România Liberă, mai 1971 (Anul 29, nr. 8248-8273)
1971-05-16 / nr. 8261
Anul XXIX Nr. 8261 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Complexul avicol din Titu In cursul dimineţii de sîmbătă, tovarăşul Nicolaemitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Economic, a făcut o preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Roma- vizită de lucru la Complexul avicol Titu, din judeţul Dîmbonia, împreună cu tovarăşul Manea Mănescu, membru al Coviţa. Secretarul general al partidului este întîmpinat de un mare număr de ţărani cooperatori din comunele Lunguleţu, Răcari, Poiana, Corbii Mari, Braniştea, Costeşti-Vale, Potlogi, Odobeşti, Titu şi din numeroase sate din împrejurimi, care aflind de sosirea sa, au ţinut să-l întimpine cu toată dragostea, cu toată căldura. Cei prezenţi ovaţionează îndelung pentru partid, pentru conducătorul partidului şi statului. Oaspeţii sunt salutaţi de tovarăşii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor Angelo Miculescu, ministru secretar de stat, cadre de conducere din minister precum şi de Matei Ghigiu, ministrul construcţiilor industriale. Sunt de faţă tovarăşul Nicolae Tăbîrcă, prim-secretar al Comitetului judeţean Dimboviţa al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, şi alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Oaspeţii sunt invitaţi să viziteze mai mntli moderna staţie de incubaţie a complexului, ur.ricse .„Ai expoziţii de prezentare a celor mai importante realizări din sectorul avicol obţinute la nivelul întregii ţări. Pe un grafic se arată că în actualul cincinal producţia marfă de carne de pasăre creşte de la 38 400 tone în 1970 la 200 000 tone în 1975, iar cea de ouă de la 1 056 milioane ouă la 2 433,5 milioane. In acest cincinal se construiesc noi complexe moderne. De exemplu, la întreprinderile avicole de stat Crevedia, Arad, Braşov şi Oradea se construiesc ferme de reproducţie cu o capacitate anuală de 50 000 păsări şi 20 000 pui fiecare. De asemenea, la întreprinderile avicole de stat Mihăileşti, Arad şi Codlea se construiesc complexe de selecţie şi hibridare de păsări pentru producţia de ouă, iar la Tărtăşeşti şi Chiajna complexe de păsări de prăsilă pentru producţia de carne. Secretarul general se interesează de măsurile întreprinse pentru atingerea acestor obiective recomandînd să se intensifice ritmul de construcţie, în scopul intrării mai rapide în producţie a complexelor. Un alt grup de probleme abordat în discuţiile cu specialiştii este cel legat de colaborarea dintre întreprinderile avicole de stat şi unităţile cooperatiste. Gazdele arată că în anul trecut s-a colaborat cu 461 de cooperative agricole, cărora li s-au livrat aproape 5,5 milioane pui de o zi. Considerînd că acesta este un început bun, secretarul general subliniază necesitatea dezvoltării acţiunii de colaborare între unităţile avicole de stat şi cooperativele agricole pentru ca şi acestea să obţină rezultate asemănătoare celor înregistrate în marile complexe avicole. De asemenea, este necesar ca şi în cadrul colaborării intercooperatiste să se ajungă la realizări mai importante în acest domeniu. Ample discuţii au loc între oaspeţi şi gazde asupra activităţii de cercetare ştiinţifică pentru dezvoltarea producţiei avicole. Se recomandă specialiştilor să diversifice şi să amplifice activitatea de cercetare pentru rezolvarea urgentă a tuturor problemelor legate de creşterea industrială a păsărilor. Sunt înfăţişate apoi cîteva aspecte in desfăşurarea lucrărilor de construcţie a complexelor avicole din ţară. Se subliniază eficienţa folosirii prefabricatelor realizate în poligoane, amenajate special pe lingă şantierele de construcţii. Se discută apoi despre modernul complex avicol de la Titu. Directorul