România Liberă, august 1972 (Anul 30, nr. 8638-8663)
1972-08-01 / nr. 8638
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE CALITATE ŞI INOVAŢIE TEHNICĂ ! * Nicoara lonescu Sintem într-un moment în care problema calităţii a devenit o dominantă a preocupărilor noastre. Dominantă firească pentru o economie în plin proces de dezvoltare, ale cărei eforturi fiint dirijate spre competitivitate şi eficienţă. Rezultatele sunt de acum vizibile şi îmbucurătoare şi le constatăm fie că este vorba de succesele înregistrate la expoziţiile şi tirgurile internaţionale la care am participat, de creşterea şi schimbările petrecute în structura exporturilor noastre, fie că este vorba de mărfurile pe care ni le oferă industria şi comerţul. Şi totuşi in privinţa calităţii produselor se manifestă o anumită inerţie, rigiditate. Un reflex simplificator i-a obişnuit pe mulţi dintre noi să reducă problema calităţii produselor la calitatea execuţiei lor. Or, astăzi, poate mai mult decit oricind înainte, calitate înseamnă în primul rind concepţie. Citeam, nu de mult, într-o publicaţie care se adresează conducătorilor de întreprinderi — Direction et gestion des entreprises — un articol consacrat calităţii în care autorul spunea acest lucru pe cit de simplu pe atît de adevărat şi nu de puţine ori insuficient avut în vedere : „un produs prost conceput nu va putea fi niciodată, chiar fabricat la perfecţiune, un produs de calitate“. In fond, noţiunea de calitate este extrem de complexă. In ea se compun atît concepţia tehnică, deci nivelul tehnic al produsului, execuţia care să asigure intru totul transpunerea in produs a calităţii concepţiei, estetica, finisajul ambalajul corespunzător etc. Se cere însă ca produsul să-şi menţină intacte calităţile sale iniţiale pe întreaga durată a funcţionării sale şi acesta — fiabilitatea — este un alt aspect ce nu trebuie neglijat. In sfirşit, calitatea ca atare nu trebuie privită in afara laturii economice şi in special a cheltuielilor cu care se obţine produsul respectiv. Am putea în aceste condiţii să definim sintetic, dar nu întru totul complet, noţiunea de calitate ca fiind aptitudinea produsului de a satisface o anumită cerinţă bine precizată la preţul cel mai corespunzător. Este un proces intens acela care se petrece pe plan mondial sub impulsurile revoluţiei tehnico-ştiinţifice, de reducere a vieţii diferitelor produse şi de reînnoire în ritmuri deosebit de rapide a produselor aflate în fabricaţie. Se consideră în prezent că în cazul a 90 la sută din produse — dacă ne referim la maşini şi utilaje — un al patrulea an de fabricaţie începe să se manifeste necesitatea substituirii lor cu altele, iar in decurs de 10—15 ani este necesară o reînnoire completă a producţiei. De asemenea anumite studii de prognoză apreciază că în anul 1980 cca două treimi din produsele alimentare care se vor comercializa nu erau cunoscute in 1970, după cum vor fi cu totul noi 80 la sută din bunurile de larg consum. Iată deci că noţiunea de calitate este indisolubil legată de modernizare, de reînnoirea continuă a produselor pentru a ţine pasul cu ultimele realizări ale ştiinţei şi tehnicii, că, în condiţiile de azi, când piaţa aparţine cumpărătorilor care au la dispoziţie o ofertă extrem de largă şi de variată, o economie care se doreşte competitivă trebuie in mod necesar să definească o politică, o strategie proprie a calităţii. In conformitate cu aceste necesităţi ale dezvoltării economiei româneşti partidul nostru s-a preocupat cu hotărire de crearea condiţiilor pentru promovarea unei strategii a calităţii la nivelul întregii economii. Legea privind asigurarea şi controlul calităţii defineşte obiectivele acestei strategii prin ridicarea calităţii produselor româneşti la nivelul celor mai bune realizări pe plan mondial ; ea