România Liberă, ianuarie 1974 (Anul 32, nr. 9079-9103)
1974-01-03 / nr. 9079
Pagina a 2-a — 3 ianuarie 1974 Apartamente noi pentru 350000 de cetăţeni, mai bine concepute, mai bine realizate Ing. Ion Chirilescu Vicepreşedinte al Comitetului pentru problemele consiliilor populare — Se vor construi anul acesta de introducerea la cadrul legii peste 100 000 de apartamente. Ca şi anul 1973, 1974 va fi, aşadar, un an important în domeniul construcţiei de locuinţe. Vreţi să relevaţi, tovarăşe vicepreşedinte, care va fi aportul investiţiilor alocate la îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ? — Faptul în sine că peste 350 000 de cetăţeni vor putea beneficia de apartamente noi spune, cred, foarte mult în legătură cu aceste condiţii. Fiecare milion de lei investit va trebui să reprezinte — în efectele sale — mai mult decât anul trecut. Şi nu numai pentru că eficienţa în proiectare şi pe şantiere va fi mai mare, ci şi fiindcă ceea ce se va face cu aceşti bani este menit să coresa termenului de suprafaţă utilă, legat de confortul ce trebuie asigurat. în suprafaţa utilă sunt cuprinse atît camerele de locuicît şi spaţiile accesorii : bucătăria, holurile, antreurile, balcoanele, pe seama cărora uneori proiectanţii compensau cheltuielile neeconomicoase rezultate din soluţii ineficiente. Este evident că dacă vom reduce preţul de cost al apartamentelor printr-o concepţie de proiectare mai bună, dacă pe şantier se va consuma mai puţină manoperă, dacă vor fi întrebuinţată gospodăreşte materialele, se creează resurse suplimentare pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuit. Vă rog să-mi permiteţi ca, in pândă intr-o mai mare măsură încheiere, să citez din nou o actualelor cerinţe ale cetăţeni- cifră , în trei ani din actualul lor. Un exemplu. Ştim cu toţii cincinal, la care se adaugă, de cită atenţie se bucură fanii- acum al patrulea , s-au alocat ba din partea societăţii, mai fonduri pentru construcţia unor ales familiile cu mulţi copii, apartamente în care s-au mutat In ce fel se regăseşte această sau se vor muta, în total, mai preocupate in construcţia de locuinţe ? Numărul apartamente ^ ___lor cu 3—4 camere, nou construite, a fost de aproximativ 30 000 în anul 1972, de aproximativ 33 000 în 1973 şi va fi de peste 41 000 anul acesta. Statul va acorda în acest an credite de peste 2,5 miliarde lei pentru construirea de locuinţe proprietate personală, cu aproximativ 700 milioane mai mult decit în 1973. Pentru prima dată vor putea fi contractate şi se vor realiza în 1974 apartamente proprietate personală cu 5 camere — tipizate — în condiţii de credite din partea statului. .......... —————— Este de subliniat că se va reaconstrucţie aTwtatelOT^tru mult de 1 200 000 de cetăţeni, fondul locativ de stat - 60 300 Anul 1974 va trebui să ţesemapartamente — care, în condine nu numai darea în folosinţă ţiile noii legislaţii, vor fi în- * """i «»«wtamemte chiriate cu prioritate muncitorilor de înaltă calificare, în primul rînd celor din marile unităţi industriale, locul I revenind tocmai familiilor cu mai mulţi copii. In ce mod consideraţi că trebuie să acţioneze comitetele executive ale consiliilor populare pentru ca investiţiile alocate pe judeţe să fie folosite în cît mai directă legătură cu specificul cerinţelor locale în ceea ce priveşte condiţiile de locuit ce trebuie create ? — Nu intenţionez să diminuez în nici un fel obligaţiile şi răspunderile ce revin Comitetului nostru. Fără îndoială că în anul în care am intrat aceste îndatoriri, care sunt stabilite prin le-(Urmare din pag. 7) ge, ’va trebui să le îndeplinim duc(:iei _aţi de 43)S la sută mai bine, acordînd comitetelor c.j. era prevazut iniţial în plaexecutive ale consiluiior popu- nuj cincinal—pentru 1974 ne-am lare un sprijin mai C°TMP propus ca