România Liberă, iunie 1971 (Anul 29, nr. 8274-8299)

1971-06-01 / nr. 8274

Anul XXIV Nr. 8274 e 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările uniţi-va! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE CHEMAREA CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE—IMBOLD ÎNSUFLEŢITOR ÎNDEPLINIREA CINCINALULUI INTREGI NOASTRE NAŢIUNI SOCIALISTE Trăsătura caracteristică a constructo­rilor societăţii noastre socialiste multila­teral dezvoltate este înalta lor conştiinţă, capacitatea de a înţelege şi a-şi însuşi po­litica partidului şi statului de ridicare a ţării, de valorificare complexă a bogă­ţiilor ei, de transpunere in planuri realiste, ştiinţifice a aspiraţiilor unanime ale naţiu­nii­ In înfăptuirea planurilor economice, conştiinţa oamenilor are un rol primor­dial. Vibranta Chemare adresată de Consi­liul Naţional al Frontului Unităţii So­cialiste către toţi oamenii muncii de la oraşe şi sate, către toţi cetăţenii Republicii noastre socialiste, a făcut înconjurul ţării. La recenta sa plenară, Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a dezbătut şi aprobat în unanimitate planul de dezvol­tare a economiei naţionale în perioada 1971—1975. Această aprobare are o sem­nificaţie politică majoră. La lucrările ple­narei au luat parte reprezentanţii tuturor organizaţiilor de masă, obşteşti, coopera­tiste şi profesionale din ţara noastră, adi­că — aşa cum precizează Chemarea — reprezentanţii muncitorilor, ţăranilor, in­telectualilor, femeilor şi tineretului, ai oa­menilor muncii de toate naţionalităţile. Aprecierea pe care Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a dat-o „aces­tui program de înflorire a patriei noas­tre, rezultat al activităţii laborioase a conducerii de partid şi de stat, al unei largi consultări publice, desfăşurate pe în­treg cuprinsul ţării în întreprinderile in­dustriale, în unităţile agricole, în instituţii, prin presă, cu participarea tuturor catego­riilor de oameni ai muncii“ — apreciere care se râsfrînge în cuvintele Chemării, re­prezintă, de fapt, entuziasmul cu care a fost primit cincinalul de către poporul nos­tru. Aşa cum arată Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, îndeplinirea sarcinilor cincinalului cons­tituie o înaltă îndatorire patriotică. Ni­mic nu poate caracteriza mai bine sensul muncii de construcţie decit puternicul pa­triotism, înalta conştiinţă socialistă a po­porului nostru- Un plan de dezvoltare e­­conomică nu-i doar suma unor regle­mentări, proporţii şi necesităţi, ci înainte de toate conştiinţa puterii de care dis­pun cei care se angajează să îndepli­nească un asemenea plan. Viziunea de ansamblu a unui plan de dezvoltare, ţe­lurile ce le conţine, mijloacele de înfăp­tuire pe care le propune reflectă toate, fidel, această forţă. Vorbind despre planul cincinal 1971—1975, tovarăşul Nicolae Ceauşescu spune : „Una din cele mai importante ca­racteristici ale viitorului plan cincinal este asigurarea în continuare a unui înalt ritm de creştere economică. Aceasta ex­primă dinamismul puternic al economiei noastre socialiste, uriaşele sale resurse, asigură accelerarea procesului de ridi­care la un nivel superior a întregii econo­mii, înscriindu-se în exigenţele impuse de revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană". Poporul nostru este profund interesat în înfăptuirea prevederilor planului cincinal care deschide noi perspective propăşirii patriei. Chemarea exprimă cu o mare claritate această idee : „Prezentul şi viito­rul luminos al patriei, creşterea bunăstă­rii oamenilor muncii, a familiilor lor, sunt nemijlocit legate de activitatea pe care o depune fiecare cetăţean al ţării pentru dez­voltarea susţinută a forţelor de