România Liberă, decembrie 1972 (Anul 30, nr. 8742-8768)
1972-12-01 / nr. 8742
Pagina a 2-a _ 7 decembrie 7972 1 decembrie 1918 — 1 decembrie 1972 Se împlinesc 54 de ani de cînd, la 1 Decembrie 1918, Marea Adunare de la Alba Iulia, exprimind hotărîrea întregii populaţii din Transilvania, a hotărît unirea pentru totdeauna a acesteia cu România. De atunci şi pină astăzi, 1 Decembrie se proiectează în conştiinţa opiniei publice româneşti ca un moment crucial al istoriei noastre naţionale. In cuvîntarea rostită cu patru ani în urmă, la adunarea în cadrul căreia s-a sărbătorit o jumătate de veac de la acest eveniment, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, arăta că actul de la 1 Decembrie 1918, încununînd năzuinţa seculară a poporului român, „a reprezentat o adevărată piatră de hotar în dezvoltarea României moderne". Ideea unităţii, a necesităţii logice a înlăturării barierelor vremelnice care separau pe românii din cele trei principate apare de timpuriu la noi şi îmbracă o multitudine de forme. înfăptuită temporar, de către Mihai Viteazul, unirea Munteniei, Moldovei şi Transilvaniei avea să dobîndească virtuţile unui simbol care a fascinat timp de veacuri minţile cele mai luminate ale poporului nostru. Marii cronicari moldoveni, învăţatul stolnic Cantacuzino, revin mereu asupra conceptului că „toţi de la Rim ne tragem“, aducînd în sprijinul acestei aserţiuni argumente pe cit de impresionante pe atit de convingătoare. O erudiţie cu drept cuvînt covârşitoare şi o nu mai puţin emoţionantă combativitate desfăşoară intru susţinerea acestui adevăr învăţaţii ardeleni Samuel Micu-Klein, Petru Maior, Gheorghe Şincai, Iorgovici şi alţii. Unul dintre punctele esenţiale ale programului revoluţiei de la 1848, care a izbucnit — fapt el însuşi extrem de semnificativ — aproape simultan în toate cele trei ţări române — invoca necesitatea imperioasă a înfăptuirii unirii, pe care un democrat revoluţionar de talia lui Nicolae Bălcescu, o vedea ca pe o condiţie a dobîndirii independenţei, a intrării naţiunii noastre „în posesia deplină a drepturilor sale naturale". Lupta pentru unire a înregistrat un prim şi hotărîtor succes la 24 ianuarie 1859, cînd prin îndoita alegere a lui Alexandru loan Cuza în Moldova şi in Muntenia, s-au pus bazele statului naţional modern român. Dar încă de pe atunci, exponenţii cei mai autorizaţi ai poporului nostru au văzut în această primă înfăptuire doar o etapă a procesului de desăvârşire a unităţii naţionale. Un moment, de asemenea memorabil, pe drumul înfăptuirii acestui deziderat naţional, l-a reprezentat războiul de la 1877—78, in urma căruia România s-a dobîndit, prin sîngele vărsat de fiii săi la Griviţa , şi la Plevna, la Rahova şi la Smîrdan, independenţa de stat. Dobîndirea neatîrnării a fost primită cu nespusă bucurie şi însufleţire de către masele din Transilvania care vedeau în acest fapt o prevestire a apropiatei lor eliberări. Făurirea unirii celei mari — cum a rămas consemnată in istorie — a devenit posibilă la sfirşitul primului război mondial, în condiţiile prielnice create prin victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, care proclamase cu fervoare dreptul naţiunilor la autodeterminare. Sub acest semn, sub semnul înlăturării dominaţiei străine, s-a încadrat şi lupta maselor populare de dincolo şi de dincoace de Carpaţi pentru alăturarea Transilvaniei la patria mumă. Acţiunile care s-au desfăşurat către sfirşitul anului 1918, au îmbrăcat un puternic caracter de masă. Este demn de subliniat că, la adunarea de la Alba Iulia, in afaracelor 1 228 de delegaţi, au luat parte peste 100 000 de oameni veniţi aici din toate colţurile Transilvaniei. Aceasta i-a conferit un caracter cu adevărat reprezentativ. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta în consecinţă că „formarea statului naţional unitar român nu este rezultatul unor înţelegeri încheiate la masa tratativelor, ci rodul luptei întregului popor". Nu putem să nu arătăm, în această ordine de idei, cât de important a fost în mişcarea pentru unirea Transilvaniei cu România rolul pe care l-au jucat proletariatul, mişcarea muncitorească şi socialistă. Documentele atestă legăturile strînse ce s-au statornicit între socialiştii din Principate şi cei transilvăneni, schimburile dese de delegaţii pe care le-au făcut, hotărîrea pe care şi-au exprimat-o de a lupta în comun pentru sfărîmarea odiosului jug habsburgic. Este elocvent faptul că in organul suprem de conducere al luptei de eliberare naţională — Consiliul naţional român central — Partidul social-democrat deţinea jumătate din numărul mandatelor. Unirea Transilvaniei cu România, cerinţă logică, obiectivă, a dezvoltării societăţii româneşti, înfăptuită prin voinţa maselor, a avut consecinţe dintre cele mai pozitive pentru dezvoltarea economicosocială a ţării, pentru accelerarea procesului ei de emancipare. Acestea ar fi putut să fie, desigur, şi mai pregnante dacă unirea s-ar fi înfăptuit în alte condiţii decît cele ale dominaţiei burgheziei şi moşierimii, clase incapabile să rezolve problemele cu care era confruntată societatea românească. Steagul luptei pentru realizarea dezideratelor de progres economic şi social, de democraţie şi socialism, ce animau clasa muncitoare, ţărănimea,, intelectualitatea, l-a preluat, incă de la constituirea sa. Partidul Comunist Român, a cărui luptă însoţită de atitea jertfe, a fost încununată prin înfăptuirea socialismului pe pămîntul românesc. Acum, cînd prăznuieşte împlinirea a 54 de ani de existenţă ca stat unitar, România se înfăţişează ca o ţară în plină construcţie socialistă, ca o ţară angajată ferm în opera grandioasă de dezvoltare şi modernizare a economiei, a structurilor sociale, de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Una dintre cele mai mari cuceriri o constituie rezolvarea problemei naţionale, pe baza politicii marxist-leniniste, profund principiale, a partidului nostru comunist. Pe acest temei, în virtutea legăturilor care s-au statornicit de veacuri in munca şi lupta comună, oamenii muncii ro, mâni, maghiari, germani şi de alte naţio-, nalităţi îşi unesc, într-o impresionantă unitate şi armonie, eforturile pentru înălţarea edificiului socialist al pa- | triei. Sărbătorim 1 Deceni- j brne intensificindu-ne I munca pentru realiza- rea angajamentelor a- j sumate in cinstea a- ■ propiatei sărbătoriri a 125 de ani de la proclamarea Republicii, died viaţă hotărîrilor istorice adoptate de către Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională a partidului. Sărbătorim 1 Decembrie ,uniţi sub steagul de luptă al partidului, înfăptuind intr-o indestructibilă frăţie politica lui înţeleaptă, deschizătoare de vaste orizorituri. (Urmare din pag 1) cem zilnic, navigînd in profesie, in idee, in îndrăzneala şi perseverenţa de buni cîrmaci pe „mişcătoare cărări“ ale timpului nostru. Fiecare dintre noi avem o Penelopă, ne luptăm cu cite un ciclop, ne frec pe sub ochi insule plutitoare, ne muşcă oarba neîncredere ori sintem încercaţi, într-un fel sau altul de amăgitoare chemări de sirenă. Important e că ştim să învingem numitele obstacole, pentru că, ce facem, în fond, respingem (precum Ulysse) cunoaşterea revelată, făgăduită de himere, dar acceptăm cunoaşterea cucerită. E sensul drumului (oricît de greu) şi al confruntării. E sensul puterii de navigator, al libertăţii însăşi, adică libertatea omului care înglobează necontenit in destinul personal