România Liberă, mai 1972 (Anul 30, nr. 8560-8584)

1972-05-14 / nr. 8570

HOTÂRÎRE privind sărbătorirea a 1­25 de ani de la proclamarea Republicii Populare Române Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. şi Biroul Executiv al Consiliului Naţional al Frontu­lui Unităţii Socialiste au adop­tat recent Hotărîrea cu privire la acţiunile ce se vor organiza in întîmpinarea aniversării a 25 de ani de la proclamarea Repu­blicii Populare Române — victo­rie de seamă a poporului nostru în lupta pentru libertate, demo­craţie şi progres social. Act de însemnătate istorică în viaţa ţării, ideal pentru care au militat forţele cele mai înainta­te ale societăţii, în frunte cu Partidul Comunist Român, abo­lirea monarhiei şi trecerea între­gii puteri de stat în mîinile cla­sei muncitoare, în alianţă cu ţărănimea şi cu celelalte catego­rii de oameni ai muncii, au marcat o etapă superioară în dezvoltarea statului român, în desfăşurarea revoluţiei populare, instaurarea celei mai democrati­ce forme de guvernămînt din istoria naţiunii noastre, trecerea la înfăptuirea revoluţiei socia­liste. In cei 25 de ani care au trecut de la proclamarea Republicii, socialismul a învins definitiv în România, deschizînd o epocă de progres rapid în viaţa poporu­lui, situînd România în rîndul naţiunilor cu cea mai dinamică dezvoltare, pe un loc demn în­tre popoarele lumii. In aceşti ani, au cunoscut un puternic avint forţele de producţie ale ţării, ştiinţa, tehnica, învăţămîn­­tul şi cultura, s-au schimbat fundamental condiţiile de viaţă ale poporului, oamenii muncii au devenit cu adevărat stăpînî în ţara lor, participînd tot mai activ la conducerea acesteia, la adoptarea şi înfăptuirea hotă­­ririlor şi măsurilor care privesc viitorul ei. Realizările dobîndite demonstrează în chip elocvent înaltul rol constructiv al statu­lui socialist care, sub conduce­rea clarvăzătoare a Partidului Comunist Român, a mobilizat talentul şi energia oamenilor muncii, capacităţile lor creatoa­re în vederea ridicării economi­ce, sociale şi spirituale a patriei. Oamenii muncii din ţara noas­tră — români, maghiari germani şi de alte naţionalităţi — întîm­­pină sărbătoarea Republicii în condiţiile avintului creator şi muncii însufleţite pentru înfăp­tuirea măreţelor obiective ale programului făuririi societăţii socialiste multilateral dezvolta­te, elaborat de Congresul al X-Iea al partidului şi ale pro­gramului adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971 privind dezvoltarea conştiinţei socialiste şi aşezarea relaţiilor sociale pe principiile eticii şi echităţii socialiste. In întîmpinarea celei de-a 25-a aniversări a proclamării Repu­blicii, organele şi organizaţiile de partid, de masă şi obşteşti, toate organismele şi instituţiile reunite în cadrul Frontului Uni­tăţii Socialiste, vor desfăşura o susţinută muncă politico-educa­­tivă în vederea mobilizării oa­menilor muncii de la oraşe şi sate la înfăptuirea sarcinilor economice, social-culturale pe acest an şi buna pregătire a condiţiilor în vederea realizării planului pe 1973, a punerii tot mai depline în valoare a ener­giilor şi marilor capacităţi crea­toare de care dispune poporul nostru pentru continua dezvol­tare şi modernizare a produc­ţiei şi a tehnicii de producţie, pentru ridicarea parametrilor tehnico-economici şi calitativi ai produselor, pentru sporirea efi­cienţei întregii activităţi econo­mice. Organizaţiile de partid, sindicale şi de U.T.C. — din unităţile industriale şi de con­strucţii — vor acorda o atenţie deosebită folosirii raţionale a ca­pacităţilor de producţie, a ma­teriilor prime şi materialelor, a timpului de