România Liberă, mai 1971 (Anul 29, nr. 8248-8273)
1971-05-08 / nr. 8254
Anul XXIX Nr. 8254 8 pagini 30 bani ADUNAREA SOLEMNĂ CONSACRATĂ ANIVERSĂRII SEMICENTENARULUI PARTIDULUI COMUNIST ROMĂN Expunerea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi şi prieteni, Sărbătorim astăzi împlinirea a 50 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist Român, eveniment de însemnătate istorică epocală în viaţa poporului nostru. Cu acest prilej festiv permiteţi-mi să vă adresez dumneavoastră, tuturor comuniştilor, întregului nostru popor, cele mai calde felicitări şi un cordial salut din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat și a guvernului Republicii Socialiste România. (Aplauze puternice, prelungite) Această aniversare prilejuiește o retrospectivă a drumului parcurs de partid, a luptelor duse de clasa muncitoare, de toţi oamenii muncii din patria noastră pentru dreptate şi libertate socială şi naţională, pentru răsturnarea regimului burghezo-moşieresc, pentru cucerirea puterii politice şi făurirea cu succes a socialismului în România. Drumul străbătut nu a fost neted ; au trebuit învinse multe greutăţi, trecute mari obstacole — dar nici teroarea sălbatică, nici închisorile şi nici chiar moartea nu i-au putut abate pe comunişti din calea lor. Comuniştii au ţinut întotdeauna sus steagul luptei sociale şi naţionale, acţionînd ca organizatori şi conducători încercaţi ai clasei muncitoare, ai întregului nostru popor muncitor. (Aplauze puternice, prelungite). Ceea ce i-a însufleţit permanent pe comunişti în lupta lor a fost încrederea nestrămutată în învăţătura atotbiruitoare marxist-leninistă, devotamentul nemărginit faţă de năzuinţele de libertate naţională şi dreptate socială ale poporului. (Vii aplauze) La această adunare participă veterani care au luat parte la formarea partidului, mulţi activişti din anii ilegalităţii care şi-au îndeplinit cu devotament neţărmurit sarcinile încredinţate de partid, aducîndu-şi contribuţia la toate marile succese obţinute de partidul şi poporul nostru. Partidul îi preţuieşte în cel mai înalt grad pe activiştii din anii ilegalităţii, în numele Comitetului Central le adresez tuturor calde felicitări şi mulţumiri comuniste ! (Aplauze îndelungate) Stimaţi tovarăşi, Istoria partidului nostru este istoria luptelor sociale şi naţionale ale clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, ale tuturor oamenilor muncii fără deosebire de naţionalitate, este istoria naşterii şi dezvoltării mişcării muncitoreşti şi revoluţionare din România. Noi, comuniştii, sîntem continuatorii tradiţiilor progresiste ale întregului popor. Cinstim pe toţi acei care au stat în fruntea luptei împotriva asupririi străine, pentru neatârnarea poporului, pentru formarea statului naţional român. (Aplauze puternice). Greul luptelor l-au dus întotdeauna masele largi populare lor le adresăm cea mai fierbinte recunoştinţă şi ne plecăm cu smerenie în faţa jertfelor grele pe care le-au dat în aceste lupte. (Vii aplauze). Secolul al XIX-lea s-a caracterizat prin mari mişcări pentru eliberarea naţională şi socială. Răscoala din 1821, revoluţia din 1848, Unirea Principatelor în 1859, războiul pentru independenţă din 1877 sunt momente cruciale în istoria ţării noastre. Aceste evenimente au marcat totodată intrarea ţării pe calea dezvoltării capitaliste, precum şi apariţia pe scena istoriei, o dată cu burghezia, a clasei muncitoare, în a două jumătate a secolului trecut, îndeosebi după formarea statului naţional român în 1859. România a cunoscut o puternică dezvoltare capitalistă. Situaţia specifică determinată de dependenţa faţă de imperiul otoman şi de pătrunderea în economia ţării încă dinacea perioadă a capitalului străin, a creat oamenilor muncii condiţii deosebit de grele. în acest cadru, încă în perioada 1860—1870, începe crearea organizaţiilor muncitoreşti, nu mă mai refer la acele începuturi ale socialismului utopic apărute cu mult