România Liberă, august 1972 (Anul 30, nr. 8638-8663)

1972-08-01 / nr. 8638

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE CALITATE ŞI INOVAŢIE TEHNICĂ ! * Nicoara lonescu Sintem­ într-un moment în care problema calităţii a deve­nit o dominantă a preocupări­lor noastre. Dominantă firească pentru o economie în plin pro­ces de dezvoltare, ale cărei efor­turi fiint dirijate spre competi­tivitate şi eficienţă. Rezultatele sunt de acum­ vizi­bile şi îmbucurătoare şi le con­statăm fie că este vorba de suc­cesele înregistrate la expoziţiile şi tirgurile internaţionale la care am participat, de creşterea şi schimbările petrecute în struc­tura exporturilor noastre, fie că este vorba de mărfurile pe care ni le oferă industria şi comer­ţul. Şi totuşi in privinţa calită­ţii produselor se manifestă o a­­numită inerţie, rigiditate. Un re­flex simplificator i-a obişnuit pe mulţi dintre noi să reducă pro­blema calităţii produselor la ca­litatea execuţiei lor. Or, astăzi, poate mai mult decit oricind înainte, calitate înseamnă în pri­mul rind concepţie. Citeam, nu de mult, într-o publicaţie care se adresează conducătorilor de întreprinderi — Direction et ges­­tion des entreprises — un arti­col consacrat calităţii în care autorul spunea acest lucru pe cit de simplu pe atît de adevă­rat şi nu de puţine ori insufi­cient avut în vedere : „un pro­dus prost conceput nu va putea fi niciodată, chiar fabricat la perfecţiune, un produs de cali­tate“. In fond, noţiunea de cali­tate este extrem de complexă. In ea se compun atît concepţia tehnică, deci nivelul tehnic al produsului, execuţia care să asi­gure intru totul transpunerea in produs a calităţii concepţiei, estetica, finisajul ambalajul co­respunzător etc. Se cere însă ca produsul să-şi menţină intacte calităţile sale iniţiale pe întrea­ga d­urată a funcţionării sale şi acesta —­ fiabilitatea — este un alt aspect ce nu trebuie negli­jat. In sfirşit, calitatea ca ata­re nu trebuie privită in afara laturii economice şi in special a cheltuielilor cu care se obţine produsul respectiv. Am putea în aceste condiţii să definim sin­tetic, dar nu întru totul com­plet, noţiunea de calitate ca fiind aptitudinea produsului de a satisface o anumită cerinţă bine precizată la preţul cel mai corespunzător. Este un proces intens acela care se petrece pe plan mondial sub impulsurile revoluţiei teh­­nico-ştiinţifice, de reducere a vieţii diferitelor produse şi de reînnoire în ritmuri deosebit de rapide a produselor aflate în fa­bricaţie. Se consideră în pre­zent că în cazul a 90 la sută din produse — dacă ne referim la maşini şi utilaje — un al patru­lea an de fabricaţie începe să se manifeste necesitatea substitui­rii lor cu altele, iar in decurs de 10—15 ani este necesară o reîn­noire completă a producţiei. De asemenea anumite studii de prognoză apreciază că în anul 1980 cca două treimi din produ­sele alimentare care se vor co­mercializa nu erau cunoscute in 1970, după cum vor fi cu totul noi 80 la sută din bunurile de larg consum. Iată deci că noţiunea de cali­tate este indisolubil legată de modernizare, de reînnoirea con­tinuă a produselor pentru a ţine pasul cu ultimele realizări ale ştiinţei şi tehnicii, că, în condi­ţiile de azi, când piaţa aparţine cumpărătorilor care au la dis­poziţie o ofertă extrem de largă şi de variată, o economie care se doreşte competitivă trebuie in mod necesar să definească o politică, o strategie proprie a calităţii. In conformitate cu aceste ne­cesităţi ale dezvoltării econo­miei româneşti partidul nostru s-a preocupat cu hotărire de crearea condiţiilor pentru pro­movarea unei strategii a calită­ţii la nivelul întregii economii. Legea privind asigurarea şi con­trolul calităţii defineşte obiecti­vele acestei strategii prin ridi­carea calităţii produselor româ­neşti la nivelul celor mai b­une realizări pe plan mondial ; ea urmăreşte