peste două treimi din și la timp. Dar maşinile, utilajele şi instalaţiile sa ^ relev este cel ^ . fabricate în unităţile noastre să pot fi cunoscute cerin - - fje produse n0i sau moderniza-Sjf1! răsDUns Ppro- te, depăşindu-se astfel ponde^ Ld,irlifflPde câtre rea planificată pentru finele OtC»v»,niV» ale consi- cincinalului. Nu este vorba, însă, miori nouulare acestea avinti de o simplă înnoire a nomencalitatea de titulari de investi- datorului de fabricaţie, ci de o ţie. Nu e vorba doar de necesi- acţiune cu efecte multiple. In tatea de a se cunoaşte mai bine, primul rînd se va obţine o saspre exemplu, care este structu- tisfacere mai deplina a necesita familiilor — să zicem — și,tăţilor beneficiarilor. Legat de deci, ce cotă din fondul de inves- acest aspect trebuie să menţiotitii trebuie să fie alocată aparta- „ . ... ... mentelor cu două sau mai mul ne, ca o conformitate cu indite camere, ci mai ales de grija caţiile conducerii de partid şi pentru felul cum se desfăşoară de stat ln asimilarea produse** »«•«...»!«.TM »»•««• tarea la construirea noilor roţilor de producţie, plecăm de curiţe. Cu acelaşi milion de lei la 0 ViZiune unitară asupra sisrfwn»A8«tfStafIuS temelor complete de minim dar și apartamente ln care nici utilaje de care au nevoie diproiectanţilor, nici constructo- versele sectoare ale economiei, nilor nu le-ar plăcea să stea realizîndu-le In principal din Fiecare milion de lei investit ..... . poate asigura, printr-o judicioa- componente tipizate, concepute să utilizate, condiţii de locuit şi executate în unităţi specialimai bune în cadrul categoriilor zate. O atenţie deosebită se ţine confort stabilite. Aş menţio- na aici o noutate care intervine cordă unor cerinţe majore ale în reglementările cu privire la economiei naţionale în actuala construcţia de locuinţe şi anti- etapă, trecându-se la fabricarea CONCRET, CE VA PROPUNEŢI PENTRU ANUL 1974? a unui număr de apartamente pentru aproximativ 350 000 de cetăţeni — echivalentul populaţiei unor oraşe cum sunt Galaţi, Baia Mare, Tîrgovişte, Turnu , Măgurele sau Miercurea Ciuc, luate la un loc, în condiţii de locuit mai bune, ci şi la termen sau chiar în avans. Acesta este şi unul din obiectivele chemării la întrecere adresate de Consiliul popular al judeţului Bihor către toate consiliile populare judeţene, chemare care şi-a aflat un larg ecou în întreaga ţară, sortimente contractate pentru anul 1974, printre care tipurile noi de vase emailate cu bordură placată din inox, dispozitivele de Uz casnic pentru tăiat legume, cartofi etc., pentru ascuţit cuţite, maşina de tocat carne cu prindere vacumatică, hota absorbantă de bucătărie, tipurile noi de detergenţi etc. Concomitent, vom insista pentru producerea unor noi sortimente solicitate de gospodine, din care unele au fost promise de producători, dar încă nu s-au realizat. Este vorba de oala de fiert sub presiune, maşina de tocat carne cositorită, prăjitoarele pentru pîine, filtrele pentru produse noi şi modernizate unor maşini şi utilaje pentru exploatarea la zi a carierelor de lignit şi minereuri, prepararea minereurilor, forajele de adincime, extracţia ţiţeiului, transportul şi punerea in operă a betoanelor, construcţia de drumuri şi lucrări terasiere, cultivarea şi recoltarea plantelor tehnice, transportul uzinal şi cel containerizat, industria conservelor, etc. In al doilea rînd noile produse vor fi astfel concepute incit să permită folosirea unor tehnologii moderne, de mare productivitate şi prin care să se obţină indici superiori de utilizare a metalului. Iată, deci, un alt efect pe care-1 scontăm prin îndeplinirea planului de asimilare , contribuţia substanţială la realizarea sarcinii de reducere a cheltuielilor totale de producţie în 1974 cu 3,2 la sută, şi obţinerea unui beneficiu sporit