România Liberă, aprilie 1971 (Anul 29, nr. 8223-8247)

1971-04-22 / nr. 8240

A* Anul XXIX Nr. 8240 6 pagini 30 de bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NATIONAL AL FRONTULUI UNITATII SOCIALISTE Cifre şi fapte diferite, semnificaţie unică N­e-am propus ca pe baza in­formaţiilor sosite ieri la redacţie din diferite jude­ţe ale ţării să facem „radiogra­fia“ unei zile de muncă in în­treprinderile noastre şi să des­prindem sensurile evenimente­lor petrecute in interval de 24 de ore în economia noastră na­ţională. Pe birou s-a strîns un teanc impunător de pagini dac­tilografiate. Veştile sînt dintre cele mai diverse. Unele vorbesc despre tone de produse date pes­te plan, altele despre suplimen­tarea unor angajamente sau des­pre victorii ale constructorilor în întrecerea cu timpul, între ele aparent nu este nici o legătură. Căci, la prima vedere, ce legă­tură s-ar putea face între cele 10 000 tone oțel date în plus de hunedoreni și realizarea primu­lui vagon-platformă pe patru o­­sii la Uzina mecanică din Buzău, între îndeplinirea integrală a angajamentelor asumate de că­tre docherii, mecanizatorii şi na­vigatorii gălăţe­ni şi încheierea lucrărilor de betonare la clădi­rea centralei hidroelectrice de la Porţile de Fier ? De fapt însă noutăţile ce ne-au parvenit la redacţie (şi este alte fapte s-au rm­ai petrecut, cu cer­titudine, pe meleagurile ţării fără să fi fost cuprinse într-o informaţie de presă !)­au toate un numitor comun, o semnifica­ţie unică. Ele reflectă rezultatele unei anumite stări de spirit, u­­nei anumite atitudini faţă de muncă. Fiecare în parte şi toa­te la un loc mărturisesc dorinţa oamenilor muncii de a se pre­zenta în ziua marelui jubileu al partidului de la 8 mai cu un buchet cît mai reprezentativ de realizări. Şi, dacă dorinţa aceas­ta se transpune atît de specta­culos în înfăptuiri materiale, a­ceasta se datoreşte faptului că angajamentele asumate de oa­meni au avut toate acoperire­­a ei în idei, iniţiativă, pricepere, spirit gospodăresc. Ce altceva dovedeşte, bună­oară, faptul că după ce şi-au realizat integral angajamentele asumate (ceea ce înseamnă peste 20 000 tone fontă, peste 8 000 tone oţel şi 18 000 tone aglomerat date în plus economiei noastre naţio­nale) siderurgiştii noii cetăţi a metalului românesc de la Galaţi au găsit resursele necesare pen­tru a da patriei produse supli­mentare de încă zece milioane lei ? Sau că întreaga industrie a judeţului Cluj a dat pînă în pre­zent o producţie marfă cu 40 milioane lei mai mare decit pre­vedeau angajamentele ? înfăp­tuitor, dar şi coautor al politicii partidului, poporul întreg îşi face un titlu de cinste din a realiza exemplar această politică, tran­­spunînd în practică programul atît de generos al celui de-al X-lea Congres al P.C.R. Răsfoim în continuare vraful de „telexuri“ de pe biroul secre­tarului de redacţie, Iată, la Foc­şani a fost omologat ieri cel de-al 400-lea model de confecţii realizat de la începutul anului. Un adevărat record de fantezie, de imaginaţie al unor oameni ce şi-au propus să contribuie la îmbogăţirea şi înfrumuseţarea vestimentaţiei noastre. La Brazi, cercetătorii Combinatului petro­chimic au definitivat reţetele pentru două noi sortimente de po­lietilenă destinate agriculturii. In zona