România Liberă, octombrie 1971 (Anul 29, nr. 8379-8405)
1971-10-26 / nr. 8400
ur MĂSURĂ Mihnea Gheorghiu Născut din aculturalismul cel mai agresiv şi mai violent, nazismul s-a prăbuşit sub ruinele violenţei şi agresiunii prin care se menţinuse in perioada dintre cele două Reichstaguri incendiate. In duzina de ani in care opera lui Heine a fost interzisă în ţara ei, poporul trădat a avut timp să mediteze cu curaj la vorba sensibilului său poet: „guvernele nu se pot menţine decit prin ceea ce le-a dat naştere“. Dacă aruncăm o privire lucidă şi curajoasă asupra planetei noastre, constatăm că Heine are încă dreptate, fiindcă nici o orînduire socială sau politică nu se poate menţine împotriva voinţei naţiunii pe care o comandă, iar dacă există unele excepţii, ele nu vor putea supravieţui prea îndelung împotriva gîndirii colectivităţilor umane ostile, împotriva logicii istoriei, credincioasă măsurii omeneşti a lucrurilor. Nota caracteristică a filozofiei morale a poporului român este tocmai această măsură, fără de care n-am fi putut rezista, ca o insulă de granit, asalturilor turbate ale mult schimbătoarelor valuri ale soartei noastre istorico-geografice. Inţelegind destinul naţional, intelectualitatea noastră filozofică a avansat întotdeauna pe această preponderenţă, astfel încît (precum atit de clar observa profesorul Athanase Jojan „Logos şi Ethos“) ...cercetarea, fie şi sumară a istoriei filozofiei româneşti dovedeşte corespondenţa din tre caracterul realist, cumpănit şi iubitor de limpezime al poporului român şi caracterul raţionalist al filozofiei româneşti“. Raţionalitatea eticii române se trage mai de departe, nedespărţită de cealaltă caracteristică a sa, pasiunea ei justiţiară, încă din vechime, cind o capodoperă de valoare universală ca învăţăturile lui Neagoe. Basarab, mai bătrînă decit noi cu 450 de ani, ne învăţa cu calm şi virtute lecţia onoarei, a perpetuităţii dialogului eminescian dintre Mircea şi Baiazid : „iar dacă vedeţi că prin blîndeţea voastră nu veţi putea potoli voia domnului acela care vă va fi vrăjmaş, voi să nu le daţi cinstea voastră, ci să ieşiţi vitejeşte împotriva lor. Căci mai bună este moartea cu cinste, decit să aveţi numele cu ocară. Nu fiţi ca pasărea aceea ce se cheamă cuc, care-şi dă pale ei altor păsări, ca să-i scoată puii, ei fiţi ca şoimul şi vă păziţi cuibul vostru“. Ctitoria basarabă de pa dulcele plai argeşean (care-şi serbează în aceste zile patru veacuri şi jumătate de durată a legendei lui Manole Meşterul) e soră cu acea enciclopedie a evului mediu românesc, una din cele mai de seamă scrieri europene ale timpului, şi rudă de singe cu acea modestă şi neuitată scrisoare a lui Neacşu din Cîmpulung către jude(Continuare în pas. a 7-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! EDIŢIA I VI COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE RITMURILE ÎNALTE ALE PROGRESULUI ŞI PROSPERITĂŢII PATRIEI De citeva zile, prin votul reprezentanţilor aleşi ai poporului, cincinalul a devenit lege. Angrenaţi cu toată puterea lor de muncă, cu toată energia şi iniţiativa lor în lupta pentru îndeplinirea exemplară a planului pe 1971, primul din cei cinci ani ai grandiosului program de dezvoltare multilaterală a patriei socialiste, oamenii muncii au urmărit cu viu interes lucrările forului nostru legislativ suprem, au luat cunoştinţă cu satisfacţie de prevederile mobilizatoare ale cincinalului. Adoptarea de către Marea Adunare Naţională a legii planului cincinal de dezvoltare economico-social pe perioada 1071 — 1975 constituie actul final al unei îndelungate şi laborioase activităţi. In deplină concordanţă cu obiectivele stabilite de Congresul al X-lea al