faţă de anul trecut cu circa 30 la sută. In sfîrşit, introducerea in fabricaţie a produselor noi va aduce o contribuţie deosebită la creşterea competitivităţii maşinilor şi utilajelor româneşti pe piaţa mondială, permittnd astfel traducerea în viaţă a sarcinii de creştere în acest an a exportului cu aproape 40 la sută. UNA PE ZI de MATTY M B mmm MMI ii n. — Trezește-te 111 N-a venit Marioara cu ciorba de potroace ! A venit Simionescu cu situațiile... Comerţul - mai aproape de cerinţele cetăţenilor Constantina Arsenie secretar general al Ministerului Comerţului Interior Printre numeroasele preocupări ale comerţului pentru a răspunde în noul an, în cît mai largă măsură cerinţelor cetăţenilor, consider că o îndatorire principală constă în îmbunătăţirea aprovizionării cu articole de uz casnic, menite să uşureze munca femeilor. Consemnînd faptul că, in acest domeniu, s-au obţinut o serie de realizări, aş dori să arăt că se poate face mai mult în această privinţă. Ca atare, în noul an, vom analiza — împreună cu ministerele şi organizaţiile economice centrale — programul de măsuri întocmit pe baza Hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. din 18—19 iunie a.c., în scopul stimulării acţiunilor stabilite şi al găsirii de noi soluţii pentru satisfacerea în mai bune condiţiuni a cerinţelor din domeniul casnic. Vom insista, astfel, pentru asigurarea diversificării mai accentuate a producţiei articolelor casnice şi pentru furnizarea ritmică a produselor destinate fondului pieţei, în structura şi calitatea cerute de consumatori. Un accent deosebit vom pune pe asigurarea livrării noilor cafea, cîntarele pentru bucătărie, termosele pentru păstrarea alimentelor, aparatele electrice pentru raşchetatul şi lustruitul parchetului, periile pentru spălatul covoarelor cu detergenţi etc. Aşteptăm mai mult şi din partea întreprinderilor industriale. Gospodinele cer tot mai multe articole de uz casnic, iar noi vom acţiona mai stăruitor, preocupîndu-ne concomitent de o mai bună repartizare a mărfurilor pe teritoriu, de deschiderea de noi magazine şi raioane cu articole de uz casnic (în mod deosebit, un magazine alimentare cu autoservire), de extinderea formelor avansate de comerţ, începînd cu expunerea deschisă a mărfurilor şi sfîrşind cu transportul mărfurilor mai voluminoase la domiciliu. In acelaşi timp, vom lua măsuri pentru lărgirea efectuării demonstraţiilor practice cu noile articole electrocasnice în magazine, în prezenţa gospodinelor, pentru a cunoaşte mai bine părerile şi sugestiile acestora, pe baza cărora să putem aduce noi îmbunătăţiri în aprovizionarea cu produse de uz casnic. Stejari de şase veacuri Multe legende, legate de numele lui Horia şi al lui Avram Iancu circulă in legătură cu cei doi stejari seculari, care fac acum parte din parcul dendrologic din Petriş (jud. Arad) Stejarii au un diametru de 280 cm. şi o înălţime a trunchiului de 4 metri şi, la venerabila lor virstă de aproximativ 600 de ani, au fost declaraţi monumente ale naturii, bucurindu-se de ocrotirea legilor. In plus, beneficiază de un regim special de întreţinere şi conservare, care să le asigure o viaţă lungă şi de acum înainte. (I. MEDOIA). Băiat prezentabil , în şanţ Baiat prezentabil, Ion Căprariu l-a cunoscut la CLuj pe loan Franchievici, posesorul unui autoturism. Imprietenindu-se au făcut împreună un drum intr-o localitate din apropiere după care, reîntorşi in oraşul de pe Someş, au intrat la un bar. La un moment dat însă, băiatul prezentabil i-a cerut partenerului său cheile de la maşină pentru că, spunea el, şi-a uitat acolo servieta. A primit cheile şi, dus a fost ! Pînă în apropiere de Lu, duş — unde a fost găsit răsturnat cu maşina in şanţ. Ceea ce nu l-a scutit de o pedeapsă privativă de libertate de doi ani și