România Liberă, iulie 1971 (Anul 29, nr. 8302-8326)

1971-07-22 / nr. 8318

Anul XXIX Nr. 8318 6 pagini 30 bani ÎNTREGUL POPOR IŞI EXPRIMĂ HOTĂRÎREA A V FERMA DL A INEAPTOI STRĂLUCITUL PROGRAM PROPUS DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU TELEGRAME ŞI SCRISORI ADRESATE C. C. AL P. C. R. TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Din toate colţurile ţării pe a­­dresa Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, continuă să sosească numeroase telegrame, mesaje şi scrisori. Ele exprimă deplina a­­deziune a comuniştilor, a între­gului popor la cuprinzătorul program de perfecţionare a ac­tivităţii ideologice elaborat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ho­­tărîrea fermă de a imprima în­tregii munci politico-ideologice şi cultural-educative — în spiri­tul marxism-leninismului — un caracter militant, combativ. Scrisoarea trimisă de COLE­GIUL ŞI COMITETUL DE PAR­TID AL MINISTERULUI IN­DUSTRIEI CONSTRUCŢIILOR DE MAŞINI relevă angajamen­tul de a spori planul de produc­ţie marfă pe anul 1971, de a ri­dica la un grad înalt munca de concepţie şi cercetare ştiinţifică proprie. „Colectivul de muncă din minister, în frunte cu co­muniştii, va desfăşură o aseme­nea activitate care să reflecte patriotismul lor fierbinte, spi­ritul de dăruire şi responsabili­tate pentru înfăptuirea politicii partidului, conştienţi fiind că prin aceasta îşi va spori con­tribuţia la efortul întregului po­por, în măreaţa operă de edifi­care a societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate“. „Comuniştii, toţi lucrătorii din MINISTERUL INDUSTRIEI LEMNULUI au primit cu vie sa­tisfacţie şi deplină aprobare pro­punerile prezentate de dumnea­voastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pentru educarea marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, precum şi ampla expu­nere pe care aţi făcut-o la con­sfătuirea de lucru cu activul de partid în­­domeniul ideologiei şi activităţii cultural-educative — se­ arată intr-o altă telegramă. Vom depune toate eforturile pentru traducerea în viaţă a pro­gramului de intensificare a mun­cii politico-ideologice în vederea cultivării în rîndurile membri­lor de partid, ale tuturor sala­riaţilor, a înaltelor virtuţi şi va­lori morale şi spirituale ale o­­mului nou, devotat cauzei con­struirii comunismului în patria noastră“. După ce subliniază hotărîrea lucrătorilor din aparatul siste­mului financiar de a aduce o contribuţie sporită la realizarea sarcinilor decurgînd din preve­derile planului economic şi ale bugetului de stat, precum şi la pregătirea planului pe anul 1972, telegrama trimisă de COLE­GIUL ȘI COMITETUL DE PAR­TID AL MINISTERULUI FI­NANŢELOR arată între altele : „Conştienţi de importanţa sar­cinilor şi de răspunderea pe care o avem pentru traducerea în viaţă a indicaţiilor cuprinse în documentele recent publicate, vă asigurăm, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că urmind exemplul dumneavoastră perso­nal, de înaltă ţinută revoluţio­nară şi inepuizabilă energie creatoare, vom milita cu mai multă stăruinţă pentru creşterea contribuţiei lucrătorilor finan­ciari la transpunerea în viaţă a obiectivelor stabilite de Congre­sul al X-lea al partidului“. In mesajul adresat în numele comuniştilor, al tuturor salaria­ţilor din COMITETUL DE STAT PENTRU ENERGIA NUCLEA­RA ŞI DIN UNITĂŢILE SALE, se subliniază : „Vă asigurăm, mult stimate tovarăşe secretar general, că uriaşa şi neobosita dumneavoastră activitate, de înaltă ţinută revoluţionară, pli­nă de clarviziune şi fermitate partinică, constituie pentru toţi comuniştii şi lucrătorii Comite­tului de stat pentru energie nu­cleară şi unităţile sale de cer­cetare, proiectare şi producţie, un înalt exemplu în munca de înfăptuire a politicii partidului şi statului nostru. Ne angajăm in faţa partidului, a