producţie, a industriei şi agriculturii, a economiei na­ţionale în ansamblul său, a ştiinţei, în­­vâţămîntului şi culturii, pentru realizarea tuturor obiectivelor înscrise in planul cin­cinal“. Intre dezvoltarea economică gene­rală a ţârii şi creşterea nivelului material şi cultural, de viaţă al oamenilor muncii este o relaţie directă, pe care prevederile cincinalului o subliniază cu tărie. Spiritul creator al maselor ocupă un loc determinant în înfăptuirea politicii parti­dului și statului nostru. Elaborarea planu­lui cincinal a demonstrat că există mari rezerve, că pot fi identificate noi resurse care să contribuie la procesul de dezvol­tare economică. Indicatorii proiectului nou­lui plan cincinal sunt superiori celor cuprinşi în directivele Congresului al X-lea, tocmai ca rezultat al identificării unor astfel de rezerve. întreaga noastră viaţă socială constituie un climat deosebit de favorabil iniţiativei maselor. Participarea cetăţeni­lor­ la conducerea treburilor statului, ca­­­racteristică fundamentală a continuei adin­­ciri a democraţiei socialiste, dă naştere la iniţiative de o mare diversitate, la pro­puneri judicioase de perfecţionare a ac­tivităţii în toate domeniile. Această parti­cipare este stimulată puternic de conţinu­tul prevederilor noului plan cincinal, care orientează economia naţională spre un inait nivel de creştere, accentul căzind pe laturile calitative ale activităţii, pe dezvol­tarea cu prioritate, rapidă, a ramurilor moderne ale industriei. Prevederile noului plan cincinal ţin pasul cu exigenţele re­voluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane, deschizînd largi perspective de afirmare a ştiinţei şi tehnicii ro­mâneşti, a pasiunii colectivelor industriale pentru tehnica cea mai înaltă şi organizarea cea mai moder­nă. Experienţa întrecerii socialiste a dovedit că prevederile de plan pot fi depăşite, că oricît de riguros ar fi alcătuit un plan eco­nomic, el nu poate avea în vedere multi­tudinea de rezerve din cadrul întreprinde­rilor, nu poate aprecia cu exactitate ab­solută rolul factorilor subiectivi, contri­buţia sporită a oamenilor muncii, înfăp­tuirea planului scoate întotdeauna la ivea­lă aceste rezerve, oferă condiţii oamenilor muncii să-şi valorifice iniţiativele. De aici rezultă acele impresionante depăşiri de plan, expresie a conştiinţei înalte a oa­menilor muncii, a voinţei lor de transpu­nere în viaţă a politicii partidului nostru. Responsabilitatea înfăptuirii planului cincinal, care va însemna un important pas pe calea apropierii de nivelul ţărilor dezvoltate din punct de vedere economic, revine întregului nostru popor. Chemarea adresată de Consiliul Naţional al Frontu­lui Unităţii Socialiste relevă importanţa participării tuturor categoriilor de oameni ai muncii din patria noastră la edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Muncitorii, inginerii, tehnicienii, economiş­tii, ţăranii cooperatori, toţi lucrătorii ogoa­relor, oamenii de ştiinţă şi cultură, femeile, tinerii, fără deosebire de naţionalitate, sunt chemaţi să pună talentul lor, ela­nul, spiritul de creaţie în slujba realizării unui plan care trezeşte un sentiment de mîndrie legitimă, pentru că înfăptuirea lui va marca înălţarea României pe noi culmi ale civilizaţiei socialiste. Progresul economic general va fi însa- PAN SOLCAN (Continuare in pag. a 6-a) 1 iunie-Ziua copilului GRĂDINILE COPILĂRIEI George Sbârcea a­n poet spunea că, in fiecare dimineaţă, co­piii lui ii aduc aurore in casă, cu albeaţa de miez de măr din obrajii lor şi trandafirii de pe floarea bu­zelor. Toţi părinţii au sim­ţit ceva asemănător, chiar dacă n-au fost capabili să se exprime ca poeţii. Aceşti pri­chindei, care, chiar