România Liberă, ianuarie 1974 (Anul 32, nr. 9079-9103)

1974-01-03 / nr. 9079

Pagina a 2-a —­ 3 ianuarie 1974 Apartamente noi pentru 350000 de cetăţeni, mai bine concepute, mai bine realizate Ing. Ion Chirilescu Vicepreşedinte al Comitetului pentru problemele consiliilor populare — Se vor construi anul acesta de introducerea la cadrul legii peste 100 000 de apartamente. Ca şi anul 1973, 1974 va fi, aşa­dar, un an important în dome­niul construcţiei de locuinţe. Vreţi să relevaţi, tovarăşe vice­preşedinte, care va fi aportul investiţiilor alocate la îmbu­nătăţirea condiţiilor de locuit ? — Faptul în sine că peste 350 000 de cetăţeni vor putea be­neficia de apartamente noi spune, cred, foarte mult în le­gătură cu aceste condiţii. Fie­care milion de lei investit va trebui să reprezinte — în efec­tele sale — mai mult decât anul trecut. Şi nu numai pentru că eficienţa în proiectare şi pe şantiere va fi mai mare, ci şi fiindcă ceea ce se va face cu aceşti bani este menit să cores­a termenului de suprafaţă utilă, legat de confortul ce trebuie a­­sigurat. în suprafaţa utilă sunt cuprinse atît camerele de locui­­cît şi spaţiile accesorii : bucă­tăria, holurile, antreurile, bal­coanele, pe seama cărora uneori proiectanţii compensau cheltui­elile neeconomicoase rezultate din soluţii ineficiente. Este e­­vident că dacă vom reduce pre­ţul de cost al apartamentelor printr-o concepţie de proiecta­re mai bună, dacă pe şantier se va consuma mai puţină ma­noperă, dacă vor fi întrebuin­ţată gospodăreşte materialele, se creează resurse suplimentare pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuit. Vă rog să-mi permiteţi ca, in pândă intr-o mai mare măsură încheiere, să citez din nou o actualelor cerinţe ale cetăţeni- cifră , în trei ani din actualul lor. Un exemplu. Ştim cu toţii cincinal, la care se adaugă, de cită atenţie se bucură fanii- acum al patrulea , s-au alocat b­a din partea societăţii, mai fonduri pentru construcţia unor ales familiile cu mulţi copii, apartamente în care s-au mutat In ce fel se regăseşte această sau se vor muta, în total, mai preocupate in construcţia de lo­cuinţe ? Numărul apartamente­ ^ ___­lor cu 3—4 camere, nou cons­truite, a fost de aproximativ 30 000 î­n anul 1972, de aproxi­mativ 33 000 în 1973 şi va fi de peste 41 000 anul acesta. Statul va acorda în acest an credite de peste 2,5 miliarde lei pentru construirea de locuinţe proprie­tate personală, cu aproximativ 700 milioane mai mult decit în 1973. Pentru prima dată vor putea fi contractate şi se vor realiza în 1974 apartamente proprietate personală cu 5 ca­mere — tipizate — în condiţii de credite din partea statului. .......... —————— Este de subliniat că se va rea­construcţie aTwtatelOT^tru mult de 1 200 000 de cetăţeni, fondul locativ de stat - 60 300 Anul 1974 va trebui să ţesem­­apartamente — care, în condi­­ne nu numai darea în folosinţă ţiile noii legislaţii, vor fi în- * """i «»«wtamemte chiriate cu prioritate muncito­rilor de înaltă calificare, în pri­mul rînd celor din marile uni­tăţi industriale, locul I reve­nind tocmai familiilor cu mai mulţi copii.­­ In ce mod consideraţi că trebuie să acţioneze comitetele executive ale consiliilor popu­lare pentru ca investiţiile aloca­te pe judeţe să fie folosite în cît mai directă legătură cu spe­cificul cerinţelor locale în ceea ce priveşte condiţiile de locuit ce trebuie create ? — Nu intenţionez să diminuez în nici un fel obligaţiile şi răs­­punderile ce revin Comitetului nostru. Fără îndoială că în anul în care am intrat aceste îndato­riri, care sunt stabilite prin le-(Urmare din pag. 7) ge, ’va trebui să le îndeplinim duc(:iei _­­aţi de 43)S la sută mai bine, acordînd comitetelor c.j. era prevazut iniţial în pla­­executive ale consiluiior popu- nuj cincinal—pentru 1974 ne-am lare un sprijin mai C°TMP propus ca peste două treimi din și la timp. Dar maşinile, utilajele şi instalaţiile sa ^ relev este cel ^ . fabricate în unităţile noastre să pot fi cunoscute ceri­n - - fje produse n0i sau moderniza-Sjf1! răsDUns Ppro- te, depăşindu-se astfel ponde­^ Ld,irlifflPde