România Liberă, martie 1972 (Anul 30, nr. 8507-8533)

1972-03-19 / nr. 8523

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! EDIŢIA I Anul XXX Nr. 8 523 6 pagini 30 bani COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE ______ | V­IZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN ŢĂRILE AFRICANE Semnarea declaraţiei comune Preşedintele Nicolae Ceauşescu româno-centrafricane Sâmbătă, 18 martie preşe­dintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedin­tele Republicii Africa Centrală, generalul de armată Jean Be­del Bokassa, au semnat declara­ţia comună româno-centrafrica­­nă, document care sintetizează rezultatele vizitei efectuate în Republica Africa Centrală de către conducătorul statului ro­mân. Au participat tovarăşa Elena Ceauşescu şi doamna Catherine Bokassa. Au asistat din partea română: Ion Păţan, vicepreşe­dinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al comerţului exte­rior, Corneliu Mănescu, minis­trul afacerilor externe, Bujor Almăşan, ministrul minelor, pe­trolului şi geologiei, Gheorghe Popescu, ambasadorul României la Bangui şi alte persoane ofi­ciale române. Din partea centrafricană au fost de faţă: Ange Patasse, mi­nistru de stat la Preşedinţia republicii, Joseph Potolot, mi­nistrul afacerilor externe, Chris­tian Sombodey, ministrul ape­lor, pădurilor şi minelor, Fran­cois Gon, ministrul industriei şi comerţului, Fidele Bakry, mi­nistrul planului şi cooperării In­ternaţionale, şi alţi membri ai guvernului, precum şi Albert Sato, ambasadorul Republicii Africa Centrală la Bucureşti. După semnarea declaraţiei co­mune, cei doi şefi de stat îşi string cu căldură miinile, se îmbrăţişează. In continuarea călătoriei pe continentul african, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună, cu tovarăşa Elena Ceauşescu, au sosit, sîm­­bătă după-amiază, la Brazzaville, într-o vizită oficială, la invita­ţia preşedintelui Comitetului Central al Partidului Congolez al Muncii, preşedinte al Repu­blicii Populare Congo, şef al statului, comandantul Marien N’Gouabi. La ora 17:45 ora locală, avio­nul prezidenţial a aterizat pe aeroportul internaţional Maya- Maya al capitalei congoleze. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, au fost salutaţi la coborirea lor din avion, cu caldă cordialitate, de comandan­tul Marien N’Gouabi şi Celine N'Gouabi. Cei doi conducători de par­tid şi de stat şi-au strîns cu prietenie miinile. O mare mulţi­me de oameni ai muncii din ca­pitala congoleză, aflaţi la aero­port, au făcut o caldă şi înde­lungă manifestare de simpatie tovarăşului Nicolae Ceauşescu. În pag. a 3-a, DECLARAȚIA COMUNĂ ROMÂNO CENTRAFRICANĂ a sosit la Brazzaville, capitala Republicii Populare Congo o­ejm­­m mmm mmmm m m­mmm Preşedintele Republicii Africa Centrală, general de armată, Jean Bedel Bokassa, a oferit, in saloanele Hotelului „Safari“ din Bangui, un dejun în onoarea pre­şedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. La dejun, des­făşurat într-o atmosferă dis­cor­dialitate şi prietenie, au luat par­te personalităţi oficiale române, care l-au însoţit pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, precum şi membri ai guvernului şi alte ofi­cialităţi centrafricane. Vizita la Complexul DESTF Sâmbătă dimineaţa, preşedin­tele Nicolae Ceauşescu şi tova­răşa Elena Ceauşescu, însoţiţi de oficialităţi centrafricane, au vizitat direcţia centrală a servi­ciilor tehnice de fabricaţie (D.E.S.T.F.), o întreprindere de stat cu profil complex,, creată în 1967 din Iniţiativa preşedintelui Bokassa. Şi de această dată, pe tot parcursul, de la reşedinţa oficială pînă la obiectivul vizi­tat, se află adunaţi un mare nu­măr de locuitori ai capitalei, care salută cu urale trecerea convoiului oficial. In cinstea oaspetelui stimat, întreprinderea este pavoazată sărbătoreşte cu drapelele celor două ţări, cu portretele celor doi preşedinţi, pancarte şi ban­derole avînd înscrise lozincile care, în aceste zile, au putut fi întîlnite pretutindeni la Bangul­­ „Trăiască Republica Socialistă România !