România Liberă, septembrie 1971 (Anul 29, nr. 8353-8378)

1971-09-01 / nr. 8353

r Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C. C. AL P. C. R. în ziua de 31 august 1971 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat miniştri şi şefi ai unor instituţii centrale, în cadrul şedinţei au fost examinate şi apro­bate propunerile privind îmbunătăţirea activităţii Academiei de învăţămînt social-politic „Ştefan Gheorghiu“ , lărgirea şi reorganizarea şcolilor in­terjudeţene pentru pregătirea activiştilor de par­tid, ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, precum şi propunerile de organizare a Institutului pentru pregătirea cadrelor de conducere din economie şi administraţia de stat. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a mai adoptat hotărîri cu privire la executarea unor lu­crări de investiţii, modificarea Decretului pentru organizarea şi funcţionarea Băncii de Investiţii, precum şi cu privire la alte probleme curente. La ţesătoria „Dunăreană" — Giurgiu PASIUNE SI DĂRUIRE IN MUNCA GIURGIU (co­­resp. R.­- M. Geor­­gescu). La 30 apri­lie a c. constructor­­ii celei mai mari şi moderne ţesăto­rii din tară „Du­năreană“ din Giurgiu, consem­nau un prim suc­ces : predarea că­tre beneficiar, cu trei luni înainte de termenul stabi­lit, a 80 la sută din suprafaţa con­strucţiilor aferente capacităţilor pla­nificate. Acest fapt a permis intrarea în funcţiune a pri­mei secţii — cea de ţesături crude. De atunci 452 de războaie bat neîn­trerupt, urmînd ca peste puţin timp să li se alăture un alt tot de 415 răz­boaie. Deşi de la debut a trecut pu­ţin timp, pasiunea şi dăruirea în muncă a celui mai tînăr colectiv in­dustrial din jude­ţul Ilfov au făcut ca aici să se pro­ducă, pînă acum, peste 90 milioane metri pătraţi ţesă­turi. In clişeul a­­lăturat : Una din secţiile, ţesătoriei. W •' ' B "■ , " "“I î 1- ■ • ’ 1 ■ . V. cg&j SL____ 1? I j­m. Eficienţă educativă pm şi delectare estetică Florian Potra In fond, spectatorii care, pe bună dreptate cer de la opera de­ artă în general, şi de la opera de artă cinema­tografică în special, să le ofere motive de instruire şi de delectare reformulea­­ză într-un mod propriu străvechea sentinţă a lui Horaţiu : utile dulci, adică îmbinarea armonioasă în­tre plăcerea estetică şi fo­losul civic, moral, intelec­tual. De altfel, întreaga is­torie a culturii şi artei cu­prinde — pentru fiecare secol şi chiar pentru fie­care fracţiune de secol — lucrări izvorite din „raţi­uni practice", de imediată intimpinare şi satisfacere a nevoilor publicului, în care autorii manifestau o evi­dentă aderenţă la temele şi problemele timpului lor. Tot aşa, timpul prezent, epoca noastră de construc­ţie socialistă îşi are exigen­ţele, îşi are nevoile sale spirituale şi morale, şi printre ele se numără arta, care e indiscutabil o nece­sitate a vieţii poporului. Bineînţeles, o artă angaja­tă, care să interpreteze e­­forturile constructive şi as­piraţiile cele mai nobile a­­le contemporaneităţii. Dar pentru ca arta, opera de artă cinematografică să intereseze efectiv oamenii, creatorul de artă, în speţă cineastul, trebuie să se in­tereseze de viaţa oameni­lor, s-o reflecte cu mijloa­cele specifice ale cinemato­grafului. In acest sens, ci­neastului i se cere mai mult decit să aibă talent, i se cere să fie un veritabil „caracter“, aşa cum gîndea Goethe în cunoscutul distih din piesa Torquato Tasso . Un talent se făureşte în tihnă, un caracter — în vii­toarea lumii! Fireşte, o operă de artă cinematografică, un film, devin cu atît mai eficiente cu cît sînt mai deschise înţelegerii celor mai largi straturi ale publicului. Arta universal inteligibilă a constituit totdeauna as­piraţia constantă a celor mai importanţi creatori. Să ne amintim cuvintele lui Tolstoi, care respingea via­bilitatea operelor adresate doar unui grup restrîns de amatori: „A spune că o o­­peră de artă — scria auto­rul Annei Karenina — e valabilă dar de neînţeles pentru cea mai mare parte dintre oameni, e ca şi cum s-ar spune că o anumită hrană e excelentă, dar că aproape nimeni nu poate s-o mănînce“. Hrană sufletească de toate zilele, filmul — atît cel naţional, cît şi cel pro­gresist din străinătate — are menirea să contribuie la îmbogăţirea conştiinţei