partidului, actualul cincinal a fost elaborat sub directa Îndrumare a Comisiei centrale de partid şi de stat condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, constituind rodul unor ample dezbateri la care a participat practic întregul popor. Această largă participare la definitivarea sarcinilor cincinalului, strălucită ilustrare a democraţiei noastre socialiste, a permis fundamentarea profund realistă a planului, mobilizarea activă a resurselor materiale şi umane de care dispune ţara noastră la ora actuală. Dintre generoasele idei sintetizate cifric in legea planului cincinal şi amplu comentate în cadrul dezbaterilor ce au avut loc in plenul Marii Adunări Naţionale ne-am oprit la cea privind înaltul dinamism al economiei noastre naţionale, idee pe care am Încercat să o ilustrăm grafic in pagina a treia a ziarului. Păstrînd ritmurile constant ridicate ale creşterii producţiei materiale, ritmuri cu mult superioare celor înregistrate în ţări dezvoltate din punct de vedere economic, sarcinile actualului cincinal corespund pe deplin ţelurilor de bază ale noii etape istorice de dezvoltare a ţării: etapa făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Semnificativ pentru dinamismul potenţialului de care dispune ţara noastră este faptul că, în perioada ce a trecut de la Congresul al X-lea al partidului au fost identificate, prin aportul entuziast al maselor de oameni ai muncii, noi rezerve şi posibilităţi pentru accelerarea procesului, de dezvoltare a producţiei materiale, de creştere a eficienţei economice şi de ridicare a nivelului de trai. In acest fel, la principalii indicatori sintetici — producţie globală industrială şi agricolă, venit naţional, investiţii — cincinalul recent adoptat cuprinde ritmuri de creştere superioare celor stabilite în directivele Congresului partidului. Dezvoltarea impetuoasă a Industriei, a cărei producţie va fi la încheierea actualului cincinal de circa trei ori mai mare decit în 1965, nu este doar de ordin cantitativ. Aşa cum rezultă şi din graficul pe care îl publicăm în interiorul ziarului, în ansamblul rapidei creşteri a producţiei industriale se intensifică procesul de modernizare a structurilor pe ramuri şi subramuri, dezvoltîndu-se cue precădere sectoarele legate organic de progresul tehnic, de valorificarea superioară a resurselor naturale şi de obţinerea unor valori de întrebuinţare cit mai ridicate. O trăsătură caracteristică a industrializării în acest cincinal este faptul că ramurile de bază ale economiei — construcţiile de maşini, industria metalurgică, industria chimică — se dezvoltă intr-un ritm superior celui mediu, iar in cadrul lor un rol preponderent se acordă sectoarelor celor mai legate de progresul tehnic contemporan: electrotehnica şi electronica, mecanica fină, chimia de sinteză fină, metalurgia oţelurilor aliate etc. Deosebit de semnificativ pentru procesul de dezvoltare intensivă şi de modernizare a economiei, pentru tendinţa de creştere a eficienţei economice în toate sectoarele de activitate este şi faptul că, pentru prima oară de la începerea dezvoltării planificate a economiei naţionale, actualul plan cincinal prevede o creştere mai rapidă a venitului naţional decit a produsului social total. Sporul mediu anual al venitului naţional, cel mai mare dintre toate cele înregistrate pînă acum, asigură obţinerea unor resurse tot mai mari atit pentru dezvoltarea şi perfecţionarea forţelor de producţie, cit şi pentru creşterea condiţiilor de viaţă ale poporului. Acest spor, precum şi menţinerea — potrivit hotărîrilor Congresului al X-lea al partidului — a unei rate inalte a acumulării fac posibilă realizarea unui vast program de