România Liberă, iulie 1971 (Anul 29, nr. 8302-8326)
1971-07-22 / nr. 8318
Anul XXIX Nr. 8318 6 pagini 30 bani ÎNTREGUL POPOR IŞI EXPRIMĂ HOTĂRÎREA A V FERMA DL A INEAPTOI STRĂLUCITUL PROGRAM PROPUS DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU TELEGRAME ŞI SCRISORI ADRESATE C. C. AL P. C. R. TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Din toate colţurile ţării pe adresa Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, continuă să sosească numeroase telegrame, mesaje şi scrisori. Ele exprimă deplina adeziune a comuniştilor, a întregului popor la cuprinzătorul program de perfecţionare a activităţii ideologice elaborat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, hotărîrea fermă de a imprima întregii munci politico-ideologice şi cultural-educative — în spiritul marxism-leninismului — un caracter militant, combativ. Scrisoarea trimisă de COLEGIUL ŞI COMITETUL DE PARTID AL MINISTERULUI INDUSTRIEI CONSTRUCŢIILOR DE MAŞINI relevă angajamentul de a spori planul de producţie marfă pe anul 1971, de a ridica la un grad înalt munca de concepţie şi cercetare ştiinţifică proprie. „Colectivul de muncă din minister, în frunte cu comuniştii, va desfăşură o asemenea activitate care să reflecte patriotismul lor fierbinte, spiritul de dăruire şi responsabilitate pentru înfăptuirea politicii partidului, conştienţi fiind că prin aceasta îşi va spori contribuţia la efortul întregului popor, în măreaţa operă de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate“. „Comuniştii, toţi lucrătorii din MINISTERUL INDUSTRIEI LEMNULUI au primit cu vie satisfacţie şi deplină aprobare propunerile prezentate de dumneavoastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pentru educarea marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, precum şi ampla expunere pe care aţi făcut-o la consfătuirea de lucru cu activul de partid îndomeniul ideologiei şi activităţii cultural-educative — se arată intr-o altă telegramă. Vom depune toate eforturile pentru traducerea în viaţă a programului de intensificare a muncii politico-ideologice în vederea cultivării în rîndurile membrilor de partid, ale tuturor salariaţilor, a înaltelor virtuţi şi valori morale şi spirituale ale omului nou, devotat cauzei construirii comunismului în patria noastră“. După ce subliniază hotărîrea lucrătorilor din aparatul sistemului financiar de a aduce o contribuţie sporită la realizarea sarcinilor decurgînd din prevederile planului economic şi ale bugetului de stat, precum şi la pregătirea planului pe anul 1972, telegrama trimisă de COLEGIUL ȘI COMITETUL DE PARTID AL MINISTERULUI FINANŢELOR arată între altele : „Conştienţi de importanţa sarcinilor şi de răspunderea pe care o avem pentru traducerea în viaţă a indicaţiilor cuprinse în documentele recent publicate, vă asigurăm, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că urmind exemplul dumneavoastră personal, de înaltă ţinută revoluţionară şi inepuizabilă energie creatoare, vom milita cu mai multă stăruinţă pentru creşterea contribuţiei lucrătorilor financiari la transpunerea în viaţă a obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea al partidului“. In mesajul adresat în numele comuniştilor, al tuturor salariaţilor din COMITETUL DE STAT PENTRU ENERGIA NUCLEARA ŞI DIN UNITĂŢILE SALE, se subliniază : „Vă asigurăm, mult stimate tovarăşe secretar general, că uriaşa şi neobosita dumneavoastră activitate, de înaltă ţinută revoluţionară, plină de clarviziune şi fermitate partinică, constituie pentru toţi comuniştii şi lucrătorii Comitetului de stat pentru energie nucleară şi unităţile sale de cercetare, proiectare şi producţie, un înalt exemplu în munca de înfăptuire a politicii partidului şi statului nostru. Ne angajăm in faţa partidului, a