România Liberă, octombrie 1972 (Anul 30, nr. 8690-8715)
1972-10-14 / nr. 8701
Proletari din toate ţările uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Vreme frumoasă: RECOLTATUL SI SEMĂNATUL TREBUIE ACUM GRABNIC Pentru următoarele zile, meteorologii anunţă timp frumos. Este un lucru care nu poate decit sî-i bucure pe cei ce lucrează in agricultură. O dată cu ameliorarea simţitoare a vremii — restringerea in special a ariei precipitaţiilor şi creşterea temperaturii aerului in cursul zilei — ce creează condiţii, din cele mai prielnice, pentru a Încheia In cel mai scurt timp, CULESUL, SEMĂNATUL şi INSILOZATUL FURAJELOR. Timpul afectat lucrărilor agricole de toamnă — ca urmare a intemperiilor — s-a scurtat simţitor. Va trebui, deci, ca in intervalul scurt care a rămas la dispoziţie, să se efectueze o gamă largă de lucrări care, datorită suprapunerii, au ajuns toate să fie la fel de ur gente. ■ Apa continuă să băltească pe unele terenuri, in special in judeţele din Cimpia Dunării. De aceea evacuarea apelor trebuie să constituie, in continuare, în zonele respective una din principalele preocupări ale oamenilor muncii de pe ogoare. Antrenarea tuturor forţelor disponibile la săpat şanţuri şi canale, instalarea utilajelor de pompare şi asigurarea funcţionării lor neîntrerupt va permite ca, intr-un timp scurt, apele să se scurgă. Se va putea, astfel, lucra mai rapid la recoltarea produselor şi se vor crea condiţii ca, prin zvîntarea terenului, să se treacă şi aici la semănat. In Încheierea acestui scurt comentariu agrar, publicăm datele ÎNCHEIATE centralizate ieri la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor privind stadiul lucrărilor agricole, date din care rezultă necesitatea urgentării recoltatului, insăminţărilor şi însilozatului. RECOLTAREA din I.A.S. : porumb — 34 la sută, cartofi — 32 la sută, orez — 24 la sută și struguri — 91 la sută. Recoltarea în C.A.P. : porumb — 33 la sută, sfecla de zahăr — 43 la sută, cartofi 66 la sută, orez — 13 la sută, struguri — 92 la sută. INSAMINTARILE in I.A.S. : orz 53 la sută, grîu — 10 la sută. Insămințările in C.A.P. : orz 50 la sută, grîu — 12 la sută. INSILOZAREA : I.A.S. — 92 la sută, C.A.P. — 41 la sută. Pentru grăbirea semănatului, lucrare care este mult întîrziată, se recomandă ca, acolo unde este cazul, să se reamplaseze cultura, urmărindu-se să se însămințeze toate terenurile pe care pot intra imediat maşinile. Este indicat ca, in condiţiile de umiditate din toamna aceasta, pregătirea terenurilor să se facă cu discurile şi să se ataşeze greutăţi la maşini pentru ca seminţele să fie îngropate la adîncimea corespunzătoare. Unităţile agricole au datoria să-şi organizeze în aşa fel activitatea, incit să folosească la întreaga capacitate toate maşinile şi să lucreze şi in timpul nopţii. Este limpede că, în toate judeţele, in fiecare unitate agricolă se cere ACUM un efort maxim pentru terminarea tuturor lucrărilor, cit mai repede posibil. Cinci tone de aur intr-o noapte cumva fara timp întinderile de porumb îşi împart egal tulpinele cu apa.’ Imagini de un dramatism mocnit, emoţii îngrijorate. Nu departe, cineva a prins la rădăcina unei plante un peşte zdravăn. Oamenii fac glume, ne întrebăm prin ce hăţişuri va fi ajuns aici. Da, este un peşte dolofan, după el vin alţii, lanul de porumb s-a preschimbat în baltă, îmi pare că nişte resorturi tăinuite, care dau curgere firească anotimpului s-au dereglat absurd.