dumnea­voastră personal, să depunem o intensă muncă politico-ideolo­­gică pentru ridicarea conştiinţei socialiste a tuturor salariaţilor noştri, spre a transpune in viaţă importantele sarcini ce ne revin pe linia realizării obiectivelor din programul nuclear“, „însufleţiţi de cuprinzătorul program de perfecţionare a ac­tivităţii ideologice, — se arată în telegrama adresată de COLE­GIUL ŞI COMITETUL DE PARTID ALE MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII — vom manifesta o exigenţă sporită in înfăptuirea sarcinilor ce ne revin, vom dez­volta în rîndurile corpului me­dical simţul datoriei, vom întări disciplina în unităţile sanitare“. „In deplină unanimitate şi cu profundă satisfacţie, comuniştii şi lucrătorii MINISTERULUI TURISMULUI au aprobat şi susţinut cu hotărire programul profund partinic şi de excepţio­nală importanţă pentru progre­sul multilateral al societăţii noastre socialiste — se­ arată în­­tr-o altă telegramă. Vom con­tribui prin toate mijloacele de care dispunem la formarea con­ştiinţei­­ socialiste a oamenilor muncii din patria noastră. „Comuniştii, toţi salariaţii din DIRECŢIA CENTRALĂ DE STATISTICA, alături de între­gul nostru popor muncitor — se arată într-o altă scrisoare — au primit cu deosebită satisfacţie şi entuziasm propunerile pre­zentate de dumneavoastră, sti­mate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pentru întărirea spiritului parti­nic, a combativităţii revoluţio­nare în întreaga activitate po­­litico-ideologică, pentru îmbună­tăţirea activităţii de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. Exprimîndu-ne totala noastră adeziune faţă de progra­mul de măsuri elaborat, conşti­enţi de însemnătatea sa teoretică şi practică, vă asigurăm că vom acţiona cu hotărire pentru ca sarcinile ce revin Direcţiei Cen­trale de Statistică să fie duse la îndeplinire în spiritul unei înalte exigenţe comuniste“. In scrisoarea trimisă de sala­riaţii BĂNCII ROMÂNE DE COMERŢ EXTERIOR se arată între altele : „Fiind chemaţi să aplicăm în mod consecvent po­litica partidului şi statului în promovarea legăturilor econo­mice cu toate statele, suntem­ pe deplin convinşi că ridicîndu-ne necontenit nivelul ideologic şi politic ne vom putea aduce o contribuţie sporită la dezvolta­rea multilaterală intensivă şi în ritm rapid a economiei ţării noastre“. In telegrama CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIE se arată, în­­tre altele: „Ne exprimăm adezi­unea fermă faţă de amplul pro­gram de educare comunistă a­­ maselor, care reprezintă pentru fii noi un model strălucit de anali­ză ştiinţifică, curajoasă şi principială a tuturor proble­melor vieţii noastre socia­le. Totodată, ne angajăm să sprijinim şi să mobilizăm capa­citatea de creaţie a tuturor oa­menilor de ştiinţă, a muncitori­lor, tehnicienilor şi inginerilor din patria noastră, pentru a con­tribui, prin propriile noastre forţe şi într-o măsură mai im­portantă, la accelerarea intro­ducerii progresului tehnic în toa­te ramurile economiei naţionale, la valorificarea mai eficientă a resurselor naturale ale ţării“. Participanţii la CONSFĂTUI­REA DE LUCRU ORGANIZA­TA DE BIROUL COMITETULUI JUDEŢEAN DE PARTID MA­RAMUREŞ, pentru dezbaterea experienţei acumulate şi a sar­cinilor actuale în domeniul muncii politico-educative de masă, relevă în telegrama lor : „Analizindu-ne cu simţ critic şi autocritic activitatea de pînă acum, sîntem hotărîţi să înlătu­răm neîntîrziate lipsurile şi defi­cienţele existente în munca po­­litico-educativă, să generalizăm experienţa valoroasă dobindită. In spirit militant, muncitoresc, vom acţiona hotărit împotriva oricăror manifestări de indisci­plină, de încălcare a normelor de convieţuire socială. In­direc­ţia dezvoltării atitudinii înain­tate şi a respectului faţă de muncă, faţă de avutul obştesc şi legile ţării, convinşi fiind