jumătate. (I. DELEANU). Grozavă idee, cu ciuperci! Intr-adevăr, de la ciuperci a pornit totul şi de la graba Agrocoop-Buzău de a înfiinţa, cu orice preţ, o ciupercărie. Drept care, cumpără două grajduri nou-nouţe de la cooperativa agricolă Buzău şi le demolează acoperişul, ca să le poată adapta la viitoarele ciupercării. Dar, după ce le dărimă, acelaşi Agrocoop işi dă seama că grajdurile nu se pretează deloc noilor funcţii şi nu pot fi transformate nicicum in ciupercării. Aşa că renunţă, la fel de brusc cum a început şi cumpără... o pivniţă. O amenajează, o modernizează, se aduc utilaje — investiţia în pivniţă depăşind 200 000 lei. Sunt repede trimişi cinci oameni la specializare, ca să ştie cum să cultive ciupercile şi toată lumea e încintată ! Numai că intr-o bună dimineaţă, cineva işi aminteşte că nu se poate face alimentarea cu apă şi că ciuperci fără apă... Atunci se adoptă, la fel de brusc ideea aducerii apei cu... găleţi, de la... 300 metri distanţă ! Modern flux tehnologic, pentru o modernă ciupercărie ! Şi pină la urmă se renunţă, tot brusc, şi la idee şi la ciupecărie — după ce s-au pierdut 300 000 lei. După expresia devenită aici principiu — pagubă-n ciuperci ! (C. ZLIBUŢ) Un muzeu sătesc de ştiinţele naturii La Dreptu, în apropierea splendidului viaduct de la Poiana Teiului, a luat fiinţă primul muzeu sătesc de ştiinţele naturii din judeţul Neamţ. Rod al muncii pasionate desfăşurate de-a lungul a peste 40 de ani de învăţătorul pensionar Constantin Romanescu, muzeul reuneşte sute deanimale şi păsări naturalizate pe Văile Bistriţei. Atrag atenţia, îndeosebi, exemplarele din grupa cervideelor , ursul, mistreţul, ierunca şi cocoşul de munte, insul etc. În afara importanţei lor didactice, exponatele prezintă şi o mare valoare ştiinţifică deoarece, ca urmare a transformărilor determinate de apariţia şirului de lacuri artificiale de pe văile Bistriţei, multe dintre aceste animale şi păsări nu mai pot fi intilnite azi in această zonă sau sunt pe cale de dispariţie. (C. AZOIŢII). Musafira şi chilipirul A bătut la poarta lui Dumitru Iacob din Brazi-Prahova spacind copiii Măriei Gomboşau din celălalt capăt al ţârii şi că... i-e sete. Oamenii i-au dat o cană de apă, după care ea s-a întins la vorbă. Şi fiindcă se făcuse tîrziu, oamenii au găzduit-o peste noapte, iar ea le-a promis in dar un halat şi două covoare, pentru ospitalitate. A doua zi, ca să nu o deranjeze gazdele au intrat in camera musafirei abia după prinz, dar au constatat că aceasta dispăruse şi împreună cu ea multe lucruri din casă. Lui Dumitru Grigorescu, din satul Tinosu i-a spus că e revizoare in comerţ, iar pentru Victor Zamfir din comuna Sima, a devenit ad-hoc „inspectoare la secţia de învăţămint pe toată ţara“. Şi de la amindoi a luat ce-a putut, speculîndu-le naivitatea şi cheful lor de chilipir. In realitate, era Aurica Fazekaş, din judeţul Covasna, posesoare a opt condamnări. Şi acum, a celei de-a noua. (AL. MIHAI). Mult zgomot pentru nimic La inceput a fost gunoiul aruncat de Maria Gomboş din Deja (judeţul Sălaj) in faţa casei vecinilor săi. Familia Iosif Petkeş a trecut cu vederea „eroarea de depozitare“, dar mai apoi Gomboş a rupt un prun din grădina aceloraşi vecini, iar după aceea , alţi trei. Şi punctul culminant a fost înregistrat când copiii Măriei Gomboş au spart geamurile din spatele casei lui Petkeş. Atunci, păgubaşii au hotărit să înainteze o reclamaţie comisiei de judecată, prezentind faptele, învinuirile şi pretenţiile... Numai că, intre timp, şi unii şi ceilalţi, şi-au dat seama că e prea... mult zgomot pentru nimic şi că e mai înţelept să trăiască in linişte şi pace. (MAGDA TURAC) Sporirea posibilităţilor de acces ale populaţiei la serviciile medicale şi creşterea calităţii actului medical Dr. Alexandru Calomfirescu • prim adjunct