coordonarea eforturi­lor tuturor factorilor responsa­bili pe întreaga filieră a creă­rii, realizării şi verificării com­portării produsului la consu­mator şi stabileşte răspunderile dii îndeplinirea obiectivelor pro­puse. Concretizarea acestei stra­tegii o constituie programul spe­cial de ridicare a nivelului teh­nic şi a calităţii produselor ela­borat la indicaţia conducerii partidului. Sarcinile actualului plan cincinal, în conformitate cu programul amintit, orientea­ză diferitele ramuri şi subramuri ale economiei tocmai spre reali­zarea de noi produse, moderni­zarea acelora care se pretează sau scoaterea din producţie a produselor învechite din punct de vedere tehnic. Se prevede astfel ca pînă la sfîrşitul anului 1975 jumătate din nomenclatorul producției industriale să fie con­(Continuare In pag. a 3-a) Tovarăşul Alexandru Sencoviei a împlinit Comitetul Executiv al Comi­tetului Central al Partidului Comunist Român a adresat to­varăşului Alexandru Sencoviei, membru al Comitetului Cen- 70 de ani trai al P.C.R., cu prilejul îm­plinirii virstei de 70 de ani o scrisoare, care a fost publicată în ziarele apărute ieri. Artistul—om al muncii in Ion Dodu Bălan Imaginea artistului care cre­ează sub impulsul „harului“ transcendental, a artistului că­zut in transă, vizitat de „solia de taină“ a inspiraţiei miracu­loase a intrat încă de la ivirea ei într-un nesfirşit crepuscul. Mistul inspirat de muze a ră­mas in mitologie, istoria cul­turii conturind tot mai mult imaginea artistului — muncitor intelectual. In fapt, însăși le­gendarul Orfeu este un mit al muncii transfigurate, al mari­lor încordări sufletești, al de­­săvirşirii lăuntrice, magia cu­­vîntului rezultînd din armonia superioară a pasiunii şi a ex­presiei. De altfel, chiar etimo­logia cuvîntului artist incorpo­rează în ea idee­a de muncă, perfecţiunea sau d­esăvirşirea spre care tinde creaţia fiind rodul talentului, sprijinit, pe o intensă dăruire şi trudă. Nu ini-aş putea imagina un artist abandonat lincezelii sau unei toropitoare dolce farm­ente aşa cum nu mi-aş putea închipui un înotător fără braţe. Crea­ţia este expresia cunoaşterii prin străduinţă, efect al unei formidabile concentrări spiri­tuale al abnegaţiei totale. Ma­rii artişti şi-au măsurat întot­deauna talentul cu dimensiunile muncii. Cit de impresionant si plin de firc, din acest punct de vedere, este gestul lui Miche­langelo care, aşa cum spune legenda, străbătind într-o zi călare ţinutul Carrara a văzut un munte ce domina împreju­rimile ; de­odată l-a prins do­rinţa de­ a-l sculpta in întregi­me pentru a-l preface intr-un colos pe care să-l vadă de de­parte navigatorii; titanul crea­ţiei şi-ar fi înfăptuit, neîndo­ios, planul dacă ar fi avut timpul necesar şi dacă i-ar fi fost îngăduit. Titanii artei şi ai literaturii au fost, în acelaşi timp, şi titani ai muncii, ai te­nacităţii creatoare, ai perseve­renţei neistovite de la Homer la Dante, Shakespeare, Balzac, Tolstoi, de la Eminescu la Sa­­doveanu, Rebreanu, Arghezi, pentru a nu ne mai referi la supraomenescul efort din alte domenii al unui Rodin şi Brân­­cuşi în sculptură, al unui Bee­thoven sau Enescu în muzică. Cu­ adevăr exprima Lucian Bla­­ga cind spunea că simpla sin­ceritate, spontaneitatea, inspi­raţia genuină nu se pot consti­tui fără efort intr-un fapt de artă. Altfel mugetul cerbilor dintr-un anume timp al toam­nei ar putea fi socotit o mare operă de artă ! Cîntecul unui artist nu este și nu poate fi (Continuare în pag. a 2-a) MAJORAREA SALARIULUI TARIFAR MINIM Ca urmare a celor hotărîte de Conferinţa Naţională I 1 a Partidului Comunist Român cu privire la majorarea salariilor, Consiliul de Miniștri a adoptat o hotărîre in care se prevăd următoarele: 1.