« Aproape fără mişcare, pe deasupra stăruie norii a căror grosime, după cum îmi spune un specialist, are nici mai mult, nici mai puţin de paisprezece kilometri. Paisprezece kilometri de apăment, şi rostogolindu-se mărunt parcă peste nervii cîmpurilor încoronate de rod. Rod de an bogat, dacă ... Numai în două luni, a plouat cu plouă în mod obişnuit vreme de un an, adică în medie cam patru sute cincizeci de litri pe metru pătrat. Prin porumbul întins pe un kilometru, şi cu marginile de şase sute de metri, umblă în voie gîştele Apa atinge boabele din pănuşi... Aflu că o astfel de toamnă revine cam la o sută de ani odată. Iar oamenii sunt pregătiţi pentru anotimpuri normale. In aceeaşi măsură însă, am cunoscut aici, unde mă aflu acum, nu numai cîmpurile aşa cum n-au fost ele niciodată, dar şi ceea ce, in aceste zile, am auzit numindu-se cu obstinaţie, şi poate că cuvintul în sine este neincăpător, el nu acoperă, în realitate, strădania oamenilor de a salva recolta, de a face totul pentru a scoate din apă şi din neprielnicia ceasurilor cu mai multe roade. Aşadar, cuvîntul eroism, mi se pare, aici la Glodeanu-Siliştea, în judeţul Buzău, o noţiune prea calmă ... S-a început tatonarea terenului. După ce mai înainte au fost puse la punct o seamă de treburi cel puţin ciudate, aprovizionarea cu cizme de cauciuc cit mai înalte (depozitul magazinului din comuna a fost gonit, cu saci de plastic şi, cite un rînd de haine uscate date în păstrare cit mai aproape de locul unde oamenii aveau să intre cu un tractor şi o remorcă. Pe la ora zece a început asaltul întinderii de porumb (mai bine zis a lacului). Vreo douăzeci de bărbaţi şi femei înaintau în zarea cenuşie, porumbul începu să umple Ion Ţugui (Continuare in pag. a 3-a) Sentimentul solidarităţii Mîhnea Gheorghiu O planetă nervoasă a traversat acest semn al anului, nostru. Raza soarelui, floarea soarelui, — refrenul cintecului nostru din vechime revine pe buzele bătrinilor şi ale copiilor, aproape ca intr-o horă, după ce supărarea şi spaimele au trecut. O milenară tovărăşie cu anotimpurile a deprins Ţara cu gindul că „după ploaie şi furtună vine iarăşi vremea bună" Pentru că trăsătura caracteristică a spaţiului şi timpului românesc a fost „vremea bună“, chiar în veacurile de restrişte cind se afla „bietul om sub vremi“. A fost speranţa. Odată potolită furia rece absurdă a elementelor naturii, — mult mai puţin nebună totuşi şi mai puţin distrugătoare decit urgia pe care Ţara a înfruntat-o cu izbindă în vara lui ’70 —, acum anotimpul dulce al tradiţionalei Recolte revine, domesticit, invitindu-ne, la muncile cunoscute, la muncile noastre fireşti, doar cu ceva mai multă grabă şi cu osirdie mai multă. Rănile pămintului se vor usca la lumina soarelui şi la căldura inimii celor ce-l muncesc. Pagubele se vor recupera, cu dirzenia şi eroismul mereu nedesminţit al acestei naţiuni. Suferinţele vor fi uitate, oboseala va trece. Balanţa zodiei atîrnă mai greu către bire. Experienţa şi ştiinţa dobîndite cu eforturi şi sirguinţă de oamenii noştri in acest ultim şi sbuciumat sfert de veac ne-au deprins (Continuare in pag a 2-a) Odată cu îmbunătăţirea vremii, într-o seamă de unităţi agricole din judeţul Tulcea s-a reluat — prin depistarea parcelelor mai zvintate — însăminţarea griului. Fină ieri, de pildă, cooperativele agricole din această parte a ţării au reuşit să însămânţeze aproape 30 la sută din suprafaţa prevăzută. In