lucru, reducerii cheltuielilor de producţie şi ri­dicării productivităţii muncii, punerii în funcţiune la termen şi la parametrii proiectaţi a noi­lor obiective de investiţii, iar în unităţile socialiste din agricul­tură, executării la timp şi la un nivel calitativ corespunzător a lucrărilor agricole, înfăptuirii prevederilor programelor naţio­nale de îmbunătăţiri funciare şi dezvoltare a zootehniei, întreaga activitate politico­­educativă care va avea loc în această perioadă, se va desfă­şura sub semnul pregătirii Con­ferinţei Naţionale a P.C.R. şi înfăptuirii hotărîrilor sale. La casele de cultură, cluburi, cămine culturale, în întreprin­deri, instituţii, şcoli şi fa­cultă­­ţi, organizaţiile din componen­ţa Frontului Unităţii Socialiste, sub conducerea organelor de partid vor organiza în lunile noiembrie şi decembrie a. c. ma­nifestări cultural-educative şi ar­tistice într-o mare diversitate de forme — expuneri, simpozioane, întîlniri cu activişti de partid şi de stat, expoziţii de cărţi, gale de filme, spectacole şi concerte — prin care să se prezinte rea­lizările dobîndite de poporul ro­mân, sub conducerea partidului, în dezvoltarea economiei, învă­­ţăm­­ntului, ştiinţei şi culturii, prestigiul de care se bucură România pe plan internaţional, precum şi perspectivele pe care le deschide tuturor oamenilor muncii înfăptuirea programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, întreaga activitate educativă va urmări cultivarea în rîndul maselor de oameni ai muncii a dragostei faţă de patrie, de par­tid şi popor, a internaţionalis­mului socialist, a prieteniei fră­ţeşti dintre oamenii muncii ro­mâni şi cei aparţinind naţionali­tăţilor conlocuitoare, aplicarea consecventă a programului de educaţie comunistă, adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din 3-5 noiembrie 1971. Uniunile de creaţie vor stimu­la creatorii — potrivit planurilor lor de activitate — la realizarea unor lucrări literare, de artă plastică, muzicale şi cinemato­grafice, care, prin conţinutul şi valoarea lor artistică să re­flecte semnificaţia istorică pen­tru destinele poporului român a actului revoluţionar din de­cembrie 1947 şi profundele trans­formări petrecute în viaţa eco­nomică şi social-culturală a ţă­rii în cei 25 de ani de la pro­clamarea Republicii. In luna decembrie 1972 se va organiza „Decada dramaturgiei originale româneşti“ cu care pri­lej se vor pregăti şi prezenta spectacole cu cele mai reprezen­tative piese şi lucrări muzicale din creaţia originală contempo­rană românească. De asemenea, în luna decembrie, va avea loc vernisajul salonului de pictură şi sculptură al municipiului Bu­cureşti, organizat cu prilejul îm­plinirii a 25 de ani de la procla­marea Republicii. Expoziţii ase­mănătoare se vor deschide în cinstea măreţului eveniment şi în oraşele reşedinţă de judeţ. Se vor edita în limba română şi în limbile naţionalităţilor con­locuitoare lucrări privind istoria patriei şi a Partidului Comunist Român, trecutul de luptă al poporului român şi cultura sa milenară, momente ale istoriei contemporane a României, sem­nificaţia evenimentului de la 30 decembrie 1947. In perioada 1—10 decembrie 1972, se va organiza (Continuare in pag. a 3-a) Modernizarea porţii aeriene a litoralului românesc S-au încheiat lucrările de modernizare a aeroportului Mihail Kogălniceanu — poartă aeriană a litoralului. In cadrul acestor lu­crări, începute încă din toamna anului trecut, a fost consolidată pista care va da posibilitate aeroportului să primească avioane de capa­citate şi viteze sporite. In urma lucrărilor executate, aeroportul Mihail Kogălniceanu va atinge un