complexului, Viorel Chiriţă, prezintă parametrii noii unităţi, dată parţial in folosinţă cu un an şi jumătate mai devreme. Organizat pe principiul producţiei industriale, complexul integrat de la Titu are nouă ferme specializate în producerea de ouă, pentru creşterea păsărilor de reproducţie, incubatoare, fabrică de nutreţuri combinate şi abator propriu. El cuprinde 147 hale spaţioase, în care procesele sunt mecanizate şi automatizate. Aici, în luna aprilie, au intrat în funcţiune primele patru ferme. Recent, au fost livrate primele tone de carne de pasăre pentru aprovizionarea populaţiei Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de măsurile întreprinse în vederea creşterii eficienţei economice şi asigurării dezvoltării, concomitent cu producţia de carne şi a celei de ouă. De asemenea, recomandă specialiştilor din domeniul construcţiilor să manifeste mai multă grijă pentru folosirea terenului, pentru a evita scoaterea din circuitul agricol a unor suprafeţe mari. Oaspeţilor li se prezintă în continuare aproximativ 50 de (Continuare în pag. a 3-a) Se vizitează unul din standurile expoziţiei aflată in incinta Complexului avicol din Titu RESPECT Aurel Baranga na din clipele cele mai bogate în semnificaţii ale săptăminii ce a trecut a fost aceea cind tovarăşul Nicolae Ceauşescu, intrerupindu-şi raportul rostit la adunarea solemnă închinată aniversării trnei jumătăţi de veac de la întemeierea Partidului, a prezentat unei săli emoţionate pe primul secretar, ales la cel dinţii congres, pe Gheorghe Cristescu, aflat astăzi la virsta senectuţii şi a mulţumirilor de a vedea că idealurile in care a crezut au devenit, prin lupta celor mai străluciţi fii ai acestui popor, o realitate istorică. Aplauzele sălii au fost ecoul sentimentelor de preţuire, admiraţie şi recunoştinţă, cu care îşi înconjoară Partidul înaintaşii, al moralei in care îşi creşte generaţiile tinere, respect bătrinilor. Stima, adinei şi convinsă, izvorăşte dintr-un concept etic, conjugat cu unul, la fel de însemnat, politic. Istoria e continuitate, o permanentă predare a ştafetelor de năzuinţi şi idealuri, urcuş anevoios, dar patetic, la care participă întreg poporul. Iar documentul înfăţişat adunării solemne de secretarul general al Partidului a constituit o strălucită confirmare a acestei continuităţi istorice in serviciul căreia comunştii au pus toate rezervele lor de energie morală, de devotament şi abnegaţie, toată capacitatea lor de jertfă. Ascultînd raportul secretarului general, am meditat la semnificaţiile politice ale acestui document, adevărat tezaur de învăţăminte ce se cuvin, abia de aici înainte, a fi aprofundate temeinic, şi am reflectat la semnificaţiile sale morale. Pagină de glorie in istoria poporului român, istoria celor cincizeci de ani de viaţă ai partidului reprezintă o legendară împletire a visu(Continuare în pag. a 3-a) % PREOCUPĂRI SUSŢINUTE, DE ZI CU ZI, PENTRU întreţinerea culturilor Da in fiecare an, în acest sezon se scrie şi se vorbeşte mult despre întreţinerea culturilor. Se cer preocupări susţinute de zi cu zi pentru efectuarea acestor lucrări. Şi este firesc. După cum se ştie buruienile se adaptează mai bine la condiţiile de climă şi de sol, extrag elementele nutritive dintr-o arie mai mare a solului, ca urmare a faptului că formează mai multe frunze decât plantele cultivate. Se poate spune că, în general, ele consumă de două ori mai multe substanţe nutritive — fosfor, azot, potasiu — bineînţeles, aceasta în defavoarea culturilor agricole. Sînt buruieni care întrec acest consum — pălămida, pirul tîrîtor, muştarul şi spanacul sălbatic — şi a căror combatere trebuie făcută operativ. Am putea să extindem aria caracteristicilor buruienilor spunind că ele consumă