România Liberă, septembrie 1971 (Anul 29, nr. 8353-8378)
1971-09-01 / nr. 8353
r Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C. C. AL P. C. R. în ziua de 31 august 1971 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat miniştri şi şefi ai unor instituţii centrale, în cadrul şedinţei au fost examinate şi aprobate propunerile privind îmbunătăţirea activităţii Academiei de învăţămînt social-politic „Ştefan Gheorghiu“ , lărgirea şi reorganizarea şcolilor interjudeţene pentru pregătirea activiştilor de partid, ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, precum şi propunerile de organizare a Institutului pentru pregătirea cadrelor de conducere din economie şi administraţia de stat. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a mai adoptat hotărîri cu privire la executarea unor lucrări de investiţii, modificarea Decretului pentru organizarea şi funcţionarea Băncii de Investiţii, precum şi cu privire la alte probleme curente. La ţesătoria „Dunăreană" — Giurgiu PASIUNE SI DĂRUIRE IN MUNCA GIURGIU (coresp. R.- M. Georgescu). La 30 aprilie a c. constructorii celei mai mari şi moderne ţesătorii din tară „Dunăreană“ din Giurgiu, consemnau un prim succes : predarea către beneficiar, cu trei luni înainte de termenul stabilit, a 80 la sută din suprafaţa construcţiilor aferente capacităţilor planificate. Acest fapt a permis intrarea în funcţiune a primei secţii — cea de ţesături crude. De atunci 452 de războaie bat neîntrerupt, urmînd ca peste puţin timp să li se alăture un alt tot de 415 războaie. Deşi de la debut a trecut puţin timp, pasiunea şi dăruirea în muncă a celui mai tînăr colectiv industrial din judeţul Ilfov au făcut ca aici să se producă, pînă acum, peste 90 milioane metri pătraţi ţesături. In clişeul alăturat : Una din secţiile, ţesătoriei. W •' ' B "■ , " "“I î 1- ■ • ’ 1 ■ . V. cg&j SL____ 1? I jm. Eficienţă educativă pm şi delectare estetică Florian Potra In fond, spectatorii care, pe bună dreptate cer de la opera de artă în general, şi de la opera de artă cinematografică în special, să le ofere motive de instruire şi de delectare reformulează într-un mod propriu străvechea sentinţă a lui Horaţiu : utile dulci, adică îmbinarea armonioasă între plăcerea estetică şi folosul civic, moral, intelectual. De altfel, întreaga istorie a culturii şi artei cuprinde — pentru fiecare secol şi chiar pentru fiecare fracţiune de secol — lucrări izvorite din „raţiuni practice", de imediată intimpinare şi satisfacere a nevoilor publicului, în care autorii manifestau o evidentă aderenţă la temele şi problemele timpului lor. Tot aşa, timpul prezent, epoca noastră de construcţie socialistă îşi are exigenţele, îşi are nevoile sale spirituale şi morale, şi printre ele se numără arta, care e indiscutabil o necesitate a vieţii poporului. Bineînţeles, o artă angajată, care să interpreteze eforturile constructive şi aspiraţiile cele mai nobile ale contemporaneităţii. Dar pentru ca arta, opera de artă cinematografică să intereseze efectiv oamenii, creatorul de artă, în speţă cineastul, trebuie să se intereseze de viaţa oamenilor, s-o reflecte cu mijloacele specifice ale cinematografului. In acest sens, cineastului i se cere mai mult decit să aibă talent, i se cere să fie un veritabil „caracter“, aşa cum gîndea Goethe în cunoscutul distih din piesa Torquato Tasso . Un talent se făureşte în tihnă, un caracter — în viitoarea lumii! Fireşte, o operă de artă cinematografică, un film, devin cu atît mai eficiente cu cît sînt mai deschise înţelegerii celor mai largi straturi ale publicului. Arta universal inteligibilă a constituit totdeauna aspiraţia constantă a celor mai importanţi creatori. Să ne amintim cuvintele lui Tolstoi, care respingea viabilitatea operelor adresate doar unui grup restrîns de amatori: „A spune că o operă de artă — scria autorul Annei Karenina — e valabilă dar de neînţeles pentru cea mai mare parte dintre oameni, e ca şi cum s-ar spune că o anumită hrană e excelentă, dar că aproape nimeni nu poate s-o mănînce“. Hrană sufletească de toate zilele, filmul — atît cel naţional, cît şi cel progresist din străinătate — are menirea să contribuie la îmbogăţirea conştiinţei