trafic superior anilor trecuţi, fiind­ programate în sezonul estival circa 3 000 de curse turistice. In mare parte, aceste curse vor fi executate de către compania Tarom, care va transporta turişti din peste 20 de ţări. Pentru prima oară, în vara aceasta, avioanele noas­tre de transport vor efectua curse turistice în Norvegia, Islanda şi Irlanda. Primele aeronave sunt aşteptate să sosească pe aeroportul constăn­­ţean în cursul zilei de azi cu turişti din Anglia, Olanda şi R. F. a Germaniei care îşi vor petrece vacanţa în staţiunile de pe ţărmul românesc al Mării Negre. (ION POPOVICI — coresp. R.l.) P­orţile Peste două zile va avea loc, în prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a to­varăşului Iosip Broz Tito, inaugurarea uriaşei hidrocen­trale de la Porţile de Fier. Partea românească a acestei gigantice lucrări reprezintă cea mai înaltă şi monumen­tală­­ realizare materială a geniului poporului nos­tru. Am înaintea ochilor un tablou sinoptic de date şi cifre, fără îndoială, toate ameţitoare. E suficient să selectez cîteva: pentru a se stabili condiţiile de fun­daţie, au fost făcute două­zeci de mii şi cinci sute de metri forate, au fost săpaţi o mie trei sute opt zeci de metri de galerii, a fost rea­lizată o galerie subfluvială de o mie patru sute de me­tri. Ansamblul hidrotehnic cuprinde : un baraj deversor de patru sute patruzeci de metri ce asigură evacuarea apelor excedentare și a ghe­țurilor, cite o centrală elec­trică lungă de două sute pai­sprezece metri; între fiecare centrală şi mal a fost creată o ecluză cu porturi de aştep­tare în amonte şi aval. Şi, în sfîrşit, puterea instalată a celor două uzine : două mi­lioane kW, producţia de e­­nergie electrică într-un an hidrologic mediu , unspreze­ce miliarde kWh. Evident, aş putea continua să citez cifre, toate de pro­porţii gigante. Una, însă, mă emoţionează prin laconismul ei: prima „puşcătură“ în al­bia fluviului — la locul unde se va construi barajul — se dă la 25 octombrie 1969 , în ziua de 13 decembrie 1969 se toarnă primul metru cub de beton. De dragul acestor două da­te calendaristice am dat toate cifrele anterioare, de dragul acestor două date ca­lendaristice, fiincă mi se par de o semnificaţie istorică. Deci nu s-au împlinit patru ani de la prima .,puşcătură“, deci s-au scurs doar trei ani (Continuare in pag. a 2-a) Aurel Baranga Proletari din toate ţările, uniţi-va ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Excelenţei Sale AHMED SEKOU TOURE Secretar general al Partidului Democrat din Guineea Cu prilejul celei de-a 25-a aniversări a creării Partidului Demo­crat din Guineea, vă adresez, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al întregului nostru partid şi al meu personal, un salut prietenesc şi cele mai cordiale felicitări, îmi exprim convingerea că relaţiile de colaborare prietenească dintre partidele noastre, contactele, schimburile de vederi şi de ex­perienţă vor continua să se dezvolte, slujind astfel interesele celor două ţări şi popoare, extinderii şi diversificării raporturilor dintre România şi Guineea, pe multiple planuri. Urăm P.D.G., poporului guineez, noi succese în lupta pentru tri­umful cauzei nobile a libertăţii şi independenţei naţionale, progre­sului social, păcii şi securităţii internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a transmis regelui Sri Savang Vatthana o tele­gramă de felicitare cu prilejul sărbătorii naţionale a Laosului. In răspunsul său, regele Laosului a exprimat mulțumiri pentru mesajul ce i-a fost adresat. Şedinţa de lucru .» -­ a Biroului Comisiei Centrale de partid şi de stat pentru elaborarea prognozelor