­­■ Cu începere de la 1 septembrie 1972, salariul tarifar minim se stabileşte la 1 000 lei lunar, cu o creştere de 25 la sută faţă de salariul tarifar mi­nim de 800 lei stabilit in luna mai 1970. Salariile tarifare lunare între 801 şi 1 000 lei se vor majora în medie cu circa 13,2 la sută, în mod diferenţiat, pe grupe de salarii tarifare, prevăzîndu-se creșteri mai ridicate pentru personalul cu salariile tarifare cele mai mici. De aceste majorări de salarii va beneficia un număr de circa 1 160 000 salariați. 2.­­ Pentru a se putea asi­gura diferențierea în continuare a salariilor tarifare în raport de gradul de calificare a per­sonalului, chiar și în perioada de trecere de la actuala majo­rare a salariilor mici la majora­rea prevăzută pentru anul 1973 pentru toate celelalte salarii, se vor aduce unele corecturi la salariile între 1 000—1 180 lei, urmînd ca majorarea propriu­­zisă a salariilor acestei catego­rii de personal precum și pen­tru restul salariaților să se facă, pentru prima etapă , din cincinal, în anul 1973. 3. — în scopul aplicării pre­vederilor acestei hotărîri, se va aloca, pentru perioada 1 septembrie — 31 decembrie 1972, un fond de salarii suplimentar de 1130 milioane Iei, ceea ce reprezintă, la nivelul unui an întreg, un fond suplimentar de 3 390 milioane Iei. 4.­­ Salariații care, ca urma­re a majorării sau corectării salariilor tarifare vor avea sa­larii tarifare ce vor depăși pla­fonul de salariu in raport cu care se acordă transportul gra­tuit, vor beneficia în continuare de acest drept, în condiţiile sta­bilite anterior aplicării acestei hotărîri. De asemenea, se majorează plafonul de la 1 800 lei la 2 200 Iei venit lunar net al ambilor părinţi, pentru acordarea bur­selor în învăţămîntul de cultu­ră generală şi de artă, precum şi din institutele pedagogice de învăţători şi educatoare, şi de la 2100 lei la 2 500 lei pentru acordarea burselor in invăţă­­mîntul superior. Majorarea salariului tarifar minim pe economie şi creşterea cu precădere a salariilor mici exprimă preocuparea continuă a partidului şi statului pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai materiale şi culturale ale populaţiei. Aceste măsuri vor contribui la mobilizarea maselor de oa­meni ai muncii la realizarea şi depăşirea sarcinilor care decurg din documentele aprobate de Conferinţa Naţională a Partidu­lui Comunist Român din 19—21 iulie 1972 cu privire la îndepli­nirea înainte de termen a pre­vederilor actualului cincinal, la creşterea ritmului de dezvol­tare economico-socială a Repu­blicii Socialiste România. Vom apăra fe făurite de poporul , vom respecta strict legile ţării Raportul prezentat de secre­tarul general al partidului, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, de la înalta tribună a Conferinţei Naţionale a partidului — docu­ment de înaltă ţinută ştiinţifică şi principialitate, de adevărat spirit creator marxist-leninist — şi rezoluţiile Conferinţei au tra­sat sarcini concrete, clare şi fer­me pentru toate sectoarele acti­vităţii noastre sociale. Mobilizind forţele întregului popor la lupta pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, conducerea partidu­lui a manifestat constant o preo­cupare deosebită pentru perfec­ţionarea activităţii de organi-i­zare a întregii vieţi sociale, pu­­nînd accentul pe creşterea ro­lului conducător al partidului, dezvoltarea democraţiei socia­liste, creşterea rolului statului socialist. In contextul acestor preocu­pări, Ministerul de Interne s-a bucurat de atenţia şi grija con­ducerii partidului, personal a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, care permanent, in mod princi­pial, cu responsabilitate comu­nistă, ne-a ajutat să lichidăm lipsurile care au existat în tre­cut, să introducem spiritul de partid în întreaga noastră activi­tate, să înfăptuim cu fermitate şi consecvenţă principiile legali­tăţii socialiste, să ne îndeplinim cu vigilenţă şi pricepere misiu­nile încredinţate. In urma indicaţiilor şi a spri- General locotenent Grigore Raduica