al ministrului sănătăţii — Actualul an medical debi în final îmbunătăţirea Ingrijiritează sub auspiciile aplicării lor medicale, noilor norme de organizare şi funcţionare a unităţilor sanitare. Am ţinut să amintesc acest lucru nu numai pentru că din punct de vedere cronologic este măsura ce se aplică încă din primele zile ale anului, ci mai ales pentru că noul act normativ stabileşte, pe baza unor criterii unice, cadrul 1a Dacă ar fi să mă refer bunăoară la activitatea spitalicească ar trebui negreşit să amintesc ca o măsură foarte importantă, —de mult reclamată de necesităţile ocrotirii sănătăţii — înfiinţarea secţiilor destinate în exclusivitate bolnavilor cronici. Acestei categorii de pacienţi Ii se vor oferi consultaţii şi tratacare se va desfăşura de acum mente dintr-un cuvînt în primainte întreaga activitate a de firi specifice, intr-un cadru deocrotire a sănătăţii în România, parat, potrivit cu natura Noua organizare vizează totaliţiunilor de care suferă afectarea instituţiilor medicale, incepînd cu unitatea cea mai simplă — dispensarul — şi sfîrşind cu spitalele clinice. Complexul de reglementări urmăreşte o sporire a posibilităţilor de acces ale populaţiei la prestaţiile medicale şi un aspect de fond al ocrotirii sănătăţii — creşterea calităţii actului me-Pentru reducerea aglomeraţiei şi pentru stabilirea rapidă a diagnosticului, în acele policlinici, în al căror local funcţionează şi dispensarele, consultarea unor cazuri mai complicate se va face de către medicii specialişti, fără noi reprogramări ale bolnavilor. De mai mulţi ani, printredicat. Paralel cu introducerea programele prioritare ale miaplicării noilor norme se vor întreprinde şi alte acţiuni cu nisterului se află şi cel privind combaterea bolilor cardio-vascaracter tehnic, în diverse doculare. Pentru prima dată în menii şi care, toate, urmăresc acest an, se va organiza în cerntrele medicale universitare — pe cadrul asistenţei de urgenţă — puncte de terapie Intensivă coronariană, unde se vor da primele ajutoare, cu mijloace moderne de intervenţie, acelor bolnavi cardiaci prezentaţi la spital în stare gravă. De o atenţie specială se va bucura Îngrijirea sănătăţii muncitorilor. In acest sens, în întreprinderile mari supravegherea medicală a salariaţilor se va face la toate schimburile de lucru, organizîndu-se totodată puncte sanitare cu activitate permanentă şi servicii de laborator pe unele unităţi izolate. Pentru anul acesta, putem anunţa o premieră in activitatea medicală şi care se referă la îngrijirea sănătăţii populaţiei vârstnice, pentru care urmează să se înfiinţeze cabinete de consultaţii gerontologice şi de geriatrie; prin ele "se vor rului şi tineretului. Anul acesta, pe lingă măsurile care se vor lua de continuare pentru sănătatea sugarilor, se va introduce sistemul consultaţiilor de cardiologie şi reumatologie infantilă, precum şi cel al consultaţiei de endocrinologie şi boli metabolice la copii. In sfîrşit, un capitol aparte, în cadrul acţiunilor ce le vom întreprinde în acest an, îl vorRăspunsuri consemnate de: Ioana Po- Preda, D. Marian, Eugen Sasu, Mircea Scripcă Anul producţiilor record în agricultură (Urmare din pag. 1) In 1972 — anul cu cele mai mari producţii — am obţinut 16,9 milioane tone cereale, pentru anul care a inceput sarcina noastră este să realizăm aproape 18,5 milioane tone. La sfecla de zahăr trebuie să obţinem un plus — tot faţă de 1972 — de 1,75 milioane tone, iar la legume, in comparaţie cu 1973, producţia va trebui să crească cu 1,3 milioane tone. Sectorul zootehnic va cunoaşte de asemenea, importante sporuri atît in ceea ce priveşte efectivele, cit şi din punct de vedere al producţiilor. Cu alte cuvinte, anul 1974 va trebui să însemne un an al producţiilor-record. Pentru realizarea unor astfel de