dumneavoastră personal, să depunem o intensă muncă politico-ideologică pentru ridicarea conştiinţei socialiste a tuturor salariaţilor noştri, spre a transpune in viaţă importantele sarcini ce ne revin pe linia realizării obiectivelor din programul nuclear“, „însufleţiţi de cuprinzătorul program de perfecţionare a activităţii ideologice, — se arată în telegrama adresată de COLEGIUL ŞI COMITETUL DE PARTID ALE MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII — vom manifesta o exigenţă sporită in înfăptuirea sarcinilor ce ne revin, vom dezvolta în rîndurile corpului medical simţul datoriei, vom întări disciplina în unităţile sanitare“. „In deplină unanimitate şi cu profundă satisfacţie, comuniştii şi lucrătorii MINISTERULUI TURISMULUI au aprobat şi susţinut cu hotărire programul profund partinic şi de excepţională importanţă pentru progresul multilateral al societăţii noastre socialiste — se arată într-o altă telegramă. Vom contribui prin toate mijloacele de care dispunem la formarea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii din patria noastră. „Comuniştii, toţi salariaţii din DIRECŢIA CENTRALĂ DE STATISTICA, alături de întregul nostru popor muncitor — se arată într-o altă scrisoare — au primit cu deosebită satisfacţie şi entuziasm propunerile prezentate de dumneavoastră, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pentru întărirea spiritului partinic, a combativităţii revoluţionare în întreaga activitate politico-ideologică, pentru îmbunătăţirea activităţii de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. Exprimîndu-ne totala noastră adeziune faţă de programul de măsuri elaborat, conştienţi de însemnătatea sa teoretică şi practică, vă asigurăm că vom acţiona cu hotărire pentru ca sarcinile ce revin Direcţiei Centrale de Statistică să fie duse la îndeplinire în spiritul unei înalte exigenţe comuniste“. In scrisoarea trimisă de salariaţii BĂNCII ROMÂNE DE COMERŢ EXTERIOR se arată între altele : „Fiind chemaţi să aplicăm în mod consecvent politica partidului şi statului în promovarea legăturilor economice cu toate statele, suntem pe deplin convinşi că ridicîndu-ne necontenit nivelul ideologic şi politic ne vom putea aduce o contribuţie sporită la dezvoltarea multilaterală intensivă şi în ritm rapid a economiei ţării noastre“. In telegrama CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIE se arată, între altele: „Ne exprimăm adeziunea fermă faţă de amplul program de educare comunistă a maselor, care reprezintă pentru fii noi un model strălucit de analiză ştiinţifică, curajoasă şi principială a tuturor problemelor vieţii noastre sociale. Totodată, ne angajăm să sprijinim şi să mobilizăm capacitatea de creaţie a tuturor oamenilor de ştiinţă, a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din patria noastră, pentru a contribui, prin propriile noastre forţe şi într-o măsură mai importantă, la accelerarea introducerii progresului tehnic în toate ramurile economiei naţionale, la valorificarea mai eficientă a resurselor naturale ale ţării“. Participanţii la CONSFĂTUIREA DE LUCRU ORGANIZATA DE BIROUL COMITETULUI JUDEŢEAN DE PARTID MARAMUREŞ, pentru dezbaterea experienţei acumulate şi a sarcinilor actuale în domeniul muncii politico-educative de masă, relevă în telegrama lor : „Analizindu-ne cu simţ critic şi autocritic activitatea de pînă acum, sîntem hotărîţi să înlăturăm neîntîrziate lipsurile şi deficienţele existente în munca politico-educativă, să generalizăm experienţa valoroasă dobindită. In spirit militant, muncitoresc, vom acţiona hotărit împotriva oricăror manifestări de indisciplină, de încălcare a normelor de convieţuire socială. Indirecţia dezvoltării atitudinii înaintate şi a respectului faţă de muncă, faţă de avutul