investiţii pentru care s-au alocat fonduri încă neîntilnite în istoria dezvoltării noastre economice, investiţii orientate in mod deosebit spre creşterea producţiei materiale. Sporirea rapidă a avuţiei naţionale constituie baza sigură, verifica- PAUL MARIAN (Continuare în pag. a 4-a) CINCINALUL 1971-1975 Un grup de studenţi muncind pa noul şantier al tineretului din Capitală foto: MIHAI POPESCU Corespondenţii noştri transmis ieri • Comisia judeţeană Mureş de sistematizare a dezbătut şi avizat schiţele de sistematizare pentru o serie de localităţi rurale. Cu acestea numărul localităţilor ruale din judeţul Mureş pentru care sunt aprobate schiţele de sistematizare se ridică la 58. • In satul Vladimiri, judeţul Gorj, a avut loc dezvelirea bustului lui Tudor Vladimirescu şi festivitatea prin care s-a acordat Şcolii generale din localitate denumirea de „Tudor Vladimirescu“ • „Toamna musceleană”, — o săptămînă de manifestări cultural-artistice aflate la cea de a doua ediţie la început la Cîmpulung. • După Sibiu şi Mediaş, expoziţia de grafică militantă, care reuneşte cele mai autentice valori ale genului din colecţia muzeului „Bruckenthal", s-a deschis la Cisnădie • La Piatra Neamţ au luat sfirşit lucrările unei consfătuiri republicane pe tema aplicării teoriei probabilităţilor şi statisticii matematice în producţia industrială • Un colectiv de specialişti de la Centrul de informare şi documentare pentru agricultură şi silvicultură (C.I.D.A.S.), din cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi de la Centrul de calcul al catedrei de cibernetică economică al Academiei de Studii Economice a proiectat şi realizat un sistem modern de înmagazinare, regăsire şi prezentare automată a informaţiei cu ajutorul calculatorului electronic. Sistemul, denumit Sirpi, poate fi folosit pentru informare, în orice domenii de activitate, atit în limba română, cit și într-o limbă străină. Marti 26 octombrie 1971 ŞTIINŢA—FORŢĂ SOCIALĂ • Acad. GH. MIHOC: „Succesul in ştiinţă se obţine prin muncă şi inteligenţă“ • Acad. ŞTEFAN MILCU: „Atingerea unui inart grad de eficacitate in ştiinţă defineşte responsabilitatea socială a unui savant“ • Prof. dr. ing. VALTER ROMAN: „Libertatea presupune şi va presupune întotdeauna un mart grad de răspundere politică, un autocontrol sever şi consecvent“ • Prof. ROMEO DĂSCĂLESCU: „Angajarea pe drumul ştiinţei e o manifestare a patriotismului socialist“ Da, astăzi, este unanim recunoscut : dezvoltarea ştiinţificătehnică este o pirghie principală ţi etalon al progresului economic al unei naţiuni. S-ar părea că rolul ştiinţei in societate se opreşte aici. Revoluţia ştiinţifică-tehnică începuse cu avalanşe de noutăţi. Startul era cantitativ. Se obţineau energii mereu mai mari, incredibil de mari. Se înscriau şi se doborau continuu propriile recorduri de viteze. De circulaţie. De informaţie. De ritmuri in care ideea ştiinţifică devine produs industrial şi se comercializează. Se numărau savanţii. Mai mulţi astăzi decit au fost in toate veacurile la un loc. Statistici pe glob, defalcate pe ţări, comparate. S-a întîmplat insă ceea ce era firesc in această revoluţionare. Au intervenit schimbări calitative. Dacă nu ar fi să ne gîndim decit la pătrunderea matematicii în aproape toate domeniile de activitate. Aceasta nu înseamnă doar un limbaj comun între diferiţi specialişti. Nu doar încă un instrument de lucru: calculatorul electronic. Înseamnă mai ales un nou mod de a pune o problemă. Un nou fel de a vedea la virsta maturizării ştiinţei. Este o schimbare calitativă. Să nu uităm că in timp ce maşina cu aburi — şi chiar avionul multiplicind de atitea ori viteza de circulaţie, nu au putut