România Liberă, iunie 1973 (Anul 31, nr. 8897-8922)

1973-06-01 / nr. 8897

♦ ANUL XXXI Nr. 8897 - 8 pagini 30 bani ­­s Ieri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a vizitat pieţe şi întreprinderi industriale din Capitală . Conducătorul partidului şi statului a continuat dialogul cu făuritorii de bunuri materiale vizita de ieri stînd sub semnul preocupării statornice de a da noi valenţe muncii şi vieţii cotidiene ale cetăţenilor Capitalei , ca şi ale tuturor oamenilor muncii din întreaga ţara . Concluzii şi indicaţii menite sa conducă la perfecţionarea activităţii gospodarilor Bucureştiului, a condu­cerilor de întreprinderi şi ministere economice O zi obişnuită din activitatea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. O zi ca oricare alta, in care bi­roul de lucru al conducătorului partidului şi statului nostru a fost însăşi viaţa, cu clocotul ei, cu marile împliniri în drumul nostru spre mai bine, dar şi cu neajunsurile pe care putem şi trebuie să le înlăturăm pentru a atinge ţelurile spre care tin­­­­dem. A intrat în conştiinţa ţă­rii, a fiecăruia dintre noi, nece­sitatea de a-l vedea pe tovară­şul Ceauşescu prezent în mijlo­cul oamenilor, la locurile de muncă sau acolo unde se asigu­ră aprovizionarea cetăţenilor, întîlnindu-se cu muncitori din uzine şi de pe şantiere, cu so­­­cialiştii, cu lucrătorii din co­merţ, gospodine, discutînd pro­bleme concrete, a căror rezol­vare deschide apoi largi pers­pective nu n­um­ai­ pentru colec­tivele vizitate, dar pentru sec­toare întregi ale economiei, pen­tru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de viaţă ale popu­laţiei. Acest mod dinamic de a conduce şi îndruma, de a se consfătui permanent cu poporul, îl definim sintetic prin stilul de lucru propriu secretarului gene­ral. Vizita din dimineaţa de joi, mai, prin pieţe ale Capitalei, la importante obiective industriale, s-a soldat, ca de fecare dată, cu concluzii şi indicaţii menite să conducă la perfecţionarea acti­vităţii gospodarilor Bucureştiu­lui, a conducerilor de întreprin­deri şi ministere economice. In ajunul vizitei, în­cuvinta­­rea rostită la întîlnirea cu acti­vul de partid al armatei, secre­tarul general spunea : „Cunoaş­teţi preocupările actuale ale în­tregului popor, care acţionează cu toată fermitatea în înfăptui­rea hotărîrilor Congresului al X-lea al partidului, ale Confe­rinţei Naţionale. Vă sînt cunos­cute rezultatele pe primii doi ani şi patru luni ale acestui cin­cinal. In toate domeniile, atit în industrie cit şi în agricultu­ră, planul a fost nu numai reali­zat, dar şi depăşit“. Mai departe, tovarăşul Ceauşescu relevă : „Acordăm o mare atenţie înfăp­tuirii politicii partidului, de ri­dicare a bunăstării materiale şi spirituale a întregului popor. Şi în acest domeniu hotărîrile Con­gresului al­ X-lea şi ale Confe­rinţei Naţionale se înfăptuiesc cu succes. Desigur că şi în acti­vitatea noastră economică şi so­cială mai sunt încă neajunsuri, lipsuri“. Tocmai pornind de la succese­le de pînă acum, de la neîmpli­nirile care mai ■■ există, conducă­torul partidului şi statului a continuat dialogul­ cu făuritorii de bunuri materiale, vizita de ieri stind sub semnul preocupă­rii statornice de a da noi valen­ţe muncii şi vieţii cotidiene ale cetăţenilor Capitalei, ca şi ale tuturor oamenilor muncii­­ din întreaga ţară. In timpul vizitei, secretarul general a fost însoţit de Virgil Profin, Ilie Verdeţ, Gheorghe Cioară. Ca o nesfîrşită­ coloană sonoră, ovaţii, aplauze, urări de sănă­tate­ şi de viaţă lungă, au ilus­trat sentimentele faţă de tova­răşul Ceauşescu, exprimate e­­moţionant de cele mai largi ca­tegorii de cetăţeni ai Capitalei. O garoafă roşie, un semn de dragoste şi respect pentru secretarul general al partidului Şi în piaţa „Partielimon“ o bună aprovizionare cu produse agro-alimentare Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE URĂRI DIN INIMĂ PENTRU IUBITUL CONDUCĂTOR In vechiul cartier muncitoresc, astăzi întinerit de noile blocuri de pe bulevardul „1 Mai“, in ini­ma vadului comercial al Oboru­lui, la hala „Traian“, in pieţele „Rahova“ şi „Pantelimon“, în toate aceste locuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost încon­jurat