România Liberă, octombrie 1972 (Anul 30, nr. 8690-8715)

1972-10-14 / nr. 8701

Proletari din toate ţările uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Vreme frumoasă: RECOLTATUL SI SEMĂNATUL TREBUIE ACUM GRABNIC Pentru următoarele zile, meteorologii anunţă timp frumos. Este un lucru care nu poate decit sî-i bucure pe cei ce lucrează in agricultură. O dată cu ameliorarea simţitoare a vremii — restringerea in special a ariei precipitaţiilor şi creşterea tempe­raturii aerului in cursul zilei — ce creează condiţii, din cele mai prielnice, pentru a Încheia In cel mai scurt timp, CULESUL, SEMĂNATUL şi INSILOZATUL FURAJELOR. Timpul afectat lucrărilor agricole de toamnă — ca urmare a intemperiilor — s-a scurtat simţitor. Va trebui, deci, ca in intervalul scurt care a rămas la dispoziţie, să se efectueze o gamă largă de lucrări care, datorită suprapunerii, au ajuns toate să fie la fel de ur­­ gente. ■­ Apa continuă să băltească pe unele terenuri, in special in ju­deţele din Cimpia Dunării. De aceea evacuarea apelor trebuie să constituie, in continuare, în zonele respective una din princi­palele preocupări ale oamenilor muncii de pe ogoare. Antrenarea tuturor forţelor disponibile la săpat şanţuri şi canale, instalarea utilajelor de pompare şi asigurarea funcţionării lor neîntrerupt­ va permite ca, intr-un timp scurt, apele să se scurgă. Se va pu­tea, astfel, lucra mai rapid la recoltarea produselor şi se vor crea condiţii ca, prin zvîntarea terenului, să se treacă şi aici la semănat. In Încheierea acestui scurt comentariu agrar, publicăm datele ÎNCHEIATE centralizate ieri la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor privind stadiul lucrărilor agricole, date din care rezul­­tă necesitatea urgentării recoltatului, insăminţărilor şi însiloza­­tului. RECOLTAREA d­in I.A.S. : porumb — 34 la sută, cartofi — 32 la sută, orez — 24 la sută și struguri — 91 la sută. Recoltarea în C.A.P. : porumb — 33 la sută, sfecla de zahăr — 43 la sută, cartofi 66 la sută, orez — 13 la sută, struguri — 92 la sută. IN­­SAMINTARILE in I.A.S. : orz 53 la sută, grîu — 10 la sută. Insămințările in C.A.P. : orz 50 la sută, grîu — 12 la sută. IN­­SILOZAREA : I.A.S. — 92 la sută, C.A.P. — 41 la sută. Pentru grăbirea semănatului, lucrare care este mult întîrziată, se recomandă ca, acolo unde este cazul, să se reamplaseze cul­tura, urmărindu-se să se însămințeze toate terenurile pe care pot intra imediat maşinile. Este indicat ca, in condiţiile de umi­ditate din toamna aceasta, pregătirea terenurilor să se facă cu discurile şi să se ataşeze greutăţi la maşini pentru ca seminţele să fie îngropate la adîncimea corespunzătoare. Unităţile agrico­le au datoria să-şi organizeze în aşa fel activitatea, incit să fo­losească la întreaga capacitate toate maşinile şi să lucreze şi in timpul nopţii. Este limpede că, în toate judeţele, in fiecare uni­tate agricolă se cere ACUM un efort maxim pentru terminarea tuturor lucrărilor, cit mai repede posibil. Cinci tone de aur intr-o noapte cumva fara timp întinderile de porumb îşi îm­part egal tulpinele cu apa.’ Ima­gini de­ un dramatism mocnit, emoţii îngrijorate. Nu departe, cineva a prins la rădăcina unei plante un peşte zdravăn. Oa­menii fac glume, ne întrebăm prin ce hăţişuri va fi ajuns aici. Da, este un peşte dolofan, după el vin alţii, lanul de porumb s-a preschimbat în baltă, îmi pare că nişte resorturi tăinuite, care dau curgere firească anotimpu­lui s-au dereglat absurd.