câtre rea planificată pentru finele OtC»v»,niV» ale consi- cincinalului. Nu este vorba, însă, miori nouulare acestea avinti de o simplă înnoire a nomen­­calitatea de titulari de investi- datorului de fabricaţie, ci de o ţie. Nu e vorba doar de necesi- acţiune cu efecte multiple. In ta­tea de a se cunoaşte mai bine, primul rînd se va obţine o sa­­spre exemplu, care este structu- tisfacere mai deplina a necesi­­ta familiilor — să zicem — și,­tăţilor beneficiarilor. Legat de deci, ce cotă din fondul de inves- acest aspect trebuie să menţio­­titii trebuie să fie alocată aparta- „­­ . ... ... mentelor cu două sau mai mul­ ne, ca o conformitate cu indi­te camere, ci mai ales de grija caţiile conducerii de partid şi pentru felul cum se desfăşoară de stat ln asimilarea produse­** »«•«...»!«.TM »»•««• tarea la construirea noilor ro­­ţilor de producţie, plecăm de curiţe. Cu acelaşi milion de lei la 0 ViZiune unitară asupra sis­rfwn»A8«tfStafIuS temelor complete de mini­m dar și apartamente ln care nici utilaje de care au nevoie di­­proiectanţilor, nici constructo- versele sectoare ale economiei, nilor nu le-ar plăcea să stea realizîndu-le In principal din Fiecare milion de lei investit ..... . poate asigura, printr-o judicioa- componente tipizate, concepute să utilizate, condiţii de locuit şi executate în unităţi speciali­­mai bune în cadrul categoriilor zate. O atenţie deosebită se ţi­ne confort stabilite. Aş menţio-­­ na aici o noutate care intervine cordă unor cerinţe majore ale în reglementările cu privire la economiei naţionale în actuala construcţia de locuinţe şi anti- etapă, trecându-se la fabricarea CONCRET, CE VA PROPUNEŢI PENTRU ANUL 1974? a unui număr de apartamente pentru aproximativ 350 000 de cetăţeni — echivalentul popu­laţiei unor oraşe cum sunt Ga­laţi, Baia Mare, Tîrgovişte, Tur­­nu , Măgurele sau Miercurea Ciuc, luate la un loc, în con­diţii de locuit mai bune, ci şi la termen sau chiar în avans. Acesta este şi unul din obiec­tivele chemării la întrecere a­­dresate de­ Consiliul popular al judeţului Bihor către toate con­siliile populare judeţene, che­mare care şi-a aflat un larg ecou în întreaga ţară, sortimente contractate pentru anul 1974, printre care tipurile noi de vase emailate cu bordu­ră placată din inox, dispozitive­le de Uz casnic pentru tăiat le­gume, cartofi etc., pentru ascu­ţit cuţite, maşina de tocat car­ne cu prindere vacumatică, hota absorbantă de bucătărie, tipurile noi de detergenţi etc. Concomitent, vom insista pen­tru producerea unor noi sorti­mente solicitate de gospodine, din care unele au fost promise de producători, dar încă nu s-au realizat. Este vorba de oala de fiert sub presiune, maşina de tocat carne cositorită, prăjitoa­­rele pentru pîine, filtrele pentru produse noi şi modernizate unor maşini şi utilaje pentru exploatarea la zi a carierelor de lignit şi minereuri, prepara­rea minereurilor, forajele de a­­dincime, extracţia ţiţeiului, tran­sportul şi punerea in operă a betoanelor, construcţia de dru­muri şi lucrări terasiere, culti­varea şi recoltarea plantelor tehnice, transportul uzinal şi cel containerizat, industria conser­velor, etc. In al doilea rînd noi­le produse vor fi astfel conce­pute incit să permită folosirea unor tehnologii moderne, de mare productivitate şi prin care să se obţină indici superiori de utilizare a metalului. Iată, deci, un alt efect pe care-1 scontăm prin îndeplinirea planului de a­­similare , contribuţia substanţia­lă la realizarea sarcinii de re­ducere a cheltuielilor totale de producţie în 1974 cu 3,2 la sută, şi obţinerea unui beneficiu spo­rit faţă de anul trecut cu circa 30 la sută. In sfîrşit, introduce­rea in fabricaţie a produselor noi va aduce o contribuţie de­osebită la creşterea competitivi­tăţii maşinilor şi utilajelor ro­mâneşti pe piaţa mondială, per­mittnd astfel traducerea în via­ţă a sarcinii de creştere în acest an a exportului cu aproape 40 la sută. UNA PE ZI de MATTY M B mmm MMI ii n. — Trezește-te 111 N-a venit Marioara cu ciorba de potroa­ce ! A venit Simionescu cu situațiile... Comerţul - mai