urmăreşte coordonarea eforturilor tuturor factorilor responsabili pe întreaga filieră a creării, realizării şi verificării comportării produsului la consumator şi stabileşte răspunderile dii îndeplinirea obiectivelor propuse. Concretizarea acestei strategii o constituie programul special de ridicare a nivelului tehnic şi a calităţii produselor elaborat la indicaţia conducerii partidului. Sarcinile actualului plan cincinal, în conformitate cu programul amintit, orientează diferitele ramuri şi subramuri ale economiei tocmai spre realizarea de noi produse, modernizarea acelora care se pretează sau scoaterea din producţie a produselor învechite din punct de vedere tehnic. Se prevede astfel ca pînă la sfîrşitul anului 1975 jumătate din nomenclatorul producției industriale să fie con(Continuare In pag. a 3-a) Tovarăşul Alexandru Sencoviei a împlinit Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român a adresat tovarăşului Alexandru Sencoviei, membru al Comitetului Cen- 70 de ani trai al P.C.R., cu prilejul împlinirii virstei de 70 de ani o scrisoare, care a fost publicată în ziarele apărute ieri. Artistul—om al muncii in Ion Dodu Bălan Imaginea artistului care creează sub impulsul „harului“ transcendental, a artistului căzut in transă, vizitat de „solia de taină“ a inspiraţiei miraculoase a intrat încă de la ivirea ei într-un nesfirşit crepuscul. Mistul inspirat de muze a rămas in mitologie, istoria culturii conturind tot mai mult imaginea artistului — muncitor intelectual. In fapt, însăși legendarul Orfeu este un mit al muncii transfigurate, al marilor încordări sufletești, al desăvirşirii lăuntrice, magia cuvîntului rezultînd din armonia superioară a pasiunii şi a expresiei. De altfel, chiar etimologia cuvîntului artist incorporează în ea ideea de muncă, perfecţiunea sau desăvirşirea spre care tinde creaţia fiind rodul talentului, sprijinit, pe o intensă dăruire şi trudă. Nu ini-aş putea imagina un artist abandonat lincezelii sau unei toropitoare dolce farmente aşa cum nu mi-aş putea închipui un înotător fără braţe. Creaţia este expresia cunoaşterii prin străduinţă, efect al unei formidabile concentrări spirituale al abnegaţiei totale. Marii artişti şi-au măsurat întotdeauna talentul cu dimensiunile muncii. Cit de impresionant si plin de firc, din acest punct de vedere, este gestul lui Michelangelo care, aşa cum spune legenda, străbătind într-o zi călare ţinutul Carrara a văzut un munte ce domina împrejurimile ; deodată l-a prins dorinţa de a-l sculpta in întregime pentru a-l preface intr-un colos pe care să-l vadă de departe navigatorii; titanul creaţiei şi-ar fi înfăptuit, neîndoios, planul dacă ar fi avut timpul necesar şi dacă i-ar fi fost îngăduit. Titanii artei şi ai literaturii au fost, în acelaşi timp, şi titani ai muncii, ai tenacităţii creatoare, ai perseverenţei neistovite de la Homer la Dante, Shakespeare, Balzac, Tolstoi, de la Eminescu la Sadoveanu, Rebreanu, Arghezi, pentru a nu ne mai referi la supraomenescul efort din alte domenii al unui Rodin şi Brâncuşi în sculptură, al unui Beethoven sau Enescu în muzică. Cu adevăr exprima Lucian Blaga cind spunea că simpla sinceritate, spontaneitatea, inspiraţia genuină nu se pot constitui fără efort intr-un fapt de artă. Altfel mugetul cerbilor dintr-un anume timp al toamnei ar putea fi socotit o mare operă de artă ! Cîntecul unui artist nu este și nu poate fi (Continuare în pag. a 2-a) MAJORAREA SALARIULUI TARIFAR MINIM Ca urmare a celor hotărîte de Conferinţa Naţională I 1 a Partidului Comunist Român cu privire la majorarea salariilor, Consiliul de Miniștri a adoptat o hotărîre in care se prevăd următoarele: 1.