“, „Trăiască Republi­ca Africa Centrală !“, „Trăiască prietenia româno-centrafrica­­nă !“. Atît în faţa clădirii admi­nistraţiei, cit şi pe aleile din in­cinta întreprinderii, numeroşi muncitori şi muncitoare ovaţio­nează îndelung şi scandează „Trăiască Ceauşescu !“, „Trăias­că Bokassa !“, întreprinderea, care constituie unul dintre centrele industriei uşoare a ţării, cuprinde ate­liere de ţesut, de tricotat, de confecţii, de încălţăminte, de confecţionat, articole de mobilă, obiecte de artizanat, precum şi un atelier de reparaţii mecani­ce — care sunt vizitate pe rînd. Colectivul de aici, detaşament al tinerei clase muncitoare cen­trafricane, dă dovadă de multă pricepere şi hărnicie. Membrii acestui colectiv sînt mîndri că roadele muncii lor — îmbinare fericită între meşteşuguri stră­vechi şi tehnică modernă — ser­vesc, acum la ridicarea bunăstă­rii poporului, ilustrează faptul că în Republica Africa Centrală s-a pus pentru totdeauna capăt exploatării coloniale. Oaspeţii admiră splendidele ţesături africane în culori din­tre cele mai vii şi desene pline de fantezie, articole tradiţionale de îmbrăcăminte ca şi confec­ţii în stil european, mobilă lu­crată cu mult meşteşug d­in e­­senţe tari. Gazdele dau expli­caţii amănunţite asupra modu­lui de organizare a producţiei, asupra efectivului de muncitori şi a dotării tehnice, precum şi asupra proiectelor de dezvolta­re. Atelierul de artizanat oferă prilejul de a vedea la lucru pe creatorii populari ce duc mai departe tradiţiile unei arte mi­lenare, plină de strălucire, dova­dă vie că pe aceste pămînturi a existat o străveche civiliza­ţie, curmată în perioada întu­(continuare in pag. a 3 a) Telegramă de la bordul avionului Excelenţei Sale General de armata JEAN BEDEL BOKASSA Preşedintele Republicii Africa Centrală BANGUI Părăsind teritoriul Republicii Africa Centrală, dorim să vă adre­săm, încă o dată, calde mulţumiri pentru ospitalitatea desăvîrşită şi sentimentele prieteneşti cu care am fost înconjuraţi tot timpul vizitei in frumoasa dumneavoastră ţară. Ne exprimăm convingerea că vizita făcută, convorbirile fruc­tuoase pe care le-am avut vor întări şi mai mult relaţiile de prie­tenie şi colaborare dintre Republica Socialistă România şi Republica Africa Centrală, în interesul celor două popoare, al cauzei colabo­rării şi păcii în lume. Folosim acest prilej pentru a vă ura dumneavoastră şi poporu­lui centrafrican prieten multă sănătate şi fericire, prosperitate şi pace. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Vizita protocolară la preşedintele N'Gouabi Simbătă seara, secretarul ge­neral al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, au făcut o vizită protocolară pre­şedintelui C.C. al Partidului Con­golez al Muncii, preşedinte al Republicii Populare Congo, şef de stat, preşedinte al Consiliului de Stat, Marien N’Gouabi, la Reşedinţa Statului Major al Re­publicii. D­ECORĂRI După întrlnirea protocolară, preşedintele Marien N’Gouabi a conferit tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu „Marea Cruce de me­rit“. „In numele poporului congo­lez, în virtutea puterilor ce mi-au fost atribuite, vă ofer „Marea Cruce de Merit“, cea mai Înaltă distincţie