« Aproape fără mişcare, pe dea­supra stăruie norii a căror gro­sime, după cum îmi spune un specialist, are nici mai mult, nici mai puţin de paisprezece kilo­metri. Paisprezece kilometri de apă­ment, şi rostogolindu-se mărunt parcă peste nervii cîmpurilor încoro­nate de rod. Rod de an bogat, dacă ... Numai în două luni, a plouat cu­ plouă în mod obişnu­it vreme de un an, adică în me­die cam patru sute cincizeci de litri pe metru pătrat. Prin po­rumbul întins pe un kilometru, şi cu marginile de şase sute de metri, umblă în voie gîştele Apa atinge boabele din pănuşi... Aflu că o astfel de toamnă re­vine cam la o sută de ani odată. Iar oamenii sunt pregătiţi pentru anotimpuri normale. In aceeaşi măsură însă, am cunoscut aici, unde mă aflu acum, nu numai cîmpurile aşa cum n-au fost ele niciodată, dar şi ceea ce, in aceste zile, am auzit numindu-se cu obstinaţie, şi poate că cuvin­­tul în sine este neincăpător, el nu acoperă, în realitate, străda­nia oamenilor de a salva recolta, de a face totul pentru a scoate din apă şi din neprielnicia cea­surilor cu­ mai multe roade. A­­şadar, cuvîntul eroism, mi se pare, aici la Glodeanu-Siliştea, în judeţul Buzău, o noţiune prea calmă ... S-a început tatonarea terenu­lui. După ce mai înainte au fost puse la punct o seamă de tre­buri cel puţin ciudate, aprovi­zionarea cu cizme de cauciuc cit mai înalte (depozitul magazinu­lui din comuna a fost gonit, cu saci de plastic şi, cite un rînd de haine uscate date în păstrare cit mai aproape de locul unde oamenii aveau să intre cu un tractor şi o remorcă. Pe la ora zece a început asaltul întinderii de porumb (mai bine zis a la­cului). Vreo douăzeci de bărbaţi şi femei înaintau în zarea cenu­şie, porumbul începu să umple Ion Ţugui (Continuare in pag. a 3-a) Sentimentul solidarităţii Mîhnea Gheorghiu O planetă nervoasă a tra­versat acest semn al anului, nostru. Raza soarelui, floarea soa­relui, — refrenul cintecului nostru din vechime revine pe buzele bătrinilor şi ale copiilor, aproape ca intr-o horă, după ce supărarea şi spaimele au trecut. O mile­nară tovărăşie cu anotimpu­rile a deprins Ţara cu gin­dul că „după ploaie şi fur­tună vine iarăşi vremea bu­nă" Pentru că trăsătura ca­racteristică a spaţiului şi timpului românesc a fost „vremea bună“, chiar în veacurile de restrişte cind se afla „bietul om sub vremi“. A fost speranţa. Odată potolită furia rece absurdă a elementelor naturii, — mult mai puţin nebună totuşi şi mai puţin distrugătoare decit urgia pe care Ţara a înfruntat-o cu izbindă în vara lui ’70 —, acum anotimpul dulce al tradiţionalei Recolte revine, domesticit, invitindu-ne, la muncile cunoscute, la mun­cile noastre fireşti, doar cu ceva mai multă grabă şi cu osirdie mai multă. Rănile pămintului se vor usca la lumina soarelui şi la căldura inimii celor ce-l muncesc. Pagubele se vor recupera, cu dirzenia şi ero­ismul mereu nedesminţit al acestei naţiuni. Suferinţele vor fi uitate, oboseala va trece. Balanţa zodiei atîrnă mai greu către bir­e. Experienţa şi ştiinţa do­­bîndite cu eforturi şi sirgu­­inţă de oamenii noştri in acest ultim şi sbuciumat sfert de veac ne-au deprins (Continuare in pag a 2-a) Odată cu îmbunătăţirea vremii, într-o seamă de unităţi agricole din judeţul Tulcea s-a reluat — prin depistarea parcelelor mai zvintate — însăminţarea griului. Fină ieri, de pildă, cooperativele agricole din această parte a ţării au reuşit să însămânţeze aproape 30 la sută din suprafaţa prevăzută. In clișeu