obştesc şi legile ţării, convinşi fiind că în acest fel vom aduce o contribuţie sporită la ridicarea conştiinţei socialiste a celor ce muncesc, la înfăptuirea sarcinilor care ne revin din grandiosul program de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate elaborat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român“. In telegrama CENTRALEI INDUSTRIALE DE UTILAJ CHIMIC ȘI RAFINĂRII se subliniază: „Am desprins din documentele studiate caracterul (Continuare in pag. a 3-a) Mi se pare că Malraux spunea undeva că uzina e catedrala;subînţeles, locul unde energia spirituală este dominantă. Ar fi banal să reamintesc lucruri mai vechi, dar totdeauna zguduitoare. Iată de ce nu mă sfiesc să scriu rîndurile care urmează. Ca unul care a crezut de multă vreme în aceste vremuri de reînnoire şi de lumină, vreau să amintesc şi eu ce era pentru marea majoritate a lucrătorilor din alte vremuri locul de muncă, sinistrele magherniţe de lemn, neutilate, pline de murdărie în care, uluitor lucru, sudoarea omenească se transforma in bani intr-un termen rapid. Am colindat aceste locuri, copil fiind, nu din plăcerea excursionistului şi ştiu atelierele sordide, acesta era cuvîntul, lipsite de igiena cea mai elementară in care instrucţiunile date celui de la strung erau ordine şi unde, mai tirziu ceva, un automareşal instalase, pentru ca să nu mai existe nici o îndoială că uzina devenise puşcărie, chiar carcere. Praf, pericol de mutilare, aer viciat, palme şi răcnete, iată decorul fizic in care munceau oamenii anilor inmormintaţi pe veci de orinduirea noastră socialistă. Aud incă voci răsuflate cintind aria regretului. Sunt evocate ciştigurile particularilor, înlesnirile făcute celor ce se aveau bine cu vătafii uzinelor, aşa zişii oameni ai patronilor, şi ei in fond nişte victime cu iluzii mai multe şi ceva bani viriţi pe ascuns în buzunarele lacome, preţul trădării clasei din care ieşeau la urma urmelor. Mai rar se pomeneşte însă despre mizeria generală, despre analfabetism şi tuberculoză. Uneori apare un sistem de escamotare, a adevărurilor celor mai evidente, subtil şi primejdios, cu privire la condiţia muncii in condiţiile capitalismului. Se face anume statistica succesului şi nu a condiţiei generale a unei societăţi. Se dau exemple de milionari care au fost negustori de şireturi sau vinzători de bilete de tramvai şi eu admit că norocul sau altceva a putut crea asemenea exemplare. Asta înseamnă insă că acea societate, în totalitatea ei, a realizat fericirea pentru toţi ? Asta înseamnă că furtunoasele contradicţii sociale, incă atit de evidente în alte locuri, mai exact în aceleaşi locuri unde încă socialismul nu a ieşit învingător, au fost cantonate intr-o prosperitate miraculoasă, dobindită cine ştie cum ? Dacă ar fi aşa nu am avea revoluţii in America latină şi nu am avea mişcările sociale atit de spectaculoase din ţări cu un inart nivel de trai, cum se scrie uneori cu litere de o şchioapă. Ca unul care a mai văzut asemenea locuri şi astfel de oameni pot să spun că suntem departe de a susţine că pe glob există vreun Eldorado. Dar să ne întoarcem mai bine la adevărurile noastre. Nu scapă nici celui mai naiv individ că înainte de toate, in revoluţia socialistă, prima condiţie a înaintării a fost aceea a reabilitării individului şi, implicit, a societăţii care nu mai este una de semiinstruiţi, de prost întreţinuţi, trăind, in majoritate, in colibe şi cartiere insalubre. Nu vreau să spun, doamne fereşte, că am rezolvat totul, că in România curge pretutindeni laptele şi mierea, dar că am ieşit din condiţiile unei vieţi aproape feudale, da, că am rezolvat problemele demnităţii umane. (Continuare în pag. a 2-a) UZINA Eugen Barbu Proletari din toate ţările uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE a La Porţile de Fier Ecluza de pe malul românesc fost dată in exploatare definitivă MIERCURI, ECLUZA DE PE MALUL ROMANESC AL DUNĂRII A FOST DATA IN EXPLOATARE IN ETAPA DEFINITIVA. Vasele româneşti „Slatina", „Porţile de Fier" şi vasul bulgăresc de pasageri „Dimitar Blagoev“ au fost primele nave fluviale care au traversat, printr-o dublă ecluzare dinspre Tr. Severin spre Orşova, imensul culoar din beton şi oţel ce se întinde pe aproape 700 m. Operaţiile de ecluzare — ne-a precizat Stelian Dedu, inginer şef al Centralei hidroelectrice — au decurs în condiţii optime. Instalaţiile purtînd marca de fabricaţie a Uzinelor constructoare de maşini Reşiţa, Şantierului naval Galaţi şi Uzinei constructoare de maşini agricole şi construcţii metalice din Bocşa s-au comportat excepţional. Timpul total al manevrelor a însumat 45 minute, fiind egal cu cel prevăzut în proiecte. Acest lucru asigură posibilităţi ca, în funcţie şi de vitezele de deplasare a navelor, ecluzarea să dureze 75-90 minute pe vas sau pe convoiul de vase ce traversează Sistemul hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier. Potrivit informaţiilor furnizate de ing. Alexandru Petrescu, reprezentantul ţării noastre în Administraţia fluvială a Porţilor de Fier, prin darea ecluzei româneşti în exploatare definitivă şi în urma amenajării culoarului similar de pe malul drept al Dunării, operaţie ce va avea loc în următoarele două luni, TIMPUL DE TRECERE A NAVELOR PRIN SECTORUL PORŢILE DE FIER, SECTOR CE SE ÎNTINDE PE 117 KM INTRE TR. SEVERIN ŞI MOLDOVA VECHE, SE VA SCURTA DE APROXIMATIV PATRU ORI. VA CREŞTE VITEZA DE DEPLASARE ŞI TONAJUL PE VAS ŞI SE VOR ÎMBUNĂTĂŢI CONDIŢIILE DE NAVIGAŢIE. IN FINAL, TRAFICUL FLUVIAL IN ACEASTA ZONA VA AJUNGE LA APROXIMATIV 50—60 MILIOANE TONE PE AN. (Agerpres) în pag. a 2-a CARTEA PE CARE O DORIM Anchetă printre cei ce citesc * și răspîndesc cartea In pag. a 3-a Săptămînă de vîrf în stringerea recoltei STAREA VREMII Harta f*nom*n*lei meteorologic* probabil*. Amănunt* In TOVARÂŞUL nicolae ceauşescu A PRIMIT PE TOVARĂŞUL AGOSTINO NOVELLA Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit miercuri dimineaţa, la Mangalia Nord, pe tovarăşul Agostino Novella, membru al Direcţiunii şi al Biroului Politic ale Partidului Comunist Italian, care se află în ţara noastră la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român. La primire a participat tovarăşul Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. In cursul convorbirilor s-a realizat o Informare reciprocă privind activitatea celor două partide, a fost reafirmată hotărîrea comună a P.C.R. şi P.C.I. de a dezvolta în continuare relaţiile de prietenie şi colaborare dintre ele şi s-a efectuat un schimb de păreri asupra unor probleme actuale ale situaţiei internaţionale, ale mişcării comuniste şi muncitoreşti. Intilnirea s-a desfăşurat în-,tr-o atmosferă de caldă prietenie şi înţelegere tovărăşească. Forumul muncitoresc suprem de conducere a întreprinderii dezbate şi hotărăşte PRIMELE RELATĂRI DE LA PITEŞTI ŞI GALAŢI ARATĂ CA ADUNĂRILE GENERALE ALE SALARIAŢILOR AU ÎNCEPUT SUB SEMNUL ADEZIUNII ŞI AVâNTULUI PATRIOTIC CU CARE ÎNTREGUL NOSTRU POPOR A PRIMIT STRĂLUCITUL PROGRAM PROPUS DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU PENTRU EDUCAREA MARXIST-LENINISTĂ A MEMBRILOR DE PARTID, A TUTUROR OAMENILOR MUNCII. Formă directă de participare a clasei muncitoare, a oamenilor muncii la conducerea şi organizarea unităţilor economice, adunările generale ale salariaţilor care au inceput in întreprinderile industriale, unităţile de construcţii, institutele de proiectări şi cercetări se desfăşoară, in acest an, sub semnul puternicei adeziuni şi agintului patriotic cu care întregul nostru popor a întîmpinat