că în acest fel vom aduce o contribu­ţie sporită la ridicarea conştiin­ţei socialiste a celor ce muncesc, la înfăptuirea sarcinilor care ne revin din grandiosul program de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate elaborat de Congresul al X-lea al Parti­dului Comunist Român“. In telegrama CENTRALEI INDUSTRIALE DE UTILAJ CHIMIC ȘI RAFINĂRII se su­bliniază: „Am desprins din do­cumentele studiate caracterul (Continuare in pag. a 3-a) M­i se pare că Malraux spunea undeva că uzi­na e catedrala;subînţe­les, locul unde energia spi­rituală este dominantă. Ar fi banal să reamintesc lucruri mai vechi, dar totdeauna zguduitoare. Iată de ce nu mă sfiesc să scriu rîndurile care urmează. Ca unul care a crezut­ de multă vreme în aceste vremuri de reînnoire şi de lumină, vreau să amin­tesc şi eu ce era pentru ma­rea majoritate a lucrătorilor din alte vremuri locul de muncă, sinistrele magherni­ţe de lemn, neutilate, pline de murdărie în care, uluitor lucru, sudoarea omenească se transforma in bani intr-un termen rapid. Am colindat aceste locuri, copil fiind, nu din plăcerea excursionistu­­lui şi ş­tiu atelierele sordide, acesta era cuvîntul, lipsite de igiena cea mai elementară in care instrucţiunile date celui de la strung erau or­dine şi unde, mai tirziu ceva, un automareşal instalase, pentru ca să nu mai existe nici o îndoială că uzina de­venise puşcărie, chiar car­cere. Praf, pericol de muti­lare, aer viciat, palme şi răc­nete, iată decorul fizic in care munceau oamenii ani­lor inmormintaţi pe veci de orinduirea noastră socialistă. Aud incă voci răsuflate cin­­tind aria regretului. Sunt evo­cate ciştigurile particularilor, înlesnirile făcute celor ce se aveau bine cu vătafii uzine­lor, aşa zişii oameni ai patro­nilor, şi ei in fond nişte vic­time cu iluzii mai multe şi ceva bani viriţi pe ascuns în buzunarele lacome, preţul trădării clasei din care ieşeau la urma urmelor. Mai rar se pomeneşte însă despre mize­ria generală, despre analfa­betism şi tuberculoză. Uneori apare un sistem de escamo­tare, a adevărurilor celor mai evidente, subtil şi pri­mejdios, cu privire la condi­ţia muncii in condiţiile capi­talismului. Se face anume statistica succesului şi nu a condiţiei generale a unei so­cietăţi. Se dau exemple de milionari care au fost negus­tori de şireturi sau vinzători de bilete de tramvai şi eu ad­mit că norocul sau altceva a putut crea asemenea exem­plare. Asta înseamnă insă că acea societate, în totalitatea ei, a realizat fericirea pentru toţi ? Asta înseamnă că fur­tunoasele contradicţii sociale, incă atit de evidente în alte locuri, mai exact în aceleaşi locuri unde încă socialismul nu a ieşit învingător, au fost cantonate intr-o prosperitate miraculoasă, dobindită cine ştie cum ? Dacă ar fi aşa nu am avea revoluţii in Ameri­ca latină şi nu am avea miş­cările sociale atit de specta­culoase din ţări cu un inart nivel de trai, cum se scrie uneori cu litere de o şchioa­pă. Ca unul care a mai văzut asemenea locuri şi astfel de oameni pot să spun că sun­tem­ departe de a susţine că pe glob există vreun Eldo­rado. Dar să ne întoarcem mai bine la adevărurile noastre. Nu scapă nici celui mai naiv individ că înainte de toate, in revoluţia socialistă, prima condiţie a înaintării a fost aceea a reabilitării individu­lui şi, implicit, a societăţii care nu mai este una de semiinstruiţi, de prost între­ţinuţi, trăind, in majoritate, in colibe şi cartiere insalubre. Nu vreau să spun, doamne fereşte, că am rezolvat totul, că in România curge pretu­tindeni laptele şi mierea, dar că am ieşit din condiţiile unei vieţi aproape feuda­le, da, că am rezolvat pro­blemele demnităţii umane. (Continuare în pag. a 2-a) UZINA Eugen Barbu Proletari din toate ţările uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE a La Porţile de Fier Ecluza de pe malul