de mii de locuitori ai ora­şului, fiecare dintre ei dorind să stringă mina secretarului ge­neral al partidului, să-i împăr­tăşească gîndurile, bucuriile şi greutăţile. Intre aceştia se afla muncitoarea Ileana Popa de la fabrica de confecţii şi tricotaje „Bucureşti“, maistrul Iulian Vi­­că de la fabrica „Flacăra Roşie“, Ion Gherman, salariat la uzine­le „Timpuri noi“ şi mulţi alţii. „Să trăiască partidul, să tră­iţi şi dumneavoastră, tovarăşe Ceauşescu, să vă dea dumnezeu sănătate şi putere de muncă, să ne conduceţi mulţi ani înainte“ — urarea din inimă a bătrînei cooperatoare Floarea Iordache, mamă a 14 copii şi bunică a 16 nepoţi, mărturiseşte de la sine intensitatea acestor simţăminte. Ca şi cuvintele atit de grăitoare adresate secretarului general de bătrîna Ecaterina Siminiuc : „Vă mulţumesc că vă îngrijiţi de via­ţa, noastră, să trăieşti tovarăşe Ceauşescu, să trăiască tot po­porul românesc şi rogu-te dă-mi l Continuare in pag. a 7-a) Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte în pag. a 7-a TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMIT PE PIETER LIEFTINCK, DIRECTOR EXECUTIV LA FONDUL MONETAR INTERNAŢIONAL Joi după-amiază, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit pe Pieter Lieftinck, director execu­tiv la Fondul Monetar Interna­ţional (F.M.I.), care, la invitaţia Ministerului Finanţelor, face o vizită in ţara noastră. La întrevedere a participat Florea Dumitrescu, ministrul finanţelor. In cursul convorbirii, care s-a desfăşurat într-o ambianţă cor­dială, au fost abordate probleme referitoare la colaborarea dintre România şi F.M.I. — instituţie specializată a O.N.U. —, precum şi în legătură cu stadiul actual al lucrărilor, privind reforma sistemului monetar internaţio­nal. PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, A PRIMIT SCRISORILE DE ACREDITARE A AMBASADORULUI REGATULUI MAROC In ziua de 31 mai a. c., to­varăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe Maati Jorio care şi-a prezentat scri­sorile de acreditare în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Regatului Maroc în ţara noastră. (In pag. a 3-a cuvântările rostite cu acest prilej). Consiliile Frontului Unităţii Socialiste şi rolul lor în coordonarea activităţii educative Consiliile Frontului Unităţii Socialiste şi-au asumat o însem­nată răspundere în procesul de educare a cetăţenilor în spiritul eticii şi echităţii socialiste, în procesul general de educaţie socialistă desfăşurat de partidul nostru pe baza programului a­­probat de Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971. Activi­tatea consiliilor în domeniul educaţiei este favorizată de po­sibilitatea mobilizării unor for­ţe largi, ţinînd seama de apar­tenenţa la Frontul Unităţii So­cialiste a tuturor organizaţiilor de masă şi obşteşti, ca şi de po­sibilitatea dirijării acestor forţe într-o direcţie unică, printr-o coordonare sistematică a acţiu­nilor, prin promovarea şi extin­derea iniţiativelor valoroase. Se ştie că toate organizaţiile de masă şi obşteşti au bogate pro­grame educative, că utilizează toate forţele de care dispun pentru a contribui la vasta ope­ră de educaţie socialistă. Dar cu totul altele sunt efectele cînd acţionează coordonarea tuturor acestor forţe pe baza unui plan unic de activitate, mai ales că majoritatea acţiunilor cultural­­educative, totalitatea acţiunilor cultural-artistice de amploare se desfăşoară in instituţiile cul­turale, în cadrul unor manifes­tări publice care cîştigă în sub­stanţă atunci cînd sunt înlătura­te paralelismul, repetarea, lipsa de atracţie. Ce direcţii are activitatea e­­ducativă iniţiată de consiliile Frontului Unităţii Socialiste şi organizaţiile componente ale Frontului? Foarte multe din acţiunile ce au loc în judeţe sunt consacrate cunoaşterii şi res­pectării legilor, înlăturării aba­terilor de la principiile etice ale societăţii noastre, promovării unei depline echităţi în toate domeniile vieţii sociale, în rela­ţiile dintre cetăţeni ca şi în re­laţiile dintre cetăţeni şi instituţi­­ile publice. S-au intensificat preocupările legate de integra­rea tuturor celor apţi de muncă în activităţi sociale utile, prin intermediul acelor „sfaturi ale