România Liberă, iunie 1972 (Anul 30, nr. 8585-8610)

1972-06-23 / nr. 8604

Anul XXX Nr. 8604 6 pagini 30 bani Prinţul Norodom Sianuk încheiat ieri vizita şi-a în ţara noastră Joi dimineaţa, Alteţa Sa Re­gală, prinţul Norodom Sianuk, şeful statului Cambodgia, pre­şedintele Frontului Unit Naţio­nal al Cambodgiei, şi Alteţa Sa Regală, prinţesa Monique Sianuk şi-au încheiat vizita oficială de prietenie făcută în ţara noastră la invitaţia preşedintelui Consi­liului d­e Stat al Republicii So­cialiste România, preşedintele Consiliului Naţional al Frontu­lui Unităţii Socialiste, secretar general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. De la reşedinţa oaspeţilor, Al­teţele lor Regale, prinţul Noro­dom Sianuk şi prinţesa Monique Sianuk, au venit, pină la aero­portul internaţional Bucureşti- O­tope­ni, împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi soţia sa Elena Maurer, Janos Fazekas, Ştefan Andrei, Constantin Stă­­tescu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, minis­trul afacerilor externe. Marin Alexie, ambasadorul Republicii Socialiste România acreditat pe lingă şeful statului Cambodgia, întregul traseu străbătut, ca şi aeroportul, erau împodobite cu drapelele de stat ale Româ­niei şi Cambodgiei. Pe frontispi­ciul pavilionului central al aero­gării se aflau portretele tovară­şului Nicolae Ceauşescu şi prin­ţului Norodom Stanik. Urarea „Trăiască prietenia şi solidarita­tea militantă dintre poporul ro­mân şi poporul cambodgian“ se putea citi pe o mare pancartă înălţată pe platoul central al aeroportului. La aeroport au venit, de ase­menea, să-i salute pe solii po­porului cambodgian tovarăşii • Gheorghe Pană, Gheorghe Ră­­dulescu, Ilie Verdeţ, Gheorghe Cioară, Mihai Gere, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului d­e Stat şi ai guvernului, vicepreşe­dinţi ai Marii Adunări Naţionale, conducători ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, generali. Erau de faţă şefi de misiuni diplomatice acreditaţi in ţara noastră şi alţi membri ai corpu­lui diplomatic. O gardă militară aliniată pe aeroport prezintă onorul. In timp ce sunt intonate imnurile de stat ale celor două ţări, în semn de salut se trag 21 de salve de ar­tilerie. Prinţul Norodom Stanik şi preşedintele Nicolae Ceauşescu trec in revistă garda de onoare. Solii poporului cambodgian îşi iau rămas bun de la şefii mi­siunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, de la persoanele ofi-­ ciale române prezente pe aero­port. Oaspeţii răspund îndelung aclamaţiilor prieteneşti adresate de mii de oameni ai muncii a­­flaţi pe aeroport, îşi iau rămas bun de la conducătorii partidu­lui şi statului nostru. La despărţire, prinţul Noro­dom Sianuk şi , preşedintele Nicolae Ceauşescu îşi string călduros miinile, se îmbrăţişea­ză. Tovarăşa Elena Ceauşescu şi prinţesa Monique Sianuk îşi iar rămas bun cu cordialitate. Un grup de pionieri oferă oas­peţilor buchete de flori. Alteţele lor Regale au fost însoţite in vizita oficială de pri­etenie în ţara noastră de domnii leng Sary, trimis special al păr­ţii din interior a Frontului Unit Naţional al Cambodgiei (F.U.N.C­) şi a Guvernului Re­gal de Uniune Naţională al Cam­bodgiei (G.R.U.N.C.), Sarin Chirak, membru al Biroului Po­litic al C.C. al F.U.N.C. şi minis­trul afacerilor externe al G.R.U.N.C., cu soţia, Huot Sam­­bath, membru al Biroului Poli­tic al C.C. al F.U.N.C. şi amba­sador al Regatului Cambodgia in Republica Socialistă România, cu­ soţia, Thiounn Prasith, mem­bru supleant al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C. şi ministru însărcinat cu coordonarea efor­turilor luptei pentru eliberarea naţională, Alteţa Sa prinţul Sisowath Methavi, director de cabinet al şefului statului. Avionul special cu care călă­toresc înalţii oaspeţi cambod­­gienii decolează, indreptindu-se spre R.P. Albania. Pină la fron­tiera ţării noastre, nava aeriană este escortată