România Liberă, mai 1971 (Anul 29, nr. 8248-8273)

1971-05-16 / nr. 8261

Anul XXIX Nr. 8261 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Complexul avicol din Titu In cursul dimineţii de sîmbătă, tovarăşul Nicolae­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Economic, a făcut o preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Roma- vizită de lucru la Complexul avicol­ Titu, din judeţul Dîmbo­­nia, împreună cu tovarăşul Manea Mănescu, membru al Co­­viţa. Secretarul general al partidului este întîmpinat de un mare nu­măr de ţărani cooperatori din co­munele Lunguleţu, Răcari, Poia­na, Corbii Mari, Braniştea, Cos­­teşti-Vale, Potlogi, Odobeşti, Titu şi din numeroase sate din împre­jurimi, care aflind de sosirea sa, au ţinut să-l întimpine cu toată dragostea, cu toată căldura. Cei prezenţi ovaţionează îndelung pentru partid, pentru conducăto­rul partidului şi statului. Oaspeţii sunt salutaţi de to­varăşii Iosif Banc, membru su­pleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, mi­nistrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor Angelo Miculescu, ministru se­cretar de stat, cadre de condu­­cere din minister precum şi de Matei Ghigiu, ministrul con­strucţiilor industriale. Sunt de faţă tovarăşul Nico­lae Tăbîrcă, prim-secretar al Comitetului judeţean­ Dimboviţa al P.C.R., preşedintele Consiliu­lui popular judeţean, şi alţi re­prezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Oaspeţii sunt invitaţi să vizi­teze mai mntli moderna staţie de incubaţie a complexului, ur.ric­se .„Ai­ expoziţii de prezentare a celor mai importante reali­zări din sectorul avicol obţinute la nivelul întregii ţări. Pe un grafic se arată că în ac­tualul cincinal producţia mar­fă de carne de pasăre creşte de la 38 400 tone în 1970 la 200 000 tone în 1975, iar cea de ouă de la 1 056 milioane ouă la 2 433,5 milioane. In acest cincinal se con­struiesc noi complexe mo­derne. De exemplu, la între­prinderile avicole de stat Cre­­vedia, Arad, Braşov şi Oradea se construiesc ferme de repro­ducţie cu o capacitate anuală de 50 000 păsări şi 20 000 pui fie­care. De asemenea, la între­prinderile avicole de stat Mi­­hăileşti, Arad şi Codlea se con­struiesc complexe de selecţie şi hibridare de păsări pentru pro­ducţia de ouă, iar la Tărtăşeşti şi Chiajna complexe de păsări de prăsilă pentru producţia de carne. Secretarul general se interesează de măsurile întreprin­se pentru atingerea acestor obiec­tive recomandînd să se intensifi­ce ritmul de construcţie, în sco­pul intrării mai rapide în produc­ţie a complexelor. Un alt grup de probleme a­­bordat în discuţiile cu specia­liştii este cel legat de colabo­rarea dintre întreprinderile a­­vicole de stat şi unităţile coo­peratiste. Gazdele arată că în anul trecut s-a colaborat cu 461 de cooperative agricole, cărora li s-au livrat aproape 5,5 milioane pui de o zi. Considerînd că acesta este un început bun, secretarul general subliniază necesitatea dezvol­tării acţiunii de colaborare în­tre unităţile avicole de stat şi cooperativele agricole pentru ca şi acestea să obţină rezultate a­­semănătoare celor înregistrate în marile complexe avicole. De asemenea, este necesar ca şi în cadrul colaborării intercoope­­ratiste să se ajungă la realizări mai importante în acest domeniu. Ample discuţii au loc între oaspeţi şi gazde asupra activi­tăţii de cercetare ştiinţifică pen­tru dezvoltarea producţiei avi­cole. Se recomandă specialiştilor să diversifice şi să amplifice acti­vitatea de cercetare pentru re­zolvarea urgentă a tuturor pro­blemelor legate de creşterea in­dustrială a păsărilor. Sunt înfăţişate apoi cîteva as­pecte in desfăşurarea lucrărilor de construcţie a complexelor a­vicole din ţară. Se subliniază e­­ficienţa folosirii­ prefabricatelor realizate în poligoane, amenaja­te special pe lingă şantierele