aproape de cerinţele cetăţenilor Constantina Arsenie secretar general al Ministerului Comerţului Interior Printre numeroasele preocu­pări ale comerţului pentru a răspunde în noul an, în cît mai largă măsură cerinţelor cetăţe­nilor, consider că o îndatorire principală constă în îmbunătă­ţirea aprovizionării cu articole de uz casnic, menite să uşureze munca femeilor. Consemnînd faptul că, in acest domeniu, s-au obţinut o serie de reali­zări, aş dori să arăt că se poa­te face mai mult în această privinţă. Ca atare, în noul an, vom analiza — împreună cu ministerele şi organizaţiile eco­nomice centrale — programul de măsuri întocmit pe baza Ho­­tărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. din 18—19 iunie a.c., în scopul stimulării acţiunilor stabilite şi al găsirii de noi soluţii pentru satisfacerea în mai bune condi­­ţiuni a cerinţelor din domeniul casnic. Vom insista, astfel, pentru a­­sigurarea diversificării mai ac­centuate a producţiei articole­lor casnice şi pentru furnizarea ritmică a produselor destinate fondului pieţei, în structura şi calitatea cerute de consumatori. Un accent deosebit vom pune pe asigurarea livrării noilor cafea, cîntarele pentru bucătă­rie, termosele pentru păstrarea alimentelor, aparatele electrice pentru raşchetatul şi lustruitul parchetului, periile pentru spă­latul covoarelor cu detergenţi etc. Aşteptăm mai mult şi din partea întreprinderilor indus­triale. Gospodinele cer tot mai multe articole de uz casnic, iar noi vom acţiona mai stăruitor, preocupîndu-ne concomitent de o mai bună repartizare a măr­furilor pe­ teritoriu, de deschi­derea de noi magazine şi ra­ioane cu articole de uz casnic (în mod deosebit, un magazine alimentare cu autoservire), de extinderea formelor avansate de comerţ, începînd cu expunerea deschisă a mărfurilor şi sfîr­­şind cu transportul mărfurilor mai voluminoase la domiciliu. In acelaşi timp, vom lua măsuri pentru lărgirea efectuării de­monstraţiilor practice cu noile articole electrocasnice în maga­zine, în prezenţa gospodinelor, pentru a cunoaşte mai bine pă­rerile şi sugestiile acestora, pe baza cărora să putem aduce noi îmbunătăţiri în aprovizionarea cu produse de uz casnic. Stejari de şase veacuri Multe legende, legate de nu­mele lui Horia şi al lui Avram Iancu circulă in legătură cu cei doi stejari seculari, care fac acum parte din parcul dendro­­logic din Petriş (jud. Arad) Ste­jarii au un diametru de 280 cm. şi o înălţime a trunchiului de 4 metri şi, la venerabila lor virstă de aproximativ 600 de ani, au fost declaraţi monumente ale naturii, bucurindu-se de ocroti­rea legilor. In plus, beneficiază de un regim special de întreţi­nere şi conservare, care să le asigure o viaţă lungă şi de a­­cum înainte. (I. MEDOIA). Băiat prezentabil , în şanţ Baiat prezentabil, Ion Căpra­­riu l-a cunoscut la CLuj pe loan Franchievici, posesorul unui au­toturism. Imprietenindu-se au fă­cut împreună un drum intr-o lo­calitate din apropiere după care, reîntorşi in oraşul de pe Someş, au intrat la un bar. La un mo­ment dat însă, băiatul prezen­tabil i-a cerut partenerului său cheile de la maşină pentru că, spunea el, şi-a uitat acolo ser­vieta. A primit cheile şi­, dus a fost ! Pînă în apropiere de Lu­, duş — unde a fost găsit răstur­nat cu maşina in şanţ. Ceea ce nu l-a scutit de o pedeapsă pri­vativă de libertate de doi ani și jumătate. (I. DELEANU). Grozavă idee, cu ciuperci! Intr-adevăr, de la ciuperci a pornit totul şi de la graba Agro­­coop-Buzău de a înfiinţa, cu orice preţ, o ciupercărie. Drept care, cumpără două grajduri nou-nouţe de la cooperativa agri­colă Buzău şi le demolează aco­perişul, ca să le poată adapta la viitoarele ciupercării. Dar, după ce le dărimă, acelaşi Agrocoop işi dă seama că grajdurile nu se pretează deloc noilor funcţii şi nu pot fi transformate nicicum in ciupercării. Aşa că renunţă, la fel de brusc cum a început şi cumpără... o pivniţă. O amena­jează, o modernizează, se aduc utilaje — investiţia în pivniţă depăşind 200 000 lei. Sunt repede trimişi cinci oameni la specia­lizare, ca să ştie cum să cultive