imaginea patriei; mm este elementul care desăvirşeşte sinteza actelor lui de luptător cu asprimile şi capcanele vieţii, de înpătimat patriot, de integru om al Cetăţii. Şi mai e ceva de spus: noi, comuniştii, am înţeles în mod liber, nesiliţi de nimeni această atitudine civică fundamentală şi fără echivoc. Libertatea nu este o stare, pe care să o etalăm ca pe o cocardă ; libertatea este o putere cucerită. Cum este acest om al ţării, al patriei, al Republicii: nici sfînt (iezuitic şi puritan), nici mistic (întru credinţă înţepenită), nici profet (un hazard), nici fanatic (fără minte), nici volunta şi mi rist (alergător în pustiu), nici „bine temperat“ (lovitul de pasivitate); el este om al realului, un luptător prin definiţie, însufleţit de eroismul de a cuceri mereu şi a supune realitatea, de a-şi mări cunoaşterea cu preţul desăvîrşirii umane şi spre mai binele patriei. Este tocmai ce atit de plastic formula Sadoveanu intr-una din cărţile sale ultime, sugerind că — înspre desăvîrşire — fiecare dintre noi avem de străbătut „drumul spinos al înţelegerii Avem o mie şi una de motive să realizăm acest colocviu de sine intru confruntare cu patria, remember personal în ambianţa de gindire, de simţire şi voinţă unică a cetăţenilor României socialiste. Patria este un ocean de cunoaştere ; patria este adevăr ;patria este teritoriul nepereche, ce naşte dorul românesc; patria este un fluviu de curaj ; patria este luptă ; patria este răspundere ; patria este tăria de a nu asculta amăgitoare voci de sirene, care ne-ar putea pierde; patria este Mioriţa, adică „piciorul de plai şi gura de rai“; patria sunt părinţii prelungiţi în noi ; patria e flacăra nestinsă a inteligenţei naţionale; patria e drumul continuu spre noi înşine ; patria sunt rădăcinile triumfînd în coroana veșnic verde; patria e poporul român, stăpîn pe soarta sa. UNA PE ZI de MATTY — De ce m-ai trezit ! Tocmai visam că plecam acasă! Dacă ar fi păstrat judecata limpede... La o şedinţă a comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Prahova care a analizat activitatea de ocrotire a minorilor, s-a prezentat, printre altele, laborioasa muncă din 1972 a comisiei judeţene pentru supravegherea a trei minori care i-au fost încredinţaţi de către organele de miliţie. Ce făcuseră cei trei minori ? Primul a adunat nişte cartofi de pe tarlaua C.A.P. Valea Călugărească pină a ajuns la cantitatea... de 2 kg, iar ceilalţi doi (din altă comună) au strins nişte paie de griu de pe mirişte, pentru o saltea. Sigur că nu-i, frumos !— dar, păstrînd judecata limpede şi simţul proporţiilor, organele locale de miliţie ar fi trebuit să predea cazurile autorităţilor tutelare din comună. Aşa era logic dar ele au întocmit pe loc dosare şi le-au înaintat procuraturii ! Procuratura, fireşte, le-a respins (minorii erau sub 14 ani) şi le-a trimis comisiei pentru ocrotirea minorilor. Aceasta, potrivit procedurii, întocmeşte apoi propriile ei dosare, cheamă părinţii şi minorii, le pune in vedere faptele şi-i încredinţează, prin hotărire, propriilor lor părinţi pentru supraveghere. Laborioasă muncă şi îndelungată ! Primul „caz“ durează din 1969, iar al doilea din 1971 ! Valoarea pagubei este de... 2 lei la cartofi şi 27lei la paie, iar a dosarelor — să nu mai vorbim ! Hârtii, adrese, constatări, deplasări la judeţ etc. (AL. MIHAI — coresp. R.I.) Imaginea din fotografie, asemenea lucrurilor rare, n-o veţi descoperi prea uşor : e ascunsă printre blocurile din Intrarea Ion Şulea nr. 24. Tocmai de aceea a imortalizat-o şi cititorul Florin Oancea, ca să fie mai uşor de văzut pentru edilii sectorului IV. Zona verde are- Un soi de Noapte. Linişte. Pe cimp beznă şi nemişcare. Doar intr-un stufăriş două răsuflări: Mircea David, preşedintele C.A.Sf. Rogojeni, şi Constantin narată de locatari, prin munca lor şi pe banii lor, reflectă acum in imensele ei oglinzibălţi, cerul şi blocurile. Dar vînătoare Onase, primarul comunei Suceveni, (jud. Galaţi) au ieşit să se destindă după o şedinţă. Pîndesc mistreţii, fiecare gata pregătit să apese pe trăgaci. Mircea David pune a doua oară mina pe o armă de vinătoare, dar cu „indicaţiile“ primite tot la un braconaj . organizat intr-o seară cu inginerul Nicolae Miculescu şi tehnicianul Vasile Gherghişan de la Oficiul silvic Galaţi — se crede teribil ! Deodată, stufărişul se mişcă şi el, fericit că e primul care simte mistreţii, ridică arma şi trage. Dezorientat, Constantin Ona se trage şi el, în direcţia primei rafale. Şi-l răneşte grav pe colegul lui la ambele picioare. Pentru „performanţa“ vinătorească şi pentru braconaj, sesiunea Consiliului popular comunal Suceveni l-a destituit pe Onase din funcţia de primar, — dar cei care au înlesnit acest soi de tunătoare ce răsplată vor primi 7 (V. CHIURTU — coresp. R.I.) Smoală şi sacîz In cazul in speţă, smoală şi saciz înseamnă risipă şi degradare. Mai clar, la secţia din Cugir a Întreprinderii de industrie locală din Sebeş s-au achiziţionat 71 tone bitum, 45 tone smoală şi 6 tone saciz, necesare pentru bunul mers al producţiei. Ce s-a făcut cu aceste materiale ? —, cele 45 de tone de smoală s-au depozitat in curtea secţiei şi, din cauza caniculei de astă-vară, smoala s-a topit şi a curs prin curte. Tot acolo s-au depozitat in condiţii necorespunzătoare şi cele 71 tone de bitum, iar cele 6 tone de saciz au stat in lăzi descoperite la moara din Sibot. Şi la ciţi lăutari n-ar fi folosit sacizul ăsta ! (I. COJOCARU — coresp. R.l. Ecoul cotidienelor La nota „LEAPŞA SAU FRIPTA“ (R.l. nr. 879) in care sesizăm că, la trenul 312, vagoanele 2 și 3 au circulat fără lumină şi fără încălzire, directorul economic al Regionalei C.F.—Bucureşti, divizia tracţiune vagoane ne răspunde că : „La vagonul nr. 51,532040405514 regulatorul tranzistorial era defect, defecţiune ce nu se poate depista in corpul trenului cu ocazia reviziei tehnice la îndrumare neavînd posibilităţi pentru antrenarea generatorului. La vagonul 515320405944 papucul de la conexa laterală a lăzii de acumulatori era dezlipit, ceea ce a condus la întreruperea circuitului electric de alimentare a instalaţiei de iluminat şi Încălzit, fapt care ar fi putut fi remediat de revizia de vagoane Oradea cu ocazia reviziei tehnice la îndrumare. Aceste defecte, depistate la sosirea vagoanelor din cursă in data de 4.X. 1972, au fost remediate în aceeaşi zi şi vagoanele au fost date în exploatare“. Cum iarna-i lungă şi de-abia a început, rămine de dorit ca defecţiunile să apară cit mai rar — şi dacă de cele obiective trebuie să ne ferească norocul, măcar de cele subiective să ne ferească C.F.R-ul! Rubrică redactată de Pia Rădulescu COTIDIENE • COTIDIENE Nn vor poezie locatarii s-ar lipsi cu dragă inimă de asemenea poezie, preferind o prozaică dar foarte utilă reţea de scurgere a apelor. (P. IESEANU) In faţa machetei monumentului lui Mircea cel Bătrin, sculptorul Ion Jalea şi colaboratorii săi PRIMĂRIA PREZENTĂ ÎN FIECARE CARTIER (Urmare din pag. 1) dovedit deosebit de eficientă. Am constatat că prin acest procedeu dăm posibilitatea unui numărmai mare de oameni să se întâlnească cu reprezentanţii primăriei, să-şi spună părerile şi să fie lămuriţi pe loc, acasă, în cartierul lor, cu unele probleme pentru care altfel trebuiau să piardă timp venind până la primărie. Planurile şi acţiunile noastre sunt cunoscute astfel într-un termen mult mai scurt de întreaga populaţie a oraşului, ceea ce uşurează foarte mult munca de mobilizare