de dezvoltare economico-socială a României Sîmbătă la amiază a avut loc, sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, şedinţa de lu­cru a Biroului Comisiei Centrale de partid şi de stat pentru elabo­rarea prognozelor de dezvoltare economico-socială a României. Au luat parte secretari ai Co­mitetului Central al P.C.R., pre­şedinţi ai comisiilor de prognoză pe ramură, cadre de conducere din economie şi aparatul de stat. In cadrul şedinţei s-a făcut o trecere în revistă a stadiului ela­borării prognozelor economico­­sociale şi s-au stabilit direcţiile şi orientările principale pentru adîncirea studiilor care să stea la baza acestei acţiuni de importanţă naţională deosebită. - I ‘lezic­i ! - ■-~ « SUD SEMNUL MAR UNOR EVENIMENTE • INSTALAREA LINIEI E­­LECTRICE TRANSDANUBIENE — GURA VAN­-SIP — prin care se interconectează sistemele e­­lectroenergetice ale României şi Iugoslaviei, a fost încheiată. A­­vînd o lungime de 1 300 d­e metri şi urmînd să lucreze la o ten­siune de 400 kilovolţi, magistra­la va asigura compensarea reci­procă a necesităţilor de energie electrică ale celor două ţări, po­trivit acordurilor existente în a­­cest sens. Impunătoarea lucrare, care încununează întreaga con­strucţie de la Porţile de Fier, se înalţă ca un arc de triumf majestuos, peste întreg barajul sprijinit pe patru stîlpi meta­lici, din care doi se înalţă chiar din valurile Dunării. Realizată în întregime de con­structorii români, de specialiștii întreprinderii electromontaj­ Si­­biu, lucrarea constituie un punct final al epopeei de Fier. • COLECTIVUL ŞANTIERU­LUI NAVAL-TURNU SEVERIN, întîmpină aniversarea celor 1850 de ani de existenţă a municipiu­lui cu o premieră importantă — trecerea la montajul primului petrolier de 1390 tone care se realizează pe acest şantier. Totodată, se lucrează intens la dezvoltarea acestui şantier naval — cel mai vechi din ţara noastră — în vederea trecerii la con­struirea unor noi tipuri de nave încă în cursul acestui cincinal. • „DROBETA-1850“ se numesc noile tipuri de mobilă intrate în producţie la Fabrica de mobilă a C.I.L.-Turnu Severin. Astfel, primele garnituri dintr-un lot de 750 de camere combinate des­tinate pieţei interne au şi fost Porţilor­­ realizate. Noul produs, creat de I I un colectiv al uzinei format din­­ ing. Gheorghe Rochian, Dumi­­t­­ru Blagoi şi Nicolae Preda, în­ I I tr-o concepţie modernă, adec- I­­­vată apartamentelor din noile­­ I tipuri de locuinţe, este multi­­funcţional şi deosebit d­e atrac­tiv sub aspect estetic, intr-un­­ cuvînt demn de denumirea pe­­ care o poartă ! De altfel, ca şi­­ mobila pentru hol, sau garnitu-­­ rile „semistil“ care vor fi reali­zate aici sub aceeaşi denumire. • IN CINSTEA ANIVERSA­RII MUNICIPIULUI LOR, seve­rinenii George­ta Panduru, Emi­lia Parpală, Mihai Negoiescu,­­ 13 mai 1972 Iani Amiţiş şi Pătru Lupu s-au întrecut intr-un concurs radiodi­fuzat „Cine ştie cîştigă“, care s-a desfăşurat in sala Teatrului din Turnu Severin, pe temele : ,,De la Drobeta antică la Turnu Severinul de azi“, Ovidiu — omul şi opera­ „Dunărea — de la Baziaş, la Marea Neagră“. După o dispută palpitantă laurii au revenit profesoarei Emilia Parpală, emoţiile şi satisfacţia — publicului numeros şi entu­ziast iar omagiul — milenarei urbe. I. Butnaru Corespondenţe din Turnu Severin, de la trimisul nostru special Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu Companiei olandeze de televiziune V. A. R. A. Sîmbătă 13 mai 1972, în cursul dimineţii, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Co­munist Român, preşe­dintele Consiliului de Stat, a primit pe Harry van der Bergh, comen­tatorul de politică ex­ternă al Companiei olan­deze de televiziune V.A.R.A., căruia i-a a­­cordat un interviu. La primire au partici­pat tovarășii Cornel Burtică, membru suple­ant al Comitetului Exe­cutiv, secretar al C.C. al P.C.R. și Constantin Mitea, membru suple­ant al C.C. al P.C.R., con­silier la Comitetul Cen-­ tral al Partidului. ■. Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit delegaţia parlamentarilor finlandezi Sîmbătă dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, a primit delega­ţia parlamentarilor fin­­l­­andezi condusă de prof. Frans Olavi Lähteenmä­­ki, vicepreşedinte al I Parlamentului, care se­­ află într-o vizită în ţa­ra noastră la invitaţia I Marii Adunări Naţionale. La întrevedere au luat parte tovarăşii Ilie Ver­­deţ, Ştefan Voitec, Du­mitru Popescu, Cornel Burtică, precum şi Con- I­stantin Stătescu, secre- I tarul Consiliului de Stat I şi Iuliu Fejes, secretar al Marii Adunări Naţionale. Delegaţia finlandeză este alcătuită din deputa­ţii Tyyne Paasivuori — Partidul Social-Democrat, S. Elias Suorttanen — Partidul de Centru, Pau­li Răsănen, — Uniunea Democratică a Poporului Finlandez, Sinikka Kar­­huvaara — Partidul de Centru, Artturi Niemelă — Partidul Rural. Oas­peţii au fost însoţiţi de Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la Bucureşti. In timpul convorbirii s-a exprimat satisfac­ţia pentru evoluţia pozi­tivă a relaţiilor de prie­tenie şi colaborare ro­­mâno-finlandeze, rele­­vîndu-se perspectivele lor de dezvoltare con­tinuă. Oaspeţii au su­bliniat că vizita pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu în Finlanda a constituit un moment deosebit de important în dezvoltarea colabo­rării şi cooperării pe multiple planuri dintre România şi Finlanda, pentru adîncirea priete­niei româno-finlandeze. Au fost abordate, de asemenea, probleme ac­tuale ale vieţii interna­ţionale, îndeosebi cele legate de înfăptuirea securităţii europene. In acest context s-a sublini­at rolul activ pe care pot şi trebuie să-l joace par­lamentele la îmbunătăţi­rea climatului pe conti­nentul nostru, la cauza înţelegerii şi păcii în lume, întrevederea s-a des­făşurat într-o atmosfe­ră de cordialitate şi de caldă prietenie. A început „numărătoarea inverts" la Porţile de Fier în pag. a 6-a: Perspective largi dezvoltării prieteniei și colaborării dintre România şi R. D. Germană între 15 și 19 mai 1972 Sesiune de comunicări privind istoria ştiintei începînd de mîine, se vor des­fășura timp de 5 zile în aula Academiei Republicii Socialiste România, lucrările Sesiunii de comunicări privind istoria ştiin­ţei româneşti. Despre acest eve­niment ne-a vorbit acad. Ştefan Bălan, vicepreşedintele Comite­tului Român de Istoria şi Filo­zofia Ştiinţei din cadrul Acade­miei R.S.R. — Actuala sesiune de comuni­cări reprezintă una din primele manifestări de amploare de a­cest fel organizate la noi în ţară. După ce acum cîteva săptămîni a avut loc o interesantă sesiune privind filozofia ştiinţei, vom a­­vea acum prilejul să cunoaştem o serie de aspecte noi în ceea ce priveşte istoria ştiinţei române­şti. Cred că este important să vă relatez că manifestări de acest D. Marian (t continuar î (n pag. a I-a) CEA MAI MARE FÎNTÎNĂ ARTEZIANĂ DIN ŢARĂ TIMIŞOARA (coresp. R.I. — I. Medoia). Pe Bd. Leontin Sălăjean, din localitate a fost dată ieri în folosinţă cea mai mare fintînă arte­ziană din ţara noastră, un adevărat monument arhitectonic cu un diametru al bazinului de­ 50 metri, care funcţionează cu 1 500 de je­turi de apă. Proiectată de arhitectul local Şt. Iojică, ea se încadrea­ză în ansamblul arhitectonic al acestei zone, este realizată cu