■ Cu începere de la 1 septembrie 1972, salariul tarifar minim se stabileşte la 1 000 lei lunar, cu o creştere de 25 la sută faţă de salariul tarifar minim de 800 lei stabilit in luna mai 1970. Salariile tarifare lunare între 801 şi 1 000 lei se vor majora în medie cu circa 13,2 la sută, în mod diferenţiat, pe grupe de salarii tarifare, prevăzîndu-se creșteri mai ridicate pentru personalul cu salariile tarifare cele mai mici. De aceste majorări de salarii va beneficia un număr de circa 1 160 000 salariați. 2. Pentru a se putea asigura diferențierea în continuare a salariilor tarifare în raport de gradul de calificare a personalului, chiar și în perioada de trecere de la actuala majorare a salariilor mici la majorarea prevăzută pentru anul 1973 pentru toate celelalte salarii, se vor aduce unele corecturi la salariile între 1 000—1 180 lei, urmînd ca majorarea propriuzisă a salariilor acestei categorii de personal precum și pentru restul salariaților să se facă, pentru prima etapă , din cincinal, în anul 1973. 3. — în scopul aplicării prevederilor acestei hotărîri, se va aloca, pentru perioada 1 septembrie — 31 decembrie 1972, un fond de salarii suplimentar de 1130 milioane Iei, ceea ce reprezintă, la nivelul unui an întreg, un fond suplimentar de 3 390 milioane Iei. 4. Salariații care, ca urmare a majorării sau corectării salariilor tarifare vor avea salarii tarifare ce vor depăși plafonul de salariu in raport cu care se acordă transportul gratuit, vor beneficia în continuare de acest drept, în condiţiile stabilite anterior aplicării acestei hotărîri. De asemenea, se majorează plafonul de la 1 800 lei la 2 200 Iei venit lunar net al ambilor părinţi, pentru acordarea burselor în învăţămîntul de cultură generală şi de artă, precum şi din institutele pedagogice de învăţători şi educatoare, şi de la 2100 lei la 2 500 lei pentru acordarea burselor in invăţămîntul superior. Majorarea salariului tarifar minim pe economie şi creşterea cu precădere a salariilor mici exprimă preocuparea continuă a partidului şi statului pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai materiale şi culturale ale populaţiei. Aceste măsuri vor contribui la mobilizarea maselor de oameni ai muncii la realizarea şi depăşirea sarcinilor care decurg din documentele aprobate de Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român din 19—21 iulie 1972 cu privire la îndeplinirea înainte de termen a prevederilor actualului cincinal, la creşterea ritmului de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România. Vom apăra fe făurite de poporul , vom respecta strict legile ţării Raportul prezentat de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de la înalta tribună a Conferinţei Naţionale a partidului — document de înaltă ţinută ştiinţifică şi principialitate, de adevărat spirit creator marxist-leninist — şi rezoluţiile Conferinţei au trasat sarcini concrete, clare şi ferme pentru toate sectoarele activităţii noastre sociale. Mobilizind forţele întregului popor la lupta pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, conducerea partidului a manifestat constant o preocupare deosebită pentru perfecţionarea activităţii de organi-izare a întregii vieţi sociale, punînd accentul pe creşterea rolului conducător al partidului, dezvoltarea democraţiei socialiste, creşterea rolului statului socialist. In contextul acestor preocupări, Ministerul de Interne s-a bucurat de atenţia şi grija conducerii partidului, personal a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, care permanent, in mod principial, cu responsabilitate comunistă, ne-a ajutat să lichidăm lipsurile care au existat în trecut, să introducem spiritul de partid în întreaga noastră activitate, să înfăptuim cu fermitate şi consecvenţă principiile legalităţii socialiste, să ne îndeplinim cu vigilenţă şi pricepere misiunile încredinţate. In urma indicaţiilor şi a spri- General locotenent Grigore Raduica prim adjunct