de construcţii. Se discută apoi des­pre modernul complex avicol de la Titu. Directorul complexului, Viorel Chiriţă, prezintă parame­trii noii unităţi, dată parţial in folosinţă cu un an şi jumătate mai devreme. Organizat pe principiul pro­ducţiei industriale, complexul in­tegrat de la Titu are nouă ferme specializate în produce­rea de ouă, pentru creşterea păsărilor de reproducţie, incuba­toare, fabrică de nutreţuri com­binate şi abator propriu. El cu­prinde 147 hale spaţioase, în care procesele sunt mecanizate şi au­tomatizate. Aici, în luna aprilie, au­ intrat în funcţiune primele patru ferme. Recent, au fost li­vrate primele tone de carne de pasăre pentru aprovizionarea populaţiei Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de măsurile în­treprinse în vederea creşterii eficienţei economice şi asigu­rării dezvoltării, concomitent cu producţia de carne şi a celei de ouă. De asemenea, reco­mandă specialiştilor din do­meniul construcţiilor să manifes­te mai multă grijă pentru folo­sirea terenului, pentru a evita scoaterea din circuitul agricol a unor suprafeţe mari. Oaspeţilor li se prezintă în continuare aproximativ 50 de (Continuare în pag. a 3-a) Se vizitează unul din standurile expoziţiei aflată in incinta Complexului avicol din Titu RESPECT Aurel Baranga­ na din clipele cele mai bogate în semnificaţii ale săptăminii ce a tre­cut a fost aceea cind tova­răşul Nicolae Ceauşescu, in­­trerupindu-şi raportul ros­tit la adunarea solemnă în­chinată aniversării trnei­ ju­mătăţi de veac de la înte­meierea Partidului, a pre­zentat unei săli emoţionate pe primul secretar, ales la cel dinţii congres, pe Gheor­­ghe Cristescu, aflat astăzi la virsta senectuţii şi a mulţumi­rilor de a vedea că idealurile in care a crezut au devenit, prin lupta celor mai stră­luciţi fii ai acestui popor, o realitate istorică. Aplauzele sălii au fost e­­coul sentimentelor de pre­ţuire, admiraţie şi recunoş­tinţă, cu care îşi înconjoară Partidul înaintaşii, al mo­ralei in care­ îşi creşte ge­neraţiile tinere, respect bă­­trinilor. Stima, adinei şi convinsă, izvorăşte dintr-un concept etic, conjugat cu unul, la fel de însemnat, politic. Istoria e continuitate, o permanen­tă predare a ştafetelor de năzuinţi şi idealuri, urcuş a­­nevoios, dar patetic, la care participă întreg poporul. Iar documentul înfăţişat a­­dunării solemne de secreta­rul general al Partidului a constituit o strălucită con­firmare a acestei continui­tăţi istorice in serviciul că­reia comunştii au pus toate rezervele lor de energie mo­rală, de devotament şi ab­negaţie, toată capacitatea lor de jertfă. Ascultînd raportul secre­tarului general, am meditat la semnificaţiile politice ale acestui document, adevărat tezaur de învăţăminte ce se cuvin, abia de aici înainte, a fi aprofundate temeinic, şi am reflectat la semnificaţiile sale morale. Pagină de glorie in isto­ria poporului român, istoria celor cincizeci de ani de via­ţă ai partidului reprezintă o legendară împletire a visu­(Continuare în pag. a 3-a) % PREOCUPĂRI SUSŢINUTE, DE ZI CU ZI, PENTRU întreţinerea culturilor D­a in fiecare an, în acest se­zon se scrie şi se vorbeşte mult despre întreţinerea culturilor. Se cer preocupări susţinute de zi cu zi pentru e­­fectuarea acestor lucrări. Şi este firesc. După cum se ştie buru­ienile se adaptează mai bine la condiţiile de climă şi de sol, extrag elementele nutri­tive dintr-o arie mai mare a solu­lui, ca urmare a faptului că for­mează mai multe frunze decât plantele cultivate. Se poate spune că, în general, ele consumă de două ori mai multe substanţe nutritive — fosfor, azot, potasiu — bineînţeles, aceasta în defa­voarea culturilor agricole. Sînt buruieni care întrec acest con­sum — pălămida, pirul tîrîtor, muştarul şi spanacul sălbatic — şi a căror combatere trebuie fă­cută operativ. Am putea să