a ţării mele", a spus preşedintele Re­publicii Populare Congo. Cu acelaşi prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a conferit preşedintelui Marien N’Gouabi şi doamnei Celine N’Gouabi „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I. „In numele consiliului de Stat şi al meu personal, a spus tova­răşul Nicolae Ceauşescu, vă o­­fer cel mai înalt ordin al Româ­niei socialiste“. PLECAREA DIN BANGUI Simbătă după-amiază a luat sfîrşit vizita oficială efectuată în Republica Africa Centrală de către preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, la invitaţia preşe­dintelui Jean Bedel Bokassa şi a doamnei Catherine Bokassa. Deşi a durat numai două zile, vizita — aşa cum au apreciat-o cei doi şefi de stat — a fost de­osebit de rodnică, ea înscriin­­du-se ca un eveniment remar­cabil în cronica relaţiilor ro­mâno-centrafricane, ca o contri­buţie la dezvoltarea activă a ra­porturilor României socialiste cu ţările continentului african. Prima vizită a conducătorului României socialiste în Republi­ca Africa Centrală, prima vizită a unui şef de stat european în această ţară — ale cărei rezul­tate sunt consemnate în Decla­raţia comună, semnată sâmbătă la amiază, înaintea plecării , a fost urmărită de poporul din inima Africii cu un interes şi o simpatie deosebite. „Vizita pre­şedintelui Ceauşescu ne-a um­plut, tuturor, inimile de bucu­rie“, ne-a declarat ministrul a­facerilor externe al Republicii Africa Centrală, Joseph Potolot. Vizita, a continuat el, a confir­mat că poporul centrafrican nu este uitat de popoarele din Eu­ropa, în primul rînd de poporul român prieten. România socia­listă a dovedit, prin politica sa, că este o ţară prietenă, sinceră, pe care se poate conta şi la bine, şi la rău. Poporul nostru a căutat să dea expresie acestor sentimente, făcînd conducătoru­lui poporului român frate o pri­mire plină de simpatie şi entu­ziasm. A fost o primire sinceră, spontană, din inimă, a menţio­nat ministrul centrafrican. Vizita preşedintelui Ceauşescu a deschis căi noi pentru conti­nua îmbunătăţire a relaţiilor dintre ţările noastre — a rele­vat ministrul de externe al Re­publicii Africa Centrală. Ea a confirmat utilitatea dialogului la nivel înalt pentru dezvolta­rea accelerată a relaţiilor din­tre popoare. Caracterul fructuos, de lucru, al vizitei, contribuţia ei remar­cabilă la dezvoltarea relaţiilor intre popoarele român şi cen­trafrican au fost relevate de Ange Pattasse. „Vizita preşe­dintelui Ceauşescu ne-a permis nu numai să reliefăm identita­tea unor puncte de ved­ere, ci şi să le aplicăm în practică, prin semnarea unor acorduri de mare însemnătate pentru dezvoltarea cooperării dintre ţările noastre,­­ a­­spus ministrul centrafrican. Vizita a confirmat că această cooperare răspunde intereselor noastre comune şi că ea se în­temeiază pe principiile egali­tăţii şi avantajului reciproc“. Atmosfera vie, însufleţită — interpretată de ministrul Poto­lot ca o dorinţă a poporului centrafrican de a-şi exprima sentimentele de simpatie şi sti­mă faţă de şeful statului român — a caracterizat şi ceremonia despărţirii de pe aeroportul M’Poko, din Bangui. Pentru a-şi lua rămas bun de la preşedintele Nicolae Ceauşescu, de la tovarăşa Elena Ceauşescu şi de la ceilalţi oas­peţi români, pe aeroport au fost prezente cele mai înalte perso­nalităţi , centrafricane, în frunte (Continuare in pag. a 3 a) • în 1972 asistăm la cel mai intens ritm de desprimăvărare din ultimii 30 de ani • Din punct de vedere al echivalentului termic, vestul ţării se află la... 11—12 aprilie • Datele de e­­fectuare a semănatului trebuie, deci, adaptate