importantele documente ale partidului privind perfecţionarea activităţii politico-ideologice şi cultural-educative, elaborate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Această înaltă semnificaţie politică, ce se adaugă importanţei economice, conferă adunărilor generale — veritabil forum muncitoresc de conducere a întreprinderii — un pronunţat caracter de lucru, în spiritul unei inalte exigenţe partinice. După cum ne-au informat corespondenţii roştri în primele lor relatări despre aceste evenimente de o deosebită importanţă in viaţa unităţilor economice, atit în dările de seamă prezentate, cit şi in cuvintul participanţilor s-au analizat nu numai problemele de ordin tehnic şi economic, ci şi felul in care se dezvoltă conştiinţa socialistă a oamenilor, participarea lor tot mai intensă, creatoare la progresul economic al ţării. Pe baza experienţei acumulate la precedentele ediţii ale adunărilor generale, a fost vizibil un mai pronunţat spirit de răspundere, de combativitate şi exigenţă revoluţionară cu care oamenii muncii, cei chemaţi să decidă asupra activităţii unităţilor respective, au examinat, in dubla lor calitate de proprietari ai mijloacelor de producţie şi de creatori ai bunurilor materiale, căile menite să asigure succesul activităţii viitoare, să înlăture neajunsurile existente, să valorifice mai deplin rezervele existente la locurile de muncă respective. ÎNTREPRINDEREA DE PODURI METALICE ŞI PREFABRICATE DIN BETON PITEŞTI este în felul ei un unicat. Aici se construiesc toate podurile de cale ferată din ţară şi tot aici s-a executat, de curînd, în premieră industrială mondială, instalaţia portuară de încărcat fosfiţi în ,nave, instalaţie care se montează actualmente în Siria. Este cazul să amintim că unitatea lor n-a cunoscut niciodată procente negative în realizarea planului, iar angajamentele au fost cu regularitate depăşite. De pildă, in primul semestru al acestui an, bilanţul întreprinderii a înregistrat 104,2 la sută la producţia globală, 106,3 la sută la producţia marfă şi o depăşire de 794 tone la construcţiile metalice. Cu toate aceste succese evidente, în adunarea salariaţilor de la secţia prefabricate din beton — primul colectiv al întreprinderii care a trecut la analizarea activităţii pe semestrul Încheiat şi la dezbaterea sarcinilor viitoare de plan — nu s-au auzit numai lucruri de laudă. „Fiindcă, aşa cum ne spunea şi inginerul ION RADULESCU, şeful secţiei prefabricate — nu automulţumirea şi spiritul de îngăduinţă caracterizează oamenii din această secţie, ci spiritul combativ, continua tendinţă spre perfecţionare, dezvăluirea a ceea ce împiedică şi umbreşte activitatea şi efortul colectiv". Conştient de importanţa sarcinii pe care partidul şi statul nostru a încredinţat-o adunării salariaţilor, aceea de a hotărî cu răspundere şi înaltă conştiinţă muncitorească asupra destinelor întreprinderii unde muncesc, colectivul a imprimat şedinţei de lucru un caracter combativ, exigent, eficient pentru procesul de producţie. Iar aceste trăsături s-au vădit încă de la prezentarea de către şeful secţiei ing. Ion Rădulescu a dării de seamă — succintă, dar la obiect — în care au fost arătate deschis, inegală, măsură realizările cit şi aspectele negative din activitatea colectivului. Dacă secţia e înregistrat în primul semestru o depăşire la producţia globală de 104,3 la sută, o creştere a productivităţii muncii cu 8 la sută faţă de angajamente şi o economie de 492 000 lei, părerea unanimă a participanţilor la discuţii a fost D. BUJDOIU V. CHIURTU (continuare in pag. a 7-a) PENTRU ÎNFĂPTUIREA SECURITĂŢII INTERNAŢIONALE distrugere în masă, a menţinerii unor surse de încordare şi conflict determinate de folosirea forţei şi de amestecul in treburile interne ale altor