extindem aria ca­racteristicilor buruienilor s­pu­­nind că ele consumă o cantitate mult mai mare de apă (muşta­rul sălbatic are nevoie de patru ori mai multă apă decit o­­văzul), că unele elimină, prin ră­dăcini, substanţe toxice care dăunează oricărei culturi, mai ales plantelor tinere. Luînd in considerare aceste proprietăţi ale buruienilor este absolut ne­cesară combaterea lor la timp, prin lucrări de întreţinere e­­xecutate ori de câte ori este ne­voie. A lăsa buruienile să crească nestingherite, înseamnă a i­­rosi cheltuielile materiale şi munca depuse încă din toam­na anului trecut şi continu­ate în primăvara acestui­­an. Mărimea recoltei viitoare, neig­­norînd nici aspectul calitativ, depinde de felul cum se acţio­nează acum. — Mai întotdeauna am fost un pas cu vremea, ne declară MA­RIN CIRLAN, preşedintele co­operativei agricole LACUL SA­RAT — BRĂILA. A plouat sau nu, noi am executat lucrările de întreţinere. Şi nu facem lucrări de mîntuială. Dacă prăşim de ochii lumii, mîine-poimîine ne trezim iar cu buruieni în la­nuri. Munca degeaba. Avem 80 ha cu floarea-soarelui. Pe o solă de 20 ha buruienile crescu­seră mai mult. Am intervenit operativ executînd praşila ma­nuală. Acum am trecut la car­tofi... Majoritatea cooperativelor a­­gricole ale judeţului Brăila au ajuns în stadiul terminării pri­mei praşile. La TRAIANU, cele trei brigăzi de cîmp, împărţite pe echipe, se aflau pe ogor la prăşitul şi răritul sfeclei de za­hăr. Pe brigadierii .CONSTANTIN E. SASU N. SENCIUC AL. MIHAI (Continuare în pag. a 3-a) Utilizarea deplină­­ a potenţialului tehnic in industria metalurgică Convorbire cu ing. Ioan Cheşa adjunct al ministrului industriei metalurgice • îmbunătăţirea indicilor de utilizare a agregatelor, sursă importantă de sporire a pro­ducţiei de metal • O cale sigură : înlăturarea o­­pririlor accidentale • Cheia de boltă — ele­mentul om (răspundere, calificare, disciplină) — La 20 decembrie 1970 am publicat in coloanele zia­rului nostru răspunsul dv. la o anchetă pe o temă de ma­re actualitate pentru indus­tria metalurgică, dar desigur nu numai pentru aceasta. Ur­măream, îndeosebi, să evi­denţiem cerinţele de bază pe c­are le implică menţine­rea in cea mai bună stare de funcţionare a utilajelor teh­nologice din întreprinderi. Ne-aţi precizat atunci — şi avem toate motivele să cre­dem­ că vă menţineţi in con­tinuare părerea — că opriri­le accidentale ale agregate­lor, surse ale unor impor­tante pierderi în producţie nu pot constitui o situaţie de neînlăturat. — Perfect adevărat. Am afir­mat atunci acest lucru şi o voi face oricînd. Şi nu numai atit. Am acţionat şi acţionăm în con­tinuare pentru ca acest dezide­rat să devină realitate. — Vom păşi curind în al doilea semestru al acestui prim an al noului cincinal. Din cite cunoaştem frecvenţa opririlor accidentale inregis- ULTIMELE 24 DE ORE­­ In ţara CONSTANŢA (coresp. R.I. — Ion Popovici). Ieri a avut loc deschiderea oficială a sezonului estival pe litoral. La Mamaia, Eforie Nord precum şi în noile staţiuni situate în zona de nord a Mangaliei şi-au început va­canţa în prima serie din acest an, numeroşi turişti din ţară şi de peste hotare. PLOIEŞTI (coresp. R.I. — Al. Mihai) Deputaţii judeţului Pra­hova, întruniţi ieri în sesiune au ascultat raportul Comitetului executiv al consiliului popular privind întreţinerea fondului lo­cativ şi gospodărirea localităţi­lor, precum şi o informare pri­vind pregătirea sezonului turis­tic şi de odihnă. MIERCUREA CIUC (coresp. R.L . I. Deleanu). In organiza­rea consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste, la băile Jigodin de lingă Miercurea Ciuc, a început tradiţionala ma­nifestare folclorică „Primăvara harghiteană". Cvartetul „Muzica", alcătuit din George Hamza, Constantin Costache, Ludovic Lang şi Ro­bert Sladek, a plecat ieri în R.F. a