Lotrului, constructorii de la „Electromontaj" — Sibiu au marcat „plantarea“, cu ajuto­rul telefericului și al elicoptere- PAUL MARIAN (Continuare in pag. a 3-a) Eugen Barbu , nu un loc de refugiu a-A­şezat in soare cu faţa­­T­­I spre munţii cei mari ai României. Acolo peste cîteva săptămâni iarba va isbucni pătimaş umezită de ploile primăverii. Pomii aşteptînd şi ei isbăvirea soarelui se vor arunca spre văzduh cu toate florile şi-mi vor parfuma gră­dina. Merg rar la Zamora pentru că n-am timp, dar vi­sez des la dimineţile superbe încărcate de aur şi de umbre albastre şi mai ales la amur­gurile reci, cină toată lumi­na este furată de spinările u­­riaşe de stînci, absorbită lent şi iar redată generos lumii a doua zi, devreme... Cind am sosit in acel loc pentru prima dată, totul era puţin sălbatic. Cîteva sălcii şi flori, piuite flori sub un corcoduş ce nu l-am tăiat în­că pentru că el nu ţine sea­ma de intemperii şi de frigul din jur, înfloreşte prosteşte la timp şi dă fructe ce se fac roşii prin iunie spre bucuria copiilor din preajmă. Pomul acesta feeric devine un fel de lampadar al naturii şi sub el acum doi ani s-au ivit niş­te făpturi de piatră. Un fel de dansatoare finind ciorchini închipuiţi pe umăr şi mai în­colo o femeie culcată ce pri­veşte amiaza cu nepăsare în­tr-o lene coaptă a şoldurilor, trasată cu dalia de un superb artist. între ele, o stelă în­cremenită, gris, un chip ne­­decis,,cu capul lui mă repau­­zează cind ridic ochii din pa­ginile citite pe o terasă. Sta­tuile acestea aparţin marelui sculptor român, Apostu... Nu am să vă povestesc cum au ajuns ele acolo pe dealul plin de iarbă unde meşterul le-a aşezat cu miinile sale puternice şi le-a răsucit ca pe nişte astre după o lumină, ştiută numai de dînsul, ca să aibe o mişcare secretă, să fa­că împreună un lucru secret ce nu l-am descifrat. Anii au trecut şi peste piatra sacră au trecut zăpezi şi ploi, dea­supra a fulgerat şi cerul a cărat vagoanele lui de aer şi nimic, rindunele şi cocori duşi spre alte ţărimuri, fru­mosul lor insă e neclintit pr­in absenţa mea, statuile s-au integrat locului, sunt de aco­lo, trăiesc, capătă viaţă dimi­neţile şi serile, aparţin de-acum peisajului de la Za­ (Continuare în pag. a 2-a) IN CUPRINSUL ZIARULUI: Preocupare constantă pentru editarea operelor lui V. I. Lenin în limba română (Pag. a 2-a) A gîndi cu mijloacele timpului (Pag. a 3-a) La Novi Sad : România—Iugoslavia 1—0 (0—0) (Pag. a 5-a) PREZENTAREA SCRISORILOR DE ACREDITARE PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUŞESCU, DE CĂTRE AMBASADORUL REPUBLICII PERU In ziua de 21 aprilie a.c., preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit pe Ma­riano Pagador Puente care şi-a prezentat scrisorile de acreditare în calitate de amba­sador extraordinar şi pleni­potenţiar al Republicii Peru în ţara noastră. (în pag. a 5-a cuvîntările rostite cu a­­cest prilej). TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A ACORDAT UN INTERVIU ZIARULUI ITALIAN „L’UNITA“ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a primit la 21 aprilie pe ziariştii italieni Giuseppe Boffa, comentator de politică externă şi Gianfranco Berardi, şef de rubrică, de la ziarul „L’Unita". La primire a luat parte Constantin Mitea, consilier la C.C. al P.C.R. In timpul