înainte pe teritoriul României. Trebuie să menţionez că formarea primelor cercuri muncitoreşti, începutul răspîndirii ideilor socialiste în România, au fost stimulate de legăturile militanţilor români cu făuritorii socialismului ştiinţific — Marx şi E-'o-Uf.. Intr-o scrisoare trimisă militantului socialist Ion Nădejde în 1888, Engels arăta că încearcă o mare satisfacţie văzînd că socialiştii din România au adoptat în programul lor principiile fundamentale ale teoriei marxiste. Dezvoltarea mişcării muncitoreşti şi răspîndirea ideilor socialismului ştiinţific au dus la formarea în 1893 a Partidului Social- Democrat al Muncitorilor din România. Deşi a activat numai 6 ani datorită trecerii unor mulţi din cei care au luat parte la înfiinţarea partidului în 1921 şi care au activat în rîndurile sale nu mai sînt printre noi, în semn de adine omagiu, propun să păstrăm un moment de reculegere. (Asistenţa se ridică pentru cîteva clipe în picioare, cinstind memoria celor dispăruţi). fruntaşi de partea burgheziei, Partidul Social-Democrat al Muncitorilor din România a marcat un moment deosebit în lupta politică a clasei muncitoare. Organizarea pe plan naţional a mişcării sindicale în 1906 şi refacerea partidului socialist în 1910 reflectau maturizarea politică a proletariatului din România, rolul tot mai important pe care îl dobîndea în viaţa ţării. Continuînd să întreţină legături cu mişcarea revoluţionară din alte ţări, mişcarea muncitorească din România a ajutat la transportul în Rusia a literaturii tipărite de emigraţia rusă din Apus — inclusiv a Iskrei leniniste — a manifestat o activă solidaritate cu lupta proletariatului rus împotriva ţarismului în 1905, printre altele acordînd ajutor exhipajului revoluţionar de pe crucişătorul Potemkin care, după cum se ştie, a primit azil politic n România. Militanţii socialişti români au avut legături nemijlocite cu V. I. Lenin. în anii premergători, precum şi în timpul primului război mondial imperialist, mişcarea muncitorească şi socialistă a acţionat cu hotărîre împotriva războiului, participînd la conferinţele internaţionale antirăzboinice şi organizînd mari manifestaţii de masă în ţară. După terminarea războiului şi realizarea statului naţional unitar, România a intrat într-o nouă etapă de dezvoltare ; totodată, mişcarea muncitorească şi socialistă a căpătat dimensiuni noi. La sfîrşitul deceniului al doilea al secolului nostru, în ţară se acumulaseră multe contradicţii sociale şi naţionale care creau cu acuitate necesitatea unor profunde transformări în viaţa societăţii. Se impuneau, în special, înfăptuirea reformei agrare, crearea unei industrii naţionale avansate, lichidarea dependenţei faţă de capitalul străin, democratizarea vieţii politice şi de stat. De realizarea acestor transformări depindea progresul rapid al ţării din punct de vedere economic şi social. în viaţa internaţională se adînceau, de asemenea, continuu contradicţiile; avea loc un puternic avînt revoluţionar al clasei muncitoare, se prăbuşeau imperii, creştea lupta de eliberare naţională şi socială. Victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie vestea începutul unei noi ere în istoria omenirii — era trecerii la făurirea socialismului şi comunismului. (Vii aplauze). In aceste împrejurări interne şi internaţionale, clasa muncitoare şi alte forţe sociale din România s-au ridicat cu hotărîre la luptă împotriva asupririi sociale şi naţionale. Grevele din 1918—1919, greva generală din 1920, adeveresc creşterea avîntului revoluţionar, afirmarea tot mai puternică a clasei muncitoare ca cea mai avansată forţă socială a societăţii româneşti. Situaţia internă şi internaţională, luptele de clasă din acei ani au grăbit cristalizarea necesităţii creării unui partid revoluţionar de tip nou,, în stare să conducă clasa muncitoare şi celelalte forţe progresiste în lupta pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor lor democratice, pentru înfăptuirea