socialiste, la satisfacerea nevoii de desfătare estetică, a nevoii de modele umane pline de nobleţe şi de vita­litate constructivă, stimu­latoare pentru conştiinţele celor ce clădesc şi perfec­ţionează societatea noastră socialistă. In cuprinsul ziarului VITRINA CĂRŢII Monografia unui mare poet-patriot O valoroasă lucrare de sinteză din pag. a 2-a) MARKETING — ştiinţă a cunoaşterii pieţei La conducerea întreprinderilor agricole de stat Specialişti cu înaltă pregătire politică şi profesională (In pag. a 3-a) Vrem să facem un test: DIN NOU DESPRE CEI CARE ÎŞI FAC PARTEA LEMHI“ DIN LEII STAIVEVI 99 În testul nostru intitulat I „Cum îşi fac unii «partea leului» din leii statului" (R.I. 8350 din 28 august) ne-am angajat în faţa cititorilor să re­venim pe această temă investi­­gînd şi alte cazuri de înrăiţi sper­­ţari care pătrund prin efracţie în diferite sectoare ale serviciilor publice şi mercantilizează în mo­dul cel mai neruşinat, propriile obligaţii de serviciu. Am în faţă acum cînd scriu aceste rînduri, un teanc de scrisori prin care cetă­ţeni de felurite profesii îşi expri­mă îndreptăţită lor indignare faţă de aceşti funcţionari inco­recţi şi cer, în spiritul echităţii societăţii noastre socialiste, pe­depse exemplare împotriva celor vinovaţi. Este firesc să fie aşa de­oarece opinia publică nu poate tolera ca asemenea profitori să comercializeze nişte drepturi în­scrise cu literă de lege în viaţa noastră socială şi să se înfrupte, în ultimă instanţă, din banii pu­blici. Adică, statul nostru inves­teşte fonduri importante pentru noi toţi iar nişte impostori, ulce­raţi moralmente de viciul căpă­­tuielii fără muncă, ne fură pur şi simplu avutul comun. Am să reiau aşadar firul tes­tului anterior şi­­ vă propun să poposim împreună şi în alte sec­toare unde, uneori, îndatoririle de serviciu se trafichează prin intermediul dezonorant al luării de mită sau al plocoanelor con­diţionate de... „nu-mi dai, nu-ţi fac“. Intr-o zi, un cetăţean s-a dus în audienţă la consiliul popular pentru a solicita o autorizaţie în legătură cu o construcţie. Omul a fost primit frumos şi a obţinut aprobarea necesară. Deci avea dreptate şi dobîndindu-şi a­­şadar acest drept urma doar să şi-l materializeze în con­tururile legale ale unui contract de închiriere a locului destinat construcţiei. S-a dus, cum spu­neam, bucuros cu aprobarea în buzunar la I.A.L. şi a intrat pe uşa biroului lui Paul Pantazi, şe­ful centrului nr. 8. „ Am venit la dumneavoastră să închei contractul. Poftiţi, am aici toate hîrtiile cu toate apro­bările. — Ehei, nu merge chiar așa de uşor. Aveţi răbdare. Apoi ridicînd un deget intero­gativ spre una din urechi, a ros­tit formula sacrosanctă : — Dar vă costă. — Ce să mă coste ? Am plătit timbrele, plătesc toate taxele. — Nu despre taxe este vorba, astea ştiu că le plătiţi. Ce facem insă cu taxele mele ? — Care taxe ? — a întrebat omul nedumerit. — Nu te face că nu mă în­ţelegi. Scurt pe doi. Îmi dai 3 500 de lei. Altfel nu-ţi elibe­rez nici un contract. Ăsta e ciu­bucul meu. A urmat o penibilă şi degra­dantă tocmeală ca la tarabă. Şi, repet, în fond era vorba de un drept cîştigat de cetăţean şi în acelaşi timp de o obligaţie a şefului de centru de a-i elibera hîrtiile trebuitoare. Pînă la urmă au ajuns la o înţelegere. — îmi dai 3 000 de lei. Nu mai las din preţ. Mi-i aduci miine ,­ frpnlin «A funa îmoHirtl Căci altfel... A doua zi, cînd a intrat în același birou, sperţarul se afla în compania a doi colegi. Omul cu banii a dat să plece dar Pan­­tazi'nu s-a jenat de loc și i-a spus : — Aşteaptă-mă în hol căci vin imediat. A ieşit şi a urmat dialogul de mai jos : — Ai adus î — Da. — 3 000 ? — Cît aţi spus don'şef ! A băgat gologanii în buzunar şi ce să vezi ! Tocmai cînd îi era lumea mai dragă, hop, au apă­rut ca din senin cîţiva miliţieni la uşă (nu mai este un secret să vă spun că banii erau înseriaţi în prealabil). Pantazi a încercat să se facă nevăzut şi a aruncat DUMITRU TABACU (Continuare pag. a 3-a) A ÎNCEPUT RECOLTAREA CULTURILOR DE TOAMNĂ In judeţul Ilfov a început recoltarea culturilor de toamnă. Ca de obicei, lu­crătorii din I.A.S. şi ţăranii cooperatori s-au pregătit din vreme pentru strînge­­rea şi depozitarea în condi­ţii bune a noii recolte­ Ca urmare, în numai cîteva zile, ei au recoltat şi expe­diat fabricilor de prelu­crare mai mult de 25 000 tone de sfeclă de zahăr, au strîns floarea-soarelui şi porumbul de pe o suprafaţă de peste 2 500 ha. Primii din judeţ au început lucră­rile de strîngere a culturi­lor de toamnă ţăranii co­operatori din comunele Căscioarele, Vasilaţi şi Gră­diştea. De pe primele su­prafeţe recoltate, ei au ob­ţinut producţii bune, supe­rioare celor de anul trecut. Miercuri 1 septembrie 1971 STAREA VREMII a/ satu­r noAnrt­i­­ • Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte In pag. a S-a PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUŞESCU, A PRIMIT PE DIRECTORUL EXECUTIV AL O. N. U. D. I. Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit marţi după-amiază, pe Ibrahim Helmi Abdel-Rah­­man, directorul executiv al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea industrială. A participat Corneliu Mă­­nescu, ministrul afacerilor externe. Cu acest prilej a avut loc o convorbire care s-a desfă­șurat într-o atmosferă cordia­lă. SENSURI MAJORE ALE PERFECŢIONĂRII CONDUCERII SOCIETĂŢII NOASTRE Practica edificării socialismu­lui demonstrează convingător că este de neconceput dezvoltarea orînduirii statornicite în proce­sul revoluţionar — prin înlătu­rarea şi lichidarea Vechilor rîn­­duieli — fără atingerea unor noi şi noi parametri ai cerinţe­lor şi exigenţelor progresului continuu, material şi spiritual. Nu numai potenţial, ci şi vital, noua orînduire cuprinde ele­mente in măsură să faciliteze perfecţionarea necontenită a conducerii vieţii sociale. Dar pentru ca acest proces să se des­făşoare în coordonatele sale fi­reşti este imperios necesar ca, în realizarea sa, să se efectueze o analiză a fenomenelor sociale, a componentelor organizării po­­litico-juridice, desprinzîndu-se elementele pozitive, de continui­tate, precum şi cele negative, care dăunează înaintării pe noi trepte calitative, urmărindu-se anihilarea efectelor lor şi uşura­rea efortului progresiv, de dez­voltare , să se caute şi să se gă­sească căile cele mai potrivite, formele şi metodele cele mai in­dicate pentru eliminarea a ceea ce s-a constatat că e depăşit, necorespunzător, precum şi pen­tru îmbunătăţirea a ceea ce se cere a fi continuat şi dezvoltat, să se prospecteze cu competenţă fenomenele politico-juridice, pentru a se asigura satisfacerea acelor cerinţe şi exigenţe de sta­bilitate care se impun în per­spectiva evoluţiei mecanismului social. Numeroasele transformări pe care le suportă — în mod nece­sar — organizarea noastră social­­politică pe parcursul perfecţio­nării ei necontenite sunt rezultatul examinării atente a relaţiilor so­ciale, rezultatul cunoaşterii exi­genţelor dezvoltării societăţii so­cialiste. Viaţa a demonstrat că Prof. univ. dr. Dumitru I. Mazilu membru corespondent al Academiei de ştiinţe sociale şi politice nu se poate concepe satisface­rea acestor cerinţe ale perfec­ţionării fără o autentică înţele­gere a fenomenelor sociale şi fără priceperea necesară pentru minuirea tuturor resorturilor mecanismului organizării şi des­făşurării relaţiilor umane. Sunt, evident, sensuri majore ale pro­cesului firesc, necesar, ce se des­făşoară — în multiple forme şi pe diversele sale planuri — în ţara noastră. Chezăşia înfăptuirii sale cu succes o constituie con­ducerea de către partid, orienta­rea sa competentă în conformi­tate cu cerințele logice ale dez­voltării noii orînduiri. Examina­rea tuturor fenomenelor sociale, a tuturor caracteristicilor trans­formărilor politico-juridice cu­noscute în perioada care s-a scurs de la eliberarea patriei pune în lumină cît de adine, cit de multilateral a acţionat parti­­dul, pentru a înfăptui tot ce s-a înfăptuit pe planul perfecţionării organizării social-politice în lu­mina condiţiilor şi particularită­ţilor societăţii româneşti. „Perfecţionarea multilaterală a societăţii noastre socialiste — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — cere atît o linie ge­nerală clară, cît şi o intensă muncă organizatorică pentru traducerea ei în viaţă“. Răspun­­zînd acestor exigenţe, măsurile elaborate de Conferinţa naţio­nală a partidului din decembrie 1967 au dus la creşterea rolului statului în conducerea întregii activităţi