întrevederii, tova­răşul Nicolae Ceauşescu a a­­cordat un interviu ziariştilor italieni. ORAŞUL DINTRE LIVEZI Ion ţugui I­ntre Năsăud şi Bistriţa, în­tre Bistriţa şi Munţii Bîr­­găului, intre Beclean şi Bistriţa se află imperiul livezi­lor. Alături de cusături, alături de lutul ars spre dăinuirea în timp veşnic, alături de tot ce-a făcut, în secoli şi milenii faima ţinutului Vallis Valahalis sau Districtus Rodnensis, sînt pome­nite şi fructele. O ţară a rodului rotund, rod cu epiderma ninsă de curcubee, cu aureolele trun­­chiurilor dispuse astfel îneît pa­re că un pom cheamă alt pom, o floare de fruct cheamă altă floare, mereu, într-o perpetuă simetrie... Leg această imagine şi de gîn­­dul de a cinsti cu laude pe har­nicul gospodar loan Schmidt din comuna Cetate, nu departe de Bistriţa, unul din fruntaşii live­zilor noi, şi ai obştei în fruntea căreia se află. Mi-e voia să mai spun că prin cunoştinţa cu acest om, am pătruns mai lesne în pi­­toreştile grădini, am auzit de oa­meni cu „sufletul frumos" şi am poposit, cu un ceas mai devreme, în alte livezi, după o expresie a lui Ionel Teodoreanu, livezile industriei... Bistriţa — oraşul şantier de astăzi — este populat de cupele metalice ale excavatoarelor, din­­tr-un capăt în altul firele cu plumb desenează, din loc în loc, schiţa imaculată a simetriilor verticale, pretutindeni se aude sunetul ce însoţeşte munca. Mai pregnantă poate decât în alte re­giuni ale ţării, ni se înfăţişează aici osmoza între nou şi tradiţie, într-o fericită conlucrare, fa­vorabilă şi într-un sens şi-n al­tul. Răbdarea şi perspicacitatea oamenilor din imperiul livezi­lor au trecut să oficieze ansam­­ble materiale impunătoare, noi toponifoii ies dintr-un străvechi anonimat. Căci, în urma înves­titurii de reşedinţă de judeţ, şi în primul rînd, ca rezultat fi­resc al politicii clarvăzătoare a partidului şi statului nostru de industrializare armonioasă, de efort susţinut spre modernitate­a fiecărei zone a patriei, ora­şul dintre livezi se aliniază la pulsul înnoitor al întregii ţări cu un specific aparte, reprezen­tativ... . O uzină de utilaj­­ pentru in­dustria materialelor de construc­ţie şi refractare, o fabrică de textile neţesute, art complex de industrializare a lemnului, o fabrică de sticlă­ şi menaj, în fine, o fabrică de ceramică se află în plină construcţie. Toate (continnuare în pag. a 3-a) ULTIMELE 24 DE ORE In ţară GALAŢI (coresp. R.I. V. Chiurtu). — în aula Institu­tului Politehnic d­in Galaţi au început ieri dimineaţa lucrările „Zilelor tehnice româno—iugo­slave“, acţiune organizată de Consiliul Naţional al Ingineri­lor şi Tehnicienilor din Româ­nia in colaborare cu Uniunea inginerilor şi tehnicienilor din R.S.F. Iugoslavia. ALEXANDRIA (coresp. R.l. M. Georgescu). — In localitate s-au bătut ţăruşii inaugurali pe şantierul celei mai mari fa­brici de rulmenţi din ţară. CONSTANŢA (coresp. R.l.