelese de toţi cooperatorii. Cooperatorii au apreciat măsurile luate de conducerea noastră de partid, şi de stat ca măsuri care nu au alt scop decit sâ ducă la creşterea producţiei, la ridicarea bunăstării materiale a poporului nostru. Consider că acordul global este cea mai eficace formă de cointeresare în cooperativele agricole de producţie. Oamenii sunt interesaţi, în primul rind, de ceea ce produc şi nu de cite norme convenţionale realizează. Susţin măsura ca secţiile S.M.A. să funcţioneze ca sectoare mecanice In cadrul cooperativelor agricole de producţie. Am trecut la noua formă de organizare a fermelor care este mai bună fi care Întăreşte răspunderea pentru felul cum se lucrează. Ca fi ceilalţi tovarăşi, ca Întregul nostru popor, urmăresc cu deosebită dragoste, admiraţie fi Încredere activitatea şi eforturile pe care le depuneţi dumneavoastră, iubite tovarăşe Ceauşescu, pentru binele României socialiste. Aproape ci n-aşi putea spune unde locuiţi : etnd •Înteţi In Ialomiţa dnd »înteţi la Braşov, dnd la Sibiu sau In altă parte. (Aplauze prelungite. Întreaga sală se a,numit „Ceauşescu", „P.C.R.“). Pot spune că ne străduim din toată fiinţa noastră să urmăm minunatul exemplu de muncă neobosită pe care ni-l daţi. De aceea, asigur conducerea de partid, pe dumneavoastră personal, că membrii cooperatori din comuna Dragoş Vodă, in frunte cu comuniştii, vor face tot ce le stă in putere pentru ca măsurile stabilite de partid să prindă viaţă in cel mai scurt timp . In cuvîntul său ing. ONORIU IACOitu, directorul complexului de creştere şi ingraşare industrială a porcilor Căzăneşti, a subliniat că indicaţiile date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu acum doi ani au prins viaţă. In loc să livrăm anul trecut 10 000 tone de carne, cit prevedea tehnologia — a spus el — am reuşit să realizăm 13 400 tone in cadrul complexului, iar pe Întreaga întreprindere 14 751 tone. Ne bucurăm că am putut să dovedim prin fapte că v-am Înţeles indicaţiile deosebit de preţioase şi că avem forţă şi putere sâ Îndeplinim sarcinile ce ne-au fost trasate. Măsurile luate pentru dezvoltarea agriculturii sunt foarte bune insă bine este ca problemele să se rezolve la nivelul unităţilor. Sistemul de măsuri pentru progresul agriculturii putem sâ-l modelăm la nivelul specificului unităţii respective. Mă folosesc de această ocazie pentru a face citeva propuneri. In cadrul întreprinderii noastre funcţionează o fabrică de nutreţuri combinate. Capacitatea acesteia s-a mărit de la 32 000 tone nutreţuri combinate pe an la 60 000 tone. întrucât nu vindem furaje altor unităţi, propun ca fabrica si rămine in cadrul întreprinderii noastre. Ar fi bine să se construiască abatoare proprii la fiecare combinat de creştere a porcilor, pentru a se micşora pierderile în timpul transportului şi în perioada cit animalele stau în curtea abatoarelor din Bucureşti fără alimentaţie normală. Ne angajăm, tovarăşe secretar general, in faţa dumneavoastră, că vom depune mai mult suflet pentru realizarea sarcinilor de plan, pentru a da ţării cu mai multă carne — a spus în încheiere vorbitorul. Ing. VASILE BERBECEL, preşedintele C.A.P. Smirna, s-a referit pe Larg la marile avantaje ale cooperării dintre Întreprinderile de stat şi Cooperativele agricole de producţie, relatînd despre rezultatele pozitive obţinute in rentabilizarea sectorului avicol, ca urmare a cooperării dintre C.A.P. Smirna şi întreprinderea agricolă de stat „Avicola“ — Tulcea. Aceasta a inlesnit aplicarea unui plan de modernizare a sectorului avicol al cooperativei, introducerea unei noi tehnologii, sensibil apropiate de tehnologia din cadrul I.A.S. Văzînd avantajele acestei cooperări — a spus el — am hotărît să o extindem. Astfel, vom introduce creşterea păsărilor în baterii, unde se poate ţine în aceeaşi hală un efectiv de două ori şi jumătate mai mare decit în sistemul pe aşternut adine Prin beneficiile realizate intr-un an şi citeva luni, noi vom putea să acoperim cheltuielile. Vorbitorul a relevat de asemenea, faptul că se creează condiţii tot mai bune de muncă şi viaţă îngrijitoarelor din acest sector, printre altele şi prin organizarea unei mici cantine. Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu privire la îmbunătăţirea organizării, planificării şi conducerii agriculturii a fost salutată cu mare satisfacţie şi aprobare de toţi membrii cooperativei noastre care văd în aplicarea măsurilor stabilite de partid calea sigură a înfloririi agriculturii, a dezvoltării întregii economii naţionale, a spus tovarăşul GHEORGHE PETICILA, preşedintele C.A.P. Bădiţi. In continuare, după ce a relatat despre modul In care i-a trecut in această cooperativă la organizarea muncii pe brigăzi, vorbitorul a spus : introducerea acordului global ne va da posibilitatea ca fiecare cooperator să fie retribuit în raport cu producţia obţinută. In condiţiile cooperativei noastre faţă de veniturile ce ni le-am planificat vom putea asigura cooperatorilor lunar un minim garantat de 500 de lei la cultura de cîmp şi 800 de lei în zootehnie. Socotim că imboldul dat de noua formă de retribuire va contribui ca producţiile obţinute anul trecut — peste 4 000 de kg la cultura porumbului şi peste 47 000 kg la cultura sfeclei de zahăr, să fie simţitor depăşite în 1971. Mi-am consacrat aceşti ani activităţii în Lunca Dunării şi mă voi referi la citeva aspecte care privesc Îmbunătăţirea activităţii în această zonă importantă a spus ing. GHEORGHE BUCUREŞTEANU, directorul I.A.S. Dragalina. Deşi s-au alocat fonduri mari şi s-a muncit foarte mult ca să se indiguiască peste 100 000 de ha de teren nu întotdeauna am reuşit să obţinem producţii corespunzătoare potenţialului de fertilitate al acestor soluri. Consider că este necesar ca în cel mai scurt timp să se treacă cu forţe susţinute la îmbunătăţirea funcţionalităţii sistemului de desecare pentru a se evacua mai rapid apr în afara digului. Propun, de asemenea, ca pentru a se spori şi ieftini costul producţiilor de porumb să se dezvolte mecanizarea lucrărilor însoţită, în acelaşi timp, de uscarea porumbului. Toate acestea consider că trebuie îmbinate cu o largă acţiune privind studierea hidrologiei judeţului. In Încheiere vorbitorul a făcut un şir de propuneri privind mai buna amplasare a complexelor de ingrăşare a porcilor, a taurinelor şi a complexelor de vaci. După ce a subliniat că participarea la această consfătuire a secretarului general al partidului constituie o cinste şi o mlndrie pentru cooperatori. ION SPATARELU, preşedintele C.A.P. — Gheorghe Doja, a arătat că In cooperativa în care lucrează producţia globală a crescut, astfel, Incit de la un v©nit bănesc ,la 12 milioane lei in 1965, de pe aceeaşi suprafaţă in 1970 s-au obţinut 19 700 000 lei. Acest lucru s-a răsfrînt In mod pozitiv şi asupra remunerării cooperatorilor. In continuare, vorbitorul i-a referit la problema folosirii specialiştilor cu pregătire superioară propunînd citeva măsuri menite si sporească eficienţa muncii acestora In dezvoltarea agriculturii socialiste. Apoi relevind importanţa ultimelor măsuri privitoare la îmbunătăţirea organizării apiculturii noastre socialiste, el a spus : Consiliul Intercooperatist constituie, după părerea mea, simburele dezvoltării şi perfecţionării agriculturii noastre. Totuşi, trebuie să facem Încă multe pentru ca aceste consilii intercooperatiste să acţioneze atit In domeniul profilării cit şi în ce priveşte Întrajutorarea. Am avut fericirea — a spus In încheiere vorbitorul — să particip la şedinţele Comitetului Central al partidului nostru, la şedinţele Consiliului de Stat unde am văzut şi am admirat puterea de muncă neistovită a secretarului nostru general, iubitul nostru tovarăş, Nicolae Ceauşescu. Aflat neîntrerupt în mijlocul oamenilor, în permanenţă preocupat pentru ca ţara noastră să urce treptele civilizaţiei, tovarăşul Ceauşescu nu cunoaşte odihna. Vă