un instantaneu de la cooperativa din satul Izvoarele. Foto N. BUICA BRĂILA Apele Siretului (cu excepţia punctului Şendreni) şi Buzăului sunt în descreştere. Dunărea în creştere, dar nu prezintă nici un pericol. Datorită intervenţiei prompte a lucrătorilor, pe drumurile na­ţionale Brăila-Focşani şi Brăila- Rm. Sărat se circulă fără res­tricţii. Drumurile judeţene­­ Roşiori-Traian, Gulianca-Olă­­neasca, Gulianca-Salcia Tudor şi alte cîteva ce au fost afectate în unele porţiuni, au fost redate circulaţiei rutiere. Au fost re­făcute în general toate rupturi­le de şosea, precum şi podurile şi podeţele avariate. Legăturile te­lefonice au fost restabilite. Activitatea pe ogoare conti­nuă. Principala grijă o constituie strîngerea recoltei. La coopera­tiva agricolă de producţie din Gura Călmăţui, unde sunt circa 40 hectare cu porumb inundate, recoltarea se face cu ajutorul bărcilor. Aceeaşi grijă pentru re­coltă există şi în unităţile agri­cole din Măxineni, Corbu Nou, Corbu Vechi şi altele. GORJ Apele rîurilor Gilort, Bistriţa, Tismana şi Amaradia au scăzut sub cotele de atenţie. Jiul se menţine totuşi la cota de aten­ţie în aval de sistemul hidroteh­nic Rovinari. Se lucrează intens la evacuarea apelor de pe te­renurile cu exces şi la strînge­rea recoltei. Sătenii din Bră­neşti, care cu o zi în urmă­ l-au avut în mijlocul lor pe secreta­rul general al partidului, au continuat să amenajeze canale de scurgere a apei. In carierele de lignit Gîrla şi Tismana (din bazinul Rovinari) se evacuează apa, sterilul adus de ape, se curăţa utilajele. Le­găturile telefonice sunt restabi­lite cu toate localităţile. Reţeaua de iluminat electric a fost re­parată. Pe toate drumurile naţionale se circulă fără restricţie. Se lu­crează la refacerea terasamen­­telor la drumuri. Podul pe dru­mul Albeni-Benge­şii Ciocadia a fost reparat. S-a redat traficului rutier şi drumul Tg. Jiu — Pe­troşani. GALAŢI Pe rîul Bîrlad, debitul este în scădere (cu 13 cm în 24 de ore), dar apele mai sunt încă mari. Siretul, cu scăderi mai e­­vidente în sectorul Cosmeşti- Lungoci şi mai uşoare în zona de vărsare. Dunărea, în creşte­re, însă sub cota de aten­ţie. Peste tot se acţionea­ză pentru înlăturarea efecte­lor inundaţiilor. Forţe impor­tante lucrează pentru scoaterea recoltei de pe cîmp din zonele afectate. S-au refăcut porţiunile de drumuri deteriorate de ape Sunt refăcute podurile de la Băneasa, Rogojeni şi altele. Le­găturile telefonice sunt restabi­lite. PRAHOVA Timp frumos. Cooperatorii şi mecanizatorii sínt pe cîmp. De trei zile între 5-6000 salariaţi din întreprinderi şi elevi ajută la recoltare. La staţiunile pen­tru mecanizarea agriculturii s-au organizat schimburi prelungite. O sută de mecanizatori din în­treprinderile industriale sunt gata să pornească la însămînţă­­ri. Se lucrează la refacerea dru­murilor şi podurilor. La Posada, s-a restabilit circulaţia şi pentru autocamioane. La U.E.I.L. Cim­­pina şi fabrica de cherestea Te­lega, halele gaterelor au fost puse în funcţiune. La schela Boldeşti zece echipe de munci­tori au reparat conductele de ţiţei, apă şi gaze. Sondele au reintrat în producţie. La Comar­nic, s-au luat măsuri pentru reamplasarea celor zece case a­­variate şi pentru asigurarea ma­terialelor necesare în vederea reparării altora care au fost parţial afectate. VÎLCEA La Budeşti, unde apele Sta­nicului au avariat podul, cons­tructorii hidrocentralei de pe Olt au amenajat un pasaj de trecere din tuburi de beton cu