românesc fost dată in exploatare definitivă MIERCURI, ECLUZA DE PE MALUL ROMANESC AL DUNĂRII A FOST DATA IN EXPLOATARE IN ETAPA DEFINITIVA. Vasele româneşti „Slatina", „Por­ţile de Fier" şi vasul bulgăresc de pasageri „Dimitar Blagoev“ au fost primele nave fluviale care au trave­rsat, printr-o dublă ecluzare dinspre Tr. Severin spre Orşova, imensul culoar din beton şi oţel ce se întinde pe aproape 700 m. Operaţiile de ecluzare — ne-a precizat Stelian Dedu, in­giner şef al Centralei hidroelec­trice — au decurs în condiţii op­time. Instalaţiile purtînd marca de fabricaţie a Uzinelor con­structoare de maşini Reşiţa, Şan­tierului naval Galaţi şi Uzinei constructoare de maşini agricole şi construcţii metalice din Bocşa s-au comportat excepţional. Tim­pul total al manevrelor a însu­mat 45 minute, fiind egal cu cel prevăzut în proiecte. Acest lucru asigură posibilităţi ca, în funcţie şi de vitezele de deplasare a na­velor, ecluzarea să dureze 75-90 minute pe vas sau pe convoiul de vase ce traversează Sistemul hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier. Potrivit informaţiilor furnizate de ing. Alexandru Petrescu, re­prezentantul ţării noastre în Ad­ministraţia fluvială a Porţilor de Fier, prin darea ecluzei româ­neşti în exploatare definitivă şi în urma amenajării culoarului similar de pe malul drept al Du­nării, operaţie ce va avea loc în următoarele două luni, TIM­PUL DE TRECERE A NAVE­LOR PRIN SECTORUL PORŢI­LE DE FIER, SECTOR CE SE ÎNTINDE PE 117 KM INTRE TR. SEVERIN ŞI MOLDOVA VECHE, SE VA SCURTA DE A­­PROXIMATIV PATRU ORI. VA CREŞTE VITEZA DE DEPLA­SARE ŞI TONAJUL PE VAS ŞI SE VOR ÎMBUNĂTĂŢI CON­DIŢIILE DE NAVIGAŢIE. IN FINAL, TRAFICUL FLUVIAL IN ACEASTA ZONA VA A­­JUNGE LA APROXIMATIV 50—60 MILIOANE TONE PE AN. (Agerpres) în pag. a 2-a CARTEA PE CARE O DORIM Anchetă printre cei ce citesc * și răspîndesc cartea In pag. a 3-a Săptămînă de vîrf în stringerea recoltei STAREA VREMII Harta f*nom*n*lei meteorologic* probabil*. Amănunt* In TOVARÂŞUL nicolae ceauşescu A PRIMIT PE TOVARĂŞUL AGOSTINO NOVELLA Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit miercuri dimineaţa, la Man­galia Nord, pe tovarăşul Agos­­­­tino Novella, membru al Di­­­­recţiunii şi al Biroului Politic ale Partidului Comunist Ita­lian, care se află în ţara noas­tră la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român. La primire a participat to­varăşul Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Execu­tiv, al Prezidiului Permanent, secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român. In cursul convorbirilor s-a realizat o Informare reciprocă privind activitatea celor două partide, a fost reafirmată hotă­rîrea comună a P.C.R. şi P.C.I. de a dezvolta în continuare relaţiile de prietenie şi colabo­rare dintre ele şi s-a efectuat un schimb de păreri asupra unor probleme actuale ale si­tuaţiei internaţionale, ale miş­cării comuniste şi muncitor­­eşti. Intilnirea s-a desfăşurat în-,­tr-o atmosferă de caldă prie­tenie şi înţelegere tovărăşeas­că. Forumul muncitoresc suprem de conducere a întreprinderii dezbate şi hotărăşte PRIMELE RELATĂRI DE LA PITEŞTI ŞI GALAŢI ARATĂ CA ADUNĂRILE GENERALE ALE SALARIAŢILOR AU ÎNCEPUT SUB SEM­NUL ADEZIUNII ŞI AVâNTULUI PATRIOTIC CU CARE ÎNTREGUL NOSTRU POPOR A PRI­MIT STRĂLUCITUL PROGRAM PROPUS­ DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU PENTRU EDUCAREA MARXIST-LENINISTĂ A MEM­BRILOR DE PARTID, A TUTUROR OAMENI­LOR MUNCII. F­ormă directă de participa­re a clasei muncitoare, a oamenilor muncii la con­ducerea şi organizarea unită­ţilor economice, adunările gene­rale ale salariaţilor care au in­­ceput in întreprinderile indus­triale, unităţile de construcţii, institutele de proiectări şi cer­cetări se desfăşoară, in acest an, sub semnul puternicei adeziuni şi agintului patriotic cu care întregul nostru