economice, în dezvol­tarea bazei tehnico-materiale a societăţii socialiste, exercitarea la un nivel tot mai înalt a func­ţiei sale economico-organizato­­rice. Obiectivele majore urmă­rite în procesul de perfecţionare au fost şi continuă să fie : asi­gurarea adoptării celor mai bune decizii la nivelul tuturor verigi­lor mecanismului social-politic al ţării ; constituirea unor noi organisme economice, apropiate de producţie, în măsură a răs­punde cerinţelor actuale ale con­ducerii economiei ; stimularea răspunderii tuturor factorilor de decizie şi execuţie prin găsirea şi statornicirea unor pîrghii mai adecvate. In lumina hotărîrilor congreselor al IX-lea şi al X-lea ale Partidului Comunist Român şi pe baza sarcinilor trasate de Conferinţa naţională s­au între­giuia maoui i impui IctUlti LN­ UU* meniul abandonării modalităţi­lor, formelor şi metodelor pe­rimate de organizare şi condu­cere a vieţii sociale, adoptîn­­du-se noi formule organizatorice, în conformitate cu exigenţele actuale ale realităţilor sociale. Practica a demonstrat în mod elocvent că măsurile întreprinse de partid corespund necesităţii evoluţiei neîntrerupte, multila­terale a ţării, facilitînd folosirea mai raţională a pîrghiilor eco­nomice, îmbunătăţirea sistemu­lui financiar şi de credit, a sis­temului de aprovizionare şi de stabilire a preţurilor, introduce­rea unei ordini mai riguroase în administrarea avutului statului, în folosirea fondurilor şi în gos­podărirea întreprinderilor. S-a pus un accent mai mare pe îm­binarea armonioasă a conducerii centrale cu autonomia largă a unităţilor, creîndu-se condiţii pentru ridicarea pe o treaptă şi mai înaltă a responsabilităţii sociale în toate ramurile de ac­tivitate. Congresul al X-lea al partidului a atras atenţia că o problemă deosebit de importan­tă a conducerii societăţii, a per­fecţionării relaţiilor de produc­ţie o reprezintă organizarea ra­ţională a aparatului de stat, simplificarea şi apropierea sa de mase, reducerea sistematică a personalului administrativ-func­­ţionăresc şi creşterea continuă a personalului direct productiv, a­­propierea organelor centrale de conducere de unităţile de pro­ducţie, de activitatea economico­­socială concretă. Răspunzînd acestor exigenţe, măsurile de îmbunătăţire a organizării admi­nistrative a teritoriului ţării oferă un cadru superior de par­ticipare a maselor la rezolvarea treburilor obşteşti, de ridicare a eficienţei şi operativităţii orga­nelor locale ale puterii şi admi­nistraţiei de stat. In anii care s-au scurs de la Congresul al IX-lea şi de la Con­ferinţa naţională s-au înregistrat rezultate pozitive în direcţia combaterii tendinţelor de biro­cratism şi formalism, a atitudi­nii rutinare şi şablonarde care îşi mai face loc, din păcate, în ac­tivitatea practică desfăşurată în unele unităţi economice, ştiinţi­fice şi culturale. Toate aceste măsuri au urmărit şi urmăresc valorificarea raţională şi mai efi­cientă a potenţialului material şi uman de care dispunem prin îmbunătăţirea conducerii, plani­ficării şi organizării economiei, prin folosirea mai judicioasă a pirghiilor economice, studierea şi aplicar­ea legilor obiective proprii noii orînduiri. Pornind de la faptul cu­noscut că o importanţă co­­vîrşitoare în organizarea so­cială o au deciziile în toa­te domeniile vieţii economice, ştiinţifice, culturale, partidul — pe baza analizei temeinice a mecanismului social-politic, a în­ţelegerii şi dezvăluirii neajunsu­rilor existente — a conchis asu­pra necesităţii statornicirii prin­cipiului conducerii colective în activitatea tuturor organelor sta­tului, a întregului organism so­cial. Aceasta este o cerinţă esen­ţială a construcţiei societăţii ?­­(Continuare in pag. a 3-a) Comitetului Central al Partidului Comunist Român Dragi tovarăşi, La cea de-a 50-a aniversare a creării partidului nostru, am primit telegrama dv. de felicitare. Felicitările dv. reprezintă pentru partidul şi poporul nostru un mare sprijin şi însufleţire. Vă exprimăm mulţumiri sincere şi cordiale. Vă urăm noi victorii în revoluţia socialistă şi construcţia so­cialistă, în lupta împotriva imperialismului american şi a tu­turor lacheilor lui. COMITETUL­­CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST CHINEZ

Next