la înfăptuirea obiectivelor gospodăreşti. Consultările acestea ne dau posibilitatea totodată să vedem dacă ceea ce am gîrndit, noi este bine sau nu, puţind săschimbăm, pe baza propunerilor cetăţenilor, din mers, anumite acţiuni sau măsuri. Aşadar, ne consultăm la faţa locului cu cetăţenii din cartier, le dăm răspunsurile pe loc, luăm măsuri de executare a unor lucrări edilitar-gospodăreşti ,solicitate. Oamenii au primit cu interes această iniţiativă a noastră şi ne ajută, prin participarea lor la aceste întilniri, să conducem cu competenţă şi responsabilitate, , treburile municipiului“. Astăzi se inaugurează la Tulcea monumentul M Mircea cel Bătrin Convorbire cu autorul lucrării, sculptorul Ion Jalea Dezvelirea monumentului de la Tulcea reprezentînd pe Mircea cel Bătrin ne-a prilejuit o discuţie cu autorul, maestrul Ion Jalea. — Aţi lucrat în ultimul timp la monumentul lui Mircea cel Bătrin. I-aţi consacrat un timp îndelungat şi, probabil, realizarea lui v-a pus o serie de probleme... — Voi lua parte la această inaugurare cu plăcerea cu care am realizat şi monumentul. Am lucrat mult la el fiindcă o statuie ecvestră nu se poate face decît cu studii îndelungate. Artistul trebuie să-şi cunoască foarte bine subiectul. Pentru mine, care am lucrat multe monumente publice de acest gen, a fost o preocupare foarte stăruitoare pe durata întregii mele activităţi. Sunt lucruri ce par uneori mai puţin importante, dar fără a căror cunoaștere nu se poate face o lucrare temeinică. — Presupun că personajul ales v-a atras în mod deosebit... — Personajul istoric reprezentat aici, Mircea cel Bătrîn,numit astfel, după cum se știe, nu printr-o raportare la vlrstă, ci in sensul de cel vechi, de primul dintr-o serie de domni Mircea, care au urcat la tronul Ţării Româneşti), m-a atras ca figură de mare patriot. El se intitula domn al Ţării Româneşti pină la Marea cea mare. Este una din raţiunile pentru care statuii i s-a găsit locul anume in Dobrogea. Trebuie să recunosc că m-a atras deopotrivă gîndul de a lucra pentru aceste locuri. Eu sînt născut în Dobrogea, am crescut acolo, sînt puternic legat de ea afectiv. — Sînteţi autorul a numeroase monumente istorice. Care consideraţi că este funcţia a-cestui tip de artă evocatoare a unor evenimente din trecut ? — Am avut totdeauna predilecţie pentru monumentele istorice care intresează şi au interesat în mod deosebit marele public de pretutindeni, publicul fascinat mereu de cercetarea trecutului şi care foloseşte trecutul pentru a-şi croi dimensiunea viitorului. Profit de acest prilej ca să exprim şi dorinţa mea ca artiştii, in special cei tineri să se gindească la rîndul lor la acest tip de sculptură. — Referindu-ne la multiplele implicaţii pe care prezenţa unei opere de artă în spaţiul public le presupune, cum vedeţi destinul artelor monumentale în actualitate ? — Amplasat într-un loc public, un ■ monument răspunde desigur, multor necesităţi. El este, în primul rînd, o prezenţă estetică, un mesager al frumosului şi funcţionează astfel pentru cei ce-l privesc. El este, de asemenea, in localitatea în care este plasat un insemn al culturii. Oamenii se bucură de acest punct care le înfrumuseţează mediul şi care vorbeşte, în acelaşi timp, interesului lor prin mesajul pe care-l conţine. Consider că este o datorie a artiştilor de a lucra asemenea opere, pentru că activitatea artistică trebuie să ţină cont de năzuinţele oamenilor şi să le răspundă. Artistul trebuie să se integreze, cu toată fiinţa sa. În mijlocul poporului, el trăieşte în mijlocul poporului şi este interpretul lui. Arta trebuie făcută pentru bucuria semenilor noştri, pentru a dărui tuturor frumosul. Alexandra Titu „Románia liberó”• Viitorii