in timp ce se joacă, rămin lucizi pină la limitele lucidităţii, sint fericiţi de infinita bucurie a descoperirii lumii. Din clipa cind abia stau in picioare şi pină la grija cărţilor şcola­re, privesc viaţa ca pe-o fin­­tină fără fund, plină de tai­ne. Inima li-e numai chior şi lumină, de care ne molip­sim şi noi, cei care urmărim întunecaţi clipa trecătoare. Poate că hotarele copilă­riei noastre să fi fost mai largi, odată ce nimeni nu le ducea grija. Cind ne scuturăm insă, amintirile toate, e prea multă umbră in anii de vis, in anii pierduţi, in virsta fe­ricită, cum i s-a spus copi­lăriei. Sunt prea multe zi­durile igrasioase, prea sum­bre cocioabele periferiilor, prea tristă icoana mamelor împărţind puţinul la mulţi. Grădinile copilăriei din ţara noastră de azi sunt pline de silabele ca de pulberi aurii ale risului omuleţilor ce-şi înalţă fruntea fără strimto­­rările cunoscute de atiţia dintre noi, spre orizonturile pure ale viitorului. Patul lor se plimbă prin infinit, in fie­care noapte după stingerea televizorului, şi-n fiecare dimineaţă descoperă cu o nouă uimire cite-un colţ din lumea infinită. Le joacă flu­turi in ochi şi lumini în se­ns, fiindcă este in ei virtua­litatea tuturor minunilor din jur. In România Socialistă, nimic nu e prea mult şi ni­mic nu e prea greu atunci cind este vorba de a asigura copiilor un viitor fericit, o e­­ducaţie pe măsura perspecti­velor care se deschid înainte patriei şi poporului nostru. Peste veacuri de vieţi, co­pilul este pretutindeni. Gene­raţii după generaţii i-au tri­mis timpului ce le stătea in faţă, cu tot ce era mai bun in părinţi. Dacă nu toate ge­neraţiile au fost bune şi ge­neroase este pentru că nu toate au avut o copilărie fe­ricită. Cind sufletul e in sta­rea lui cristalină, el se pă­tează uşor de­ un nor şi este rănit lesne de injustiţia o­­menească. De asta, dragostea şi grija noastră trebuie să le răspundă neîncetat, ca un neauzit cintec responsorial. Fiindcă ei vor trăi după noi şi, prin ei, in tot ce va mai fi in lume ne vom perpetua noi, cei ce am ajuns acum la virsta înţelegerii şi­ a dărui­rilor, copiii noştri trebuie să păstreze din părinţii lor nu­mai zimbetul, bunătatea, tă­ria omeniei, exemplul fap­tei. Peste viitoarea noastră cenuşă ei se vor ridica înalţi, ca plopii, generaţia copiilor de azi. Spre a se putea înălţa cit mai sus, să facem din virsta lor o grădină, in care cintă toate privighetorile pămin­­tului şi in care poveştile nu seacă niciodată ! Să cultivăm in ei înaltele idealuri ale umanităţii noastre socialiste spre a fi, la rindu-le, cei ce vor deschide noi drumuri de strălucire şi fericire patriei ! Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION CHEORCHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI In numele poporului din Cuba, al Partidului Comunist şi al Gu­vernului Revoluţionar vă exprimăm dumneavoastră şi, prin inter­mediul dumneavoastră, Partidului Comunist Român, guvernului şi poporului român gratitudinea noastră pentru mesajul transmis cu prilejul sărbătoririi celei de-a X-a aniversări a victoriei de la Playa Giron. Totodată ne este plăcut să vă reînnoim urările noastre cele mai bune pentru fericirea şi progresul poporului român, al Partidului Comunist Român şi al Guvernului Republicii Socialiste România. Cu sentimente de înaltă considerăţiune şi prietenie, Dr. OSVALDO DORTICOS TORRADO Preşedintele Republicii Cuba Comandant FIDEL CASTRO RUZ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba Prim-ministru al Guvernului Revoluţionar al Republicii Cuba AN­ EXISTĂ POSIBILUL FIECARE IMPOSIBIL? La o consfătuire pe ţară cu specialiştii, între care şi per­sonalităţi marcante din ştiin­ţa şi practica medicală