spun sincer, tovarăşe secretar general că urmărind In ziare vizitele dumneavoastră peste hotare mi-a crescut Inima de bucurie clnd vedeam curajul şi Înţelepciunea cu care afirmaţi acolo politica partidului, gândurile şi aspiraţiile noastre, ale întregului popor. Dumneavoastră v-aţi consacrat tot ce aveţi mai bun pentru propăşirea naţiunii române al cărui fiu profund devotat sunteţi. Noi vă dorim multă sănătate şi să ne conduceţi mulţi ani pe drumul progresului si civilizaţiei socialiste In patria noastră." „ îmi exprim convingerea că sub îndrumarea partidului, a dumneavoastră personal, tovarăşe secretar general, vom obţine succese mari aplicind măsurile preconizate, urmărind In special ca unităţile rămase in urmă să ajungă la nivelul celor fruntaşe — a spus In cuvîntul său ION CRISTEA, directorul Direcţiei generale agricole judeţene. Vorbind despre marea însemnătate a irigaţiilor pentru creşterea producţiei, el a spus: Avem mari suprafeţe irigate, dar In sistemele Pietroiu — Ştefan cel Mare, Gălăţui — Călăraşi nu prea am văzut apă. Concluzia, şi o spun foarte sincer, vinovat nu este constructorul, vinovaţi sîntem noi, directorul Direcţiei generale agricole, care a închis ochii la lucrări făcute necorespunzător. In continuare, vorbitorul s-a referit pe larg la problema asigurării seminţelor de floarea-soarelui, cultură care ocupă o mare suprafaţă, şi a arătat că soiul cultivat nu corespunde încă cerinţelor. V-am ruga, tovarăşe secretar general — a spus vorbitorul — dat fiind că aici culturile prăşitoare şi mai ales porumbul ocupă suprafeţe mari în unităţile de stat şi cooperatiste, să fim sprijiniţi mai mult cu mijloace de recoltare. Răspunzînd criticilor formulate de vorbitori privind zootehnia, vorbitorul a spus : Există un program de introducere a micii mecanizări în acest sector — alimentarea cu apă, electrificarea, mecanizarea preparării furajelor. Va trebui să facem tot ce este posibil şi am ruga să fim sprijiniţi de conducerea ministerului nostru ca să îmbunătăţim rasele de animale, în mod deosebit la specia de taurine. Sîntem în plină desfăşurare a adunărilor generale în cooperativele agricole, unde cooperatorii vin cu propuneri de îmbunătăţire a activităţii din toate punctele de vedere. Ne pre CONSFĂTUIREA DE LUCRU A CADRELOR DE BAZA DIN AGRICULTURA ŞI A ACTIVULUI DE PARTE DIN JUDEŢUL IALOIŢA gătim Intens în vederea executării campaniei de însămînţări de primăvară. Întreaga suprafaţă aparţinind unităţilor de stat şi cooperatiste este arată, cu excepţia a 4 800 ha cu exces de umiditate. Starea de vegetaţie a grîului este bună,ar faţă de ultimii doi ani excepţional de bună. In Încheiere, vă raportăm reft unităţile agricole de stat şi cooperatiste, împreună cu cele de mecanizare a agriculturii, vor contribui şi mai mult la realizarea fondului central al statului. Indicaţiile preţioase date de dumneavoastră personal, tovarăşe secretar general vor constitui un îndreptar preţios în activitatea noastră de viitor. Vă asigurăm că vom face tot ce depinde de noi, ne vom mobiliza şi mai mult în vederea sporirii producţiei agricole în judeţul Ialomiţa. Tovarăşul ANGELO MICULESCU, ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, ocupîndu-se, in cuvîntul său, de unele probleme ridicate de participanţii la discuţii, a relevat că printre măsurile luate de conducerea partidului privind îmbunătăţirea organizării, planificării şi conducerii agriculturii un loc important îl recupă cele care se referă la mecanizare. Ele au ca scop legarea acestui sector de activitatea cooperativelor deservite. Crearea formaţiilor de lucru din mecanizatori şi cooperatori va duce la o răspundere solidară, pentru producţia obţinută. Avem tractoare şi maşini agricole care ne permit să semănăm în circa 8—9 zile şi să recoltăm în 10—11 zile. Prevederile cincinalului permit o îmbunătăţire a mecanizării agriculturii, în anii care urmează. Ne vom strădui ca dotarea să o repartizăm pe judeţe