prim adjunct al ministrului de interne finului primit din partea condu­cerii, a organelor de partid, lu­crătorii de securitate şi miliţie şi-au îmbunătăţit, în ultimii ani, activitatea de prevenire a in­fracţiunilor, de informare a ce­tăţenilor asupra preocupărilor noastre in domeniul combaterii infracţiunilor, solicitindu-le sis­tematic sprijinul pentru ridica­rea la nivelul cerinţelor actuale a activităţii de apărare a secu­rităţii statului, a proprietăţii socialiste, a ordinii şi liniştii publice. Ţinînd seama de sarcinile care ne-au fost trasate de conduce­rea partidului, personal de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, con­siderăm că una din preocupările permanente trebuie să o con­stituie ridicarea şi pe mai de­parte a conştiinţei socialiste a tuturor cadrelor care activează în securitate şi miliţie, forma­rea şi dezvoltarea discernămân­tului politic şi juridic, creşterea competenţei lor profesionale. O problemă căreia îi vom con­sacra o atenţie mereu sporită este aceea a cunoaşterii temei­nice şi a aplicării corecte, cu spirit de răspundere şi discernă­­mînt, a legilor ţării, prevenind şi combătând cu tărie orice ma­nifestări de abuz şi ilegalitate. Vom face totul ca noi Înşine să ne comportăm în spiritul cerinţelor legalităţii, să veghem ca drepturile să fie respectate cu stricteţe, ca nimeni să nu fie tras la răspundere fără o vină dovedită, iar orice faptă antiso­cială să fie supusă exigenţelor legii. Pornind de la faptul cunoscut că înfăptuirea legalităţii socia­liste este o problemă a parti­dului şi statului, a întregului popor, sîntem convinşi că spo­rirea aportului nostru la tradu­cerea in fapt a acestui principiu este strîns legată de Îmbunătă­ţirea legăturilor noastre cu ce­lelalte instituţii de stat, îndeo­sebi cu procuratura şi justiţia, cu organizaţiile de masă şi obşteşti, consiliile populare şi deputaţii, cu colectivele de oa­meni ai muncii. In condiţiile cind avuţia na­ţională sporeşte într-un ritm ra­pid prin eforturile creatoare ale întregului popor, cind se cere ca roadele muncii clasei muncitoa­re, ţărănimii şi intelectualităţii să fie folosite cu mai multă efi­cienţă pentru asigurarea pro­gresului multilateral al ţării şi (Continuare in pag. a 3-at Vrem să facem un test Utilajele frigorifice şi la rece şi la... cald! Ziua toridă mă inspiră şi mă îndeamnă dis-de-dimineaţă să pătrund în tainele caniculare ale anotimpului. Căci oricît ar fi de cald afară avem totuşi la indemină oazele de gheaţa, decupate din iarnă in miracu­loasele cutii cu nume frigori­fice. Importantele investiţii făcute de către stat, reliefează efor­tul stăruitor pentru funcţio­narea in cit mai bune condiţii a unităţilor de desfacere a produselor alimentare. Am re­capitulat cele peste 4 200 agre­gate frigorifice instalate in ultimii ani în noile şi mo­dernele unităţi comerciale bucureştene si recenta dare în premieră a altor complexe in Drumul Taberei şi Berceni. Să vedem deci cum funcţio­nează si cum sunt îngrijite a­­ceste ustensile acum în miez de vară de către cei ce le au in dotare ? De data­­ aceasta l-am invitat să mă însoţească în acest test pe tovarăşul Victor Pană, de la Inspectoratul sanitar de stat şi împreună cu fotoreporte­rul Mihai Popescu, ne-am început călătoria in... lumea frigului de la depozitul ali­mentar al I.A.P.L.