e­­voluţiei termice • Accelerarea ritmului se impu­ne pentru ca seminţele să profite de starea de umiditate a solului • în Bărăgan, o zi pierdută la semănat lipseşte viitoarele plante de 3—4 va­goane de apă ce se evaporă în 24 de ore de pe un singur hectar . Locul specialiştilor agricoli este acolo unde se hotărăsc recoltele , pe cîmp. Sub îndrumarea specialiştilor, mecanizatorii Staţiunii ex­perimentale din judeţul Teleorman lucrează cu toate forţele la semănat. Foto NICU VASILE EVOLUTIA TERMICA SPE­CIFICA IN ACEST AN PEN­TRU AGRICULTURA? Vom vedea în rîndurile ce ur­mează. Sectorul de agrometeorolo­­gie al institutului de specia­litate a stabilit că, din punct de vedere al sumei gradelor Cine urmăreşte cu atenţie „Barometrul" nostru coti­dian nu poate să nu remar­ce faptul că, în ultimele zi­le, vremea este în continuă încălzire în întreaga țară. După aprecierile meteorolo­gilor, în 1972 asistăm la cel mai intens ritm de desprimă­­vărare din ultimii 30 de ani, temperaturile luînd-o practic înaintea... calendarului. CE IMPORTANTA PREZINTĂ (Continuare în pag. a 5-a) CU PLANUL TRIMESTRIAL ÎNDEPLINIT Eforturile colectivelor de muncitori, tehnicieni şi ingineri din în­treprinderile economice, angajate cu entuziasm in întrecerea socialis­tă din acest an se materializează intr-o serie de succese în produc­ţie. Iată cîteva din aceste succese anunţate de întreprinderi ce şi-au îndeplinit planul trimestrial înainte de termen, furnizînd economiei naţionale importante cantităţi de produse peste plan. FILATURA DE LÎNA PIEPTĂNATA DIN MIERCUREA CIUC Este prima mare întreprindere industrială din judeţul Harghita care a raportat îndeplinirea sar­cinilor pe primul trimestru la producţia globală. Cantitatea de produse ce se va realiza peste plan—65 tone de fire tip lină— se obţine, fapt cu totul remar­cabil, din materie primă econo­misită. • UNITATEA DE EXPLOATARE ŞI INDUSTRIALIZARE LEMNULUI DIN BAIA MARE Pînă la finele lunii, forestierii băimăreni vor realiza o produc­ţie suplimentară evaluată la pes­te 4 milioane lei. Se cuvine să facem aceeaşi remarcă de mai sus : sporul de produse se ob­ţine tot prin valorificarea mate­riei prime economisite în acest trimestru. • CARBOCHIM-CLUJ Iată cantităţile ce vor fi fur­nizate peste plan pînă la sfîrşi­­tul trimestrului (unitatea clu­jeană şi-a realizat sarcinile pe primele trei luni): 28 tone pie­tre polizor, 5 300 kg electrozi metalurgici, 7 000 mp abrazivi pe suporţi. ANUMIT Nevoia de faimă Adrian Paunescu Ne-am obişnuit — şi poate in această obişnuinţă este şi un important grăunte de gre­şeală ! — ca toate acţiunile noastre să poarte iscălitura noastră de autori ai lor. A­­proape că s-a creat un echi­libru intre fapt şi iscălitură, ca şi cind faptul n-ar fi vala­bil de nu ar fi cunoscut ca proprietate iniţială a unui autor. Grăuntele de greşeală, ce poate fi observat în acea obişnuinţă, nu poate ascun­de insă cauza adincă a aces­tei nevoi de identitate : ome­nia din noi. (Dacă exagerăm această nevoie de identita­te ajungem in zonele vanită­ţii, cu atit mai tristă cu cit este mai publică. Dacă insă ne prefacem că nu luăm in seamă această firească plă­cere a omului de a semna in josul muncii sale, comitem un alt exces, intrăm in teri­toriul ipocrit al modestiei a­­gresive­. Intr-adevăr, oamenii nu sunt, nu vor să fie şi n-au de ce să fie o turmă. E impor­tant de reamintit, din cind in cind, marele preţ pe care so­cialismul românesc o pune pe dezvoltarea personalităţii u­­mane. Aceasta este esenţa tuturor documentelor noas­tre — şi să rivnim să fie şi a tuturor acţiunilor (Continuare in caa a 2-a)

Next