al ministrului de interne finului primit din partea conducerii, a organelor de partid, lucrătorii de securitate şi miliţie şi-au îmbunătăţit, în ultimii ani, activitatea de prevenire a infracţiunilor, de informare a cetăţenilor asupra preocupărilor noastre in domeniul combaterii infracţiunilor, solicitindu-le sistematic sprijinul pentru ridicarea la nivelul cerinţelor actuale a activităţii de apărare a securităţii statului, a proprietăţii socialiste, a ordinii şi liniştii publice. Ţinînd seama de sarcinile care ne-au fost trasate de conducerea partidului, personal de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, considerăm că una din preocupările permanente trebuie să o constituie ridicarea şi pe mai departe a conştiinţei socialiste a tuturor cadrelor care activează în securitate şi miliţie, formarea şi dezvoltarea discernământului politic şi juridic, creşterea competenţei lor profesionale. O problemă căreia îi vom consacra o atenţie mereu sporită este aceea a cunoaşterii temeinice şi a aplicării corecte, cu spirit de răspundere şi discernămînt, a legilor ţării, prevenind şi combătând cu tărie orice manifestări de abuz şi ilegalitate. Vom face totul ca noi Înşine să ne comportăm în spiritul cerinţelor legalităţii, să veghem ca drepturile să fie respectate cu stricteţe, ca nimeni să nu fie tras la răspundere fără o vină dovedită, iar orice faptă antisocială să fie supusă exigenţelor legii. Pornind de la faptul cunoscut că înfăptuirea legalităţii socialiste este o problemă a partidului şi statului, a întregului popor, sîntem convinşi că sporirea aportului nostru la traducerea in fapt a acestui principiu este strîns legată de Îmbunătăţirea legăturilor noastre cu celelalte instituţii de stat, îndeosebi cu procuratura şi justiţia, cu organizaţiile de masă şi obşteşti, consiliile populare şi deputaţii, cu colectivele de oameni ai muncii. In condiţiile cind avuţia naţională sporeşte într-un ritm rapid prin eforturile creatoare ale întregului popor, cind se cere ca roadele muncii clasei muncitoare, ţărănimii şi intelectualităţii să fie folosite cu mai multă eficienţă pentru asigurarea progresului multilateral al ţării şi (Continuare in pag. a 3-at Vrem să facem un test Utilajele frigorifice şi la rece şi la... cald! Ziua toridă mă inspiră şi mă îndeamnă dis-de-dimineaţă să pătrund în tainele caniculare ale anotimpului. Căci oricît ar fi de cald afară avem totuşi la indemină oazele de gheaţa, decupate din iarnă in miraculoasele cutii cu nume frigorifice. Importantele investiţii făcute de către stat, reliefează efortul stăruitor pentru funcţionarea in cit mai bune condiţii a unităţilor de desfacere a produselor alimentare. Am recapitulat cele peste 4 200 agregate frigorifice instalate in ultimii ani în noile şi modernele unităţi comerciale bucureştene si recenta dare în premieră a altor complexe in Drumul Taberei şi Berceni. Să vedem deci cum funcţionează si cum sunt îngrijite aceste ustensile acum în miez de vară de către cei ce le au in dotare ? De data aceasta l-am invitat să mă însoţească în acest test pe tovarăşul Victor Pană, de la Inspectoratul sanitar de stat şi împreună cu fotoreporterul Mihai Popescu, ne-am început călătoria in... lumea frigului de la depozitul alimentar al I.A.P.L.