România Liberă, aprilie 1973 (Anul 31, nr. 8845-8869)
1973-04-01 / nr. 8845
PERMANENŢA SPIRITULUI REVOLUŢIONAR Partidul, clasa muncitoare, întreaga opinie publică românească au aniversat solemn trei momente care, printr-o coincidenţă, s-au plasat în prima parte a acestui an, momente revelînd tot atîtea date esenţiale ale evoluţiei mişcării noastre muncitoreşti : împlinirea a 125 de ani de la apariţia Manifestului Partidului Comunist, a unui sfert de veac de la congresul partidului unic al clasei muncitoare, a opt decenii de la construirea primului partid politic al clasei muncitoare din România. Manifestările care au avut loc au scos în evidenţă însă şi modul în care concepem noi folosirea învăţămintelor ce ni le pune la dispoziţie istoria, sensul pe care îl atribuim preluării şi îmbogăţirii tradiţiilor valoroase pe care ni le-au transmis ca pe un bun de seamă înaintaşii. Revelatoare sub acest aspect, cu implicaţii profunde în activitatea politicoideologică, în educarea comunistă a oamenilor muncii, este cuvîntarea rostită, la adunarea solemnă ce a avut loc cu ocazia celebrării a 80 de ani de la constituirea partidului politic al clasei muncitoare din România, de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, conducătorul partidului şi statului nostru. Ne aflăm în faţa unui document de o însemnătate hotărîtoare nu numai pentru aprecierea exactă a ideilor ce-i animau pe cei care se uneau intr-un partid al muncitorimii cu opt decenii in urmă, pentru zdrobirea orânduirii bazate pe exploatarea omului de către om, ci şi pentru a înţelege ceea ce ni se cere nouă azi, spre a fi la înălţimea răspunderii de constructori ai noii societăţi. „Evocînd astăzi luminoasa pagină scrisă în istoria luptei revoluţionare a proletariatului român în 1893 — arăta secretarul general al partidului — ...desprindem învăţăminte pentru viitor, dobîndim imbolduri şi mai puternice pentru a ne îndeplini în condiţii tot mai bune înaltele îndatoriri şi răspunderi ce ne revin faţă de poporul nostru în marea ctitorie a socialismului şi comunismului pe pămîntul României". Combustia care dădea incandescenţă cugetului şi faptei înaintaşilor, care-i oţelea în lupta dură ce trebuiau s-o desfăşoare împotriva burgheziei şi moşierimii, împotriva partidelor lor, a aparatului de represiune, acest fluid care-şi revendică dreptul la permanenţă, care trebuie să ne însufleţească şi pe noi în activitatea ce o ducem pentru edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, a fost şi rămînem spiritul revoluţionar. Explica atit de patetic şi atît de adevărat tovarăşul Nicolae Ceauşescu . „Revoluţionarii, socialiştii care s-au ridicat cu 80 de ani în urmă la luptă, nu puteau să aibă în faţa lor perspectiva victoriei imediate a socialismului dar ştiau că luptă pentru un ideal care trebuie să triumfe în România — şi pentru aceasta au jertfit totul ! Cu atît mai mult astăzi, cînd de noi depinde victoria mai rapidă a socialismului şi comunismului în ţara noastră, cînd de fiecare dintre noi depinde înfăptuirea programului partidului nostru comunist, comuniştii, revoluţionarii trebuie să fie gata să facă totul, fiecare la locul său de muncă, pentru victoria acestor idealuri, a acestor principii". Spirit revoluţionar înseamnă, astăzi, capacitate de dăruire, abiigaţie în îndeplinirea marilor obiective puse de către partid în faţa industriei, a agriculturii, a ştiinţei şi culturii, pentru accelerarea dezvoltării ţării, pentru modernizarea continuă a fizionomiei sale economice şi sociale, pentru traducerea în viaţă a programului de muncă şi luptă elaborat de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională a Partidului. „înfăptuirea marilor sarcini care ne stau în faţă — a arătat tovarăşul Nicolae Ceauşescu — impun cimentarea şi mai puternică a unităţii de monolit a întregului