ingineri studiază direct în producţie (Urmare din pag. 1) oară, au realizat procesele tehnologice pentru reperele maşinii de rectificat care urmează a se realiza la .Urmna de maşini de rectificat aflată în construcţie , secţia de arhitectură a realizat proiecte privind studiile de sistematizare pentru diferite cartiere ale Clujului, precum şi lucrări de sinteză in protecţia mediului în zona Hunedoara, Călan, Deva, Simeria, sinteze care vor fundamenta ştiinţific soluţiile de sistematizare din aceste centre urbane. Alţi studenţi s-au integrat în grupa de proiectare a Institutului politehnic şi împreună cu cadrele didactice au executat proiecte pentru atelierele şcoală, pentru diverse obiective industriale, pentru hala comercială acoperită a municipiului Cluj. La nivelul Centrului universitar a luat fiinţă un centru de studii şi proiectări studenţeşti, care realizează contracte cu diferite unităţi privind studii de construcţii şi arhitectură. De altfel legătura cu producţia îmbracă forme multiple. — In ce sens ? — In sensul stabilirii unui flux informaţional de la institut către producţie şi invens. S-a organizat efectuarea unor stagii in producţie de către cadrele didactice, pe de o parte, pe de altă parte, institutul se bucură de aportul unor cadre cu munci de răspundere din diferite sectoare care prezintă studenţilor aspectele şi valorile recente ale domeniului pe care îl reprezintă. In plus, senatul şi consiliile profesorale , beneficiază de contribuţia unor reprezentanţi ai ministerelor, ai unităţilor economice şi ai municipiului Cluj, care prin participarea la dezbaterile problematicii majore din aceste foruri de conducere colectivă contribuie la asigurarea unei legături strînse între învăţămînt, cercetare şi producţie. înseşi temele proiectelor de diplomă sînt alcătuite pe baza propunerilor uzinelor : ele se referă la studiul unor procese tehnologice, la realizarea unor agregate şi utilaje, a unor obiective industriale şi social-culturale. — Institutul politehnic din Cluj este recunoscut ca un prestigios nucleu de cercetare. In acest domeniu cum se realizează legătura cu producţia ? Ea se desfăşoară in cadrul contractelor de colaborare cu uzinele, sub forma activităţii de proiectare, realizări de studii, asistentă tehnică, consultări. In 1972 s-au încheiat astfel de contracte in valoare 6,5 milioane lei. Rezultatele preocupării activităţii de cercetare ştiinţifică au dus la realizarea unor secţii industriale, a unor staţii-pilot, a unor linii tehnologice şi tehnologii noi, construcţii de prototipuri, proiectarea şi construcţia de obiective industriale după concepţie proprie. S-au realizat Fabrica de pulberi de fier pentru Industria sîrmei din Cimpia Turzii, linia de piese sinterizate, piese pentru maşini textile necesare uzinei „Unirea“-Cluj . Catedra de tehnologia construcţiilor de maşini a proiectat procese tehnologice pentru blocul finisor al laminorului de la uzina „Industria sârmei“-Cimpia Turzii iar Catedra de maşini şi utilaje de prelucrare la cald a realizat cercetări privind tehnologia fontei cu grafit nodular şi fonte speciale. In cadrul Facultăţii de construcţii s-au elaborat studii privind structuri spaţiale eficiente pentru acoperişuri, hale industriale, iar la Facultatea de electronică au fost finalizate teme cum sunt influenţa cîmpului magnetic asupra sistemelor biologice şi realizarea de injectoare pentru procese şi instalaţii de ardere. Aceste obiective vor face ca şi institutul nostru să contribuie la îndeplinirea planului cincinal in patru ani şi jumătate. — Care sint ultimele măsuri pe care le-a întreprins institutul in vederea integrării învăţămintului tehnic in producţie ? — Această nouă direcţie a fost