de avioane cu reacţie ale forţelor armate ro­mâne, în pag. a 5-a DECLARAŢIA COMUNA adoptată cu prilejul vizitei oficiale in România a şefului statului Cambodgia, preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei, Alteţa Sa Regală, prinţul Norodom Sianuk (19—22 iunie 1972) CIVICA (XXXIII) m m Pop Simion Sunt invitat să scriu un epilog la cărţile Paralelei 45, moşia mea de suflet, pe care nu istovesc să o redescopăr, parcurgind-o, — sentimental şi cu piciorul — ori de cite ori mi se oferă prilejul. Este dulcele meu seismograf prin care probez devenirile de ţa­ră şi galopul timpului, care tatuează spaţiul, aşezările, oamenii. Dar mă întorc şi întreb : de ce un epilog al Paralelei 45, această fierbin­te este de ţară, in care se concentrează, simbolic vor­bind, toate energiile naţio­nale ? Nu-i înţelept să scrii epiloguri la drumeţii nein­­cheiate, la una şi aceeaşi ne­epuizată mişcare, cum e cu voiajul acesta care se repe­tă ciclic, din zece in zece ani, sub zodia Paralelei 45, fastidioasă c­iuleandră, din vîrtejul căreia pot vedea mersul ţării. Se va fi între­bat careva : de ce acest joc ? cui ii trebuie fluxul de ima­gini declanşate de-a­ lungul unuia şi aceluiaşi itinerar ? Ne grăbim a răspunde : nu atât fotografiile interesează ori graba cuiva de a face stma, a sugera panorama, peisajul, cu­ semnificaţiile pe care le iscă o posibilă confruntare, sentimentul miş­cării pe care ţi-l dă aceasta, filmul propriei noastre evo­luţii. Tot ce-i viu se con­fruntă, progresul însuşi ne apare ca un inepuizabil şi febril reportaj paralel. Mai exact spus: o istorie a eve­nimentelor paralele. Noi în­ţt continuare In pag. a 5-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE „Pentru economia românească problema centrală în actualul cincinal şi în cincinalele următoare este de a obţine o creştere substanţială a ponderii produselor cu un grad de prelucrare su­perioară care înmagazinează o cantitate mai mare de muncă, de inteligenţă tehnică şi, în acelaşi timp, duc la un consum mi­nim de materii prime şi materiale“. NICOLAE CEAUŞESCU (Din cuvântarea rostită la Conferinţa pe ţară a inginerilor şi tehnicienilor) în obiectiv. Fără discuţie că, în competiţia industrială mon­dială, economia românească porneşte de pe nişte poziţii deja cîştigate prin efortul comun al sutelor de mii de muncitori, ingineri, tehnicieni şi econo­mişti. Dar evoluţia rapidă şi continuă a tehnicii nu permite nici un moment de răgaz. Cum se ac­tn industria constructoare de maşini, în acest an numărul de produse noi (fără domeniul elec­trotehnic) va fi de cca 600. Pentru a avea o imagine mai elocventă a ceea ce reprezintă cifra respec­tivă să menţionăm că, in întreg cincinalul 1961— 1965, s-au introdus în fabricaţie circa 700 de ma­şini şi utilaje noi. Să mai amintim că, în momen­tul de faţă, se stabilesc măsurile necesare ca în anul viitor, creşterea ponderii produselor noi să fie cu circa 15 la sută mai mare decit prevederile iniţiale ale planului. In industria electrotehnică şi electronică — ra­mură de o deosebită importanţă pentru o economie modernă — în anul 1975 mai mult de 80 la sută din valoarea producţiei va fi constituită din pro­duse noi sau modernizate. Pentru aceasta se pre­ţionează, deci, pentru ca prestigiul de care se bucură produsele noastre să fie menţinut în con­tinuare, pentru ca România să se poată înscrie în rîndul ţărilor dezvoltate din punct de vedere industrial ? Sintetizat putem spune că soluţia constă în : vede ca, din nomenclatorul de fabricaţie, cca 5 000 de produse să fie noi sau modernizate adică de două ori şi jumătate mai mult decât în cincinalul precedent. De la rezultatele şi preocupările de ansamblu să vedem, însă, cum se acţionează direct în între­prinderi pentru înlocuirea unor fabricate depăşite din punct de vedere tehnic, competitiv, cu altele noi care să obţină performanţe superioare în con­diţii de eficienţă maximă