unor adînci transformări sociale. în rîndurile partidului socialist se manifestau tot mai puternic forţele care se pronunţau pentru un partid revoluţionar, bazat pe ideologia marxist-leninistă. La 8 mai 1921 Congresul partidului socialist a hotărît, cu o mare majoritate de voturi, transformarea sa în Partidul Comunist din România. (Aplauze puternice, îndelung repetate) Cred că sînteți de acord să salutăm prezenţa la adunarea noastră MĂREŢE TRADIŢII REVOLUŢIONARE DE LUPTĂ PENTRU ELIBERAREA SOCIALĂ ŞI NAŢIONALĂ A POPORULUI, PENTRU SOCIALISM In timpul adunării solemne Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Ain COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Cea de-a 50-a aniversare a întemeierii Partidului Comunist Român, eveniment de importanţă epocală în istoria mişcării muncitoreşti din ţara noastră, în viaţa poporului român, a fost sărbătorită, vineri dimineaţa, în Capitală, în cadrul unei adunări solemne organizate în sala Palatului Republicii Socialiste România. Marea sală are un aspect festiv. Pe fundalul scenei, dominat de faldurile drapelelor partidului şi statului, se văd stema Partidului Comunist Român, cifra jubiliară „50“ şi datele jubiliare : „1921—1971“. La ora 10 dimineaţa, o furtună de aplauze şi urale salută sosirea în sală a conducătorilor partidului şi statului. în prezidiu iau loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Dragan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Constantin Băbălău, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Miu Dobrescu, Aurel Duca, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Carol Király, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, Mihai Telescu, Iosif Uglar, Richard Winter, precum şi participanţi la crearea partidului şi alţi veterani ai mişcării muncitoreşti din ţara noastră — Gheorghe Cristescu, primul secretar general al Partidului Comunist din România, Constantin Pîrvulescu, Chivu Stoica, Mihail Cruceanu, Ion Niculi, Alexandru Sencovici, Gheorghe Vasilichi, Petre Constantinescu-Iaşi, Vanda Nicolschi, Constantin Ţiulescu, Constanţa Crăciun, Vasile Bîgu, Victor Brătfăleanu, Ion Popescu-Puţuri, Sanda Ranghel, Anton Breitenhofer, Ladislau Banyai, Lajos Csőgor, József Meliusz, Gheorghe Petrescu, Gheorghe Rusu, Mihail Roşianu şi Vida Géza— fruntaşi în muncă din industrie şi agricultură — eroi ai muncii socialiste — conducători ai organizaţiilor obşteşti, generali, oameni de ştiinţă, artă şi cultură. Se aflau în sală membrii C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, ai Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, activişti de partid şi de stat, numeroşi membri de partid din ilegalitate veniţi din toate judeţele ţării, primii secretari ai comitetelor judeţene ale P.C.R., conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, muncitori şi ţărani fruntaşi în producţie, militari ai Forţelor noastre Armate, savanţi, creatori pe tărîmul artelor. Miile de oameni prezenţi la adunarea solemnă ofereau imaginea simbolică a însăşi istoriei partidului. Alături de participanţi la primul congres de constituire a P.C.R., de vechi militanţi care în anii negri ai ilegalităţii au luptat în rîndurile partidului în marile bătălii de clasă organizate şi conduse de comunişti pentru libertatea şi independenţa patriei, pentru fericirea poporului, alături de cei care şi-au adus contribuţia la victoria insurecţiei de la 23 August, instaurarea regimului democrat, la înfăptuirea revoluţiei populare, se aflau reprezentanţii tuturor categoriilor de oameni ai muncii, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, de toate vîrstele şi profesiile. Sînt cei care cu braţele şi cu mintea participă cu pasiune şi înaltă responsabilitate patriotică la elaborarea şi traducerea în viaţă a politicii Partidului Comunist Român, înălţînd pe pămîntul patriei noastre edificiul societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Erau