-Central. Co­bor printre arabescurile de gheaţă şi constat cu satisfac­ţie că banii investiţi in marile camere frigorifice işi găsesc o îndreptăţită dobindă în con­servarea excelentă a mărfu­rilor. Intre pereţii căptuşiţi cu inox, produsele hibernează, ca să zic aşa, sub bune auspicii fiind solicitate continuu de multele unităţi aprovizionate de la acest depozit. Nu s-a în­registrat nici un fel de defec­ţiune şi oamenii îngrijesc cu pricepere modernele instalaţii aflate în folosinţă, în apro­piere, la vestita berărie ..Ca­rul cu bere“, pocalurile pitoreşti transportă odată cu tradiţiona­la licoare şi unduirea rece a gheţei, in aşa fel ca tot consu­matorul să fie mulţumit ! Şi aici instalaţiile funcţionează normal numai că într-o vi­trină frigorifică din incinta res­taurantului, organul de control constată o simetrie neigienică in aşezarea unor sorturi dife­rite intr-o vecinătate nepermi­­să de normele sanitare... In­colo, toate sunt în bună regulă-Hai să ne oprim acum într- un nou cartier al oraşului, lu­­îndu-ne ca punct de plecare perimetrul unităţii de alimenta­ţie publică „Minis“. Tocmai, acum cîteva zile, s-a dat în folosinţă un nou restaurant cu autoservire cu o modernă linie frigorifică. — Merge bine instalaţia ? il întreb pe responsabilul Petre Teacă­— Uf, răspunde necăjit. S-a şi defectat şi din acest motiv pierdem mărfuri preţioase. — Cum adică, abia l-au făcut si... — Precum vedeţi. Mai avem dincolo in celălalt restaurant 12 spaţii frigorifice dar se defectează mereu şi aproape că nu putem să ne folosim de ele. Vin cei de la „Ciclop“ să te repare. — Cei de la „Ciclop“ cu re­paraţii de automobile ? — Da. Ei se ocupă şi cu re­pararea frigiderelor. Şi cum vă spun, ne vizitează des dar degeaba. Intr-adevăr, aceasta este si­tuaţia, numai că in treacăt observăm că totuşi două spa­ţii frigorifice funcţionează normal. Ne exprimăm curiozi­tatea să vedem ce este înăun­tru. O­ să vşi miraţi şi dumnea­voastră. In­ loc să pună aici alimente, vajnicii gospodari au depozitat într-unul din ele ...ceapă şi zarzavaturi. Iar In celălalt, reprezentantul ins­pecţiei sanitare de stat după ce constată că mărfurile con- Dumitru Tabacu (Continuare in pag. a 2-a) __ _cwtm Harta fenomenelor metaorologiei probabile. Amănunte in parf. a 5-a mm /FT Intilnirea prietenească a conducătorilor unor partide comuniste si muncitoreşti La 31 iulie 1972 in Crimeea a avut loc o intîlnire a conducă­torilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările socialiste aflaţi intr-o scurtă vacanţă în Uniunea Sovietică. La intilnire au participat : T. Jivkov, prim­­secretar al C.C. al P.C. Bulgar, președintele Consiliului de Stat al R.P. Bulgaria, G. Husak, se­cretar general al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, E. Ilonecker, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., J. Tedenbal, prim-secretar al C.C. al P.P.R.M., președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Mongole, E. Gierek, prim-secre­tar al C.C. al P.M.U.P., N. Ceaușescu, secretar general al P.C.R., președintele Consiliului de Stat al Republicii Socia­liste România, J. Kadar, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., L.I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., N.V. Pod­­gornii, membru al Biroului Po­litic al C.C. al P.C.U.S., preşe­dintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. In timpul intîlnirii a avut loc un fructuos schimb de opinii privind desfăşurarea construc­ţiei socialiste şi comuniste şi dezvoltarea continuă a colaborării multilaterale a sta­telor socialiste. Au fost discu­tate, de asemenea, probleme internaţionale actuale. Intilnirea conducătorilor par­tidelor comuniste şi muncito­reşti s-a caracterizat printr-o deplină înţelegere reciprocă şi unitate de vederi în toate pro­blemele discutate şi s-a desfă­şurat intr-o atmosferă cordială, prietenească. La intilnire au participat: K. F. Katusev, secretar al C.C. al P.C.U.S., A. A. Gromîko, K. V. Rusakov, membri ai C.C. al P.C.U.S., A. I. Blatov, activist cu funcţie de răspundere din C.C. al P.C.U.S., R. Frelek, membru al Secretariatului C.C. al P.M.U.P., M. Balev, membru al C.C. al P.C. Bulgar, C. Mitea, membru al C.C. al P.C.R.,­­V. Eberlein, membru al Comisiei Centrale de revizie a P.S.U.G. C.C. al P.C.U.S. a oferit o­­ masă în onoarea participanților la Intilnire. ÎN DEZBATERE PUBLICĂ. PROIECTUL DE LEGE CU PRIVIRE LA DEZVOLTAREA ECONOMICO-SOCIALĂ PLANIFICATĂ A ROMÂNIEI Sporesc atribuţiile consiliilor populare în domeniul planificării începem, din numărul nostru de astăzi, publi­carea opiniilor şi propunerilor cititorilor noştri cu privire la cele patru proiecte de legi recent dezbătute de Conferinţa Naţională a Partidului şi puse, potrivit practicii democratice devenită tradiţională în ţara noastră, în discuţia maselor largi de oameni ai muncii. Redăm mai jos părerile şi sugestiile unor specialişti din administraţia locală în legătură cu modul în care PROIECTUL DE LEGE CU PRIVIRE LA DEZVOLTAREA ECONOMICO­­SOCIALA PLANIFICATĂ A ROMÂNIEI îşi aduce contribuţia la lărgirea atribuţiilor consiliilor populare în ceea ce priveşte planificarea economiei pe plan teritorial, să intre toţi contabilii şefi ai unităţilor economice şi social- ■ culturale de pe raza teritoriului. Această comisie va elabora pla­nul unic de dezvoltare econo­mică şi social-culturală a co­munei, plan ce va fi vizat de comitetul executiv comunal şi aprobat de sesiunea consiliului popular comunal, înfiinţarea unei astfel de comisii de plani­ficare ar evita umflarea apara­tului de stat cu noi salariaţi. Pe de altă parte, în Proiectul de lege se preconizează sarcini ale consiliilor populare vis-a-vis de industria republicană, lucru nou şi extrem de valoros. Pen­tru o mai bună elucidare a aces­tei probleme propun ca artico­lul 94 să fie completat și cu pre­vederi potrivit cărora comite­(Continuare In vag. a 3-a) Cine sa se ocupe de planificarea dezvoltării comunei COSTEL SERBANESCU, se­cretarul Comitetului executiv al Consiliului Popular judeţean Si­biu . Ca activist al Consiliului popular m-am oprit mai mult în studiul Proiectului de lege cu privire la dezvoltarea eco­nomi­­co-socială planificată a Româ­niei asupra sarcinilor, atribu­ţiilor şi răspunderilor ce revin organelor locale ale puterii de stat in materie de planificare, dorind ca în legătură cu unele prevederi să-mi exprim cîteva păreri. Articolul 88 prevede că în sarcina comitetelor executive ale consiliilor populare comu­nale stă elaborarea proiectului de plan de dezvoltare econo­­mico-socialistă a comunei. Apoi în articolul 89 atribuţiile con­siliilor populare sunt concreti­zate. Legat de metodologia de planificare din comune care prin proiectul de lege institu­­ţionalizează un plan unic, mul­tilateral şi atotcuprinzător, lucru extrem de valoros pentru că permite o dezvoltare mai armo­nioasă a acestor unităţi terito­riale de bază, ar fi bine să se precizeze cum şi cine anume din cadrul Consiliului popular va efectua o muncă de o ase­menea răspundere de care de­pinde viitorul localităţii ? Eu văd soluţionarea problemei în felul următor : în cadrul comi­tetului executiv comunal să fie ales ca vicepreşedinte fără scoa­tere din producţie şi unul din inginerii şefi, fie de la C.A.P., I.A.S. sau S.M.A., care să fie preşedintele comisiei de plan a comunei. In comisie ar urma în întreprinderile industriei uşoare O producţie peste plan în valoare de 1,2 miliarde le Desfăşurind larg întrecerea socialistă pentru realizarea pla­nului cincinal înainte de termen, pentru traducerea in viaţă a ho­­tăririlor Conferinţei Naţionale a partidului, oamenii muncii din întreprinderile industriei uşoare şi-au realizat sarcinile de plan pe şapte luni înainte de termen. Extinderea a numeroase iniţiati­ve izvorite în cadrul întrecerii socialiste, vizind mai buna folo­sire a timpului de lucru şi a întregii capacităţi de producţie a utilajelor, gospodărirea chib­zuită a fiecărui metru de ţesă­tură, sau materiilor prime in fa­bricile de incălţăminte au per­mis întreprinderilor din acest sector să realizeze peste plan o PRODUCTIE GLOBALA A CA­REI VALOARE SE RIDICA LA CIRCA 1,2 MILIARDE LEI. E cald afară, dar camerele frigorifice moderne de la depo­zitul I.A.P.L.-Central asigură, păstrarea optimă a produselor alimentare.

Next