producţii, este necesară asigurarea anumitor condiţii care ţin de baza materială, organizarea muncii şi cointeresarea materială a tuturor celor care participă la obţinerea producţiei. în acest sens mă voi referi la cîteva aspecte. In ceea ce priveşte pămintul vor fi depuse eforturi spre a fi luate în cultură toate suprafeţele, inclusiv terenurile agricole din intravilan, ca şi pentru folosirea eficientă a suprafeţelor din vetrele satelor unde există de asemenea mari rezerve precum şi a celor din curţile unităţilor socialiste. Anul 1974 beneficiază de o suprafaţă de 1,32 milioane ha amenajate pentru irigaţii, la care se vor adăuga încă 117 600 ha, ce vor fi executate pe parcurs. Se vor continua lucrările de desecări pe 232 000 ha, de combatere a eroziunii solului pe 142 300 ha şi de amendare a solurilor podzolice pe 120 000 ha. Legat de dotarea agriculturii cu mijloace mecanice, subliniem faptul că in 1974 Industria va livra agriculturii 14 350 tractoare, 4 000 combine autopropulsate, precum şi alte maşini şi utilaje perfecţionate ce vor permite nu numai extinderea dar şi o mai mare diversificare a mecanizării. In cursul acestui an se vor folosi pentru fertilizarea terenurilor . 1 348 mii tone îngrăşăminte chi realiza atît profilaxia îmbătrimire substanţă activă, cu 45 13 sută mai mult decit anul trecut. Aşadar, există suficiente temeiuri de natură materială pentru ca producţiile prevăzute sa poată fi realizate. De altfel Minimi dar şi unele acţiuni privind prevenirea şi combaterea unor noi degenerative şi cronice la bătrîni. Ca şi in alţi ani, îngrijirea copiilor reprezintă una dintre activitățile de bază ale sectorului sanitar. In afara aplicării SfmlLritroUtsl^trfbu°igera,a P gramteui' anisteruluT detâ“ efFcient! folosire a bazei diaerse^alFtcUuni^n materiale cu care agricultura în vedere urmarirea mai atentă este înzestrată. Astfel, s-au e a saugte şi dezvoltării copilulaborat tehnologii de lucru pe jur mtc a preşcolarului, şcolafiecare cultură şi care vor fi rul„, „i,ri A„,’., adaptate condiţiilor specifice din fiecare judeţ de către staţiunile agricole experimentale, în vederea sporirii producţiilor de cartofi şi sfeclă de zahăr, s-au elaborat două programe speciale prin care se prevede obţinerea a 60 tone sfeclă de zahăr (producţie medie la unitatea de suprafaţă pe 20 000 ha, să crească la 60 000 ha) şi 30 tone cartofi la hectarul cultivat mează cel al îmbunătăţirii stării de igienă şi pentru protecţia pe o suprafaţă de 40 000 ha. mediului ambiant. Se vor face Pentru asigurarea industriei investigaţii de amploare pentru uşoare cu materie prima (in. depistarea unor factori policînepă, bumbac, mătase) sintanţi, pentru controlul condițiidefinitivate de asemenea, pro- in- fr,TMTM -—,,— _ -grame aparte. Se va aplica un lor igienico-sanitare ale apro- - . _ vizionării cu apă potabilă, al program prin care să se conso- prezervării solului, în legătură lideze fermele hortiviticole e- -- — ... xistente și se va continua acţiunea de organizare de noi ferme astfel incit in legumicultură, viticultură şi pomicultură, unitatea de bază să fie ferma specializată de producţie. De asemenea, se va continua acţiunea de concentrare a producţiei la cereale, plante tehnice, alimentu poluarea aerului şi evaluarea consecinţelor asupra stării de sănătate a populaţiei. Evident, am amintit doar principalele acţiuni pe care urmează să le întreprindem în acest an. împlinirea obiectivelor ce figurează in agenda ministerului sperăm să satisfacă de mai mare măsură nevoile de tare in ferme specializate în îngrijire medicală solicitate de zootehnie, vor fi modernizate către popoare, fermele existente şi va spori gradul de mecanizare a lucrărilor. Menţionez, în încheiere, că o atenţie deosebită va fi acordată creşterii producţiei de