ciupercile şi toată lumea e încin­­tată ! Numai că intr-o bună di­mineaţă, cineva işi aminteşte că nu se poate face alimentarea cu apă şi că ciuperci fără apă... Atunci se adoptă, la fel de brusc ideea aducerii apei cu... găleţi, de la... 300 metri distanţă ! Mo­dern flux tehnologic, pentru o modernă ciupercărie ! Şi pină la urmă se renunţă, tot brusc, şi la idee şi la ciupecărie — după ce s-au pi­erdut 300 000 lei. După expresia devenită aici principiu — pagubă-n ciuperci ! (C. ZLI­­BUŢ) Un muzeu sătesc de ştiinţele naturii La Dreptu, în apropierea splendidului viaduct de la Po­iana Teiului, a luat fiinţă pri­mul muzeu sătesc de ştiinţele naturii din judeţul Neamţ. Rod al muncii pasionate desfăşura­te de-a lungul a peste 40 de ani de învăţătorul pensionar Constantin Romanescu, muzeul reuneşte sute de­­animale şi pă­sări naturalizate pe Văile Bis­triţei. Atrag atenţia, îndeosebi, exemplarele din grupa cervide­­elor , ursul, mistreţul, ierun­ca şi cocoşul de munte, insul etc. În afara importanţei lor didactice, exponatele prezintă şi o mare valoare ştiinţifică deoarece, ca urmare a transfor­mărilor determinate de apariţia şirului de lacuri artificiale de pe văile Bistriţei, multe dintre aceste animale şi păsări nu mai pot fi intilnite azi in a­­ceastă zonă sau sunt pe cale de dispariţie. (C. AZOIŢII). Musafira şi chilipirul A bătut la poarta lui Dumitru Iacob din Brazi-Prahova spa­­cind copiii Măriei Gomboş­au din celălalt capăt al ţârii şi că... i-e sete. Oamenii i-au dat o cană de apă, după care ea s-a întins la vorbă. Şi fiindcă se fă­cuse tîrziu, oamenii au găzduit-o peste noapte, iar ea le-a promis in dar un halat şi două covoare, pentru ospitalitate. A doua zi, ca să nu o deranjeze gazdele au intrat in camera musafirei abia după prinz, dar au constatat că aceasta dispăruse şi împreună cu ea multe lucruri din casă. Lui Dumitru Grigorescu, din satul Tinosu i-a spus că e revi­­zoare in comerţ, iar pentru Vic­tor Zamfir din comuna Sima, a devenit ad-hoc „inspectoare la secţia de învăţămint pe toată ţara“. Şi de la amindoi a luat ce-a putut, speculîndu-le naivi­tatea şi cheful lor de chilipir. In realitate, era Aurica Fazekaş, din judeţul Covasna, posesoare a opt condamnări. Şi acum, a celei de-a noua. (AL. MIHAI). Mult zgomot pentru nimic La inceput a fost gunoiul a­­runcat de Maria Gomboş din Deja (judeţul Sălaj) in faţa ca­sei vecinilor săi. Familia Iosif Petkeş a trecut cu vederea „e­­roarea de depozitare“, dar mai apoi Gomboş a rupt un prun din grădina aceloraşi vecini, iar după aceea , alţi trei. Şi punc­tul culminant a fost înregistrat când copiii Măriei Gomboş au spart geamurile din spatele ca­sei lui Petkeş. Atunci, păguba­şii au hotărit să înainteze o re­­clamaţie comisiei de judecată, prezentind faptele, învinuirile şi pretenţiile... Numai că, intre timp, şi unii şi ceilalţi, şi-au dat seama că e prea... mult zgomot pentru nimic şi că e mai înţelept să trăiască in linişte şi pace. (MAGDA TURAC) Sporirea posibilităţilor de acces ale populaţiei la serviciile medicale şi creşterea calităţii actului medical Dr. Alexandru Calomfirescu • prim adjunct al ministrului sănătăţii — Actualul an medical debi­ în final îmbunătăţirea Ingrijiri­­tează sub auspiciile aplicării lor medicale, noilor norme de organizare şi funcţionare a unităţilor sani­tare. Am ţinut­­ să amintesc acest lucru nu numai pentru că din punct de vedere cronologic este măsura ce se aplică încă din primele zile ale anului, ci mai ales pentru că noul act normativ stabileşte, pe baza unor criterii unice, cadrul 1a Dacă ar fi să mă refer bună­oară la activitatea spitalicească ar trebui negreşit să amintesc ca o măsură foarte importantă, —de mult reclamată de necesi­tăţile ocrotirii sănătăţii — în­fiinţarea secţiilor destinate în exclusivitate bolnavilor cronici. Acestei categorii de pacienţi Ii se vor oferi consultaţii şi trata­care se va desfăşura de acum mente d­intr-un cuvînt în pri­­m­ainte întreaga activitate a de firi specifice, intr-un cadru de­ocrotire a sănătăţii în România, parat, potrivit cu natura Noua organizare