­­ I. Popov­ici). — Pe faleza Cazi­noului din Constanţa, în apro­pierea farului genovez au în­ceput lucrările de amenajare a primului Muzeu al mării, din ţară. BOTOŞANI (coresp. R.I. — NT. Seneiuc), în municipiul Boto­şani şi oraşul Dorohoi au înce­put lucrările de dezvoltare a actualului sistem de alimentare cu apă care va cuprinde o nouă staţie de captare, o staţie de tratare şi pompare a apei potabile, un rezervor cu o capa­citate de 5 000 mc şi o con­ductă lungă de 20 km între rîul Siret şi municipiu. TG. MUREŞ (coresp. R.I. - I. Deleanu) In localitate au in­­ceput manifestările, din cadrul celei de a 4-a ediţii a Festiva­lului studenţesc de primăvară, organizat de Consiliul uniunii asociaţiilor studenţeşti al cen­trului universitar Tg. Mureş. Festivalul include spectacole de teatru, concerte de muzică simfonică şi uşoară, recitaluri de poezie etc. Joi 22 aprilie 1971 Harta fenomenelor meteorologice posibile Amănunte în pag. a 5.o CQMTtyTi­ ARTIŞTII MANIFESTĂ CALD ATAŞAMENT FAJA DE MARILE IDEALURI ALE ICIAEISEE — în ce fel credeţi că tre­buie înţeleasă responsabi­litatea artistului? — Fără discuţie că responsa­bilitatea artistică este, in pri­mul rînd, o realitate personală. Dar o realitate personală ca­­re-şi are implicaţiile ei. Şi care manifestă, de obicei, modulaţii. Această responsabilitate e nor­mal să fie în raport cu mediul in care trăieşti, frămintările climatului în mijlocul căruia te dezvolţi, în ultimă instanţă ,­­cu mediul social. Un artist ră­­mîne un om ca oricare altul şi, în această formulă se manifes­tă două aspecte: idealul cetăţe­nesc şi social la care participă — şi care mi se pare foarte clar în ce priveşte situaţia u­­nui artist în ţara noastră — şi idealul său artistic în care se includ, conştient sau inconşti­ent, elementele care i-au deter­minat formaţia spirituală şi artistică. Şi dacă vreţi să fiu mai precis, trebuie să constat că toţi artiştii din ţara noastră manifestă un cald ataşament spiritual faţă de idealurile pe care şi le propune societatea noastră socialistă, faţă de marile realizări ale Partidului Comunist Român. Artistul işi infăptuieş­­te lucrările ca o speranţă şi o bucurie a muncii sale. Adevă­ratul artist este veşnic in con­tinuă frămîntare de a se reali­za. Bucurie şi tristeţe în ace­laşi timp, căci idealul către care tinzi se mută totdeauna undeva mai sus, face din artist un po­sedat al meseriei lui, un om care ajunge în cele din urmă să-şi dăruiască celorlalţi su­fletul său, în nesfîrşite iposta­ze, ca o ofrandă. Prin asta vreau să spun că, pînă la urn­ă, creaţia înseamnă dăruire. — în ce ar consta deci ro­lul social al artei ? —. Intr-un raport de influen­ţă. Cum spuneam mai înainte, în a dărui şi a fi absorbit. Cel puţin acesta ar fi idealul su­prem. — Cum apreciaţi actualul climat artistic românesc ? Convorbire cu pictorul Brăduţ Covaliu preşedintele Uniunii Artiştilor, Plastici — Iată o întrebare bine-veni­­tă. Nu există grave probleme materiale. Ceea ce lipseşte, cred, este o mai mare efervescenţă a discuţiilor între artişti pe pro­bleme ale artei lor, discuţii ca­re nu mai satisfac prin reali­zarea lor într-un cadru oarecum tradiţionalist şi în nişte forme care se dovedesc în mare par­te perimate. Chiar de curînd discutam cu cîţiva critici şi mă întrebam dacă n-ar fi bine ca în jurul cîtorva personalităţi, şi nu neapărat în cadrul Uniunii Artiştilor Plastici, să aibă loc discuţii asupra artei, asupra preocupărilor fiecăruia, discu­ţii asupra lucrărilor chiar. In­tr-un cadru pe care criticii şi artiştii s­ă şi-l selecţioneze afec­tiv şi unde să se creeze o cu­noaştere şi încredere reciprocă, temeinică prin contacte mai dese, pe afinităţi. Aşa