a realizării lor. Şi pen­tru ca afirmaţiile noastre să fie cit mai argumen­tate ne-am propus să punem faţă în faţă imagi­nea şi performanţele vechiului produs şi ale celui care il înlocuieşte. (Continuare In pag. a 3-a) IN INTÎMPINAREA CONFERINŢEI NAŢIONALE A PARTIDULUI ŞI A CELEI DE-A 25-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII MODERNIZAREA PRODUSELOR • ASIMILAREA DE PRODUSE NOI • DIVERSIFICAREA PROGRAMELOR DE FABRICAŢIE • MODERNIZAREA PRODUSELOR EXISTENTE O nouă unitate în funcţiune la Braşov FABRICA DE BIOXID DE CARBON Produsul va fi de trei ori mai ieftin decit cel din import Constructorii de pe şantie­rul Uzinelor de autocamioa­ne din Braşov au obţinut un remarcabil succes : ter­minarea şi punerea in func­ţiune, înainte de vreme, a fabricii de bioxid de carbon. Noua unitate, dotată cu uti­laje complexe construite de marea uzină braşoveană în colaborare cu alte întreprin­deri din ţară, asigură bioxi­dul de carbon necesar teh­nologiei de formare, conti­nuitatea proceselor de pro­ducţie la turnătorii şi ritmi­citatea îndeplinirii sarcinilor de plan, îndeosebi in lunile de vară, cind aprovizionarea cu acest produs este mai dificilă. Eficienţa economică a fabricii rezidă şi din fap­tul că bioxidul de carbon pe care îl produce este de trei ori mai ieftin decit cel adus din afară. (Agerpres) O raţionalizare de 725000 lei anual! Dintre cele mai recente reuşite ale colectivului de muncitori de la Fabrica de încălţăminte „Crişul“ din Oradea, una se distinge prin simplitate şi eficienţă. Este vorba de „raţionalizarea flu­xului de confecţionare a tocurilor la încălţămintea pentru bărbaţi, grupa I“, (cunoscută şi sub denumirea de „tip Romarta"). Studiindu-se fiecare opera­ţiune impusă de tehnologia prelucrării şi asamblării jocurilor, s-au găsit soluţii de simplificare a şirului de operaţiuni şi introducerea mecanizării acolo unde pro­cesul de fabricaţie permitea aceasta. S-au obţinut redu­ceri substanţiale de timp (29 la sută) pe ansamblul opera­ţiunilor şi la unitatea de pro­dus, economie de braţe de muncă, iar valoric o sumă antecalculată de cea 725 000 lei anual. Succesul este du­blat şi de soluţia mecaniză­rii unor lucrări, care prin tradiţie se efectuau (şi în majoritatea cazurilor, se mai efectuează încă) manual. Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte in pag. a 5-a STAREA VREMIIocm tem* €1 a* YAklltll Intilnirea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU CU TOVARĂŞUL LUIS CARLOS PRESTES, secretar general al Partidului Comunist Brazilian Joi după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, s-a întîlnit cu to­varăşul Luis Carlos Prestes, secretar general al Partidului Comunist Brazilian, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., face o vizită de prietenie în Repu­blica Socialistă România. La primire, au participat to­varăşii Gheorghe Pană, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, se­cretar al C.C. al P.C.R., Şte­­fan Andrei, secretar al C.C. al­ P.C.R., Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. în cadrul convorbirii, a avut loc un schimb reciproc de in­formaţii referitoare la preo­cupările actuale ale celor două partide şi au fost discutate probleme ale situaţiei politice a lumii contemporane, ale mişcării comuniste şi munci­toreşti internaţionale. Reprezentanţii celor două partide au constatat cu satis­facţie dezvoltarea legăturilor de prietenie şi solidaritate in­­ternaţionalistă dintre P.C. Român şi P.C. Brazilian şi au subliniat, deopotrivă, hotărirea de a extinde raporturile re­ciproce, schimbul de vederi şi de experienţă, informarea bi­laterală, in interesul ambelor partide şi popoare, al cauzei întăririi unităţii mişcării co­muniste şi muncitoreşti in­ternaţionale. Convorbirile s-au desfăşu­rat într-o atmosferă de caldă prietenie tovărășească. Cooperativele agricole din judeţul Teleorman AU TERMINAT RECOLTATUL ORZULUI In