socialiste, la satisfacerea nevoii de desfătare estetică, a nevoii de modele umane pline de nobleţe şi de vitalitate constructivă, stimulatoare pentru conştiinţele celor ce clădesc şi perfecţionează societatea noastră socialistă. In cuprinsul ziarului VITRINA CĂRŢII Monografia unui mare poet-patriot O valoroasă lucrare de sinteză din pag. a 2-a) MARKETING — ştiinţă a cunoaşterii pieţei La conducerea întreprinderilor agricole de stat Specialişti cu înaltă pregătire politică şi profesională (In pag. a 3-a) Vrem să facem un test: DIN NOU DESPRE CEI CARE ÎŞI FAC PARTEA LEMHI“ DIN LEII STAIVEVI 99 În testul nostru intitulat I „Cum îşi fac unii «partea leului» din leii statului" (R.I. 8350 din 28 august) ne-am angajat în faţa cititorilor să revenim pe această temă investigînd şi alte cazuri de înrăiţi sperţari care pătrund prin efracţie în diferite sectoare ale serviciilor publice şi mercantilizează în modul cel mai neruşinat, propriile obligaţii de serviciu. Am în faţă acum cînd scriu aceste rînduri, un teanc de scrisori prin care cetăţeni de felurite profesii îşi exprimă îndreptăţită lor indignare faţă de aceşti funcţionari incorecţi şi cer, în spiritul echităţii societăţii noastre socialiste, pedepse exemplare împotriva celor vinovaţi. Este firesc să fie aşa deoarece opinia publică nu poate tolera ca asemenea profitori să comercializeze nişte drepturi înscrise cu literă de lege în viaţa noastră socială şi să se înfrupte, în ultimă instanţă, din banii publici. Adică, statul nostru investeşte fonduri importante pentru noi toţi iar nişte impostori, ulceraţi moralmente de viciul căpătuielii fără muncă, ne fură pur şi simplu avutul comun. Am să reiau aşadar firul testului anterior şi vă propun să poposim împreună şi în alte sectoare unde, uneori, îndatoririle de serviciu se trafichează prin intermediul dezonorant al luării de mită sau al plocoanelor condiţionate de... „nu-mi dai, nu-ţi fac“. Intr-o zi, un cetăţean s-a dus în audienţă la consiliul popular pentru a solicita o autorizaţie în legătură cu o construcţie. Omul a fost primit frumos şi a obţinut aprobarea necesară. Deci avea dreptate şi dobîndindu-şi aşadar acest drept urma doar să şi-l materializeze în contururile legale ale unui contract de închiriere a locului destinat construcţiei. S-a dus, cum spuneam, bucuros cu aprobarea în buzunar la I.A.L. şi a intrat pe uşa biroului lui Paul Pantazi, şeful centrului nr. 8. „ Am venit la dumneavoastră să închei contractul. Poftiţi, am aici toate hîrtiile cu toate aprobările. — Ehei, nu merge chiar așa de uşor. Aveţi răbdare. Apoi ridicînd un deget interogativ spre una din urechi, a rostit formula sacrosanctă : — Dar vă costă. — Ce să mă coste ? Am plătit timbrele, plătesc toate taxele. — Nu despre taxe este vorba, astea ştiu că le plătiţi. Ce facem insă cu taxele mele ? — Care taxe ? — a întrebat omul nedumerit. — Nu te face că nu mă înţelegi. Scurt pe doi. Îmi dai 3 500 de lei. Altfel nu-ţi eliberez nici un contract. Ăsta e ciubucul meu. A urmat o penibilă şi degradantă tocmeală ca la tarabă. Şi, repet, în fond era vorba de un drept cîştigat de cetăţean şi în acelaşi timp de o obligaţie a şefului de centru de a-i elibera hîrtiile trebuitoare. Pînă la urmă au ajuns la o înţelegere. — îmi dai 3 000 de lei. Nu mai las din preţ. Mi-i aduci miine , frpnlin «A funa îmoHirtl Căci altfel... A doua zi, cînd a intrat în același birou, sperţarul se afla în compania a doi colegi. Omul cu banii a dat să plece dar Pantazi'nu s-a jenat de loc și i-a spus : — Aşteaptă-mă în hol căci vin imediat. A ieşit şi a urmat dialogul de mai jos : — Ai adus î — Da. — 3 000 ? — Cît aţi spus don'şef ! A băgat gologanii în buzunar şi ce să vezi ! Tocmai cînd îi era lumea mai dragă, hop, au apărut ca din senin cîţiva miliţieni la uşă (nu mai este un secret să vă spun că banii erau înseriaţi în prealabil). Pantazi a încercat să se facă nevăzut şi a aruncat DUMITRU TABACU (Continuare pag. a 3-a) A ÎNCEPUT RECOLTAREA CULTURILOR DE TOAMNĂ In judeţul Ilfov a început recoltarea culturilor de toamnă. Ca de obicei, lucrătorii din I.A.S. şi ţăranii cooperatori s-au pregătit din vreme pentru strîngerea şi depozitarea în condiţii bune a noii