vizează totali­­ţiunilor de care suferă­ afec­tarea instituţiilor medicale, in­­cepînd cu unitatea cea mai simplă — dispensarul — şi sfîr­­şind cu spitalele clinice. Com­plexul de reglementări urmă­reşte o sporire a posibilităţilor de acces ale populaţiei la pres­taţiile medicale şi un aspect de fond al ocrotirii sănătăţii — creşterea calităţii actului me-Pentru reducerea aglomeraţiei şi pentru stabilirea rapidă a diagnosticului, în acele policli­nici, în al căror local funcţio­nează şi dispensarele, consulta­rea unor cazuri mai complicate se va face de către medicii spe­cialişti, fără noi reprogramări ale bolnavilor. De mai mulţi ani, printre­dicat. Paralel cu introducerea programele prioritare ale mi­aplicării noilor norme se vor întreprinde şi alte acţiuni cu nisterului se află şi cel privind combaterea bolilor cardio-vas­caracter tehnic, în diverse do­­­­culare. Pentru prima dată în menii şi care, toate, urmăresc acest an, se va organiza în cern­trele medicale universitare — pe cadrul asistenţei de urgenţă — puncte de terapie Intensivă coronariană, unde se vor da primele ajutoare, cu mijloace moderne de intervenţie, acelor bolnavi cardiaci prezentaţi la spital în stare gravă. De o atenţie specială se va bucura Îngrijirea sănătăţii mun­citorilor. In acest sens, în în­treprinderile mari supraveghe­rea medicală a salariaţilor se va face la toate schimburile de lucru, organizîndu-se totodată puncte sanitare cu activitate permanentă şi servicii de labo­rator pe unele unităţi izolate. Pentru anul acesta, putem anunţa o premieră in activita­tea medicală şi care se referă la îngrijirea sănătăţii popu­­laţiei­ vârstnice, pentru care ur­mează să se înfiinţeze cabinete de consultaţii gerontologice şi de geriatrie; prin ele "se vor rului şi tineretului. Anul aces­ta, pe lingă măsurile care se vor lua de continuare pentru sănătatea sugarilor, se va in­troduce sistemul consultaţiilor de cardiologie şi reumatologie infantilă, precum şi cel al con­sultaţiei de endocrinologie şi boli metabolice la copii. In sfîrşit, un capitol aparte, în cadrul acţiunilor ce le vom întreprinde în acest an, îl vor­Răspunsuri consem­nate de: Ioana Po- Pre­da, D. Marian, Eugen Sasu, Mircea Scripcă Anul producţiilor record în agricultură (Urmare din pag. 1) In 1972 — anul cu cele mai mari producţii — am obţinut 16,9 milioane tone cereale, pen­tru anul care a inceput sarcina noastră este să realizăm aproa­pe 18,5 milioane tone. La sfec­la de zahăr trebuie să obţinem un plus — tot faţă de 1972 — de 1,75 milioane tone, iar la le­gume, in comparaţie cu 1973, producţia va trebui să crească cu 1,3 milioane tone. Sectorul zootehnic va cunoaşte de ase­menea, importante sporuri atît in ceea ce priveşte efectivele, cit şi din punct de vedere al producţiilor. Cu alte cuvinte, anul 1974 va trebui să însemne un an al producţiilor-record. Pentru realizarea unor astfel de producţii, este necesară asi­gurarea anumitor condiţii care ţin de baza materială, organiza­rea muncii şi cointeresarea materială a tuturor celor care participă la obţinerea produc­ţiei. în acest sens mă voi re­feri la cîteva aspecte. In ceea ce priveşte pămintul vor fi de­puse eforturi spre a fi luate în cultură toate suprafeţele, inclu­siv terenurile agricole din in­travilan, ca şi pentru folosirea eficientă a suprafeţelor din ve­trele satelor unde există de a­­semenea mari rezerve precum şi a celor din curţile unităţilor socialiste. Anul 1974 beneficia­ză de o suprafaţă de 1,32 mi­lioane ha amenajate pentru irigaţii, la care se vor adăuga încă 117 600 ha, ce vor fi execu­tate pe parcurs. Se vor conti­nua lucrările de desecări pe 232 000 ha, de combatere a ero­ziunii solului pe 142 300 ha şi de amendare a solurilor podzolice pe 120 000 ha. Legat de dotarea agriculturii cu mijloace meca­nice, subliniem faptul că in 1974 Industria va livra agriculturii 14 350 tractoare, 4 000 combine autopropulsate, precum şi alte maşini şi utilaje perfecţionate ce vor permite nu numai ex­tinderea dar şi o mai mare diversificare a mecanizării. In cursul acestui an se vor folosi pentru fertilizarea terenurilor . 