furaje şi ameliorării efectivelor traseu, Cornelia de animale prin crearea unor ferme de elită producătoare de material de prăsilă. „România liberă"* Dumitru Radu Popescu Cină ne aflăm in cumpăna a doi ani, unul precinit ca să rămină fixat ca un cerc in noi şi altul venind ca să ne cuprindă in zilele sale, la cumpăna a doi ani nu e uşor să faci un bilanţ şi e destul de greu să dai un pronostic exact al celor ce le gîndeşti şi doreşti, deşi aparent să spui ce va fi cu tine e foarte clar in mintea ta şi e foarte uşor de expus un vis. O atitudine pozitivă in faţa vieţii nu înseamnă desigur că trebuie să ignorăm războiul din octombrie din Orient şi moartea lui Allende. Şi nici n-o să ne aşteptăm să ne vină din cer harul care să facă din pămînt un covor pentru oameni şi nici n-o să visăm la grădini suspendate în înălţimi, paradisurile prea îndepărtate în înălţime de noi n-o să ne atingă niciodată cu fructele lor de aur şi cu deliciile grădinilor lor mereu înverzite. Lumea este aici, aproape, Ungă noi, în noi, şi ea depinde numai de noi. Ziua de azi depinde grozav de ziua de ieri şi cea de miine de cele două timpuri pentru ea trecute, dar pentru noi nu, căci noi ducem in noi ca pe nişte cercuri de copac zilele noastre şi anii noştri şi griji ■ le şi visele noastre, ducem in noi copiii noştri şi copiii copiilor noştri, trecutul şi pe cei ce muriră, viitorul şi pe cei ce vor fi patria noastră de miine. Pentru cei care aşternem bucoavne pe hîrtie, patria noastră este şi limba noastră, gindul nostru spus şi scris — şi nu doar pentru noi-Soarele agonizînd printre nori de zăpadă e un semn doar că totul se mişcă miraculos in univers şi că după zilele lui Decembrie ce păreau spre seară albastre vor veni cele aduse de renaşterea pămîntului, de primăvara de miine cind pămintul se naşte din nou din zăpadă şi îngheţ ca un ou fantastic. Ne naştem şi noi din noi înşine, mergind înainte ca un fel de fiinţă fabuloasă ce se renaşte mereu schimbindu-se fără să se schimbe, albind la Umple şi neincetind să viseze privind agonia soarelui iarna, valurile calde ale mării in August. La cumpăna a doi ani visăm, ziua şi noaptea Oul fantastic vism şi e foarte bine aşa, căci visele ne deschid mereu ochii şi ne fac mai aspri şi mai neîngăduitori faţă de coeficientul de toleranţă ce ni-l mai ingăduim. Visele, ne spun ştiinţele, sunt formidabile şi absolut necesare, ele ne ascut simţul realităţii şi cei care nici dormind nu visează sunt intr-un mare impas biologic, sunt pe cale de a-şi pierde foarte curind sănătatea. La cumpăna a doi ani visăm deci dar nici nu uităm să ne întrebăm şi să ne mirăm şi să învăţăm din propriul nostru mers. Iată bunăoară o veste extraordinară peste care nu putem trece : astronauţii au crescut in înălţime : Story Musgrave, medicul Centrului de control de la Houston, a relevat că William Pogue, Edward Gibson şi Gerald Carr, membri ai prechatului „Skylab 3“ au crescut, de la 16 noiembrie — data lansării in spaţiu — cu cel puţin doi centimetri, pierzind in acelaşi timp ciţiva centimetri în jurul taliei şi pieptului. Potrivit experţilor medicali de la Houston, absenţa gravitaţiei la bordul „Skylab“-ului provoacă întinderea discurilor coloanei vertebrale şi, implicit, creşterea in înălţime. Dr. Musgrave afirmă că aceste modificări de ordin fizic pot dispărea odată cu revenirea astronauţilor pe Pămînt. E bine deci să visăm stînd cu picioarele pe pămînt. E bine deci să cunoaştem că o lansare in spaţiu aduce modificări coloanei vertebrale, că discurile şirei spinării se întind şi se înmoaie şi deci mai uşor se curbează coloana şi se îndoaie in absenţa gravitaţiei, a setei pămîntului de a te simţi lipit cu picioarele de el şi drept şi exact in înălţime. E bine însă de ştiut că această creştere in înălţime datorită modificărilor