o cantitate mult mai mare de apă (muştarul sălbatic are nevoie de patru ori mai multă apă decit ovăzul), că unele elimină, prin rădăcini, substanţe toxice care dăunează oricărei culturi, mai ales plantelor tinere. Luînd in considerare aceste proprietăţi ale buruienilor este absolut necesară combaterea lor la timp, prin lucrări de întreţinere executate ori de câte ori este nevoie. A lăsa buruienile să crească nestingherite, înseamnă a irosi cheltuielile materiale şi munca depuse încă din toamna anului trecut şi continuate în primăvara acestuian. Mărimea recoltei viitoare, neignorînd nici aspectul calitativ, depinde de felul cum se acţionează acum. — Mai întotdeauna am fost un pas cu vremea, ne declară MARIN CIRLAN, preşedintele cooperativei agricole LACUL SARAT — BRĂILA. A plouat sau nu, noi am executat lucrările de întreţinere. Şi nu facem lucrări de mîntuială. Dacă prăşim de ochii lumii, mîine-poimîine ne trezim iar cu buruieni în lanuri. Munca degeaba. Avem 80 ha cu floarea-soarelui. Pe o solă de 20 ha buruienile crescuseră mai mult. Am intervenit operativ executînd praşila manuală. Acum am trecut la cartofi... Majoritatea cooperativelor agricole ale judeţului Brăila au ajuns în stadiul terminării primei praşile. La TRAIANU, cele trei brigăzi de cîmp, împărţite pe echipe, se aflau pe ogor la prăşitul şi răritul sfeclei de zahăr. Pe brigadierii .CONSTANTIN E. SASU N. SENCIUC AL. MIHAI (Continuare în pag. a 3-a) Utilizarea deplină a potenţialului tehnic in industria metalurgică Convorbire cu ing. Ioan Cheşa adjunct al ministrului industriei metalurgice • îmbunătăţirea indicilor de utilizare a agregatelor, sursă importantă de sporire a producţiei de metal • O cale sigură : înlăturarea opririlor accidentale • Cheia de boltă — elementul om (răspundere, calificare, disciplină) — La 20 decembrie 1970 am publicat in coloanele ziarului nostru răspunsul dv. la o anchetă pe o temă de mare actualitate pentru industria metalurgică, dar desigur nu numai pentru aceasta. Urmăream, îndeosebi, să evidenţiem cerinţele de bază pe care le implică menţinerea in cea mai bună stare de funcţionare a utilajelor tehnologice din întreprinderi. Ne-aţi precizat atunci — şi avem toate motivele să credem că vă menţineţi in continuare părerea — că opririle accidentale ale agregatelor, surse ale unor importante pierderi în producţie nu pot constitui o situaţie de neînlăturat. — Perfect adevărat. Am afirmat atunci acest lucru şi o voi face oricînd. Şi nu numai atit. Am acţionat şi acţionăm în continuare pentru ca acest deziderat să devină realitate. — Vom păşi curind în al doilea semestru al acestui prim an al noului cincinal. Din cite cunoaştem frecvenţa opririlor accidentale inregis- ULTIMELE 24 DE ORE In ţara CONSTANŢA (coresp. R.I. — Ion Popovici). Ieri a avut loc deschiderea oficială a sezonului estival pe litoral. La Mamaia, Eforie Nord precum şi în noile staţiuni situate în zona de nord a Mangaliei şi-au început vacanţa în prima serie din acest an, numeroşi turişti din ţară şi de peste hotare. PLOIEŞTI (coresp. R.I. — Al. Mihai) Deputaţii judeţului Prahova, întruniţi ieri în sesiune au ascultat raportul Comitetului executiv al consiliului popular privind întreţinerea fondului locativ şi gospodărirea localităţilor, precum şi o informare privind pregătirea sezonului turistic şi de odihnă. MIERCUREA CIUC (coresp. R.L . I. Deleanu). In organizarea consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste, la băile Jigodin de lingă Miercurea Ciuc, a început tradiţionala manifestare folclorică „Primăvara harghiteană". Cvartetul „Muzica", alcătuit din George Hamza, Constantin Costache, Ludovic Lang şi Robert Sladek, a plecat ieri în R.F. a Germaniei, unde, între 18—23 mai, va susţine o