1 348 mii tone îngrăşăminte chi­ realiza atît profilaxia îmbătri­mire substanţă activă, cu 45 13 sută mai mult decit anul tre­cut. Aşadar, există suficiente te­meiuri de natură materială pen­tru ca producţiile prevăzute sa poată fi realizate. De altfel Mi­nim­i dar şi unele acţiuni pri­vind prevenirea şi combaterea unor noi­ degenerative şi cro­nice la bătrîni. Ca şi in alţi ani, îngrijirea copiilor reprezintă una dintre activitățile de bază ale sectoru­lui sanitar. In afara aplicării S­fmlLritroUtsl­^trfbu°igera,a P­ gramteui' anisteruluT detâ­“ efFcient! folosire a bazei diaerse^alFtcUuni^n materiale cu care agricultura în vedere urmarirea mai atentă este înzestrată. Astfel, s-au e a saugte şi dezvoltării copilu­­laborat tehnologii de lucru pe jur mtc a preşcolarului, şcola­­fiecare cultură şi care vor fi ru­l„, „i,ri A„,’., adaptate condiţiilor specifice din fiecare judeţ de către sta­ţiunile agricole experimentale, în vederea sporirii producţiilor de cartofi şi sfeclă de zahăr, s-au elaborat două programe speciale prin care se prevede obţinerea a 60 tone sfeclă de zahăr (producţie medie la uni­tatea de suprafaţă­ pe 20 000 ha, să crească la 60 000 ha) şi 30 tone cartofi la hectarul cultivat mează cel al îmbunătăţirii stă­rii de igienă şi pentru protecţia pe o suprafaţă de 40 000 ha. mediului ambiant. Se vor face Pentru asigurarea industriei investigaţii de amploare pentru uşoare cu materie prima (in. depistarea unor factori poli­­cînepă, bumbac, mătase) sint­anţi, pentru controlul condiții­­definitivate de asemenea, pro- in- fr,TMTM -—,,— _ -grame aparte. Se va aplica un lor igienico-sanitare ale apro- - . _ vizionării cu apă potabilă, al program prin care să se conso- prezervării solului, în legătură lideze fermele hortiviticole e- -- — ... xistente și se va continua acţiu­nea de organizare de noi ferme astfel incit in legumicultură, viticultură şi pomicultură, uni­tatea de bază să fie ferma spe­cializată de producţie. De ase­menea, se va continua acţiunea de concentrare a producţiei la cereale, plante tehnice, alimen­tu poluarea aerului şi evalua­rea consecinţelor asupra stării de sănătate a populaţiei. Evident, am amintit doar principalele acţiuni pe care urmează să le întreprindem în acest an. împlinirea obiective­­lor ce figurează in agenda mi­nisterului sperăm să satisfacă de mai mare măsură nevoile de tare in ferme specializate în îngrijire medicală solicitate de zootehnie, vor fi modernizate către popoare, fermele existente şi va spori gradul de mecanizare a lucrări­lor. Menţionez, în încheiere, că o atenţie deosebită va fi acor­dată creşterii producţiei de fu­raje şi ameliorării efectivelor traseu, Cornelia de animale prin crearea unor ferme de elită producătoare de material de prăsilă. „România liberă"* Dumitru Radu Popescu Cină ne aflăm in cumpăna a doi ani, unul precinit ca să rămină fixat ca un cerc in noi şi altul venind ca să ne cuprindă in zilele sale, la cumpăna a doi ani nu e uşor să faci un bilanţ şi e destul de greu să dai un pronostic exact al celor ce le gîndeşti şi doreşti, deşi aparent să spui ce va fi cu tine e foarte clar in mintea ta şi e foarte uşor de expus un vis. O ati­tudine pozitivă in faţa vie­ţii nu înseamnă desigur că trebuie să ignorăm războiul din octombrie din Orient şi moartea lui Allende. Şi nici n-o să ne aşteptăm să ne vină din cer harul care să facă din pămînt un covor pentru oameni şi nici n-o să visăm la gră­dini suspendate în înălţimi, paradisurile prea îndepărtate în înălţime de noi n-o să ne atingă niciodată cu fructele lor de aur şi cu deliciile gră­dinilor lor mereu înverzite. Lumea este aici, aproape, Ungă noi, în noi, şi ea de­pinde numai de noi. Ziua de azi depinde grozav de ziua de ieri şi cea de miine de cele două timpuri pentru ea trecute, dar pentru noi nu, căci noi ducem in noi ca pe nişte cercuri de copac zilele noastre şi anii noştri şi griji­ ■ le şi visele noastre, ducem in noi copiii noştri şi copiii copiilor noştri, trecutul şi pe cei ce muriră, viitorul şi pe cei ce vor fi patria noastră de