cursul zilei de joi cooperativele agricole de producţie din ju­deţul Teleorman au terminat recoltatul orzului pe întreaga suprafaţă cultivată — 12.186 hectare. DELEGAŢI LA CONFERINŢA NAŢIONALĂ A PARTIDULUI Ne plac oamenii tari, caracterele... — NU EXISTA IN ţara destule cister­ne PENTRU A SE PUTEA ADUNA LAOLALTA ŢIŢEIUL PE CARE L-A EXTRAS — Ne plac, într-adevăr, oamenii tari, caracterele. Oameni despre care Camil Petrescu, el însuşi un asemenea caracter, spunea că sint în stare să atingă, ca mod de trăire, absolutul. Mă gîndeam, in timp ce scriam aceste cuvinte, la maistrul sondor Dumitru Pascu de la schela din Berea. Douăzeci şi doi de ani, din cei patruzeci, cîţi nu­mără, pentru el absolutul s-a confundat cu un sin­gur element — cu petrolul. Nu există in ţară destule cisterne pentru a se putea aduna laolaltă tot ţiţeiul pe care l-a extras. Numai în 1971, cind schela unde lucrează, s-a situat prima pe ramură, partea lui de contribuţie la această performanţă a însemnat 2 000 de tone peste cota cuprinsă în plan. Două mii de tone !... Probabil, grăbiţi să contabilizăm, nu realizăm ce va să zică să aduni, picătură cu picătură, dintr-un cimp de atitea ori declarat istovit, o asemenea uriaşă cantitate ! Cifrele, simplificînd, nu pot sugera decît foarte palid ce imens efort de voinţă se implică în actul zămislirii lor. O voinţă care, atingind treptele în­cordării, nu se transformă in îndîrjire sterilă, nu sărăceşte spiritul, nu-1 transformă pe om în opusul lui, nu-1 face mai puţin disponibil gindi­­rii, faptelor civice. Biografia lui Dumitru Pascu, o neîntreruptă campanie în slujba petrolului, nu-şi refuză ci­tuşi de puţin plenitudinea famili­ală, prezenţa în agora, gestul deliberării asupra problemelor obştei. O întîmplare la care am fost martor îl rezumă şi-l explică. ...Sfirşit de zi, început de amurg acasă. Moment de răgaz în tovărăşia familiei. Cufundare în am­bianţa solară, între aromele — amestec ciudat de miros de ţiţei şi de viţă de vie înflorită — atit de specifice la Berea. Şi deodată, telefonul. Bătrinul telefon de campanie, obiectul cel mai ocrotit din casă, pentru că el păstrează neîntreruptă legătura cu zecile de sonde risipite pe dealuri, lansează Ion Pavelescu (Continuare In pag. a 3-a) Un muncitor cu gîndire de ingin­e0 de idei concepute şi realizate Numele : ION NEGREANU. Vîrsta : 36 ani. Profesiunea : strungar, şef de brigadă. Locul de muncă : atelierul de întreţinere al întreprinderii de prefabricate Giurgiu. Pentru ce l-au delegat tovarăşii lui la Conferinţa Naţională a parti­dului ? Un om care-l cunoaşte de zece ani : Gheorghe Bogatu, fierar-betonist, secretarul comitetului de partid al întreprinderii . — Vedeţi. Negreanu e strungar. Dar de cind îl ştiu inovaţiile lui au depăşit totdeauna perimetrul meseriei sale, al atelierului său ! Pentru asta îl admir. La secto­rul încărcări şi descărcări balast, pe Dunăre, a văzut că un singur ceam se încarcă şi se des­carcă în 24 de ore. Vi se pare mult ? Şi lui. A construit, deci, el, de unul singur, un graifer electrohidraulic cu care aceeași treabă se face azi­ în 8—10 ore. Ginditi-vă : astfel de graifere se aduc din import, pe cind noi am mai si construit unul pentru NAVROM ! S-a gindit, apoi, la fierarii-betonisti : cite trei lucrau ca să desfacă fierul beton din colace, aşa cum vine el de la furnizor — cu umerii si cu virtelniţa. Rudimen­tar. La maşina de îndreptat pe care a făcut-o el, lucrează însă un singur om, ba şi fără efort. La construcţii betoane am avut greutăţi cu traver­sele : nu ne dădeau furnizorii la timp nişte di­­bluri speciale. Ei bine, a mesterit el un struna semiautomat pentru prelucrarea unor calupuri de lemn si apoi încă unul, asa de bine că si le-au insusit si furnizorii însişi... Sigur, toate astea se cheamă : autoutilare. Dar, în fond, e neliniştea creatoare a unui om fată de tot ce Graziela Vântu l (Continuare in pag. a 3-a)

Next