că eu aş recomanda criticilor să-şi re­zerve o zi săptămînală să se întilnească cu artiştii poate la un atelier. Am fi dispuşi chiar să subvenţionăm asemenea cercuri. Trebuie neapărat, du­pă părerea mea, ca prin toate mijloacele, să realizăm pentru început, în Capitală, trei, patru astfel de centre in care artiştii, la alegerea lor, să se întilnească cel puţin o dată pe săptămină pentru a-şi discuta problemele proprii meseriei lor. Asta ar duce la o şi mai mare clarifi­care a unora din aspectele cre­aţiei, stabilind modalităţi de expunere, de prezentare în fa­ţa publicului in grupuri mai e­­vident constituite. Credem că, în acest fel, s-ar anima viaţa artistică şi s-ar putea stabili şi contacte utile cu publicul, care ar putea să-şi exprime părerea nu numai in expoziţii, dar şi în discutarea problemelor legate de artă in diverse cercuri. — Credeţi că există mij­loace specifice artei angaja­te ? — Dacă-i vorba să fie artă angajată, mie mi­ se pare evi­dent că trebuie să se vadă că­­este artă angajată. Angaja- Imentul respectiv poate însă în­­­­braca o arie foarte vastă de solicitări. Există o artă care pu­­­ne în evidenţă ataşamentul ce­tăţenesc şi partinic al creatoru­lui şi, intr-o asemenea împre­jurare (să­ presupunem că vor­bim despre expoziţia Semicen­tenarului) caracterul angajat trebuie să fie evident. Există, de asemenea, un angajament in raport cu urbanistica sau cu spaţiul social în cadrele căruia se desfăşoară viaţa noastră a tuturor. Acesta poate să mear­gă de la o situaţie specială, in care este necesar să punctăm un eveniment (cum ar fi sta­tuia doctorului Petru Groza, de exemplu) pînă la formule deco­rative în care primează agre­­mentarea sau frumosul în ge­neral. Am dori, desigur, ca in­stituţiile noastre publice să be- CRISTINA ANASTASIU (Continuare în pag. a 2-a) se smM mmm. mm acestei mm mm­. Realizarea şi depăşirea vitezei zilnice de lucru prevăzute Sprijinirea unităţilor agricole rămase în urmă Asigurarea unui nivel calitativ superior I O redare grafică a intensită­ţii cu care se desfăşoară lucră­rile agricole ar avea — cu ex­cepţia ultimei săptămîni cind timpul s-a răcit foarte mult — imaginea unei curbe ascenden­te. Forţele şi mijloacele de care dispun întreprinderile a­­gricole de stat şi cooperativele agricole de producţie sunt, la ora actuală, concentrate, în cea mai mare parte a judeţelor la semănatul culturilor agricole şi în­ special a porumbului, plantarea legumelor, extinderea­­, plantaţiilor vitipomicole, îm­­­­bunătăţirea pajiştilor naturale. Ieri, s-au centralizat la Mi­nisterul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Ape­lor ultimele date privind des­făşurarea lucrărilor agricole de sezon, rezultatele obţinute fiind comentate — la rugămintea noastră — de inginerul VASI­LE VEDEANU, director gene­ral în susamintitul minister. „ „Operativa la zi“ ne furni­zează amănuntul, nu lipsit de importanţă, că in întreaga ţară s-au semănat pînă acum aproa­pe 2,8 milioane hectare, ceea ce reprezintă 56 la sută din pre­vederi. Cum apreciaţi acest re­zultat ? — N-aş vrea să fac obişnuita comparaţie cu rezultatele obţi­nute, la aceeaşi dată d­in cam­paniile agricole din anii pre­cedenţi, deşi este evident că in acest an stadiul lucrărilor este mult avansat. Le voi confrunta insă