omeniei“ care au luat fiinţă la Braşov, Bacău, în Capitală, ca şi în multe alte locuri, a căpă­tat amploare participarea cetă­ţenilor, a tineretului la acţiuni­le de muncă patriotică, prilej minunat de educaţie în spiritul muncii puse în slujba unor înalte idealuri sociale. Şantiere­le tineretului — şi suntem­ acum în preajma unor largi desfăşu­rări de forţe pe aceste şantiere, odată cu vacanţa tineretului din şcoli şi instituţii superioare de invăţămînt —, ca şi acţiunile angajate pe tărim edilitar-gos­­podăresc in urma chemărilor adresate la inceputul anului de Consiliul popular al judeţului Maramureş şi Consiliul popular al comunei Stoicăneşti, judeţul Olt, s-au transformat într-o ade­vărată şcoală a spiritului civic militant, a dragostei faţă de pa­trie. Excepţionala valoare educativă a muncii stă la baza multor ac­ţiuni din întreprinderile indus­triale. La uzinele „Semănătoa­rea“ din Bucureşti a fost iniţia­ta o acţiune specială, cu un pu­ternic caracter educativ, de care se ocupă organizaţiile de par­tid, de tineret şi sindicate, avînd ca scop sprijinirea atentă, di­ferenţiată a noilor angajaţi in procesul de integrare profesio­nală şi socială, pentru a deveni muncitori cu o calificare irepro­şabilă, cu o înaltă conştiinţă a sensului muncii în societatea noastră. In întreprinderile in­dustriale ale județului Hune- Pan Solcan­ ­Continuare în pag. a 4-a) Ieri noapte la Slatina, au fost laminate PRIMELE PRODUSE PLATE DIN ALUMINIU ROMÂNESC Ieri noapte la Slatina au fost puse în funcţiune primele capacităţi de producţie din cadrul etapei a II-a de dezvoltare a Uzinei de pre­lucrare a aluminiului. La orele 22:25 a început să producă linia teh­nologică de tabele și benzi la rece, executindu-se — in cadrul pro­belor tehnologice — laminarea primelor produse plate din aluminiu românesc. Vom reveni cu amănunte în ziarul de mîine. Un nou tip de polistiren BACAU (coresp. R.I. — Const. Azoiţii). La Uzina de cauciuc sintetic din cadrul Combinatu­lui de petrochimie Borzeşti a fost realizat un nou tip de po­­listiren caracterizat prin rezis­tenţă sporită la temperaturi ridicate. Conceput şi experi­mentat de specialiştii uzinei, polistirenul antitermic va fi utilizat la confecţionarea case­telor de bord pentru autoturis­mele „Dacia“-1300, înlocuind complet materialul similar adus din import. Datorită rezistenţei la căldură, noul produs va fi folosit şi la fabricarea altor piese pentru maşini destinate a funcționa în mediul tropical. O uzină care in trei ani cîştigă un trimestru 1973 : UN VAGON ÎN OPT ORE 1975 : UN VAGON PE ORA Aflinci că un oraş se va ivi din el însuşi, el însuşi avînd de pe acum în ordinea meseriilor o distincţie însuşită entuziast şi repede, constatam că tocmai cu­riozitatea mea nu mai răspun­dea grăbit şi la fel de entuziast, obişnuit fiind, an de an, să­ cu­nosc pretutindeni în ţară ase­menea meniri ale marilor şi mi­cilor noastre urbii. Intîmplarea, însă, mi-a adus sub ochi o foaie tipărită la Caracal, şi n-am citit in clipa aceea doar cuvintele de bun venit, adresate unui om care nu-i din partea locului, ci am ascultat un gînd, ori poate nu­mai emoţia acestuia. Apoi, la un capăt al fostelor „drumuri de praf şi arşiţă“ păşeam, spre un birou improvizat, printr-un car­tier nou şi metalic, şi m-ara po­menit mai întîi într-o pufoasă pulbere de violet cald învăluind umbrele sudorilor, şi in faţa u­­nui spectacol fără reproş. Aici va fi o mare întreprinde­re. Mai întii a venit un om iar caracalenii l-au primit cu încre­dere şi cu dragoste. Uzinei­­ de vagoane i se încheie, in conti­nuare, treptat, osatura pahider­­mică. Noul sosit a adus cu sine nu numai experienţa celor şai­sprezece ani de muncă, dar şi un mesaj cu valoare de confe­siune, rostit omeneşte de la om la om ! „Vagonarii trebuie să construiască nu numai vagoane, dar şi o viaţă modernă în acest oraş, în care comportarea şi pa­siunea pentru muncă, atitudinea exemplară în familie şi societa­te să ofere modele demne de ur­mat pentru generaţiile care vor munci în noua uzină“... Aşadar, în oraş a sosit un om. Se numeşte Dinei Stemate şi este directorul uzinei. Ne aflăm­­ acum cind notez toate acestea. Ion Ţugui (Continuare in pag. a­­•(!

Next