popoare, problema securităţii internaţionale a căpătat o acuitate deosebită. O dată cu adoptarea declaraţiei, secretarului general al O.N.U. i-a revenit misiunea să pregătească un raport cu privire la măsurile adoptate. Răspunzind întrebării puse de U Thant în legătură cu pregătirea acestui raport, ministrul de externe al U.R.S.S. Andrei Gromiko, a adresat o scrisoare care expune cuprinzător poziţia guvernului sovietic în legătură cu măsurile necesare înfăptuirii securităţii internaţionale, din care publicăm largi extrase în ziarul de azi. Ea cuprinde idei şi propuneri importante destinate a promova soluţionarea problemelor internaţionale în interesul păcii şi securităţii, reliefează o contribuţie de seamă la eforturile pentru destindere internaţională, se înscrie în cadrul acţiunilor constante ale ţărilor socialiste dedicate preîntimpinării unui cataclism nuclear. Scrisoarea acordă o atenţia deosebită misiunii ce revine Organizaţiei Naţiunilor Unite ca instrument al securităţii internaţionale, pornind de la considerentul că ea trebuie să aibă un rol mai activ în preintîmpinarea şi înlăturarea primejdiei la adresa păcii. Guvernul sovietic se pronunţă în scrisoare pentru creşterea eficacităţii O.N.U. pe baza respectării riguroase a principiilor şi ţelurilor Cartei şi subliniază printre cele mai importante în primul rind principiul inadmisibilităţii folosirii forţei. Scrisoarea subliniază că renunţarea la folosirea forţei şi la ameninţarea cu folosirea ei în rezolvarea problemelor litigioase trebuie să devină o lege obligatorie a vieţii internaţionale. Pentru creşterea serioasă a eficacităţii şi autorităţii O.N.U., guvernul sovietic subliniază că o mare importanţă ar avea-o asigurarea universalităţii NICOLAE LUPU (Continuare în pag. a 2-a) La a 25-a sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, din iniţiativa statelor socialiste membre ale Organizaţiei, a fost adoptată o declaraţie cu privire la întărirea securităţii internaţionale. Această temă a făcut, după cum era firesc, obiectul atenţiei speciale a două sesiuni tocmai pentru că în condiţiile acumulării unor stocuri imense de arme de Tovarăşului EDWARD GIEREK Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului PIOTR JAROSZEWICZ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone VARŞOVIA Dragi tovarăşi, Cu prilejul celei de-a XXVII-a aniversări a Zilei Renaşterii Poloniei, vă adresăm dv. şi poporului polonez, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, al întregului popor român, şi al nostru personal felicitări cordiale şi un cald salut tovărăşesc. Comuniştii, întregul nostru popor se bucură din toată inima de realizările remarcabile obţinute în opera de edificare a societăţii socialiste in Republica Populară Polonă şi urmăresc cu profundă simpatie şi solidaritate eforturile depuse de poporul polonez, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez pentru progresul economiei, ştiinţei, culturii şi ridicarea nivelului său de trai, pentru perfecţionarea organizării vieţii sociale. Ne exprimăm convingerea că relaţiile de prietenie frăţească şi colaborare multilaterală dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc Unit Polonez, dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă vor cunoaşte o dezvoltare continuă, pe baza principiilor marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist, în interesul popoarelor român şi polonez, al unităţii ţărilor socialiste şi mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, cauzei socialismului şi păcii în lume. Cu ocazia acestei mari sărbători, vă urăm dumneavoastră, dragi tovarăşi, întregului popor polonez, noi succese în dezvoltarea multilaterală a Poloniei socialiste. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România