influenţa în profunzime viaţa societăţii, calculatorul electronic, poate. Masă rotundă organizată de „România liberă" Şi mai ales gindirea matematică — poate. In ţările capitaliste se credea că aripa aerodinamică a confortului poate acoperi toate problemele, toate aspiraţiile omului. Astăzi, tot acolo, se vorbeşte despre divorţul societate-ştiinţă, de răminerea omului în urma tehnicii, de refuzul ştiinţei, de şocul progresului, etc. Ignorase maşina economică omul ? Poate nu atit cu ştiinţa caforţă de producţie intra ipsc-facto „in contradicţie cu relaţiile de producţie capitaliste, contribuind la ascuţirea contradicţiilor capitalismului“ — cum observa imul dintre interlocutorii noştri de astăzi. Cum o constată cei care meditează asupra progresului. Societatea socialistă multilateral dezvoltată înseamnă implicit, dialectic necesar, omul multilateral dezvoltat. Buletinul de identitate al contemporanului acestei epoci este o adeverire, nu doar a unei existenţe fizice in epocă, a unui consumator doar al roadelor ştiinţei, ci a unei participări conştiente, competente, active, la transformarea revoluţionară a societăţii, cunoscător — şi ca atare receptiv — al celor mai noi cuceriri ale gîndirii şi tehnicii universale, beneficiar ca făuritor al socialismului şi comunismului. De aci întrebările noastre : — Care este rolul social al ştiinţei ? In ce măsură este implicată ştiinţa în dezvoltarea multilaterală a omului de astăzi ? Care sunt „elementele“ ei ca forţă socială ? Care este răspunderea savantului in acest context ? Ne îngăduim ca din discuţiile avute, să extragem citeva ginduri. Acad. GHEORGHE MIHOC: — întotdeauna, încă de la formele embrionare ale ştiinţei din antichitate, a existat o corelaţie pozitivă între progresele ştiinţei şi progresul societăţii. Această corelaţie a mers crescind cu trecerea timpului din mai multe motive, în primul rînd, pentru că numărul oamenilor de ştiinţă care, pînă acum citeva secole, era neînsemnat, ocupă astăzi în ţările civilizate o pondere ce nu mai poate fi CATINCA MUSCAN (Continuare în pag. a 3-a) Un nou şantier al tineretului în Capitală Primul pasaj de pe autostrada Bucureşti-Piteşti era străjuit duminică de o mulţime de steaguri tricolore. Pe o pancartă, cu litere mari erau însemnate cuvintele : „Şantierul tineretului, inelul de centură“. La o oră matinală, cind bruma nu se zvîntase încă pe cîmpul din împrejurimi, peste 1 000 de tineri din Bucureşti — studenţi, elevi, muncitori — s-au adunat pentru a deschide unul dintre cele mai mari şantiere de muncă patriotică. Ora 9. Moment solemn, în sunetele cîntecului „Trei culori“, se înalţă drapelul. Tinerii răspund prezent la chemarea partidului, angajîndu-se să lucreze la unul dintre cele mai importante obiective edilitare, într-o atmosferă entuziastă, de plani tineresc, sa citeşte textul telegramei trimisă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. „Noi tinerii din Întreprinderile, instituţiile, facultăţile şi şcolile Capitalei — se spune in telegramă — deschidem astăzi un nou şantier al muncii patriotice — inelul de centură al Bucureştilor — ferm hotărîţi să transpunem în fapte de muncă, adeziunea noastră deplină şi unanimă la politica ştiinţifică, consecvent marxistleninistă a partidului şi statului. Ne angajăm să participăm în timpul nostru liber la construcţia celor 72 de km de drum, să efectuăm prin muncă patriotică lucrări în valoare de 23 milioane lei, aducîndu-ne contribuţia la modernizarea şi înfrumuseţarea continuă a patriei noastre socialiste“. Sub primele lovituri de topor cad lăstărişurile crescute pe un imens teren virgin, care va deveni pînă la sfîrşitul anului cel dinţii tronson ai