cu cele prevăzute in pro­gramele de lucru întocmite şi con­cluzia care se desprinde este că, in general, semănatul se desfă­şoară potrivit graficelor întocmită la un nivel calitativ superior. Interesul deosebit al coopera­torilor şi mecanizatorilor pentru efectuarea lucrărilor in limitele termenului optim şi la „para­metrii“ calitativi superiori, este urmarea măsurilor luate de par­tid privind perfecţionarea or­ganizării, planificării şi condu­cerii agriculturii. într-un cu­­vint am putea spune că începind din actuala campanie se poate vedea eficienţa aplicării noilor forme de organizare şi retribu­ire a muncii în cooperativele agricole, introducerii acordului global, reorganizării sectorului de­­ mecanizare a agriculturii, legării retribuirii mecanizatori­lor de producţia obţinută de unităţile deservite, constituirii consiliilor intercooperatiste, care au creat un cadru organizato­ric din cel mai favorabil obţi­nerii unor rezultate superioare. Este un prim bilanţ făcut acum. Ing. TH. MARCAROV "Continuare în pag. a 3-a) În timp ce două ministere—al Industriei Lemnului şi al Comerţului Interior—se acuză reciproc, un program de mobilă care întruneşte sufragiile unanime ale populaţiei a rămas de un an în faza de prototip. DE CE ? MOTTO : „în sfirşit ! Iată o i­­dee bună, realizată. Ca­merele din noile blocuri vor fi in fine mobilate co­respunzător. Bravo ! (din caietul de impresii al ma­gazinului de prezentare şi desfacere „Mobila“ al Mi­nisterului Industriei Lem­nului, din Bucureşti Calea Victoriei). „Ideea bună“ : mobila mul­tifuncţională „HISTRIA" sau conform reclamei, programul de mobilier în nouă variante pentru orice încăpere din locu­inţa noastră). Data apariţiei : luna martie 1970 Amănunte biografice : expu­să la Bucureşti (la magazinul menţionat mai sus). După ace­ea ,,plimbată“ şi pe la Braşov. Oferită la contractările de­­ mo­bilă de la Constanţa din vara anului trecut. A trecut, deci, mai bine de un an de la data prezentării în public a acestui mobilier Nor­mal şi logic (anticipînd con­cluziile se pare că nu întotdea­una lucrurile se desfăşoară du­pă­­ aceste criterii) ar trebui să găsim astăzi ,,Histria“ în ma­gazine. Dar să vedem cum se prezintă realitatea la faţa locu­lui. Intrăm prin cîteva unităţi de specialitate şi... „Nu­, n-am auzit de această garnitură de mobilă sună răs­punsul stereotip pe care-l pri­mim. Probabil că o vom găsi atunci la magazinul unde a primit „bo­tezul publicului“. — Nu sunteţi primii care mă întrebaţi dacă am pus-o în vinzare. Mi-e pur şi simplu je­nă faţă de toţi aceşti oameni care zilnic îmi solicită să le spun cind o vor putea cumpăra, în cei 15 ani de cind lucrez ca prezentatoare, ne mărturiseşte EUGENIA MIHOC. am fost martor al reacţiilor cumpără­torilor la cele mai multe din produsele pe care le-au reali­zat fabricile noastre. Cred că nu greşesc dacă afirm că „HIS­TRIA“ a întrunit sufragiile u­­nanime ale tuturor celor care au văzut-o. Și ce răspuns pot să le dau ? Poate, ne-am imaginat noi, garniturile respective se află in plin proces de fabricaţie şi ur­mează să apără pe piaţă in lu­nile următoare. Deci, să încer­căm să aflăm mai exact cum stau lucrurile, adresindu-ne to­varăşului C. NEDELCU, şeful serviciului mobilă din Minis­terul Comerţului Interior. — ÎN CEEA