-Central. Cobor printre arabescurile de gheaţă şi constat cu satisfacţie că banii investiţi in marile camere frigorifice işi găsesc o îndreptăţită dobindă în conservarea excelentă a mărfurilor. Intre pereţii căptuşiţi cu inox, produsele hibernează, ca să zic aşa, sub bune auspicii fiind solicitate continuu de multele unităţi aprovizionate de la acest depozit. Nu s-a înregistrat nici un fel de defecţiune şi oamenii îngrijesc cu pricepere modernele instalaţii aflate în folosinţă, în apropiere, la vestita berărie ..Carul cu bere“, pocalurile pitoreşti transportă odată cu tradiţionala licoare şi unduirea rece a gheţei, in aşa fel ca tot consumatorul să fie mulţumit ! Şi aici instalaţiile funcţionează normal numai că într-o vitrină frigorifică din incinta restaurantului, organul de control constată o simetrie neigienică in aşezarea unor sorturi diferite intr-o vecinătate nepermisă de normele sanitare... Incolo, toate sunt în bună regulă-Hai să ne oprim acum într- un nou cartier al oraşului, luîndu-ne ca punct de plecare perimetrul unităţii de alimentaţie publică „Minis“. Tocmai, acum cîteva zile, s-a dat în folosinţă un nou restaurant cu autoservire cu o modernă linie frigorifică. — Merge bine instalaţia ? il întreb pe responsabilul Petre Teacă— Uf, răspunde necăjit. S-a şi defectat şi din acest motiv pierdem mărfuri preţioase. — Cum adică, abia l-au făcut si... — Precum vedeţi. Mai avem dincolo in celălalt restaurant 12 spaţii frigorifice dar se defectează mereu şi aproape că nu putem să ne folosim de ele. Vin cei de la „Ciclop“ să te repare. — Cei de la „Ciclop“ cu reparaţii de automobile ? — Da. Ei se ocupă şi cu repararea frigiderelor. Şi cum vă spun, ne vizitează des dar degeaba. Intr-adevăr, aceasta este situaţia, numai că in treacăt observăm că totuşi două spaţii frigorifice funcţionează normal. Ne exprimăm curiozitatea să vedem ce este înăuntru. O să vşi miraţi şi dumneavoastră. In loc să pună aici alimente, vajnicii gospodari au depozitat într-unul din ele ...ceapă şi zarzavaturi. Iar In celălalt, reprezentantul inspecţiei sanitare de stat după ce constată că mărfurile con- Dumitru Tabacu (Continuare in pag. a 2-a) __ _cwtm Harta fenomenelor metaorologiei probabile. Amănunte in parf. a 5-a mm /FT Intilnirea prietenească a conducătorilor unor partide comuniste si muncitoreşti La 31 iulie 1972 in Crimeea a avut loc o intîlnire a conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările socialiste aflaţi intr-o scurtă vacanţă în Uniunea Sovietică. La intilnire au participat : T. Jivkov, primsecretar al C.C. al P.C. Bulgar, președintele Consiliului de Stat al R.P. Bulgaria, G. Husak, secretar general al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, E. Ilonecker, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., J. Tedenbal, prim-secretar al C.C. al P.P.R.M., președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Mongole, E. Gierek, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., N. Ceaușescu, secretar general al P.C.R., președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, J. Kadar, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., L.I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., N.V. Podgornii, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. In timpul intîlnirii a avut loc un fructuos schimb de opinii privind desfăşurarea construcţiei socialiste şi comuniste şi dezvoltarea continuă a colaborării multilaterale a statelor socialiste. Au fost discutate, de asemenea, probleme internaţionale actuale. Intilnirea conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti s-a caracterizat printr-o deplină înţelegere reciprocă şi unitate de vederi în toate problemele discutate şi s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, prietenească. La intilnire au participat: K. F. Katusev, secretar al C.C. al P.C.U.S., A. A. Gromîko, K. V. Rusakov, membri ai C.C. al P.C.U.S., A. I. Blatov, activist cu funcţie de răspundere din C.C. al P.C.U.S., R. Frelek, membru al Secretariatului C.C. al P.M.U.P., M. Balev, membru al C.C. al P.C. Bulgar, C. Mitea, membru al C.C. al P.C.R.,V. Eberlein, membru al Comisiei Centrale de revizie a P.S.U.G. C.C. al P.C.U.S. a oferit o masă în onoarea participanților la Intilnire. ÎN DEZBATERE PUBLICĂ. PROIECTUL DE LEGE CU PRIVIRE LA DEZVOLTAREA ECONOMICO-SOCIALĂ PLANIFICATĂ A ROMÂNIEI Sporesc atribuţiile consiliilor populare în domeniul planificării începem, din numărul nostru de astăzi, publicarea opiniilor şi propunerilor cititorilor noştri cu privire la cele patru proiecte de legi recent dezbătute de Conferinţa Naţională a Partidului şi puse, potrivit practicii democratice devenită tradiţională în ţara noastră, în discuţia maselor largi de oameni ai muncii. Redăm mai jos părerile şi sugestiile unor specialişti din administraţia locală în legătură cu modul în care PROIECTUL DE LEGE CU PRIVIRE LA DEZVOLTAREA ECONOMICOSOCIALA PLANIFICATĂ A ROMÂNIEI îşi aduce contribuţia la lărgirea atribuţiilor consiliilor populare în ceea ce priveşte planificarea economiei pe plan teritorial, să intre toţi contabilii şefi ai unităţilor economice şi social- ■ culturale de pe raza teritoriului. Această comisie va elabora planul unic de dezvoltare economică şi social-culturală a comunei, plan ce va fi vizat de comitetul executiv comunal şi aprobat de sesiunea consiliului popular comunal, înfiinţarea unei astfel de comisii de planificare ar evita umflarea aparatului de stat cu noi salariaţi. Pe de altă parte, în Proiectul de lege se preconizează sarcini ale consiliilor populare vis-a-vis de industria republicană, lucru nou şi extrem de valoros. Pentru o mai bună elucidare a acestei probleme propun ca articolul 94 să fie completat și cu prevederi potrivit cărora comite(Continuare In vag. a 3-a) Cine sa se ocupe de planificarea dezvoltării comunei COSTEL SERBANESCU, secretarul Comitetului executiv al Consiliului Popular judeţean Sibiu . Ca activist al Consiliului popular m-am oprit mai mult în studiul Proiectului de lege cu privire la dezvoltarea economico-socială planificată a României asupra sarcinilor, atribuţiilor şi răspunderilor ce revin organelor locale ale puterii de stat in materie de planificare, dorind ca în legătură cu unele prevederi să-mi exprim cîteva păreri. Articolul 88 prevede că în sarcina comitetelor executive ale consiliilor populare comunale stă elaborarea proiectului de plan de dezvoltare economico-socialistă a comunei. Apoi în articolul 89 atribuţiile consiliilor populare sunt concretizate. Legat de metodologia de planificare din comune care prin proiectul de lege instituţionalizează un plan unic, multilateral şi atotcuprinzător, lucru extrem de valoros pentru că permite o dezvoltare mai armonioasă a acestor unităţi teritoriale de bază, ar fi bine să se precizeze cum şi cine anume din cadrul Consiliului popular va efectua o muncă de o asemenea răspundere de care depinde viitorul localităţii ? Eu văd soluţionarea problemei în felul următor : în cadrul comitetului executiv comunal să fie ales ca vicepreşedinte fără scoatere din producţie şi unul din inginerii şefi, fie de la C.A.P., I.A.S. sau S.M.A., care să fie preşedintele comisiei de plan a comunei. In comisie ar urma în întreprinderile industriei uşoare O producţie peste plan în valoare de 1,2 miliarde le Desfăşurind larg întrecerea socialistă pentru realizarea planului cincinal înainte de termen, pentru traducerea in viaţă a hotăririlor Conferinţei Naţionale a partidului, oamenii muncii din întreprinderile industriei uşoare şi-au realizat sarcinile de plan pe şapte luni înainte de termen. Extinderea a numeroase iniţiative izvorite în cadrul întrecerii socialiste, vizind mai buna folosire a timpului de lucru şi a întregii capacităţi de producţie a utilajelor, gospodărirea chibzuită a fiecărui metru de ţesătură, sau materiilor prime in fabricile de incălţăminte au permis întreprinderilor din acest sector să realizeze peste plan o PRODUCTIE GLOBALA A CAREI VALOARE SE RIDICA LA CIRCA 1,2 MILIARDE LEI. E cald afară, dar camerele frigorifice moderne de la depozitul I.A.P.L.-Central asigură, păstrarea optimă a produselor alimentare.