finisa­je superioare, cu placaje din aluminiu, iar pe timp de noapte este iluminată de 50 de reflectoare. „A­N­O­N­I­M­I­I — Numai o zi de celebritate de Adrian Paunescu Noi care am plecat intr-o dimineaţă de toamnă, într-o în­rourată şi amară dimineaţă de toamnă, din casele bunicilor şi părinţilor noştri, lăsindu-i in porţi, stîngaci şi convinşi că noi vom merge la oraş şi vom ajunge oameni mari şi con­vinşi că traiul lor va­ fi mai bun, prin noi, şi emoţionaţi de această plecare la gară, la gară, la gară şi spre marele oraş, noi care am simţit ce puţin însemnăm in cetăţile de două milioa­ne şi ce ridicoli au fost sărmanii noştri părinţi care au crezut că noi vom fi oameni mari, noi, care n-am reuşit ni­ciodată să fim decit ceea ce am fi fost şi acasă (cu mici nu­anţe, cu mici transformări formale), noi, care ştim ce e lu­mea, noi, care am auzit cu inima cîntecul umilinţei şi fra­za sacadată şi fascinantă a demnităţii, noi care, abia acum, cind vrem să ne convingem pe noi înşine cît suntem­ de oră­şeni, ne dăm seama de fapt, ce ţărani sîntem, noi, care am plecat din sate, pentru a avea, iată, sate în suflete, noi ne aducem aminte în fiecare primăvară de cei pe care i-am lă­sat acasă, de cei care îşi închipuie că noi sîntem fericiţi nu­mai pentru că sîntem la oraş. Cum aţi putea oare înţelege sfîşierea cu care au fost scri­se aceste cuvinte în ziua de m­ai în care plouă şi eu ştiu că de atîta ploaie satul copilăriei mele nici nu se mai deosebeş­te de pămint ? Desigur, acolo oamenii îşi văd de-ale lor, mult mai indiferenţi la ale lor decit la ale lumii, şi dispuşi oricind să fie veseli şi respectuoşi, chiar dacă le-ar lipsi motivele. Barca, Bărca, Birca, satul copilăriei mele ! Un sat frumos, plin de mistere şi de oameni relativ înstăriţi, un sat aflat în mijlocul sudului oltean, un sat care ar putea deveni aricind centru economic, spiritual şi cultural al acelei părţi de Dolj. Un sat bogat şi echilibrat, un sat în care — după o perioadă de absenţă — au reînceput să apară meseriaşii, iar oamenii au pornit-o iar să se stringă, seara, in capetele uliţelor şi să stea de taină, ca semn al păcii din sufletele lor. Desigur, oamenii mai au destul de mers şi de trudit pînă să fie feri­ciţi. Dar, o taină din sufletul meu, (ceva ce mi-e greu să ex­plic altora) m-a făcut, in această săptămină, să-l caut pentru un dialog pe primarul din satul copilăriei mele. In numele bătrînilor noştri, în numele rădăcinilor noastre, trecem acum cu gîndul prin satul nostru şi, chiar dacă vor­bim despre cifre, semnificaţii, cooperative, necesităţi, ochii noştri sînt plini de lacrimi, iar tîmplele sunt încărcate pe dinăuntru de lungi şi melancolici nori de lacrimi. Noi, care venim din sate, noi ştim să plingem, noi n-am uitat ce este dorul, noi sîntem cei mai sentimentali dintre toţi truditorii. Pentru că satele noastre atîrnă de sufletele noastre ca nişte copii. De cite ori vorbesc despre lume, eu văd pe bunica mea, Ioana Păunescu, mamă a şapte copii vii, privind cu ochii ei mari şi aprinşi trecerea noastră a tuturor. Şi-mi aduc amin­te ce-i spunea ea, unuia din băieţii ei, cîndva cînd a fost bolnavă. „Ce-ai făcut, mamă ?“ a întrebat-o el. Iar ea a răs­puns, cu acea voce, pe care numai nemuritoarea şi chinuita MAMA de pe aceste păminturi, o are. Ea a răspuns : „Ce să fac, muică?! Mă căznii şi eu să mor şi nu putui“ Noi. Care venim din sate, noi, care am plecat devreme, în zorii unei dimineţi de toamnă, să cucerim lumea, noi care lăcrimăm primăvara, de dorul satului nostru... în pag . 2-a . Cel mai greu pentru mine ca primar, a fost să-i conving pe oameni să aibă încredere în ei

Next