neu­rologică, ţinută la Tirgu Mu­reş, cam în final — când cei mai mulţi considerau aproape epuizată ordinea de zi — este invitat să-şi prezinte comuni­carea pregătită un tînăr blond, slăbuţ şi scund. Cind i s-a a­­nunţat numele, l-am transcris într-o doară : dr. Horia Radu, neurolog în comuna Vîlcele, judeţul Covasna. îmi cam no­tasem ce fusese de notat şi, vor­ba aceea, ce mai conta un nu­me anonim pe lingă cele so­nore, de mult consacrate în materie ? ! Medicul covăsnean începe să-şi expună lucrarea. Se sting şi luminile în sală, iar din obscuritate ţîşnesc pe un ecran imagini filmate, diagrame şi alte felurite argumente bro­date pe comentariul invita­tului la tribună. Din comuna Vîlcele erau aduse , făcute ziua, noaptea, cu mijloace mai puţintele, dar făcute ! — şi a­­cum alternau în expunere, ilus­trau, pledau într-o cauză ştiin­­ţifică prioritară. Auditoriul din sala universitară parcă îşi li­pise urechea şi ochii de aceas­tă rulare firească, cu acel gest cind vrei să nu scapi nimic.. Şi cind te gîndeşti că era cit pe-aci să închidem carneţe­lele !... CARTEA DE VIZITĂ, LA EA ACASĂ — L-am anunţat şi vă aşteap­tă. Lucrează în laboratorul cel nou. Astfel, mi se deschidea, la ora din seară cind „căzusem“ ino­pinat la Vîlcele, poarta unită­ţii medicale unde „face ser­viciul" medicul neurolog Horia Radu. Intr-adevăr, lucra. Dar cînd nu lucrează doctorul Ra­du ? Pentru a se dărui total profesiei, pasiunii mai bine­­zis, şi-a ales ca locuinţă nu o­­raşul Sfîntul Gheorghe, situat la 7 km., ci un spaţiu modest din incinta spitalului clinic pe care îl şi conduce. Soţia, gînd la gînd cu el şi profesional vorbind, l-a urmat împreună cu fetiţa. îmi arunc ochii pe o hartă a lumii dominată de trei cifre : 5­­ 50 . 500. Pe cine n-ar fi in­teresat semnificaţia lor ? Gaz­da ne ghiceşte interesul. — 5 reprezintă numărul ani­­lori de cînd, solicitaţi pe baza rezultatelor, desfăşurăm şi o activitate publicistică ştiin­ţifică în străinătate. 50 însu­mează lucrările publicate în a­­ceastă perioadă, iar 500 numă­rul institutelor şi clinicilor de specialitate care au cerut lu­crările efectuate la Vîlcele.­­ Aceste prezențe, puncta­te sugestiv, cuprind aproape întreaga hartă a lumii... Cum au ajuns să fie cunoscute în a- ȘTEFAN NEAGU (continuare in pag. a 2-a) Măria sa, OMUL! Harta fenomenelor meteorologice (Amănunte In pag. a 5-a PLECAREA DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, CONDUSĂ DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, ÎN REPUBLICA POPULARĂ CHINEZĂ Luni dimineaţa a părăsit Ca­pitala, îndreptîndu-se spre Pe­kin, delegaţia de partid şi gu­vernamentală a Republicii So­cialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, întovărăşit de soţia sa, Elena Ceauşescu, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez şi a guvernului Repu­blicii Populare Chineze, va face o vizită oficială de prietenie în această ţară. Din delegaţie fac parte tova­răşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Execu­tiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Con­siliului de Miniştri, Manea ,Mă­­nescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comi­tetului municipal­ București al P.C.R., Ion Iliescu, membru su­pleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Geor­ge Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al mi­nistrului afacerilor externe, şi Aurel Duma, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul României la Pekin. împreună cu delegaţia a ple­cat la Pekin şi ambasadorul R.P. Chineze în România, Cian Hai-fan. La plecare, pe aeroportul Bă­neasa, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Vir­gil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Faze­kas, Petre