nostru partid, întărirea continuă a disciplinei unice pentru toţi membrii partidului, indiferent de locul pe care-l ocupă în societate, creşterea spiritului de răspundere, al fiecărui activist, al fiecărui comunist în lupta pentru traducerea în viaţă, pentru concretizarea în practică a liniei politice generale a partidului, a programului elaborat de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională". Spirit revoluţionar înseamnă dragoste neţărmurită faţă de patria noastră, faţă de partid şi societatea socialistă, conştiinţa că este necesar să-ţi subordonezi permanent propriile interese, intereselor mai largi ale colectivităţii. Relevînd eforturile mari şi constante pe care partidul le desfăşoară pentru ridicarea nivelului întregii activități Ion Pavelescu (Continuare in pag. a 3-a) Primiri la tovarăşul Nicolae Ceauşescu DR. KURT FICHTNER, VICEPREŞEDINTE AL CONSILIULUI DE MINIŞTRI AL R. D. GERMANE Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit sîmbată, 31 martie, pe dr. Kurt Fichtner, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Germane, preşedintele părţii ţării sale în Comisia mixtă guvernamentală de colaborare economică. La primire au participat tovarăşii Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Mihai Marinescu, primvicepreşedinte al Consiliului Central de Control Muncitoresc al Activităţii Economice şi Sociale, preşedintele părţii române în Comisia mixtă guvernamentală de colaborare economică. A luat parte, de asemenea, dr. Hans Voss, ambasadorul R.D. Germane la Bucureşti. Oaspetele a transmis, tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cald salut din partea tovarăşilor Erich Honecker, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G. şi Willi Stoph, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.D. Germane. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat să se transmită, tovarăşilor Erich Honecker şi Willi Stoph, urările sale cele mai cordiale. Manifestîndu-se satisfacţia pentru rezultatele actualei sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale de colaborare economică dintre Republica Socialistă România şi Republica Democrată Germană, în cursul convorbirii s-a exprimat dorinţa comună de a extinde şi diversifica, pe multiple planuri, raporturile de colaborare şi cooperare economică, şi s-a apreciat că există largi posibilităţi în acest sens. In contex, au fost examinate modalităţile concrete privind intensificarea şi adincirea cooperării, îndeosebi în domeniile industrial şi tehnico-ştiinţific, subliniindu-se hotărîrea reciprocă de a le pune în valoare, prin, eforturi conjugate, în interesul dezvoltării celor două economii, al construcţiei socialiste în Republica Socialistă România şi Republica Democrată Germană, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească, de înţelegere reciprocă. Ziariştii olandezi Aad van den Heuvel si René Sleven Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit, sîmbătă dimineaţa, pe Aad v in den Heuvel redactor de politică externă, şi René Sleven, şef de emisiune, la Societatea de radioteleviziune olandeză K.R.O. La primire au participat tovarăşii Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., şi Constantin Mitea, membru al C.C. alP.C.R., consilier al preşedintelui Consiliului de Stat. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat din interviu televizat ziariştilor olandezi. NOI TIPURI DE MOTOARE Recent, în cadrul fabricii de motoare electrice din Piteşti au fost asimilate şi introduse în fabricaţia de serie 3 noi produse. Este vorba de motorul electric de tip Ep-2 destinat acţionării ştergătoarelor de parbriz ale autocamioanelor şi autobuzelor „Roman“, motorul de tip 10 U 33-Ai 2, cu care vor fi echipate întrerupătoarele de joasă tensiune produse la „Electroaparataj“ Bucureşti şi de motorul MSI-1 R pentru maşinile de spălat rufe. Un nou record naţional de înaintare în subteran BAIA MARE (coresp. R.I. — R. Piciu). Ieri, în sectorul liba al întreprinderii de prospecţiuni şi explorări geologie Maramureş a fost sărbătorit un eveniment deosebit : un nou record naţional de înaintare în subteran, record realizat în întregime cu utilaje româneşti. In condiţii de rocă dură, înfruntînd puternicele viituri de apă, brigada condusă de minerul Ifrim Lázár, organizată in patru schimburi, a realizat pe un singur front de lucru o înaintare de 254 metri intr-o singură lună, începută în octombrie 1992, în scopul evacuării apelor subterane care blochează activitatea de explorare a rezervelor de la mina Valea Corbului, galeria măsoară în prezent 840 m. Vitezele înalte de avansare vor permite celor 20 de ortaci ai minerului Ifrim Lázár să ajungă așa cum s-au angajat la cota finală agalecare se află la metri de la intrare, cu trei luni înainte de termenul planificat. hei: 2.000 A' — ...Intr-un sens mai larg — ne spunea la începutul convorbirii noastre prof. dr. doc. AUREL NEGRILA, de la Institutul Agronomic din Capitală. — înseamnă să îmbogăţeşti patrimoniul naţional de mare valoare pe care îl reprezintă pomii, pomicultura. — Să concretizăm puţin această valoare.. — Valoarea pomilor... Pomul... Pomul la român înseamnă mult. — Există românesc ? vreun soi specific — Haite. Tuleu gras, de pildă. Este un soi de prun. Nu există nicăieri în altă parte a lumii. — Este bun . — Unul dintre cele mai bune soiuri de prun. Dar mai avem și cireșe, soiuri autohtone ! Boambe de Cotnari — foarte bune ; Pietroase de Leordeni — foarte bune ( Neagra lui Piţ, în bazinul Cisnădie — foarte bune.. Astea şi Încă altele, demonstrează că poporul nostru s-a ocupat de pomi dintotdeauna, s-a preocupat şi de selecţie, creînd soiuri care rivalizează cu cele mai bune din lume. O bună parte a populaţiei ţării — circa 2—3 milioane de oameni —, îşi cîştigă existenţa prin pomicultură. La aceştia se pot, adăuga oamenii industriei create şi dezvoltate pe baza fructelor şi a prelucrării lemnului... Vreau să vă spun ceva despre fructe. . — Sub aspectul valorii ? — Din mai multe puncte de vedere. Fructele erau conside- rate, cîndva, un desert. Astăzi, în dietetica modernă fructele sînt socotite, aş putea spune, alimente de bază. Este semnificativ câ în ţările cu standard de viaţă ridicat se consumă acum extrem de mult suc de fructe. Se cunoaşte, astăzi, efectul foarte bun şi importanţa pe care o au fructele pentru organismul uman, prin conţinutul de vitamine, săruri minerale, zaharuri uşor asimilabile şi unele substanţe peptice, care au rol stimulator în digestie. Se apreciază, potrivit studiilor de fiziologie şi medicină, că un om trebuie să consume zilnic, fructe sau derivate, în cantitate de 200—250 gr. De aici se porneşte şi la calculul producţiei necesare de fructe unui om într-un an. — Asta înseamnă cam... 70— 75 kg pe an . — Da. Deci, trebuie să ridicăm producţia de fructe. — Pe ce căi ? — Pe mai multe. Chiar acum participăm la o acţiune de masă „Săptămîna sădirii pomilor“.. Personal fac parte, ca şi alte cadre didactice din institutul nostru, ca şi unii studenţi din anul IV, din, brigăzile de asistenţă tehnică, repartizate în cele 8 sectoare ale Bucureştiului. Pentru că, nu-i totul să plantezi, oricum , trebuie să o facem bine, altfel prăpădim materialul săditor şi timpul în zadar. Trebuie să ne purtăm cu grijă cu arborii, sunt forme de viaţă, extrem de utile omului... încă ceva... La noi se cultivă pomi pe 430 000 de hectare. Dar avem 3,5 milioane hectare de terenuri în pantă. Prin tehnologia specifică, cultura de pomi combate cel mai bine eroziunea. Nu întîmplător în documentele de partid s-a reflectat preocuparea pentru zonarea pomilor pe coaste. Sunt extrem de multe locuri izolate, pante favorabile, de pînă la 20°, care nu sînt spălate de Şuvoaie. Avem atîtea locuri nefolosite, la sate şi oraşe... — De pildă... — Am fost în toamnă la Iaşi, pe şoseaua care străbate judeţele Vaslui, Iaşi. Ei bine, asta era în octombrie-noiembrie şi nu era săpată nici o curte, nici un pom sădit, şi sînt loturi mari, de pînă la 3 000 mp. La Văleni, în jurul unei cabane am făcut o grădină cu de toate, dar mai ales cu ceea ce susţineau unii localnici că nu merge în zonă , şi le-am demonstrat contrariu. Am făcut, apoi, o consfătuire acolo cu gospodarii şi eram pe punctul de a constitui o asociaţie de pomicultori. Asta acum doi ani. Cred, în exemplul personal. Am văzut efectele lui strălucite în judeţul, Buzău. Gospodarii de acolo au valorificat fiecare palmă de pămînt cu arbori, arbuşti şi altele. Ţi-e mai mare draguleseu, priveşti. La fel, în judeţul Argeş. Dar ce fac celelalte judeţe ? La o consfătuire cu organele judeţene am arătat că staţiunea experimentală pomicolă de la Tg. Jiu ţine la dispoziţia doritorilor 1 000 de puieţi de nuc, altoiţi. Câţi doritori s-au arătat să-i planteze ? Unul singur ! Tovarăşul Sandu. S-a sculat şi a spus: „Daţi-ne să sădim. Judeţul Olt,e gol de arbori. Sădim tot ce ne daţi să ne I. Butnaru (Continuare in pag. a 3-a) Sa sădeşti un pom înseamnă să intervii favorabil asupra vieţii... O echipă a Centrului de protecţia plantelor execută ultimele tratamente fitosanitare în livezile muscelene. Proletari din toate ţările, uniţi-vă COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE DE CE ESTE IMPORTANT SĂ SE INTENSIFICE RITMUL SEMĂNATULUI In relatarea noastră de ieri, privind desfăşurarea semănatului, am menţionat faptul că în prezent această lucrare a început in 33 de judeţe. La examinarea rezultatelor trebuie, fără îndoială, să ţinem seama că, in acest an, drepia de vest şi nordul Transilvaniei au beneficiat de avantajul unei primăveri extrem de timpurii. In tabelul de mai jos prezentăm procentele în care s-au realizat pină acum prevederile la semănatul culturilor din prima epocă în această parte a ţării. Este îmbucurător faptul că numeroase cooperative agricole din această zonă au încheiat semănatul mazărei, plantelor furajere, orzoaicei, sfeclei de zahăr şi au trecut, cu toate forţele, la floarea soarelui. Urgentarea insămînţărilor in special in cîmpia de vest este impusă de faptul că — spre deosebire de alte zone ale ţării — aici se constată un deficit in ceea ce priveşte rezervele de umiditate din sol. Din datele furnizate de Institutul de meteorologie, şi hidrologie rezultă că in această parte a ţării, practic n-a plouat (precipitaţii sub 2—3 litri pe mp) în a doua jumătate a lunii martie. In aceeaşi perioadă (15 zile), evapotranspiraţia reală a solului a însumat în toată această perioadă un consum de apă de 7—21 litri pe mp. Tiund seama că, in stratul de la suprafaţa solului (10 cm), cantitatea de apă reţinută poate să atingă 20 litri/ mp, rezultă că s-a consumat o bună parte din rezervele existente. Dacă adăugăm că nivelul apelor freatice a scăzut mult și deci nu se poate conta pe aportul acestora avem toate argumentele pentru a justifica necesitatea încheierii in vest, în cîteva zile a semănatului tuturor culturilor din prima epocă, inclusiv floarea-soarelui. De asemenea, specialiştii din unităţile agricole vor trebui să se orienteze spre lucrări care asigură păstrarea puţinelor rezerve de apă existente în s ol. Şi în celelalte zone, prin folosirea fiecărei parcele zvîntate există condiţii ca semănatul să fie mult intensificat. Acţiunile de evacuare a excesului de umiditate vor trebui să capete o amploare mai mare, pentru că, aşa cum apreciază specialiştii, nu ne putem baza numai pe evaporarea apei din sol. Realizat Judeţul Bihor Timiş Satu Mare Arad Maramureş 100 75 73 OR 41 Duminică 1 aprilie 1973 STAREA VREMII Horta fenomen«lor meteorologic« probabil«. Amănunt« în par. m 5*a INTERVIUL acordat de preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. NICOLAE CEAUŞESCU revistei italiene „L Europeo Aşa cum s-a mai anunţat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe publicistul italian Valerio Pellizzan. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu pentru revista „L’Europee". ÎNTREBARE : Realizările României din ultimii 25 de ani au suscitat un larg interes. V-aş fi recunoscător, domnule preşedinte, dacă ne-aţi putea vorbi despre problemele cele mai urgente pe care societatea românească trebuie să le rezolve astăzi. RĂSPUNS : Este adevărat că, in anii construcţiei socialiste, România a obţinut rezultate remarcabile în dezvoltarea sa economică şi socială. Nu aş menţiona decit faptul că in acest an producţia industrială este de peste 20 de ori mai mare decit cea din 1938, anul cu producţia cea mai mare a României din trecut. A crescut simţitor venitul naţional, precum şi nivelul de trai al poporului, care constituie de altfel preocuparea centrală a politicii noastre. în domeniul ştiinţei, învăţământului şi culturii s-au obţinut, de asemenea, rezultate de însemnătate deosebită. In trecut, aproape 40 la sută din populaţie era neştiutoare de carte. Am lichidat de mult această stare de lucruri, iar în prezent, avem introdus invătămîntul obligatoriu de zece ani. Invăţămîntul nostru superior se găseşte, din punct de vedere al numărului studenţilor, la nivelul ţărilor dezvoltate. Practic, în institutele de învăţămînt din România, asigurăm întregul necesar de cadre pentru toate sectoarele de activitate. Mai mult chiar, în România învaţă cîteva mii de tineri dinţările în curs de dezvoltare. Nu mai mă refer la dezvoltarea activităţii culturale şi ştiinţifice, care constituie o preocupare permanentă a întregii noastre politici, considerînd că ştiinţa trebuie să stea la baza întregii dezvoltări a societăţii. In ce priveşte problemele cele mai urgente pe care trebuie să le rezolve societatea socialistă românească în viitor, ele constau în primul rând în a lichida decalajul care ne mai desparte de ţările dezvoltate din punct de vedere industrial şi economic, în general. Pornind de aici, punem pe prim plan dezvoltarea în ritm susţinut a industriei, modernizarea producţiei augricole şi, totodată, amplasarea raţională pe teritoriul ţării a noilor forţe de producţie, a industriei şi altor instituţii. O altă preocupare este aceea a organizării dezvoltării oraşelor şi satelor prin crearea de noi centre orăşeneşti şi ridicarea nivelului de organizare şi a condiţiilor de viaţă in centrele urbane existente, considerînd că aceasta are o deosebită importanţă pentru dezvoltarea viitoare a ţării. Desigur, pornind de la aceste preocupări, pe prim plan se pune problema formării cadrelor necesare pentru toate domeniile de activitate, ca o condiţie de bază a progresului general al societăţii. Trebuie să menţionez că în dezvoltarea întregii noastre activităţi pornim de la introducerea in industrie, agricultură şi în alte domenii a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii cele mai avansate spre a ţine astfel pasul cu transformările mari produse în lume de revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană. In sfirşit, ne preocupăm continuu de îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă materiale şi spirituale ale întregului ponor. Am în vedere atit preocuparea pentru creşterea veniturilor populaţiei, pentru dezvoltarea construcţiei de locuinţe, pentru îmbunătăţirea asistenţei sanitare, cit şi alte preocupări, legate de îmbunătăţirea cit mai rapidă a condiţiilor de trai. INTREBARE : Din anul 1965 vă aflaţi în fruntea Partidului Comunist Român. Rezultatele de astăzi — fără îndoială rodul unei