Germaniei, unde, între 18—23 mai, va susţine o serie de concerte în mai multe oraşe din această ţară. SUCEAVA (coresp. R.I. — N. Senciuc) Ieri s-a desfăşurat pri­ma ediţie a Concursului-festival de etnografie şi folclor ce poar­tă numele cunoscutului folclorist Simion Florea Marian, CLUJ (coresp. R.l. — Al. Kiss) In preajma noului complex de locuinţe Gheorgheni a fost inau­gurată ieri o bază sportivă des­tinată practicării hipismului, a­­menajată de către ASA­ Cluj BACĂU (coresp. R.l. — C. A­­zoiţii). La Fabrica „Partizanul" a început construcţia unei insta­laţii de fibrotex, un înlocuitor de talpă cu largi utilizări în in­dustria de încălţăminte şi indus­tria de automobile, trează intr-adevăr, la anumi­te agregate, o descreştere. Şi totuşi la nivelul ramurii, a­­ceste opriri, neplanificate şi, deci, nedorite, grevează încă producţia de metal. Ce se impune atenţiei în acest mo­ment in domeniul pe care îl analizăm ? — După cum se ştie, în acest cincinal, atingerea producţiei de 9,7 milioane toi de oţel în anul 1975, se bazează, pe lingă ra­cordarea la capacităţile existen­te a unor noi obiective, şi pe îmbunătăţirea indicilor de uti­lizare a agregatelor siderurgi­ce. Or, valorificarea acestei sur­se importante de sporire a pro­ducţiei de metal este de necon­ceput în afara perfecţionării ra­dicale a modului de pregătire şi de execuţie a reparaţiilor şi re­viziilor utilajelor tehnologice. In acest cadru de preocupări pen­tru menţinerea in cea mai bună stare de funcţionare a utilaje­lor, instalaţiilor şi echipamente­lor de o mare diversitate şi complexitate tehnică, un rol preponderent îl deţine activita­tea de întreţinere mecanică şi energetică, desfăşurarea ei me­todic şi permanent, învăţămin­tele anilor precedenţi ne-au impus ca, încă de la începutul acestui nou cincinal, să abor­dăm întregul „pachet“ de pro­bleme dintr-un punct de vedere radical schimbat. In mod deo­sebit se impune atenţiei accen­tul care a inceput să se pună pe latura pregătirii minuţioase a reparaţiilor şi reviziilor pla­nificate. Au fost astfel extinse acţiunile iniţiate de minister pentru sprijinirea centralelor in­dustriale şi a unităţilor de bază, acţiuni care se desfăşoară pe ba­za unui program precis şi cu o tematică pentru fiecare obiec­tiv planificat în reparaţii capi­tale şi mijlocii în acest an. „ In luna februarie a a­cestui an s-a ţinut la Bucu­reşti o consfătuire de lucru cu mecanicii şi energeticienii şefi din întregul sector meta­lurgic. La­­sfirşitul acestei luni o consfătuire similară este programată la Galaţi. In acest răstimp de circa trei luni se poate vorbi de anu­mite progrese înregistrate pe linia reducerii opririlor acci­dentale, a aşa numitelor „că­deri“ ale agregatelor siderur­gice ? — In mod cert aceste progre­se există. Ele au în primul rind la bază introducerea unor noi metode de coordonare şi de e­­xecuţie a reparaţiilor, întocmi­rea graficelor desfăşurate pe fa­ze de operaţii, asigurarea docu­mentaţiei de execuţie pentru re­paraţii mari, prin institutele de proiectări şi centrele proprii de proiectare ale centralelor indus­triale, precum şi alte metode şi-au dovedit pe deplin eficien­ţa.­­ Şi totuşi, chiar datele statistice ale ministerului evi­­denţiează, încă, existenţa in acest domeniu a unor ano­malii. In cazul agregatelor pentru elaborarea oţelului, de pildă, evitarea stagnărilor ne­planificate ar fi putut aduce numai în primul trimestru din 1971 un plus de producţie de peste 3 500 tone. Care este sursa unor asemenea stări de lucruri ? — Din analizele efectuate re­iese că în principal, cauza opri­rilor accidentale ale agregatelor se găseşte in neexecutarea în­totdeauna la timp a reparaţii­lor planificate. Se mai menţine uneori tendinţa — profund pă­gubitoare — a unor secţii, care, cu aprobarea conducerii uzinei, amină lucrarea sau nu acordă oprirea pentru durata planifi­cată. S-au semnalat astfel de ca­zuri atit la combinatele din Hu­nedoara şi Galaţi, cit şi la Re­şiţa şi Calan. Iată de ce s-a in­trodus recent obligaţia ca amî­­narea executării reparaţiilor ca­pitale cu o durată mai mare de 30 de zile, să se facă numai cu aprobarea centralelor industria­le şi cu avizul ministerului.­­ Nu cumva amînările de termene, sau chiar depășirea perioadelor afectate opririlor TUDOR GHEORGHIU (Continuare in pag. a 3-a) Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Vă mulţumesc sincer pentru telegrama de compasiune trimisă cu prilejul încetării din viaţă a lui Milentie Popovici, preşedintele Scup­­ştinei federale a R.S.F. Iugoslavia. IOSIP BROZ TITO M­OMENT Aceia care ion­tat M­ilitarii aceia ţepeni şi trufaşi, în uniforme strălucitoare, ca scoase din cutie, strinşi in curele ca nişte cai de circ, nu-şi însufleţiseră trupele in anii primului război mondial, pe front, dîndu-le exemplul vi­tejiei şi jertfei personale. Cu toate acestea, aveau pieptul plin de decoraţii, măcar că virsta unora era destul de tinără şi gradul, precum a­­rătau tresele de pe umeri, încă modest. Cind, unde şi pentru care fapte de arme le dobindiseră, ştiut fiind că stătuseră toată vremea cui­băriţi la partea sedentară a diviziilor şi brigăzilor, ba chiar nu părăsiseră Iaşii ? Pe temeiul stărilor excep­ţionale ale războiului, ei în­depliniseră funcţia de jude­cători şi osinditori ai acelor cazuri de dare înapoi, reală sau presupusă, din faţa ina­micului. Au fost şi astfel de vinovaţi, după cum nume­roşi au fost nefericiţii trimişi in faţa plutoanelor de execu­ţie şi împuşcaţi pentru ca, după aceea, să se constate că fuseseră victima înscenă­rilor sau, pur şi simplu, a erorii judiciare. Militarii aceştia îşi conti­nuau meseria şi după răz­boi (trecuseră de la încheie­rea păcii doi ani, trei ani), clientela obişnuită, dar nu­meroasă, fiindu-le cei care, deşi supuşi legilor mobili­zării, deliberat, prin con­cursuri nefavorabile de îm­prejuraţi, ba chiar din ordin, rămăseseră in teritoriul o­­cupat. Bintuiau denunţurile , se dădea curs răzbunărilor pentru o pricină mai veche sau recentă. Nu era în firea justiţiei militare să ceară do­vezi de culpabilitate neîndo­ielnică. Deci: neprezentarea la unitate; rămînerea voită sub ocupaţie; pactizarea cu inamicul. Pactizaseră cu ina­micul şefi de partide, foşti miniştri dintr-un partid, din altul, înlesnindu-i vrăjmaşu­lui să care din ţară pină şi salteaua şi plapuma săracu­lui. De ei nu se lega nimeni că iscăliseră un tratat ru­şinos care mutila patria. Ei fuseseră iarăşi, în răstimp, guvernanţi şi continuau să fie. Prelungirea, permanentiza­rea stării de asediu cu toa­te implicaţiile ei, printre care dăinuirea curţilor mar­ţiale, oferea militarilor ma­gistraţi o clientelă, mai bine zis o pradă, de cu totul alt calibru decit aceea a ostaşu­lui nenorocit care se auto­mutilase, trăgîndu-şi in pal­mă sau în picior un foc de armă, ori a celuilalt nenoro­cit care, voit sau nevoit, ră­măsese cu grumazul înco­voiat sub cizma ocupantului. Pe seama competenţei lor juridice şi a spiritului de dreptate încăpuseră muncito­rii, sute, mii de muncitori, care nu mai puteau să rab­de apăsarea, şomajul, scum­­petea, încălcarea demnităţii umane şi care, prin urmare, îşi întăreau partidul, sindi­catele, pentru ca astfel să a­­jungă la îmbunătăţirea con­diţiei de viaţă, la impunerea unei mai drepte orânduiri politice. „Bolşevism !“ au decretat factorii care tăiau şi spinzurau la conducerea statului. „Bolşevism" — o grevă, un memoriu, încerca­rea de întreprindere a unei demonstraţii paşnice. Pentru o acţiune de solidarizare cu unii dintre fraţii lor din alt sector al muncii, pentru un memoriu şi o manifestaţie care nu primejduia ordinea publică s-a tras în muncitori (Continuare în pag. a 3-a)

Next