popor a întîmpi­­nat importantele documente ale partidului privind perfecţiona­rea activităţii politico-ideologice şi cultural-educative, elaborate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Această înaltă semnificaţie po­litică, ce se adaugă importan­ţei economice, conferă adunări­lor generale — veritabil forum muncitoresc de conducere a întreprinderii — un pronunţat caracter de lucru, în spiritul unei inalte exigenţe partinice. După cum ne-au informat co­respondenţii r­oştri în primele lor relatări despre aceste eveni­mente de o deosebită importan­ţă in viaţa unităţilor economice, atit în dările de seamă prezen­tate, cit şi in cuvintul partici­panţilor s-au analizat nu numai problemele de ordin tehnic şi economic, ci şi felu­l in care se dezvoltă conştiinţa socialistă a oamenilor, participarea lor tot mai intensă, creatoare la pro­gresul economic al ţării. Pe baza experienţei acumulate la prece­dentele ediţii ale adunărilor ge­nerale, a fost vizibil un mai pro­nunţat spirit de răspundere, de combativitate şi exigenţă revo­luţionară cu care oamenii mun­cii, cei chemaţi să decidă asu­pra activităţii unităţilor respec­tive, au examinat, in dubla lor calitate de proprietari ai mij­loacelor de producţie şi de crea­tori ai bunurilor materiale, căi­le menite să asigure succesul activităţii viitoare, să înlăture neajunsurile existente, să valo­rifice mai deplin rezervele exis­tente la locurile de muncă res­pective. ÎNTREPRINDEREA DE PO­DURI METALICE ŞI PREFA­BRICATE DIN BETON PI­TEŞTI este în felul ei un uni­cat. Aici se construiesc toate podurile de cale ferată din ţară şi tot aici s-a executat, de curînd, în premieră industrială mondială, instalaţia portuară de încărcat fosfiţi în ,nave, ins­talaţie care se montează ac­tualmente în Siria. Este ca­zul să amintim că unitatea lor n-a cunoscut niciodată procente negative în realizarea planului, iar angajamentele au fost cu regularitate depăşite. De pildă, in primul semestru al acestui an, bilanţul întreprinderii a în­registrat 104,2 la sută la pro­ducţia globală, 106,3 la sută la producţia marfă şi o depăşire de 794 tone la construcţiile me­talice. Cu toate aceste succese evi­dente, în adunarea salariaţilor de la secţia prefabricate din beton — primul colectiv al în­treprinderii care a trecut la a­­nalizarea activităţii pe semestrul Încheiat şi la dezbaterea sarci­nilor viitoare de plan — nu s-au auzit numai lucruri de laudă. „Fiindcă, aşa cum ne spunea şi inginerul ION RADULESCU, şeful secţiei prefabricate — nu automulţumirea şi spiritul de îngăduinţă caracterizează oame­nii din această secţie, ci spi­ritul combativ, continua ten­dinţă spre perfecţionare, dez­văluirea a ceea ce împiedică şi umbreşte activitatea şi efortul colectiv". Conştient de importanţa sar­cinii pe care partidul şi sta­tul nostru a încredinţat-o adu­nării salariaţilor, aceea de a hotărî cu răspundere şi înaltă conştiinţă muncitorească asu­pra destinelor întreprinderii unde muncesc, colectivul a im­primat şedinţei de lucru un caracter combativ, exigent, efi­cient pentru procesul de pro­ducţie. Iar aceste trăsături s-au vădit încă de la prezentarea de către şeful secţiei ing. Ion Ră­­dulescu a dării de seamă — succintă, dar la obiect — în care au fost arătate deschis, in­­ega­lă, măsură realizările cit şi as­pectele negative din activitatea colectivului. Dacă secţia e înregistrat în primul semestru o depăşire la producţia globală de 104,3 la sută, o creştere a productivită­ţii muncii cu 8 la sută faţă de angajamente şi o economie de 492 000 lei, părerea unanimă a participanţilor la discuţii a fost D. BUJDOIU V. CHIURTU (continuare in pag. a 7-a) PENTRU ÎNFĂPTUIREA SECURITĂŢII INTERNAŢIONALE distrugere în masă, a menţine­rii unor surse de încordare şi conflict determinate de folosirea forţei şi de amestecul in trebu­rile interne