activităţi foarte complexe — au presupus şi eliminarea unor obstacole. Ne-aţi putea spune, domnule preşedinte, ce dificultăţi aţi intimpinat în aceşti ani ? RĂSPUNS : Fără îndoială că in toată această perioadă — inclusiv după 1965 — a trebuit sâ facem faţă unor probleme foarte complexe, să învingem o serie de greutăţi — unele obiective, legate de stadiul de dezvoltare a tării, altele subiective, legate de activitatea organelor de partid şi de stat. Nu aş vrea să vorbesc acum despre greutăţile obiective, pentru că este de înţeles că nivelul scăzut al industriei şi agriculturii creează multe greutăţi în dezvoltarea unei ţări. (Continuare in pag. a 3-a) // .V*.. Bun venit preşedintelui Republicii Democratice Sudani, Gaafar Mohammed El Nimeiry! Luni, soseşte la Bucureşti preşedintele Republicii Democratice Sudan, Gaafar Mohammed El Nimeiry, împreună cu soţia, Ruseina Nimeiry, care, la invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, va face o vizită oficială in ţara noastră. Inscriindu-se în cursul ascendent al relaţiilor dintre ţările noastre, vizita preşedintelui Nimeiry marchează un moment important în dezvoltarea colaborării prieteneşti, reciproc avantajoase, contribuind la afirmarea năzuinţelor de pace şi înţelegere care animă cele două popoare. Gaafar Mohammed El Nimeiry s-a născut la 1 ianuarie 1930, în localitatea Omdurman, de lingă capitala ţării, Khartum, într-o familie de intelectuali. După absolvirea, în anul 1952, a Academiei Militare din Khartum, se consacră carierei militare. Pentru ideile sale novatoare și spiritul său critic a fost transferat in diverse garnizoane, iar in anul 1957, exclus provizoriu din armată. După lovitura de stat militară a mareşalului Abbad, a fost reintegrat în armată, sub presiunea corpului ofiţerilor, şi transferat la Juba, in sudul ţării, iar după aproape trei ani este rechemat la Khartum. La 21 octombrie 1964, participă împreună cu batalionul garnizoanei din Khartum, al cărui comandant era, la revolta populară care a răsturnat regimul mareşalului Abbad. In mai 1969, Gaafar MohammedEl Nimeiry devine general-maior şi ocupă funcţia de preşedinte al Consiliului Revoluţiei, comandant-şef al forţelor armate sudaneze, deţinînd, totodată, şi portofoliul apărării, iar de la 28 octombrie 1969 a devenit şi prim-ministru, în urma unei hotăriri a Consiliului Revoluţiei. Consiliul Revoluţiei îl numeşte, în 1971, pe Gaafar Mohammed El Nimeiry şef al statului. La 12 octombrie 1971, este instalat oficial în înalta funcţie de preşedinte al Republicii Democratice Sudan, în urma unui referendum naţional. De asemenea în calitatea sa de şef al statului, Gaafar Mohammed El Nimeiry este şi preşedinte al Comitetului Central al Uniunii Socialiste Sudaneze. Preşedintele Nimeiry a făcut cunoscută hotărîrea guvernului său de a depune eforturi susţinute pentru dezvoltarea economică a ţării şi înlăturarea conflictelor rasiale şi religioase dintre nordul şi sudul Sudanului, prin iniţierea unui vast program de transformări economice şi sociale progresiste. După cum sublinia preşedintele Nimeiry, poporul sudanez, hotărît să lupte împotriva imperialismului, sâ înfăptuiască progresul social, să lupte pentru întărirea păcii, ca obiectiv al năzuinţelor sale, nu precupeţeşte nici un efort în vederea atingerii înaltelor sale ţeluri. Animat de sentimente de prietenie şi solidaritate faţă de tinerele state independente, faţă de mişcările de eliberare naţională, poporul român a urmărit cu caldă simpatie lupta (Continuare in pay. a 6-a) Luni, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct, de la Aeroportul Otopeni, sosirea preşedintelui Republicii Democratice Sudan, Gaafar Mohammed El Nimeiry, împreună cu soţia, care, la invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, va face o vizită oficială în țara noastră.