diametru mare, pentru mijloa­cele de transport care aprovi­zionează şantierul cu materiale. Paralel, se lucrează la refacerea podului, se toarnă beton la ca­pete şi se lucrează la digu­rile de pe maluri, astfel ca pînă luni podul să fie dat cir­culaţiei. Se lucrează şi la refa­cerea podului de lemn distrus de ape. In plină reconstrucţie, se află şi podul de pe Valea Topo­­logulu­i, care leagă localităţile Galicea şi Drăgoieşti. De ieri, se circulă normal pe podul de peste Valea Pecena, care lea­gă localitatea cu­ acelaşi nume, de Sireneasca. Pe Lotru, echi­pele de intervenţie au restabilit legăturile telefonice cu Voinea­­sa. La Olăneşti, unde ploile abun­dente au provocat alunecări de teren, s-a trecut la refacerea caselor avariate. S-au şi săpat fundaţiile noilor locuinţe ce se vor ridica în această sâptămînă într-o zonă ferită de calamităţi, unde familiilor sinistrate li s-au oferit loturi. DÎMBOVIŢA Cele 22 de sonde ale schelelor Tîrgovişte, Titu şi Moreni pro­duc normal ; cele trei conducte de ţiţei care au suferit unele avarii au fost reparate ; reţelele electrice au fost refăcute ; linia ferată Titu — Tîrgovişte — Pu­cioasa a fost redată circulaţiei. Se lucrează intens la remedie­rea conductei de gaze care apro­vizionează platforma industria­lă a oraşului Fieni. Toate uni­tăţile economice afectate de i­­n­undaţii lucrează în prezent la întreaga lor capacitate. Se lu­(Continuare in pag. a 3-a) JL C/ H M #/ ft *'»• rt/ VIAŢA SI MUNCA REINTRĂ IN NORMAL u­mim FARURILOR, PE CIMP In raza consiliului intercoo­­peratist Huşi sunt cinci unităţi — Corni, Huşi, Lunca Banului, Pogăneşti şi Stănileşti. Aici executarea lucrărilor agricole este destul de avansată , la pre­gătirea terenului pentru însă­­minţări realizările sunt de pes­te 80 la sută, la semănatul griului — între 12 şi 42 la sută, la recoltat porumb — intre 20 şi 35 la sută, la însilozări — intre 50 şi 90 la sută, iar re­coltatul strugurilor şi legume­lor s-a încheiat şi aceasta în condiţiile climatice cunoscute. Dacă rezultatele sunt cele ară­tate, faptul se datoreşte parti­cipării masive a cooperatorilor la lucru, marilor eforturi pe care le-au depus. Practic, aici ziua de lucru începe noaptea şi se termină tot noaptea. Vre­mea contează mai puţin. La cooperativa agricolă din Huşi, vn­­ pauzele între ploi,, s-au se­mănat 175 ha cu griu. — Cind prindem o zi bună o folosim din plin, ne spune in­ginerul şef al unităţii, Filomela Dumitrescu. Ieri a fost o ast­fel de zi. Pina seara la ora 20 am semănat 40 de hectare. A­­veam de gînd să facem noapte albă. Dar a venit ploaia. Dacă am avea şase zile fără apă de sus... — Acum, ce se lucrează ? Eugen Sasu (Continuare in pag. a 3-a ) Consultarea cu masele, la baza realizărilor noastre — Tovarăşe prim secretar, te­ma convorbirii noastre o cu­noaşteţi : potenţialul creator al maselor, contribuţia lor la rea­lizarea valorilor materiale şi spirituale. —, Aş vrea să pornim de la faptul că tot ce are drept autor o colectivitate este trainic, via­bil. Gîndiţi-vă la orice sferă de activitate doriţi, şi îmi veţi da dreptate. Munca colectivă în­seamnă forţă, vitalitate, înseam­nă un plus de inteligenţă crea­toare. Pentru o turbină de 178 MW de pildă, fabricată aici, la Reşiţa, au trebuit mii de piese şi subansamble. Dacă fiecare muncitor şi inginer nu ar fi in­vestit inteligenţa sa creatoare în aceste agregate, hidrocentrala de la Porţile de Fier nu ar fi existat astăzi. — Fără îndoială că fiecare judeţ are problemele sale spe­cifice. Ne interesează care este experienţa dv. în această vastă şi nobilă muncă cu masele ? — In primul rînd nu între­prindem nimic fără a avea avi­zul maselor, adevăraţii creatori de bunuri. Cine poate cunoaşte mai bine adevăratele probleme ale uziriei decît cei care lucrea­ză nemijlocit în ea ? De aceea angajamentele întreprinderilor sunt expresia hotăririi muncito­rilor, inginerilor şi tehnicienilor şi nicidecum a directorilor sau a cadrelor de la judeţ. Ei sunt adevăraţi autori ai depăşirilor de plan, ai fiecărei realizări în parte. Este firesc deci ca odată cu răspunderea lor să crească posibilităţile de a contribui di­rect la conducerea treburilor în­treprinderii, la luarea deciziilor. Prezenţa lor în consiliile oame­nilor muncii nu este un simplu act de complezenţă ci, din con­tră, o participare directă, ac­tivă. Muncitorul de astăzi nu mai este un simplu executant, ci o prezenţă vie, un creator de idei. Convorbire cu ing. Trandafir Cocîrlă, p­rim-secretar al Comitetului judeţean Caraş-Severin al P.C.R., preşedintele Comitetului Execu­tiv al Consiliului popular judeţean . Este ştiut că adunările ge­nerale ale salariaţilor joacă un rol important în atragerea ma­selor la rezolvarea problemelor întreprinderii. Cum aţi procedat dv. pentru a creşte eficienţa a­­cestor adunări ! ? Atunci cind nu intervine formalismul, aceste largi sfa­turi muncitoreşti sunt realmen­te de un mare folos pentru pro­ducţie. Noi am obişnuit oamenii să spună deschis ce îi frămîntă fără menajamente. Desfiinţarea oricărei bariere din calea pro­punerilor formulate de oamenii muncii nu poate decît să ajute producţia. Acest lucru impune o studiere amănunţită a fiecă­rei propuneri şi implicit o re­zolvare neîntîrziată. Aş vrea să precizez că nu sîntem cîtuşi de puţin adepţii unui număr cit mai mare de propuneri. Ne in­teresează nu cantitatea, ci pro­funzimea, aportul lor de gîndi­­re. — Care este, din acest unghi de vedere menirea cadrelor de conducere ? — Tocmai să stimuleze acest vast tărîm creator, să fie adevăraţi catalizatori, să le valorifice cu discernămînt. Sub nici o formă nu este cazul să confecţionăm nişte măsuri rupte de realităţile concrete ale producţiei. O altă îndatorire a cadrelor de conducere din economie este să orienteze în­ permanenţă bu­sola spre problemele cele mai importante şi actuale, să nu piardă vremea cu lucruri mino­re, neesenţiale şi să vizeze tot timpul problemele de perspec­tivă. — Aţi putea să ne oferiţi ci­teva exemple ? Ion Medoia corespondentul „României libere" (Continuare in pag. a 3-a) CONTROLUL OBŞTESC ÎN LUPTA CU PASIVITATEA Extinzîndu-şi considerabil a­­ria de investigaţie, echipele de ■controlul obştesc"din cadrul sectorului 1 din Capitală con­trolează in prezent peste 1 000 de unităţi producătoare de bunuri de consum, de­ comerţ a­­limentar, şi alimentaţie publică, unităţi medico-sanitare, creşe, grădiniţe, institute de ocrotire, instituţii de cultură. Amintind toate acestea, nu în­cercăm să facem un bilanţ cu doar o succintă prezentare a nu­mărului şi diversităţii mari aie acestei activităţi, pentru a ex­plica în continuare­­ faptul, deseori constatat că, în pofida acestui mare volum de muncă, numeroase echipe sunt nevoite să revină de mai multe ori, în răstimpul unei luni, la aceeaşi unitate. Şi asta pentru că, deşi soluţiile şi propunerile făcute sunt judicioase, în strictă con­formitate cu dispoziţiile legale, neregulile şi deficienţele sunt menţinute