clișeu un instantaneu de la cooperativa din satul Izvoarele. Foto N. BUICA BRĂILA Apele Siretului (cu excepţia punctului Şendreni) şi Buzăului sunt în descreştere. Dunărea în creştere, dar nu prezintă nici un pericol. Datorită intervenţiei prompte a lucrătorilor, pe drumurile naţionale Brăila-Focşani şi Brăila- Rm. Sărat se circulă fără restricţii. Drumurile judeţene Roşiori-Traian, Gulianca-Olăneasca, Gulianca-Salcia Tudor şi alte cîteva ce au fost afectate în unele porţiuni, au fost redate circulaţiei rutiere. Au fost refăcute în general toate rupturile de şosea, precum şi podurile şi podeţele avariate. Legăturile telefonice au fost restabilite. Activitatea pe ogoare continuă. Principala grijă o constituie strîngerea recoltei. La cooperativa agricolă de producţie din Gura Călmăţui, unde sunt circa 40 hectare cu porumb inundate, recoltarea se face cu ajutorul bărcilor. Aceeaşi grijă pentru recoltă există şi în unităţile agricole din Măxineni, Corbu Nou, Corbu Vechi şi altele. GORJ Apele rîurilor Gilort, Bistriţa, Tismana şi Amaradia au scăzut sub cotele de atenţie. Jiul se menţine totuşi la cota de atenţie în aval de sistemul hidrotehnic Rovinari. Se lucrează intens la evacuarea apelor de pe terenurile cu exces şi la strîngerea recoltei. Sătenii din Brăneşti, care cu o zi în urmă l-au avut în mijlocul lor pe secretarul general al partidului, au continuat să amenajeze canale de scurgere a apei. In carierele de lignit Gîrla şi Tismana (din bazinul Rovinari) se evacuează apa, sterilul adus de ape, se curăţa utilajele. Legăturile telefonice sunt restabilite cu toate localităţile. Reţeaua de iluminat electric a fost reparată. Pe toate drumurile naţionale se circulă fără restricţie. Se lucrează la refacerea terasamentelor la drumuri. Podul pe drumul Albeni-Bengeşii Ciocadia a fost reparat. S-a redat traficului rutier şi drumul Tg. Jiu — Petroşani. GALAŢI Pe rîul Bîrlad, debitul este în scădere (cu 13 cm în 24 de ore), dar apele mai sunt încă mari. Siretul, cu scăderi mai evidente în sectorul Cosmeşti- Lungoci şi mai uşoare în zona de vărsare. Dunărea, în creştere, însă sub cota de atenţie. Peste tot se acţionează pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor. Forţe importante lucrează pentru scoaterea recoltei de pe cîmp din zonele afectate. S-au refăcut porţiunile de drumuri deteriorate de ape Sunt refăcute podurile de la Băneasa, Rogojeni şi altele. Legăturile telefonice sunt restabilite. PRAHOVA Timp frumos. Cooperatorii şi mecanizatorii sínt pe cîmp. De trei zile între 5-6000 salariaţi din întreprinderi şi elevi ajută la recoltare. La staţiunile pentru mecanizarea agriculturii s-au organizat schimburi prelungite. O sută de mecanizatori din întreprinderile industriale sunt gata să pornească la însămînţări. Se lucrează la refacerea drumurilor şi podurilor. La Posada, s-a restabilit circulaţia şi pentru autocamioane. La U.E.I.L. Cimpina şi fabrica de cherestea Telega, halele gaterelor au fost puse în funcţiune. La schela Boldeşti zece echipe de muncitori au reparat conductele de ţiţei, apă şi gaze. Sondele au reintrat în producţie. La Comarnic, s-au luat măsuri pentru reamplasarea celor zece case avariate şi pentru asigurarea materialelor necesare în vederea reparării altora care au fost parţial afectate. VÎLCEA La Budeşti, unde apele Stanicului au avariat podul, constructorii hidrocentralei de pe Olt au amenajat un pasaj de trecere din tuburi de beton