Lupu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Mi­ron Constantinescu, Mihai Da­­lea, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Va­sile Patilineţ, Ion Stănescu, Mi­hai Marinescu, Ion Păţan, îm­preună cu soţiile. Erau prezenţi, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guver­nului, conducători ai instituţii­lor centrale şi organizaţii ob­şteşti, generali, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Au fost de faţă Kang Jăng Săp, ambasadorul R.P.D. Coree­ne, Nguyen Dang Hanh, amba­sadorul R. D. Vietnam, Damdin­­nerenghiin Bataa, ambasadorul R.P. Mongole în Republica So­cialistă România, şefii misiuni­lor diplomatice acreditaţi în România, alţi membri ai corpu­lui diplomatic. La plecare, membrii delega­ţiei au fost salutaţi călduros de numeroşi cetăţeni ai Capitalei. Ei scandau „P.C.R.—P.C.R.“, „Ceauşescu—P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul“. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer au răspuns cordial ma­nifestărilor de dragoste şi sti­mă, urărilor de drum bun a­­dresate de oamenii muncii ve­niţi la aeroport. Pionieri şi ti­neri români, chinezi, coreeni, vietnamezi şi mongoli au oferit flori secretarului general al partidului, celorlalţi conducă­tori de partid şi de stat. (Ager­­pres). • ★ In aceeaşi zi, delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a făcut o escală la Novosibirsk. Pe aeroportul împodobit cu drapele de stat ale Uniunii Sovietice şi Republicii Socia­liste România, au venit în în­tîmpinare F.S. Goriacev, prim­­secretar al Comitetului regio­nal de partid Novosibirsk, îm­preună cu soţia, A.I. Zeriev, preşedintele Comitetului Exe­cutiv al Sovietului regional îm­preună cu soţia, secretari ai Co­mitetului regional de partid, alţi reprezentanţi ai organelor de partid şi de stat locale Au fost prezenţi, de asemenea, Teodor Marinescu, ambasadorul Republi­cii Socialiste România la Mosco­va, membri ai ambasadei. După un popas la Novosi­birsk, delegaţia română va continua călătoria spre Pekin­­ te «Si -v i 1­­% ' ■' , X \ fi j La plecare, pe aeroportul Băneasa Tovarăşului L. I. BREJNEV Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii­ Sovietice Tovarăşului N. V. PODGORN­­I Preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste Tovarăşului A. N. KOSIGHIN . Preşedintele Consiliului de Miniştri al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste MOSCOVA Survolind teritoriul Uniunii Sovietice, dorim să vă adresăm un cald salut tovărăşesc in numele delegaţiei noastre de partid si guver­namentale. Folosim acest prilej pentru a vă transmite dumneavoastră şi po­poarelor Uniunii Sovietice cordiale urări de noi succese pe calea con­­struirii comunismului, a înfloririi şi prosperităţii întregii ţări. ION GHEORGHE MAURER NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România De la bordul avionului. Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnul HABIB BOURGUIBA TUNIS Cu prilejul zilei naţionale a Republicii Tunisiene, am deosebita plăcere să vă adresez, în numele poporului român, al Consiliului de Stat al R­epublicii Socialiste România şi al meu personal, cele mai calde felicitări şi urări de sănătate şi fericire pentru Excelenţa Voastră, de pace şi progres poporului tunisian. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Preşedintele Republicii Tunisiene Excelenţei Sale Domnul HÉDI NOUIRA Prim-ministru al Republicii Tunisiene TUNIS Cu ocazia zilei naţionale a Republicii Tunisiene adresez cordiale felicitări şi urări de fericire personală­ Excelenţei ’ Voastre, de­ pace şi prosperitate pentru poporul tunisian. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Minişti al Republicii Socialiste România

Next