şi unităţi, corespunzător cu producţiile care trebuie să fie realizate. In legătură cu mecanizarea în zootehnie, întreprinderile de mecanizare, uzinele de reparaţii ale ministerului au primit sarcină să aplice soluţii care pot fi folosite la mecanizarea activităţii în grajduri. Este justă critica referitoare la insuficienta mecanizare în legumicultură. Pînă în martie-aprilie vom avea, în completarea dotării tractoarelor legumicole, seturile de mașini pentru mecanizare. Dar numai asigurarea tractorului nu rezolvă problema : trebuie neapărat să se facă nivelarea şi sistematizarea terenului, să se adopte o tehnologie specială care să permită introducerea tractoarelor. Uzinele de reparaţii vor produce în principal piese de schimb şi utilaje de mică serie şi în felul acesta se vor rezolva problemele asigurării pieselor de schimb. Numeroase probleme s-au ridicat in legătură cu cultura orezului. Aş vrea să arăt că orice măsuri de stimulare pe calea preţului s-ar lua nu se poate realiza rentabilizarea dacă nu se obţine o producţie de minimum 3 500 kg la ha. In viitor, vor fi amenajate suprafeţe mari în care să se poată introduce tehnologiile noi, ceea ce va face cu putinţă reducerea unor orezării mici, neeconomice. Amenajările au întîrziat din cauza unor discuţii privind modul de realizare şi a dificultăţilor în executarea cestor lucrări. O altă problemă pe care tot ministerul trebuie să o rezolve este asigurarea seminţelor, domeniu in care noi am făcut destul de puţin. N-aş putea însă, la aceste lipsuri care privesc direct ministerul, să nu adaug şi pe cele al organelor agricole judeţene privind modul în care se curăţă canalele şi se asigură aducerea apei şi, in special, evacuarea ei. In continuare vorbitorul a aratat că investiţiile făcute în chimizare, mecanizare şi irigaţii ar fi putut duce la rezultate mult mai bune dacă preocuparea pentru obţinerea de seminţe de calitate ar fi fost mai temeinică. Soluţionarea acestei probleme este o sarcină de mare însemnătate indicată de conducerea partidului. Ea va căpăta o nouă rezolvare şi anume fiecare centrală de producţie şi valorificare se va ocupa în acelaşi timp şi de producerea seminţelor. Seminţele vor căpăta şi un preţ mai bun, dar pretenţiile calitative vor fi severe, fiindcă numai aşa se va putea asigura progresul necesar. Vorbitorul a răspuns la unele probleme ridicate în cursul dezbaterilor în legătură cu creşterea animalelor. Apoi a arătat: In domeniul irigaţiilor au existat o serie întreagă de dificultăţi, determinate de noutatea activităţii şi de dimensiunile mari la care s-a lucrat, dar aceasta nu poate constitui o scuză. Trebuie să dăm in folosinţă în bune condiţii sistemele pe care le începem, să le întreţinem corespunzător. In continuare, vorbitorul s-a ocupat de problema asigurării specialiştilor necesari pentru conducerea fermelor, de cooperarea între I.A.S. şi cooperativele agricole, de unele probleme ale activităţii Întreprinderilor agricole de stat. Luind cuvîntul în încheierea lucrărilor consfătuirii, tovarăşul VASILE MARIN, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, a mulţumit cu căldură tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru grija ce o poartă judeţului Ialomiţa, pentru vizitele repetate pe care le-a făcut in acest judeţ, pentru participarea la consfătuire. După ce a exprimat angajamentul organizaţiei judeţene de partid, a tuturor cadrelor din agricultura judeţului de a realiza încă înainte de anul 1975 sarcinile enunţate în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, vorbitorul a spus : Aşa cum dumneavoastră, tovarăşe Ceauşescu, ne-aţi urat nouă sănătate şi succes in muncă, daţi-ne voie şi nouă să vă urăm din toată inima, cu toată dragostea, cu toată stima pe care v-o purtăm dumneavoastră, fiu iubit al poporului nostru, multă sănătate şi fericire, spre fericirea partidului şi poporului nostru, spre binele patriei noastre socialiste. ,Ikomanta fibera"