serie de concerte în mai multe oraşe din această ţară. SUCEAVA (coresp. R.I. — N. Senciuc) Ieri s-a desfăşurat prima ediţie a Concursului-festival de etnografie şi folclor ce poartă numele cunoscutului folclorist Simion Florea Marian, CLUJ (coresp. R.l. — Al. Kiss) In preajma noului complex de locuinţe Gheorgheni a fost inaugurată ieri o bază sportivă destinată practicării hipismului, amenajată de către ASA Cluj BACĂU (coresp. R.l. — C. Azoiţii). La Fabrica „Partizanul" a început construcţia unei instalaţii de fibrotex, un înlocuitor de talpă cu largi utilizări în industria de încălţăminte şi industria de automobile, trează intr-adevăr, la anumite agregate, o descreştere. Şi totuşi la nivelul ramurii, aceste opriri, neplanificate şi, deci, nedorite, grevează încă producţia de metal. Ce se impune atenţiei în acest moment in domeniul pe care îl analizăm ? — După cum se ştie, în acest cincinal, atingerea producţiei de 9,7 milioane toi de oţel în anul 1975, se bazează, pe lingă racordarea la capacităţile existente a unor noi obiective, şi pe îmbunătăţirea indicilor de utilizare a agregatelor siderurgice. Or, valorificarea acestei surse importante de sporire a producţiei de metal este de neconceput în afara perfecţionării radicale a modului de pregătire şi de execuţie a reparaţiilor şi reviziilor utilajelor tehnologice. In acest cadru de preocupări pentru menţinerea in cea mai bună stare de funcţionare a utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor de o mare diversitate şi complexitate tehnică, un rol preponderent îl deţine activitatea de întreţinere mecanică şi energetică, desfăşurarea ei metodic şi permanent, învăţămintele anilor precedenţi ne-au impus ca, încă de la începutul acestui nou cincinal, să abordăm întregul „pachet“ de probleme dintr-un punct de vedere radical schimbat. In mod deosebit se impune atenţiei accentul care a inceput să se pună pe latura pregătirii minuţioase a reparaţiilor şi reviziilor planificate. Au fost astfel extinse acţiunile iniţiate de minister pentru sprijinirea centralelor industriale şi a unităţilor de bază, acţiuni care se desfăşoară pe baza unui program precis şi cu o tematică pentru fiecare obiectiv planificat în reparaţii capitale şi mijlocii în acest an. „ In luna februarie a acestui an s-a ţinut la Bucureşti o consfătuire de lucru cu mecanicii şi energeticienii şefi din întregul sector metalurgic. Lasfirşitul acestei luni o consfătuire similară este programată la Galaţi. In acest răstimp de circa trei luni se poate vorbi de anumite progrese înregistrate pe linia reducerii opririlor accidentale, a aşa numitelor „căderi“ ale agregatelor siderurgice ? — In mod cert aceste progrese există. Ele au în primul rind la bază introducerea unor noi metode de coordonare şi de execuţie a reparaţiilor, întocmirea graficelor desfăşurate pe faze de operaţii, asigurarea documentaţiei de execuţie pentru reparaţii mari, prin institutele de proiectări şi centrele proprii de proiectare ale centralelor industriale, precum şi alte metode şi-au dovedit pe deplin eficienţa. Şi totuşi, chiar datele statistice ale ministerului evidenţiează, încă, existenţa in acest domeniu a unor anomalii. In cazul agregatelor pentru elaborarea oţelului, de pildă, evitarea stagnărilor neplanificate ar fi putut aduce numai în primul trimestru din 1971 un plus de producţie de peste 3 500 tone. Care este sursa unor asemenea stări de lucruri ? — Din analizele efectuate reiese că în principal, cauza opririlor accidentale ale agregatelor se găseşte in neexecutarea întotdeauna la timp a reparaţiilor planificate. Se mai menţine uneori tendinţa — profund păgubitoare — a unor secţii, care, cu aprobarea conducerii uzinei, amină lucrarea sau nu acordă oprirea pentru