limpede expusă de către secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu ocazia vizitei făcute la deschiderea anului universitar în institutul nostru, cînd s-a subliniat necesitatea deosebită a organizării laboratoarelor, a atelierelor, printr-o concepţie unitară, pe baza căreia să se realizeze o legătură strîrsă cu întreprinderile în scopul rezolvării operative şi eficiente a unor cerinţe apărute in industrie. Aceste indicaţii dau contur felului în care trebuie să se organizeze structura învăţămîntului superior tehnic. Realizările de pină acum trebuie să fie depăşite, astfel incit în învăţămint să-şi facă loc tot mai mult ideea că prezenţa nemijlocită a corpului didactic in producţie nu mai poate fi dimensionată in formele existente. In acest sens, facultăţile noastre se vor amplasa pe platforma industrială a judeţului Cluj, asigurindu-se laboratoare comune de învătămint şi cercetare, ateliere şi alte spatii de învătâmînt, integrate functional în activitatea uzinelor. In această etapă, cu sprijinul unităţilor de producţie, se vor integra ca funcţiuni ale invătămîntului activităţile de proiectare, de laborator şi practica în producţie ale secţiei de maşini şi utilaj de prelucrare la cald, la Uzina mecanică de material rulant. La uzina „Metalul roşu“, s-a integrat secţia de subingineri (curs seral) iar la „Sinterom" grupa de cercetare a Centrului de metalurgia pulberilor din cadrul catedrei de tehnologia metalelor. Acestor acţiuni le urmează altele, pentru a permite catedrelor de profil să fie integrate in unitățile industriale. MEMENTO TEATRE LILIACUL : Opera Româna (16 48 20), ora 19 30; TRAVESTI: Teatrul Na- • tional ... L. Caragia!«". sala Studio (15 15 53), ora 20 ; CONTELE DE LUXEMBURG : Teatrul de Operet â (14 80 11), ora 19.30 ; DAIE CARNAVALULUI : Teaitru! ..Lucia Sturdza Bulandra". saila din bd. Schitu Mgureanu (14 60 60), ora 20 si VALENTIN SI VALENTINA : ora 20 la sala Studio f12 44 16) ; NÂCNIC : Teamul de Comedie (16 64 60), ora 20 ; ADIO CHARLIE : Teatru! ,,C. I. Nottara“, sala * Mqghery • (15 93 02), ora 19.30 si O LUNA LA TARA : ora 20 la sala Studio ; DUPĂ CĂDERE : Teatrul Mic 05 65 881, ora 19.30; REVISTA ARE CUVTNTUL : Teatrul .,C. Torvase". scv la Savov (15 56-781. ora 19.30 si TRĂSNITUL MEU DRAG : ora 19.30 'a sadacfÎr» ralea-’ Viatdhei 174 (15 04 18) ; DANSUL MAIMUȚELOR : TeoW .Ion Vasilescu* rl2?7 4t'V ora 19.30; O NOAPTE FURTUNOASA si KlR 7.ULlAPTDI : Studioul de teatru I A.T.C. (15 72 59). o-a 20: NINIGRA SALIGRU : ora 15 si 17 Teatrul ,.Tăr4*riro". sola V c+oria (15 23 77). si TIGRISORUL PETRE : a-a 17 in SOVa Artidenva (16 14 92) : GHIOCEI, MARGAPITAPE : Ansamblul ..Rapsod,:a Român*" (12 13 00) o-a 19.30: CONCERT SIMFONIC : Ateneul Român. ora 20 : MUZICA DE CAMERA : Conservatorul ..Ciprian Ponribescu" la sala ,.G. Enescu“.. ora 20 CINEMATOGRAFE FRUMOS. ONEST. EMIGRAT TN AUSTRALIA : Patria (11 84 25), orale 9 - 11.30 — 14 — 16.30 -19 — 21.15 : MICUL OM MARE : Scoția (11 03 77), ores 8 30 — 11 — 13.30 — 16 — 18.30 — 21 ; BULEVARDUL ROMULUI : Bucresti 05 61 541, orele 8.30 — 11 — 13.30 — 16 — 18.30 — 21 ; Favorit (31 06 15), oele 9.30 — 12 — 15.30 — 18 — 20.00 : Mo Hem (73 71 01). orele 8.45 — Î1 — 13.30 — 16 — 18.30 — 21 : CAZUL MATTEI : Capitol HG 29 1 7). orele 9 — 11.15 - 13.30 - 16 - 18.30 — 20.45 : SECERA VTNTUL SALBATIC 1 Sala Palatului orele 17.15 — 20.15: Luceafărul (15 87 67) orele 8.30 — 11 — 13.30 — 16 — 18.30 — 21 : Festival (15 63 84) orele 8.30 - 11 - 13.30 16 — 18 30 — 21 : Feroviar (16 22 73). orele 8.45 — 11 — 13 30 — 16 - 18.30 — 21 : Melodia (12 06 88). orele 8.30 11 - 13.30 - 16, - 18.30 - 21 ; SAGEATA CĂPITANULUI ION . lumina 116 23 35).. orele 9 — 11.15 —• 13.30 _ 16 - 18 15 - 