cu diametru mare, pentru mijloacele de transport care aprovizionează şantierul cu materiale. Paralel, se lucrează la refacerea podului, se toarnă beton la capete şi se lucrează la digurile de pe maluri, astfel ca pînă luni podul să fie dat circulaţiei. Se lucrează şi la refacerea podului de lemn distrus de ape. In plină reconstrucţie, se află şi podul de pe Valea Topologului, care leagă localităţile Galicea şi Drăgoieşti. De ieri, se circulă normal pe podul de peste Valea Pecena, care leagă localitatea cu acelaşi nume, de Sireneasca. Pe Lotru, echipele de intervenţie au restabilit legăturile telefonice cu Voineasa. La Olăneşti, unde ploile abundente au provocat alunecări de teren, s-a trecut la refacerea caselor avariate. S-au şi săpat fundaţiile noilor locuinţe ce se vor ridica în această sâptămînă într-o zonă ferită de calamităţi, unde familiilor sinistrate li s-au oferit loturi. DÎMBOVIŢA Cele 22 de sonde ale schelelor Tîrgovişte, Titu şi Moreni produc normal ; cele trei conducte de ţiţei care au suferit unele avarii au fost reparate ; reţelele electrice au fost refăcute ; linia ferată Titu — Tîrgovişte — Pucioasa a fost redată circulaţiei. Se lucrează intens la remedierea conductei de gaze care aprovizionează platforma industrială a oraşului Fieni. Toate unităţile economice afectate de inundaţii lucrează în prezent la întreaga lor capacitate. Se lu(Continuare in pag. a 3-a) JL C/ H M #/ ft *'»• rt/ VIAŢA SI MUNCA REINTRĂ IN NORMAL umim FARURILOR, PE CIMP In raza consiliului intercooperatist Huşi sunt cinci unităţi — Corni, Huşi, Lunca Banului, Pogăneşti şi Stănileşti. Aici executarea lucrărilor agricole este destul de avansată , la pregătirea terenului pentru însăminţări realizările sunt de peste 80 la sută, la semănatul griului — între 12 şi 42 la sută, la recoltat porumb — intre 20 şi 35 la sută, la însilozări — intre 50 şi 90 la sută, iar recoltatul strugurilor şi legumelor s-a încheiat şi aceasta în condiţiile climatice cunoscute. Dacă rezultatele sunt cele arătate, faptul se datoreşte participării masive a cooperatorilor la lucru, marilor eforturi pe care le-au depus. Practic, aici ziua de lucru începe noaptea şi se termină tot noaptea. Vremea contează mai puţin. La cooperativa agricolă din Huşi, vn pauzele între ploi,, s-au semănat 175 ha cu griu. — Cind prindem o zi bună o folosim din plin, ne spune inginerul şef al unităţii, Filomela Dumitrescu. Ieri a fost o astfel de zi. Pina seara la ora 20 am semănat 40 de hectare. Aveam de gînd să facem noapte albă. Dar a venit ploaia. Dacă am avea şase zile fără apă de sus... — Acum, ce se lucrează ? Eugen Sasu (Continuare in pag. a 3-a ) Consultarea cu masele, la baza realizărilor noastre — Tovarăşe prim secretar, tema convorbirii noastre o cunoaşteţi : potenţialul creator al maselor, contribuţia lor la realizarea valorilor materiale şi spirituale. —, Aş vrea să pornim de la faptul că tot ce are drept autor o colectivitate este trainic, viabil. Gîndiţi-vă la orice sferă de activitate doriţi, şi îmi veţi da dreptate. Munca colectivă înseamnă forţă, vitalitate, înseamnă un plus de inteligenţă creatoare. Pentru o turbină de 178 MW de pildă, fabricată aici, la Reşiţa, au trebuit mii de piese şi subansamble. Dacă fiecare muncitor şi inginer nu ar fi investit inteligenţa sa creatoare în aceste agregate, hidrocentrala de la Porţile de Fier nu ar fi existat astăzi. — Fără îndoială că fiecare judeţ are problemele