şoselei, lung de 3,5 km. Tinerii vor lucra la terasamente, la balastarea patului drumului, la construcţia podeţelor. Această arteră importantă de circulaţie care va crea legătura Între autostrada Bucureşti- Piteşti şi litoral, prin Urziceni, urmează să cuprindă lucrări tehnice de mare anvergură , şapte poduri şi pasaje, dintre care cel mai mare, peste gara Chitila, va avea o lungime de 200 metri . Cei 150 de studenţi de la A.S.E. formează un grup compact. Printre ei se afla Tudor Mitran, student în anul V la Facultatea de cibernetică, cu care stăm de vorbă . „ In această primă zi au venit mult mai mulţi studenţi decît scontasem iniţial. Munca patriotică nu e un lucru nou pentru noi. De curînd am încheiat activitatea la I.A.S. Otopeni, unde am săpat şanţuri pentru irigaţii şi am dat o mină de ajutor la campania de recoltat. Acum amenajăm un teren sportiv în spatele clădirii institutului. Aici vrem să muncim săptămlnal circa 600 de ore. Ne-am gindit chiar să iniţiem o chemare la Întrecere către celelalte Institute bucureştene, prin care să ne măsurăm puterile la volumul de muncă, la conştiin- IOANA PATRAŞCU (Continuarem pag. a 2-a) aşimem Culegem mere... Culegem mere. Un gest pe care nu avem nevoie să-l învăţăm, cum nu învăţăm gestul de a ne hrăni la sinul mamei. întinzi mina, prinzi fructul în podul palmei şi în vîrful degetelor şi îl roteşti uşor, de la dreapta spre stingă. — De ce dintre toate obiectele naturii, v-aţi ales pomul ? Cum de v-aţi hotărît să vă dedicaţi întreaga existenţă unei plante? — Să nu faci confuzia asta. La data opţiunii planta nu a fost un scop. Constituia doar un mijloc... Nu ştiu cum să mă fac înţeles. Idealul meu era omul, adică vreau să spun că lui îmi închinam eu existenţa... A fost aşa că porneam în viaţă, într-o perioadă când lumea era foarte neliniştită şi foarte rău aşezată (puţin înainte de începerea.celui de-al doilea război mondial). Simţeam nevoia să-i ajut pe oamenii ăia necăjiţi cu ceva, nu prea ştiam cum, într-o vreme mă gindeam să devin medic sau învăţător. Am pornit ca un fel de Don Quijote să îndrept cite ceva în lume, să mă fac de folos. Şi Rossinanta pe care am încălecat eu, pentru treaba asta, s-a întimplat să fie pomicultura. Culegem mere. De partea cealaltă a pomului Gheorghe Moruru, bărbat de 56 de ani, cu faţa adine brăzdată, ca la bătrînii lupi de mare. — Scuzaţi-mi întrebarea cum credeaţi că le puteţi fi de folos ? Fructul, orice s-ar spune, nu ţine nici de foame, nici de frig. Iar coroniţele de flori de măr nu se poartă decit în tablourile idilice. — Greşeala asta, e bine, să n-o mai repeţi. Cum puteam să le fiu de folos, zici, cu mărul meu? Ca să pricepi asta ar trebui să şti că prin sate majoritatea copiilor sufereau de scorbut şi de alte avitaminoze. Copiii şi oamenii mari. Dar nu urmăream să le dau numai mere să mănince. Speram că prin măr să le îmbunătăţesc in general starea materială. Mă urmăreşti ? Ţăranii fuseseră îndeobşte, deposedaţi de pămint, în regiunile de deal de-abia mai stăpîneau nişte terenuri în pantă, erodate, bune numai pentru mărăcinişuri şi pentru păşunat. Dacă ii învăţam să le fertilizeze şi să cultive pomi, după nişte calcule destul de aproximative ei puteau să cîştige din valorificarea fructelor de cite cinci-şase ori ba chiar de zece ori mai mult. Adică să trăiască ceva mai bine şi să devină mai puţin dependenţi de bogaţii satului... Poate nu era decit o utopie, o frumoasă utopie. — De unde azi, această incertitudine? — Intre timp am trăit cataclismul războiului, care m-a abătut de la rosturile mele. Apoi a venit eliberarea, cu tot cortegiul său de schimbări revoluţionare, care au rezolvat radical problemele