miine. Pentru cei care aşternem bucoavne pe hîrtie, patria noastră este şi limba noastră, gindul nostru spus şi scris — şi nu doar pentru noi-Soarele agonizînd printre nori de zăpadă e un semn doar că totul se mişcă mira­culos in univers şi că după zilele lui Decembrie ce pă­reau spre seară albastre vor veni cele aduse de renaşterea pămîntului, de primăvara de miine cind pămintul se naşte din nou din zăpadă şi îngheţ ca un ou fantastic. Ne naş­­tem şi noi din noi înşine, mergind înainte ca un fel de fiinţă fabuloasă ce se re­naşte mereu schimbindu-se fără să se schimbe, albind la Umple şi neincetind să viseze privind agonia soarelui iarna, valurile calde ale mării in August. La cumpăna a doi ani visăm, ziua şi noaptea Oul fantastic vi­sm şi e foarte bine aşa, căci visele ne deschid mereu ochii şi ne fac mai aspri şi mai neîngăduitori faţă de coeficientul de toleranţă ce ni-l mai ingăduim. Visele, ne spun ştiinţele, sunt formidabi­le şi absolut necesare, ele ne ascut simţul realităţii şi cei care nici dormind nu visează sunt intr-un mare impas bio­logic, sunt pe cale de a-şi pierde foarte curind sănă­tatea. La cumpăna a doi ani vi­săm deci dar nici nu uităm să ne întrebăm şi să ne mi­răm şi să învăţăm din pro­priul nostru mers. Iată bu­năoară o veste extraordinară peste care nu putem trece : astronauţii au crescut in înălţime : Story Musgrave, medicul Centrului de control de la Houston, a relevat că William Pogue, Edward Gib­son şi Gerald Carr, membri ai prechatului „Skylab 3“ au crescut, de la 16 noiembrie — data lansării in spaţiu — cu cel puţin doi centimetri, pier­­zind in acelaşi timp ciţiva centimetri în jurul taliei şi pieptului. Potrivit experţilor medicali de la Houston, ab­senţa gravitaţiei la bordul „Skylab“-ului provoacă în­tinderea discurilor coloanei vertebrale şi, implicit, creş­terea in înălţime. Dr. Mus­­grave afirmă că aceste mo­dificări de ordin fizic pot dispărea odată cu revenirea astronauţilor pe Pămînt. E bine deci să visăm stînd cu picioarele pe pămînt. E bine deci să cunoaştem că o lan­sare in spaţiu aduce modifi­cări coloanei vertebrale, că discurile şirei spinării se în­tind şi se înmoaie şi deci mai uşor se curbează coloana şi se îndoaie in absenţa gravi­taţiei, a setei pămîntului de a te simţi lipit cu picioarele de el şi drept şi exact in înălţime. E bine însă de ştiut că această creştere in înălţi­me datorită modificărilor de ordin fizic dispare odată cu atingerea pămîntului de către astronauţi-La cumpăna a doi ani e bine să visăm stind cu pi­cioarele pe Pămînt şi să vi­săm stind vn picioare■ pe a­­cest ou fabulos care este pla­neta noastră, pămintul nostru cel din toate zilele şi din nopţile noastre. FILMELE LUNII • TRECĂTOARELE IUBIRI — film realizat în studiourile Centrului de Producţie Cine­matografică „Bucureşti“ ; sce­nariul şi regia : Malvina Urşia­­nu ; imaginea : Sandu Intersu­­reanu, Gheorghe Fischer, muzi­ca : Tiberiu Oluh, decoruri­ şi costume : arh. Adriana Păun ; cu : George Motoi, Silvia Pono­­vici, Gina Patrichi, Cornel Co­­man, Nina Costa, Mihai Pălă­­descu, Beate Fredanov, Emilia Dobrîn, Maria Cumbarl, Iulian Necşulescu, Mihaela Nestorescu. • CAPCANA — film realizat în studiourile Centrului de pro­ducţie cinematografică „Bucu­reşti. Scenariul : Titus Popovici ; regia : Manole Marcus, imagi­nea : Nicu Stan ; muzica : Ge­orge Grigoriu ; decoruri şi cos­tume : Virgil Moise, montajul : Lucia Anton ; cu : Ilarion Cio­­banu, Mariana Mihuţ, Maria Clara-Sebök, Victor Rebengiuc, Mircea Albulescu, Mircea Dia­­conu, Silviu Stănculescu, Octa­­vian Cotescu, Lazăr Vrabie, Maria Chira, Marieta Luca, Zephi Alşec. • ZAPADA FIERBINTE — producţie a studiourilor sovieti­ce ; scenariul : I. Bondarev, E. Trigorev, G. Eghiazarov, regia I Gavril Eghiazarov, cu G. Uje­­nov, A. Kuzneţov, V. Spiridonov, T. Sedelnikova. Al doilea război mondial, noiembrie 1942. Din marea bătălie pentru apărarea Stalingradului, cineaştii au ales pentru acest film doar o singură luptă, reprezentativă însă pen­tru crincena înfruntare. O VILA NOASTRĂ DE VA­CANŢA — producţie a studiou­rilor