durata planificată. S-au semnalat astfel de cazuri atit la combinatele din Hunedoara şi Galaţi, cit şi la Reşiţa şi Calan. Iată de ce s-a introdus recent obligaţia ca amînarea executării reparaţiilor capitale cu o durată mai mare de 30 de zile, să se facă numai cu aprobarea centralelor industriale şi cu avizul ministerului. Nu cumva amînările de termene, sau chiar depășirea perioadelor afectate opririlor TUDOR GHEORGHIU (Continuare in pag. a 3-a) Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Vă mulţumesc sincer pentru telegrama de compasiune trimisă cu prilejul încetării din viaţă a lui Milentie Popovici, preşedintele Scupştinei federale a R.S.F. Iugoslavia. IOSIP BROZ TITO MOMENT Aceia care iontat Militarii aceia ţepeni şi trufaşi, în uniforme strălucitoare, ca scoase din cutie, strinşi in curele ca nişte cai de circ, nu-şi însufleţiseră trupele in anii primului război mondial, pe front, dîndu-le exemplul vitejiei şi jertfei personale. Cu toate acestea, aveau pieptul plin de decoraţii, măcar că virsta unora era destul de tinără şi gradul, precum arătau tresele de pe umeri, încă modest. Cind, unde şi pentru care fapte de arme le dobindiseră, ştiut fiind că stătuseră toată vremea cuibăriţi la partea sedentară a diviziilor şi brigăzilor, ba chiar nu părăsiseră Iaşii ? Pe temeiul stărilor excepţionale ale războiului, ei îndepliniseră funcţia de judecători şi osinditori ai acelor cazuri de dare înapoi, reală sau presupusă, din faţa inamicului. Au fost şi astfel de vinovaţi, după cum numeroşi au fost nefericiţii trimişi in faţa plutoanelor de execuţie şi împuşcaţi pentru ca, după aceea, să se constate că fuseseră victima înscenărilor sau, pur şi simplu, a erorii judiciare. Militarii aceştia îşi continuau meseria şi după război (trecuseră de la încheierea păcii doi ani, trei ani), clientela obişnuită, dar numeroasă, fiindu-le cei care, deşi supuşi legilor mobilizării, deliberat, prin concursuri nefavorabile de împrejuraţi, ba chiar din ordin, rămăseseră in teritoriul ocupat. Bintuiau denunţurile , se dădea curs răzbunărilor pentru o pricină mai veche sau recentă. Nu era în firea justiţiei militare să ceară dovezi de culpabilitate neîndoielnică. Deci: neprezentarea la unitate; rămînerea voită sub ocupaţie; pactizarea cu inamicul. Pactizaseră cu inamicul şefi de partide, foşti miniştri dintr-un partid, din altul, înlesnindu-i vrăjmaşului să care din ţară pină şi salteaua şi plapuma săracului. De ei nu se lega nimeni că iscăliseră un tratat ruşinos care mutila patria. Ei fuseseră iarăşi, în răstimp, guvernanţi şi continuau să fie. Prelungirea, permanentizarea stării de asediu cu toate implicaţiile ei, printre care dăinuirea curţilor marţiale, oferea militarilor magistraţi o clientelă, mai bine zis o pradă, de cu totul alt calibru decit aceea a ostaşului nenorocit care se automutilase, trăgîndu-şi in palmă sau în picior un foc de armă, ori a celuilalt nenorocit care, voit sau nevoit, rămăsese cu grumazul încovoiat sub cizma ocupantului. Pe seama competenţei lor juridice şi a spiritului de dreptate încăpuseră muncitorii, sute, mii de muncitori, care nu mai puteau să rabde apăsarea, şomajul, scumpetea, încălcarea demnităţii umane şi care, prin urmare, îşi întăreau partidul, sindicatele, pentru ca astfel să ajungă la îmbunătăţirea condiţiei de viaţă, la impunerea unei mai drepte orânduiri politice. „Bolşevism !“ au decretat factorii care tăiau şi spinzurau la conducerea statului. „Bolşevism" — o grevă, un memoriu, încercarea de întreprindere a unei demonstraţii paşnice. Pentru o acţiune de solidarizare cu unii dintre fraţii lor din alt sector al muncii, pentru un memoriu şi o manifestaţie care nu primejduia ordinea publică s-a tras în muncitori (Continuare în pag. a 3-a)