care, pe calea imaginată de mine nu s-ar fi putut rezolva, nici în cinci mii de ani. Culegem mere. Parmen auriu, Golden delicios, Jonathan. Fiecare fruct ne umple palma. Deabia ii putem cuprinde între vîrfurile degetelor. — Prin 1947 eraţi asistent la Facultatea de horticultura din Bucureşti, aveaţi lucrări la Institutul de cercetări agronomice din capitală și laborator la Academie. A fost o despărțire voită ? — In treaba asta intimplarea chiar că nu a jucat nici un rol. Nu am fost nici alungat fi nici dezertor nu am fost. Am plecat pentru un timp, intr-un fel de delegație, deliberată in forul meu intim. — Dar au trecut vreo 20 de ani. — 22. — Şi delegaţia dumneavoastră? — Nu o consider expirată... Mai am cite ceva de făcut pe aici. — Cititorul de ziar savurează exactitatea. — Predam studiul soiurilor, dar cu ce mă prezentam eu în faţa celor vreo 300 de studenţi? Mă prezentam cu conspecte din franceză, rusă şi germană, limbi pe care mi le făcusem accesibile în acest scop... Nu vreau să spun că noi nu am avut cercetători în pomicultură, pe unii i-am cunoscut, Bordeianu, Băbăleanu, Scarlat, Krier, Botez mi-au fost profesori şi mentori. Au fost mari oameni de ştiinţă, au creat chiar soiuri. Dar eu nu puteam să afirm — şi nu putea nimeni să afirme — că la Bistriţa, pe Tirnave, aici în bazinul Dîmboviţei, cu şanse cutare specii, cutare soiuri. Ştiam despre mii de varietăţi străine cum reuşesc acolo la ele acasă, ştiam fiecare petec de pă- MARIN IONIŢA (Continuare In pag. a 4-a) Responsabilitatea profesiilor în pag. a 5-a: LEGEA privind producerea, folosirea şi controlul calităţii seminţelor şi materialului săditor pentru producţia agricolă vegetală LEGEA pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ Excelenţei Sale Domnul Dr. H. C. FRANZ JANOS Preşedintele federal al Republicii Austria VIENA Cu prilejul celei de-a 16-a aniversări a Zilei naţionale a Republicii Austria, îmi este deosebit de plăcut să vă adresez, Excelenţă, In numele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu personal, calde felicitări, cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, iar poporului austriac prieten — pace şi prosperitate. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Maiestăţii Sale Imperiale MOHAMMAD REZA PAHLAVI ARYAMEHR Şahinşahul Iranului TEHERAN Cu prilejul aniversării zilei de naştere a Maiestăţii Voastre Imperiale — sărbătoarea naţională a Iranului — vă adresez cele mai calde felicitări, împreună cu cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de progres şi pace poporului iranian. Amintindu-mi cu plăcere de recenta vizită în Iran şi de convorbirile pe care le-am avut cu această ocazie, îmi exprim convingerea că relaţiile prieteneşti, de colaborare dintre popoarele şi ţările noastre se vor dezvolta în continuare, în interesul lor reciproc, al cauzei păcii şi înţelegerii internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Excelenţei Sale Domnul NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Mulţumesc călduros Excelenţei Voastre pentru felicitările cordiale şi urările adresate poporului nostru şi mie personal cu ocazia Zilei naţionale a Republicii Democratice Populare a Yemenului. SALEM ROBAYA AU Preşedintele Consiliului Prezidenţial al Republicii Democratice Populare a Yemenului Excelenţei Sale Domnului AMIR ABBAS HOVEYDA primul ministru al Iranului TEHERAN Folosesc plăcutul prilej pe care mi-l oferă ziua naţională a Iranului pentru a vă adresa cele mai sincere felicitări, o dată cu cele mai bune urări de sănătate şi fericire Excelenţei Voastre, de pace şi progres pentru poporul iranian prieten. ■ ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România