cu încăpăţînare. Ast­fel, din cele peste 200 de pro­puneri şi soluţii oferite de echi­pe, în ultima perioadă au fost luate în consideraţie mai puţin de jumătate. Faptul ar trebui să pună pe ginduri pe toţi cei care răspund de bunul mers al uni­tăţilor vizate. Iată de altfel ce constatăm în­soţind cîteva echipe de control obştesc. La restaurantul „Perla-1 au fost găsite o kg de carne al­terată, care a fost scoasă din consum numai la intervenţia ho­tărîtă a echipei de control obş­tesc. La restaurantul Pădurea Bălteasa, barmanul Nicolae Gro­­zescu nu ţine evidenţa la zi, pentru a împiedica efectuarea unor sondaje şi controale. Multe dintre sesizările consumatorilor, aflate în condica de sugestii şi reclamaţii, nu au fost aduse la cunoştinţa conducerii întreprin­derii. La restaurantul „Podgo­ria“, responsabilul Vasile Ena­­che a decupat pur şi simplu din condică, fila în care erau con­semnate diferitele nemulţumiri exprimate de consumatori. Aşa se explică şi faptul că salariaţii unităţii îşi permit să încalce, cu bună- ştiinţă, normele generale de comerţ , ospătarele ignoră normele de igienă şi au atitudini necuviincioase faţă de consu­matori, barmanul vinde băutu­rile sub gramajul corespunzător etc. La magazinul „Aroma“ de pe Bd. Magheru, în plin centrul Capitalei, la bar paharale şi ceştile în care sunt serviţi con­sumatorii sunt murdare, iar con­dica de prezenţă este semnată doar de doi salariaţi. Tot pe Bd. Magh­eru, la Centrul de pîine 314, lipsa de grijă pentru igienă se face simţită la tot pasul. Situaţii asemănătoare intîl­­nim şi la magazinele şi atelie- Mihai Suliman (Continuare in pag. a 2-a) Tovarâşului GERONIMO ARNEDO ALVAREZ Secretar general al Partidului Comunist din Argentina BUENOS AIRES Cu prilejul celei de-a 75-a aniversări a zilei dv. de naştere, Comitetul Central al Partidului Comunist Român vă adresează un cald salut, tovărăşesc Şi cele mai cordiale felicitări, împreună cu urările noastre de sănătate, viaţă îndelungată şi succes în activita­tea ce o desfăşuraţi în conducerea Partidului Comunist din Argen­tina. Reafirmăm şi cu acest prilej convingerea noastră că relaţiile de prietenia şi colaborare tovărăşească statornicite între P.C. Român şi P.C. din Argentina se vor dezvolta, în continuare, în interesul ambelor partide şi popoare, al cauzei unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, al tuturor forţelor antiimperialiste. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Excelenţei Sale Domnul SALEM ROBAYA ALI Preşedintele Consiliului Prezidenţial al Republicii Democratice Populare a Yemenului ADEN Cu ocazia Zilei naţionale a Republicii Democratice Populare a Yemenului, adresez Excelenţei Voastre sincere felicitări şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de progres şi prospe­ritate poporului dumneavoastră. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnul ALI NASSER MOHAMED Prim-ministru al Republicii Democratice Populare a Yemenului ADEN Cu ocazia Zilei naţionale a ţării dumneavoastră, vă rog să pri­miţi cele mai calde felicitări şi urările mele cordiale de sănătate şi fericire personală, de noi succese poporului Republicii Democra­tice Populare a Yemenului in dezvoltarea economică şi socială a ţării, îmi exprim convingerea că bunele relaţii dintre ţările şi po­poarele noastre se vor dezvolta continuu, în interesul şi avantajul reciproc. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniștri ai Republicii Socialiste România

Next