20.30 ; Morita •'(14 27 14). orele 9 — 11.15 — 13.30 — 15.45 - 18 - 20.15 . CU MIINILE CURATE : Central (14 12 24). orele 9 — 11.15 — 13.30 — 15.45 - 18.15 - 20.30 ; Volan 111 91 26). orele 9 — 11.15. — 13.30 — 16 — 18.15 — 20.30 ; Altora (35 04 66) orele 9 — 11.15 — 13 30 — 15.45 — 18 — 2045 ; Giulestî (17 55 46). orele 15.30 — 18 — 20.30 : NĂSCUT LIBER Timpurî Noi (15 61 10). orele 9.15—20.15 in continuare : MAREA HOINĂREALA ; Doina (16 35 38). orele 11 — 11.15 — 15.45 — 18.15 — 20.30. La ora 9.45 avca ram de desene animate centru cocii . Flacăra (21 35 40). orele 15.30 — 18 —20.15 ! FUGI. CA SA TE PRINDĂ ! Vlitoeuî (11 48 03). orele 16 — 18 - 20 , MARTIN TN AL NOUALEA CER Cotroceni (49 48 481; orele 15.30 — 17.45 — 20 i DRUM IN PENUMBRA Unirea (17 10 21) orele 15.30 — 18 — 20.15 i VACANTA LA ROMA ; Excelsior (18 10 88); orele 8.45 — 11 — 13.15 — 15.45 — 18.15 — 20.45 ; Gloria (22 44 01); orele 8 45 — 11 — 13.30 — 16 — 18.30 — 20.45 ; Tomis (21 49 46). orele 9 - 11.15 — 13.30 — 15.45 — 18.15 — 20.30 ; SFINTA TEREZA $1 DIAVOLII | Procesul 123 94 10). orele 15.30 — 18 — 20 ; FATA CARE VINDE FLORII Arta (21 31 86). orele 10 — 12.30 — 15 — 17.30 - 20 ; AM ÎNCĂLCAT LEGEA i Grivița (17 08 58) orele 9 — 11.15 — 13.30 — 16 - 18 15 - 20.30 ; Flamura (23 07 40). orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18.15 - 20.30 : ANONIMUL VENETIAN : lira (31 71 71); orele 10.30 — 12.30 AL TREILEA : Lira orele 15.30 — 18 — 20.15 : VAGABONDUL Ferentari (23 17 50); orele 9.30 — 12 . CHEIA : Ferentari, orele 15.30 — 17.45 - 20 ! FUGA BANATOASA : Floreasca (33 29 71); orele 15.30 - 18 - 20.15 ; Drumul Sării (3128 13). orele 16 — 18 - 20 , IN TRECERE FRIN MOSCOVA ; La romet (Bd. Bucurestii Noi nr. 166). orele 15.30 - 17.30 — 19.30 , A FOST ODATA UN POLITIST Bucea* 117 05 47). orele 15 45 — 18 —• 20.15 ; Popular (35 15 17). orele 15.30 — 18 - 20.15 ■ DAURIA I Cunaasî (49 21 15) orele 15.30 - 19 . , FERMA DIN ARIZONA Buzesti (15 62 79), orele 15.30 - 19 ; ELIBERAREA LUI L. B. JONES : Dacia (16 26 10) orele 9 — K.IS - 13.30 — 16 - 18.15 - 20.30 1 A VENIT UN SOLDAT DE PE FRONT : Rahova (23 91 00). orele 15.30 — 18 - 20.15 ; MANIA GRANDORII: Pacea (31 32 52), orele 15.45 — ÎS — 20 ÎMBLINZIREA FOCULUI Vitan 121 39 82), orele 15.30 - 19 * CREIERUL : Munca (21 50 97): orele 15.30 - 18 — 20.15 ; AVENTURILE UNEI PRINȚESE GERMANE LA CURTEA REGELUI SOARE: -Cosmos (35.19 15) orele 15.30.— 18 — 20 15; Cinemateca —sala Union (13 49 04); FARAONUL : orele 10 — 13 ; IDIOTUL : orele 16.30 - 18.45 ; VTRSTA SUPREMA : ora 21. TELEVIZIUNE Programul 1 9 : Telex ; 9.05 : Teleerciclopedie ; 9.50 : Torv Iordache la ţambal ; 10 : Curs de limbă geriană ; 10 30 : Comentariu la 40 de steme. Județul Maramureş ; 10.50 : Revista literară TV ; 11.20 : Filmul artistic : Rolul. Producţie a studiourilor poloneze. Regia Krzyszka Janussi ;ll 50 . Muzică populară de Georgeta Anghel ; 12 : Telegl'Ob : Kozara 30 ; 12.20 : . Pomenada duminicală“ ; 12.45 : Telejurnal ; 15 : Tenis ; 16.30 .■ Telescoala. Fizică. Legile gazelor. ^Literatură română. Ctitori de temelii ; 17.30 : Curs de limba engleză ; 18 : Atenti© la... neatenţie ; 18.30 : Loto ; 18.40 : Muzică populară cu Ion Dolănescu ; 18.50 : Teleconferința de presă ; 19.20 : 1 001 de seri ; 19.30: Teleiurnal ; 20 : Reflector ; 20.15 : Film artistic : Omicron. Scenariul si regia Uao Gregoretti în distribuţie : Renato Salvatore, Rose Mane Dexter, Franco Luzzi ; 21.35 : Universitatea TV. ; 22.10 : Imagini din Republica Africa Centrală : 22.20 : 24 de ore ; 22.45 : Tenis : Programul 2 20 . Delfinul Flipper ; 20.25 : Biblioteca pentru toţi ! 21.10 : Revista economică TV ; 21.25 : Un sfert de veac în muzica românească , 22.10 . Stadion : \