de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în Republica Socialistă România. Adunarea a fost deschisă de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri. în ovaţiile asistenţei, la adunarea solemnă a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Ampla expunere a secretarului general al partidului a fost ascultată cu profund interes de cei prezenţi în sală, de milioane de cetăţeni din înntreaga ţară, prin intermediul staţiilor de radio şi televiziune. în repetate rînduri, cei prezenţi în sală au subliniat cu puternice aplauze şi ovaţii expunerea secretarului general al Partidului Comunist Român, omagiind actul istoric deschizător de drumuri de la 8 mai 1921, gloriosul drum de luptă şivictorii al partidului şi înfăptuirile remarcabile obţinute în îndelungata luptă pentru eliberare naţională şi socială, în opera de construire a socialismului în România, care au adeverit şi adeveresc, zi de zi, marele rol al comuniştilor, al partidului lor în viaţa şi destinele poporului nostru. La sfîrşitul expunerii tovarăşului Nicolae Ceauşescu, minute în şir se înalţă sub cupola sălii urale şi ovaţii pentru Partidul Comunist Român, pentru Comitetul Central şi secretarul general al Partidului, pentru eroicul popor român, constructor al socialismului, pentru patria noastră liberă şi mîndră — Republica Socialistă România, în sală răsună înălţător imnul de luptă al clasei muncitoare din lumea întreagă — „Internaţionala“. (Agerpres) Spectacol de gală In sala Palatului Republicii Socialiste România a avut loc vineri seara spectacolul de gală, organizat cu prilejul semicentenarului Partidului Comunist Român. La spectacol au asistat tovarăşii Nicolae Ceauşescu, cu soţia, Elena Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, cu soţia, Elena Maurer, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Constantin Băbălău, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Miu Dobrescu, Aurel Duca, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Carol Király, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, Mihai Telescu, Iosif Uglar, Richard Winter, împreună cu soţiile, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului. In sală se aflau, de asemenea, vechi militanţi ai mişcării muncitoreşti din ţara noastră, activişti de partid şi de stat, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, personalităţi ale vieţii ştiinţifice, culturale şi artistice, oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile Capitalei. Au asistat ,de asemenea, la spectacol şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, ataşaţi culturali şi alţi membri ai corpului diplomatic. Apariţia în loja oficială a tovarăşilor Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, a celorlalţi conducători de partid şi de stat a fost întîmpinată cu îndelungi aplauze de asistenţă. La spectacol şi-au dat concursul ansamblurile artistice „Doina“, al armatei, şi „Rapsodia Română“, corul Filarmonicii de Stat „George Enescu“, corul „Madrigal“ al Conservatorului „Ciprian Porumbescu“, baletul Operei Române, Studioul cinematografic „Alexandru Sahia“, formaţii instrumentale şi de dansuri populare, din judeţele Vâlcea, Caraş-Severin, Alba, Satu Mare, Olt, Neamţ, Covasna, Timiş, Constanţa, Braşov, Teleorman, Dolj, laureate la cel de-al 10-lea Con(Continuare în pag. a 6-a) L a primit pe directorul general al Editurii „II Calendario del Popolo“ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, au primit, în după-amiaza zilei de 7 mai, pe directorul general al Editurii „II Calendario del Popolo“, din Milano, Nicola Teti. Editura italiană a publicat recent volumul: „Nicolae Ceauşescu — România pe drumul socialismului şi al luptei împotriva imperialismului“. La primire, a fost de faţă tovarăşul Ion Popescu-Puţuri, directorul Institutului de studii istorice şi social-politice de pe lîngă C.C. al P.C.R. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia s-au întreţinut cordial cu oaspetele italian.