sovietice, scenariul şi re­gia : Konstantin Voinov ; ima­ginea : Leonid Kram­enkov ; mu­zica : Ian Frenkel ; cu Aleksan­dr Vck.K­ i. Lidia Smirnova, Ni­kolai Parfenov, Ludmila Saga- Iova. O comedie plină de vese­le şi unele dramatice încurcă­turi. O LUNA FURIOASA — pro­ducţie a studiourilor engleze. Scenariul şi regia : Bryan For­bes— după romanul cu acelaşi nume al lui Peter Marshall : imaginea : Tony Imi ; Muzica : Stanley Myers cu : Malcolm McDowell, Nanette Newman, Georgia Brown, Bernard Lee, Gerald Sim, Michael Flanders, Margery Mason, Barry Jackson, Geoffrey Whitehead, Cristopher Chittell, Jack Woolgar, Norman Bird, Constance Chapman, Mi­chael Lees, Geoffrey Blaydon, Patsy Smart. Un „love story“ între doi infirmi. 0 DOSARE DE MULT UITA­TE — producţie a studiourilor sovietice. Scenariul : A. Cevin­­ski, A. Bezuglov, I. Klarov , regia : Vladimir Sredel, muzi­ca : I. Swart, cu : Ivan Nasonov, Valeri Olşanski, Mihail Lobanov, Petri Mercuriev, G. Uvarova. Film poliţist. 0 COLOANA DE LA MIEZUL NOPŢII — producţie a studio­urilor cehoslovace ; scenariul : Raul Storkan , regia : Ivo No­vak; muzica : Petr Hapka ; cu Ladislav Potmăsil, Jaromir Han­­zlik, Petr Oliva , Oldrich Viz­­ner. Aventurile mai mari sau mai mici ale unui grup de mili­tari în termen, de-a lungul u­­nei permisii de cîteva ore. O­CIDUL — producţie a stu­diourilor americane, regia : An­thony Mann , cu­­ Sophia Lo­ren, Charlton Heston, Raph Vallone. O superproducţie care încearcă să reînvie vechea le­gendă spaniolă care l-a inspirat şi pe Corneille. C­VINTUL CĂLĂTORIILOR — producţie a studiourilor bul­gare. Scenariul : Kolio Nikolov ; regia : Lada Briadjieva ; Ima­ginea : Krasimir Rostov ; muzi­ca : Gheorghi Gheakov ; cu Ivan Arşinkov, Iosif Iard­adjiev, Leon Miemczyk, Peter Slabokov. Film de aventuri pentru copii şi tineret. 0 DIN VIAŢA UNUI PIER­DE-VARĂ — producţie a stu­diourilor DEFA ; Scenariu : VVera şi Claus Kucheamcester, după nuvela lui Joseph Frei­herr von Eichendorff ; regia : Celine Blee Weiss imaginea­­ Günter Horwing ; muzica : Rei­ner Horwing, cu Dean Reed, Anna Dziadyk, Hannelore Eis­ner, Monika Woykowicz. Co­medie muzicală plus acţiunea tipică a peliculelor de aventuri. • 0 JUDO — producţie a studi­ourilor japoneze. Scenariul şi regia : Kunio Watanabe, ima­ginea : Hiroshi Nishimae ; cu : Muga Takewaki, Koji Takahas­­hi, Nana Ozaki, Yuji Hori, Yoji Takogi. Japonia secolului 19 — Shogora Yano încearcă să tran­sforme „Jiujitsu“ formă tradi­țională de luptă în una moder­nă — Judo, armonizînd tehnica cu teoria. Alpinişti improvizaţi Octavian Popa din Bucureşti a pornit să ecaladeze virful „O­­mul“. Nu chiar singur — singu­rel, ci în compania colegului său Gehi Ganea şi a lui Cornel Ga­­vrilă. Amăgiţi de soarele de de­cembrie, cei trei „alpinişti“ s-au avintat plini de entuziasm la drum, fără să-i cunoască însă prea bine dificultăţile. Aşa se face că, după trei ore de mers, abia cinci au ajuns la „Sfinx“, au aflat că traseul „Omul“ e... interzis ! S-au încălzit cu un ceai la punctul meteorologic şi au pornit din nou la drum. Dar la coborirea pe Valea Cerbului, Octavian Popa a fost propulsat de pe un virf de stincă ascuns sub zăpadă, şi s-a prăbuşit. Şi-a fracturat piciorul. Aşa că Gelu a rămas cu el, iar Cornel a ple­cat spre Buşteni să aducă Sal­­vamontul. Dar orele treceau, se înnoptase de-a binelea şi nu a­­părea ţipenie de om. Intrat in panică, Gelu a pornit şi el spre Buşteni. Şase ore a aşteptat Oc­tavian, singur în virf de munte. Abia la orele 23, adusă de ini­mosul Cornel şi intimpinînd greutăţi pe traseu, a sosit şi echipa de salvare. După un prim ajutor la cabana Gura Diham, Octavian a fost transportat la spitalul de ortopedie din Azuga, unde a fost supus imediat unei intervenţii chirurgicale. O aventură riscantă. Dind pu­blicităţii acest caz insă, ne-am gindit nu numai la numeroşii alpinişti improvizaţi care se lansează in asemenea aventuri, ci şi la părinţii care acordă u­­neori credit prea mare unor co­pii insuficient pregătiţi pentru asemenea excursii.­­P. IEŞEA­NUL Rubrică realizată de Pia Radulescu

Next