ale altor popoare, problema securităţii internaţio­nale a căpătat o­ acuitate deose­bită. O dată cu adoptarea declaraţi­ei, secretarului general al O.N.U. i-a revenit misiunea să pregă­tească un raport cu privire la măsurile adoptate. Răspunzind întrebării puse de U Thant în le­gătură cu pregătirea acestui ra­port, ministrul de externe al U.R.S.S. Andrei Gromiko, a adre­sat o scrisoare care expune cu­prinzător poziţia guvernului so­vietic în legătură cu măsurile necesare înfăptuirii securităţii internaţionale, din care publi­căm largi extrase în ziarul de azi. Ea cuprinde idei şi pro­puneri importante destinate a promova soluţionarea probleme­lor internaţionale în interesul păcii şi securităţii, reliefează o contribuţie de seamă la e­­forturile pentru destindere in­ternaţională, se înscrie în cadrul acţiunilor constante ale ţărilor socialiste dedicate preîntimpi­­nării unui cataclism nuclear. Scrisoarea acordă o atenţia deosebită misiunii ce revi­ne Organizaţiei Naţiunilor Unite ca instrument al secu­rităţii internaţionale, pornind de la considerentul că ea trebuie să aibă un rol mai activ în preintîmpinarea şi înlăturarea primejdiei la adresa păcii. Gu­vernul sovietic se pronunţă în scrisoare pentru creşterea efica­cităţii O.N.U. pe baza respectării riguroase a principiilor şi ţelu­rilor Cartei şi subliniază printre cele mai importante în primul rind principiul inadmisibilităţii folosirii forţei. Scrisoarea subli­niază că renunţarea la folosirea forţei şi la ameninţarea cu folo­sirea ei în rezolvarea probleme­lor litigioase trebuie să devină o lege obligatorie a vieţii inter­naţionale. Pentru creşterea se­rioasă a eficacităţii şi autorităţii O.N.U., guvernul sovietic subli­niază că o mare importanţă ar avea-o asigurarea universalităţii NICOLAE LUPU (Continuare în pag. a 2-a) L­­a a 25-a sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, din ini­ţiativa statelor socialiste membre ale Organizaţiei, a fost adoptată o declaraţie cu privire la întă­rirea securităţii internaţionale. Această temă a făcut, după cum era firesc, obiectul atenţiei spe­ciale a două sesiuni tocmai pen­tru că în condiţiile acumulării unor stocuri imense de arme de Tovarăşului EDWARD GIEREK Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului PIOTR JAROSZEWICZ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone VARŞOVIA Dragi tovarăşi, Cu prilejul celei de-a XXVII-a aniversări a Zilei Renaşterii Po­loniei, vă adresăm dv. şi poporului polonez, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, al între­gului popor român, şi al nostru personal felicitări cordiale şi un cald salut tovărăşesc. Comuniştii, întregul nostru popor se bucură din toată inima de realizările remarcabile obţinute în opera de edificare a societăţii so­cialiste in Republica Populară Polonă şi urmăresc cu profundă sim­patie şi solidaritate eforturile depuse de poporul polonez, sub con­ducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez pentru progresul eco­nomiei, ştiinţei, culturii şi ridicarea nivelului său de trai, pentru perfecţionarea organizării vieţii sociale. Ne exprimăm convingerea că relaţiile de prietenie frăţească şi colaborare multilaterală dintre Partidul Comunist Român şi Parti­dul Muncitoresc Unit Polonez, dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă vor cunoaşte o dezvoltare continuă, pe baza principiilor marxism-leninismului şi internaţionalismului so­cialist, în interesul popoarelor român şi polonez, al unităţii ţărilor socialiste şi mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, cau­zei socialismului şi păcii în lume. Cu ocazia acestei mari sărbători, vă urăm dumneavoastră, dragi tovarăşi, întregului popor polonez, noi succese în dezvoltarea multi­laterală a Poloniei socialiste. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România

Next