recolte Ca urmare, în numai cîteva zile, ei au recoltat şi expediat fabricilor de prelucrare mai mult de 25 000 tone de sfeclă de zahăr, au strîns floarea-soarelui şi porumbul de pe o suprafaţă de peste 2 500 ha. Primii din judeţ au început lucrările de strîngere a culturilor de toamnă ţăranii cooperatori din comunele Căscioarele, Vasilaţi şi Grădiştea. De pe primele suprafeţe recoltate, ei au obţinut producţii bune, superioare celor de anul trecut. Miercuri 1 septembrie 1971 STAREA VREMII a/ satur noAnrti • Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte In pag. a S-a PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUŞESCU, A PRIMIT PE DIRECTORUL EXECUTIV AL O. N. U. D. I. Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit marţi după-amiază, pe Ibrahim Helmi Abdel-Rahman, directorul executiv al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea industrială. A participat Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. Cu acest prilej a avut loc o convorbire care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. SENSURI MAJORE ALE PERFECŢIONĂRII CONDUCERII SOCIETĂŢII NOASTRE Practica edificării socialismului demonstrează convingător că este de neconceput dezvoltarea orînduirii statornicite în procesul revoluţionar — prin înlăturarea şi lichidarea Vechilor rînduieli — fără atingerea unor noi şi noi parametri ai cerinţelor şi exigenţelor progresului continuu, material şi spiritual. Nu numai potenţial, ci şi vital, noua orînduire cuprinde elemente in măsură să faciliteze perfecţionarea necontenită a conducerii vieţii sociale. Dar pentru ca acest proces să se desfăşoare în coordonatele sale fireşti este imperios necesar ca, în realizarea sa, să se efectueze o analiză a fenomenelor sociale, a componentelor organizării politico-juridice, desprinzîndu-se elementele pozitive, de continuitate, precum şi cele negative, care dăunează înaintării pe noi trepte calitative, urmărindu-se anihilarea efectelor lor şi uşurarea efortului progresiv, de dezvoltare , să se caute şi să se găsească căile cele mai potrivite, formele şi metodele cele mai indicate pentru eliminarea a ceea ce s-a constatat că e depăşit, necorespunzător, precum şi pentru îmbunătăţirea a ceea ce se cere a fi continuat şi dezvoltat, să se prospecteze cu competenţă fenomenele politico-juridice, pentru a se asigura satisfacerea acelor cerinţe şi exigenţe de stabilitate care se impun în perspectiva evoluţiei mecanismului social. Numeroasele transformări pe care le suportă — în mod necesar — organizarea noastră socialpolitică pe parcursul perfecţionării ei necontenite sunt rezultatul examinării atente a relaţiilor sociale, rezultatul cunoaşterii exigenţelor dezvoltării societăţii socialiste. Viaţa a demonstrat că Prof. univ. dr. Dumitru I. Mazilu membru corespondent al Academiei de ştiinţe sociale şi politice nu se poate concepe satisfacerea acestor cerinţe ale perfecţionării fără o autentică înţelegere a fenomenelor sociale şi fără priceperea necesară pentru minuirea tuturor resorturilor mecanismului organizării şi desfăşurării relaţiilor umane. Sunt, evident, sensuri majore ale procesului firesc, necesar, ce se desfăşoară — în multiple forme şi pe diversele sale planuri — în ţara noastră. Chezăşia înfăptuirii sale cu succes o constituie conducerea de către partid, orientarea sa competentă în conformitate cu cerințele logice ale dezvoltării noii orînduiri. Examinarea tuturor fenomenelor sociale, a tuturor caracteristicilor transformărilor politico-juridice cunoscute în perioada care s-a scurs de la eliberarea patriei pune în lumină cît de adine, cit de multilateral a acţionat partidul, pentru a înfăptui tot ce s-a înfăptuit pe planul perfecţionării organizării social-politice în lumina condiţiilor şi particularităţilor societăţii româneşti. „Perfecţionarea multilaterală a societăţii noastre socialiste — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — cere atît o linie generală clară, cît şi o intensă muncă organizatorică pentru traducerea ei în viaţă“. Răspunzînd acestor exigenţe, măsurile elaborate de Conferinţa naţională a partidului din decembrie 1967 au dus la creşterea rolului statului în conducerea întregii activităţi economice, în dezvoltarea bazei tehnico-materiale a societăţii socialiste, exercitarea la un nivel tot mai înalt a funcţiei sale economico-organizatorice. Obiectivele majore urmărite în procesul de perfecţionare au fost şi continuă să fie : asigurarea adoptării celor mai bune decizii la nivelul tuturor verigilor mecanismului social-politic al ţării ; constituirea unor noi organisme economice, apropiate de producţie, în măsură a răspunde cerinţelor actuale ale conducerii economiei ; stimularea răspunderii tuturor factorilor de decizie şi execuţie prin găsirea şi statornicirea unor pîrghii mai adecvate. In lumina hotărîrilor congreselor al IX-lea şi al X-lea ale Partidului Comunist Român şi pe baza sarcinilor trasate de Conferinţa naţională sau întregiuia maoui i impui IctUlti LN UU* meniul abandonării modalităţilor, formelor şi metodelor perimate de organizare şi conducere a vieţii sociale, adoptîndu-se noi formule organizatorice, în conformitate cu exigenţele actuale ale realităţilor sociale. Practica a demonstrat în mod elocvent că măsurile întreprinse de partid corespund necesităţii evoluţiei neîntrerupte, multilaterale a ţării, facilitînd folosirea mai raţională a pîrghiilor economice, îmbunătăţirea sistemului financiar şi de credit, a sistemului de aprovizionare şi de stabilire a preţurilor, introducerea unei ordini mai riguroase în administrarea avutului statului, în folosirea fondurilor şi în gospodărirea întreprinderilor. S-a pus un accent mai mare pe îmbinarea armonioasă a conducerii centrale cu autonomia largă a unităţilor, creîndu-se condiţii pentru ridicarea pe o treaptă şi mai înaltă a responsabilităţii sociale în toate ramurile de activitate. Congresul al X-lea al partidului a atras atenţia că o problemă deosebit de importantă a conducerii societăţii, a perfecţionării relaţiilor de producţie o reprezintă organizarea raţională a aparatului de stat, simplificarea şi apropierea sa de mase, reducerea sistematică a personalului administrativ-funcţionăresc şi creşterea continuă a personalului direct productiv, apropierea organelor centrale de conducere de unităţile de producţie, de activitatea economicosocială concretă. Răspunzînd acestor exigenţe, măsurile de îmbunătăţire a organizării administrative a teritoriului ţării oferă un cadru superior de participare a maselor la rezolvarea treburilor obşteşti, de ridicare a eficienţei şi operativităţii organelor locale ale puterii şi administraţiei de stat. In anii care s-au scurs de la Congresul al IX-lea şi de la Conferinţa naţională s-au înregistrat rezultate pozitive în direcţia combaterii tendinţelor de birocratism şi formalism, a atitudinii rutinare şi şablonarde care îşi mai face loc, din păcate, în activitatea practică desfăşurată în unele unităţi economice, ştiinţifice şi culturale. Toate aceste măsuri au urmărit şi urmăresc valorificarea raţională şi mai eficientă a potenţialului material şi uman de care dispunem prin îmbunătăţirea conducerii, planificării şi organizării economiei, prin folosirea mai judicioasă a pirghiilor economice, studierea şi aplicarea legilor obiective proprii noii orînduiri. Pornind de la faptul cunoscut că o importanţă covîrşitoare în organizarea socială o au deciziile în toate domeniile vieţii economice, ştiinţifice, culturale, partidul — pe baza analizei temeinice a mecanismului social-politic, a înţelegerii şi dezvăluirii neajunsurilor existente — a conchis asupra necesităţii statornicirii principiului conducerii colective în activitatea tuturor organelor statului, a întregului organism social. Aceasta este o cerinţă esenţială a construcţiei societăţii ?(Continuare in pag. a 3-a) Comitetului Central al Partidului Comunist Român Dragi tovarăşi, La cea de-a 50-a aniversare a creării partidului nostru, am primit telegrama dv. de felicitare. Felicitările dv. reprezintă pentru partidul şi poporul nostru un mare sprijin şi însufleţire. Vă exprimăm mulţumiri sincere şi cordiale. Vă urăm noi victorii în revoluţia socialistă şi construcţia socialistă, în lupta împotriva imperialismului american şi a tuturor lacheilor lui. COMITETULCENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST CHINEZ