CE NE PRIVEŞ­TE pot să vă spun că mobila a plăcut nu numai marelui pu­blic, ci ne-a plăcut şi nouă. Am dorit să o punem cit mai rapid la dispoziţia cumpărătorilor. Am cerut-o chiar pentru anul 1970. Dovadă repartiţia nr. 1611588/86 din 2 iunie 1970 pen­tru 200 seturi „HISTRIA“, e­­chivalînd cu 6-700 garnituri convenţionale. Dar la 21 iulie 1970, CEIL Constanţa ne-a adus la cunoştinţă prin adresa nr. 15736 că „nu am contractat a­­ceasta repartiţie din lipsă de preţ aprobat de MCI“. — Aşadar dumneavoastră, comerţul, sunteţi în culpă... — Ce preţuri să aprobăm cind Ministerul Industriei Lemnului ne-a înaintat propuneri de preţ­­ abia la 4 august!?. Că a fost un simplu pretext invocarea lipsei preţului — pentru că sint­­atitea situaţii asemănătoare cind totuşi se contractează, in­­trucit există posibilitatea lega­lă pentru aceasta — v-o dove­desc cu un document aparţi­­nind chiar Ministerului Indus­triei Lemnului : „Nomenclato­rul cu sortimente din produc­ţia M.I.L. care se supun contrac­tării fondului pieţii pe 1971“. Poftiţi, consultaţi-l şi vedeţi dacă apare undeva „HISTRIA“. VA REPET. NOI SI ASTAZI SINTEM DISPUSI SA O CON­TRACTAM. Cu atît mai mult cu cit. HCM nr. 1650/1968 stabi­leşte, la articolul 12, sarcini pre­cise de a se asigura populaţiei tipuri de mobilier care să răs­pundă necesităţilor apartamen­telor cu grad de confort dife­renţiat. Or, „HISTRIA“ este pî­nă in momentul de faţă singura mobilă care, din absolut toate punctele de vedere — funcţio­nal, estetic, al preţului, al posi­bilităţilor de diversificare — corespunde cerinţelor respecti­ve. Asta ne îndreptăţeşte să a­preciem că se va putea impune­­ cu rapiditate pe piaţă. Mai­­ vreau să accentuez asupra fap­tului că noi solicităm nu garni­turi compuse din 3-4 piese (cum ar fi un dormitor sau o sufragerie separată) ci întregul set compus din 24 de elemente care prin combinarea lor dife­rită pot îndeplini orice rol func­ţional. In faţa acestor declaraţii fer­me din partea comerţului, nu ne mai rămine altceva de făcut decit să căutăm clarificarea si­tuaţiei la producător. Iată-ne deci în biroul directorului ge­neral adjunct al Direcţiei de îndrumare şi prelucrare a lem­nului din Ministerul Industriei Lemnului, ing. D. NICOARA. Ii prezentăm interlocutorului nostru rezultatul primelor in­vestigaţii şi-l rugăm să ne spu­nă părerea domniei sale referi­tor la programul „HISTRIA“. IN CEEA CE NE PRIVEŞTE considerăm că aprecierile de­ing. MARIAN DUMITRESCU (Gontinuare in pag. a 3-a) Â Porţile de Fier A FOST LANSAT ROTORUL GENERATORULUI DE LA HIDROAGREGATUL Nr. 5 TURNU-SEVERIN (coresp. R.L., Ion Becheru) Ieri 21 aprilie a fost lansat la hidrocentrala Porţile de Fier rotorul generatoru­lui la agregatul energetic nr. 5 — al doilea de producţie româ­nească. Operaţia de lansare a avut loc cu un avans de 60 de zile faţă de grafic. Concomitent, colectivul şantierului Energomontaj lucrează la asamblarea rotorului turbinei ce va intra în compo­nenţa ultimului agregat energetic al centralei de la Dunăre şi la protecţia anticorozivă în puţul turbinei. La rîndul lor, construc­torii Şantierului nr. 1 din cadrul Grupului I.C.S. Porţile de Fier au încheiat lucrările de betonare la clădirea centralei hidroelec­trice româneşti şi execută ultimele lucrări de finisaj.

Next