sale specifice. Ne interesează care este experienţa dv. în această vastă şi nobilă muncă cu masele ? — In primul rînd nu întreprindem nimic fără a avea avizul maselor, adevăraţii creatori de bunuri. Cine poate cunoaşte mai bine adevăratele probleme ale uziriei decît cei care lucrează nemijlocit în ea ? De aceea angajamentele întreprinderilor sunt expresia hotăririi muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor şi nicidecum a directorilor sau a cadrelor de la judeţ. Ei sunt adevăraţi autori ai depăşirilor de plan, ai fiecărei realizări în parte. Este firesc deci ca odată cu răspunderea lor să crească posibilităţile de a contribui direct la conducerea treburilor întreprinderii, la luarea deciziilor. Prezenţa lor în consiliile oamenilor muncii nu este un simplu act de complezenţă ci, din contră, o participare directă, activă. Muncitorul de astăzi nu mai este un simplu executant, ci o prezenţă vie, un creator de idei. Convorbire cu ing. Trandafir Cocîrlă, prim-secretar al Comitetului judeţean Caraş-Severin al P.C.R., preşedintele Comitetului Executiv al Consiliului popular judeţean . Este ştiut că adunările generale ale salariaţilor joacă un rol important în atragerea maselor la rezolvarea problemelor întreprinderii. Cum aţi procedat dv. pentru a creşte eficienţa acestor adunări ! ? Atunci cind nu intervine formalismul, aceste largi sfaturi muncitoreşti sunt realmente de un mare folos pentru producţie. Noi am obişnuit oamenii să spună deschis ce îi frămîntă fără menajamente. Desfiinţarea oricărei bariere din calea propunerilor formulate de oamenii muncii nu poate decît să ajute producţia. Acest lucru impune o studiere amănunţită a fiecărei propuneri şi implicit o rezolvare neîntîrziată. Aş vrea să precizez că nu sîntem cîtuşi de puţin adepţii unui număr cit mai mare de propuneri. Ne interesează nu cantitatea, ci profunzimea, aportul lor de gîndire. — Care este, din acest unghi de vedere menirea cadrelor de conducere ? — Tocmai să stimuleze acest vast tărîm creator, să fie adevăraţi catalizatori, să le valorifice cu discernămînt. Sub nici o formă nu este cazul să confecţionăm nişte măsuri rupte de realităţile concrete ale producţiei. O altă îndatorire a cadrelor de conducere din economie este să orienteze în permanenţă busola spre problemele cele mai importante şi actuale, să nu piardă vremea cu lucruri minore, neesenţiale şi să vizeze tot timpul problemele de perspectivă. — Aţi putea să ne oferiţi citeva exemple ? Ion Medoia corespondentul „României libere" (Continuare in pag. a 3-a) CONTROLUL OBŞTESC ÎN LUPTA CU PASIVITATEA Extinzîndu-şi considerabil aria de investigaţie, echipele de ■controlul obştesc"din cadrul sectorului 1 din Capitală controlează in prezent peste 1 000 de unităţi producătoare de bunuri de consum, de comerţ alimentar, şi alimentaţie publică, unităţi medico-sanitare, creşe, grădiniţe, institute de ocrotire, instituţii de cultură. Amintind toate acestea, nu încercăm să facem un bilanţ cu doar o succintă prezentare a numărului şi diversităţii mari aie acestei activităţi, pentru a explica în continuare faptul, deseori constatat că, în pofida acestui mare volum de muncă, numeroase echipe sunt nevoite să revină de mai multe ori, în răstimpul unei luni, la aceeaşi unitate. Şi asta pentru că, deşi soluţiile şi propunerile făcute sunt judicioase, în strictă conformitate cu dispoziţiile legale, neregulile şi deficienţele sunt menţinute cu încăpăţînare. Astfel, din cele peste 200 de propuneri şi soluţii oferite de echipe, în ultima perioadă au fost luate în consideraţie mai puţin de jumătate. Faptul ar trebui să pună pe ginduri pe toţi cei care răspund de bunul mers al unităţilor vizate. Iată de altfel ce constatăm însoţind cîteva echipe de control obştesc. La restaurantul „Perla-1 au fost găsite o kg de carne alterată, care a fost scoasă din consum numai la intervenţia hotărîtă a echipei de control obştesc. La restaurantul Pădurea Bălteasa, barmanul Nicolae Grozescu nu ţine evidenţa la zi, pentru a împiedica efectuarea unor sondaje şi controale. Multe dintre sesizările consumatorilor, aflate în condica de sugestii şi reclamaţii, nu au fost aduse la cunoştinţa conducerii întreprinderii. La restaurantul „Podgoria“, responsabilul Vasile Enache a decupat pur şi simplu din condică, fila în care erau consemnate diferitele nemulţumiri exprimate de consumatori. Aşa se explică şi faptul că salariaţii unităţii îşi permit să încalce, cu bună- ştiinţă, normele generale de comerţ , ospătarele ignoră normele de igienă şi au atitudini necuviincioase faţă de consumatori, barmanul vinde băuturile sub gramajul corespunzător etc. La magazinul „Aroma“ de pe Bd. Magheru, în plin centrul Capitalei, la bar paharale şi ceştile în care sunt serviţi consumatorii sunt murdare, iar condica de prezenţă este semnată doar de doi salariaţi. Tot pe Bd. Magheru, la Centrul de pîine 314, lipsa de grijă pentru igienă se face simţită la tot pasul. Situaţii asemănătoare intîlnim şi la magazinele şi atelie- Mihai Suliman (Continuare in pag. a 2-a) Tovarâşului GERONIMO ARNEDO ALVAREZ Secretar general al Partidului Comunist din Argentina BUENOS AIRES Cu prilejul celei de-a 75-a aniversări a zilei dv. de naştere, Comitetul Central al Partidului Comunist Român vă adresează un cald salut, tovărăşesc Şi cele mai cordiale felicitări, împreună cu urările noastre de sănătate, viaţă îndelungată şi succes în activitatea ce o desfăşuraţi în conducerea Partidului Comunist din Argentina. Reafirmăm şi cu acest prilej convingerea noastră că relaţiile de prietenia şi colaborare tovărăşească statornicite între P.C. Român şi P.C. din Argentina se vor dezvolta, în continuare, în interesul ambelor partide şi popoare, al cauzei unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, al tuturor forţelor antiimperialiste. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Excelenţei Sale Domnul SALEM ROBAYA ALI Preşedintele Consiliului Prezidenţial al Republicii Democratice Populare a Yemenului ADEN Cu ocazia Zilei naţionale a Republicii Democratice Populare a Yemenului, adresez Excelenţei Voastre sincere felicitări şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de progres şi prosperitate poporului dumneavoastră. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnul ALI NASSER MOHAMED Prim-ministru al Republicii Democratice Populare a Yemenului ADEN Cu ocazia Zilei naţionale a ţării dumneavoastră, vă rog să primiţi cele mai calde felicitări şi urările mele cordiale de sănătate şi fericire personală, de noi succese poporului Republicii Democratice Populare a Yemenului in dezvoltarea economică şi socială a ţării, îmi exprim convingerea că bunele relaţii dintre ţările şi popoarele noastre se vor dezvolta continuu, în interesul şi avantajul reciproc. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniștri ai Republicii Socialiste România