de ordin fizic dispare odată cu atingerea pămîntului de către astronauţi-La cumpăna a doi ani e bine să visăm stind cu picioarele pe Pămînt şi să visăm stind vn picioare■ pe acest ou fabulos care este planeta noastră, pămintul nostru cel din toate zilele şi din nopţile noastre. FILMELE LUNII • TRECĂTOARELE IUBIRI — film realizat în studiourile Centrului de Producţie Cinematografică „Bucureşti“ ; scenariul şi regia : Malvina Urşianu ; imaginea : Sandu Intersureanu, Gheorghe Fischer, muzica : Tiberiu Oluh, decoruri şi costume : arh. Adriana Păun ; cu : George Motoi, Silvia Ponovici, Gina Patrichi, Cornel Coman, Nina Costa, Mihai Pălădescu, Beate Fredanov, Emilia Dobrîn, Maria Cumbarl, Iulian Necşulescu, Mihaela Nestorescu. • CAPCANA — film realizat în studiourile Centrului de producţie cinematografică „Bucureşti. Scenariul : Titus Popovici ; regia : Manole Marcus, imaginea : Nicu Stan ; muzica : George Grigoriu ; decoruri şi costume : Virgil Moise, montajul : Lucia Anton ; cu : Ilarion Ciobanu, Mariana Mihuţ, Maria Clara-Sebök, Victor Rebengiuc, Mircea Albulescu, Mircea Diaconu, Silviu Stănculescu, Octavian Cotescu, Lazăr Vrabie, Maria Chira, Marieta Luca, Zephi Alşec. • ZAPADA FIERBINTE — producţie a studiourilor sovietice ; scenariul : I. Bondarev, E. Trigorev, G. Eghiazarov, regia I Gavril Eghiazarov, cu G. Ujenov, A. Kuzneţov, V. Spiridonov, T. Sedelnikova. Al doilea război mondial, noiembrie 1942. Din marea bătălie pentru apărarea Stalingradului, cineaştii au ales pentru acest film doar o singură luptă, reprezentativă însă pentru crincena înfruntare. O VILA NOASTRĂ DE VACANŢA — producţie a studiourilor sovietice, scenariul şi regia : Konstantin Voinov ; imaginea : Leonid Kramenkov ; muzica : Ian Frenkel ; cu Aleksandr Vck.K i. Lidia Smirnova, Nikolai Parfenov, Ludmila Saga- Iova. O comedie plină de vesele şi unele dramatice încurcături. O LUNA FURIOASA — producţie a studiourilor engleze. Scenariul şi regia : Bryan Forbes— după romanul cu acelaşi nume al lui Peter Marshall : imaginea : Tony Imi ; Muzica : Stanley Myers cu : Malcolm McDowell, Nanette Newman, Georgia Brown, Bernard Lee, Gerald Sim, Michael Flanders, Margery Mason, Barry Jackson, Geoffrey Whitehead, Cristopher Chittell, Jack Woolgar, Norman Bird, Constance Chapman, Michael Lees, Geoffrey Blaydon, Patsy Smart. Un „love story“ între doi infirmi. 0 DOSARE DE MULT UITATE — producţie a studiourilor sovietice. Scenariul : A. Cevinski, A. Bezuglov, I. Klarov , regia : Vladimir Sredel, muzica : I. Swart, cu : Ivan Nasonov, Valeri Olşanski, Mihail Lobanov, Petri Mercuriev, G. Uvarova. Film poliţist. 0 COLOANA DE LA MIEZUL NOPŢII — producţie a studiourilor cehoslovace ; scenariul : Raul Storkan , regia : Ivo Novak; muzica : Petr Hapka ; cu Ladislav Potmăsil, Jaromir Hanzlik, Petr Oliva , Oldrich Vizner. Aventurile mai mari sau mai mici ale unui grup de militari în termen, de-a lungul unei permisii de cîteva ore. OCIDUL — producţie a studiourilor americane, regia : Anthony Mann , cu Sophia Loren, Charlton Heston, Raph Vallone. O superproducţie care încearcă să reînvie vechea legendă spaniolă care l-a inspirat şi pe Corneille. CVINTUL CĂLĂTORIILOR — producţie a studiourilor bulgare. Scenariul : Kolio Nikolov ; regia : Lada Briadjieva ; Imaginea : Krasimir Rostov ; muzica : Gheorghi Gheakov ; cu Ivan Arşinkov, Iosif Iardadjiev, Leon Miemczyk, Peter Slabokov. Film de aventuri pentru copii şi tineret. 0 DIN VIAŢA UNUI PIERDE-VARĂ — producţie a studiourilor DEFA ; Scenariu : VVera şi Claus Kucheamcester, după nuvela lui Joseph Freiherr von Eichendorff ; regia : Celine Blee Weiss imaginea Günter Horwing ; muzica : Reiner Horwing, cu Dean Reed, Anna Dziadyk, Hannelore Eisner, Monika Woykowicz. Comedie muzicală plus acţiunea tipică a peliculelor de aventuri. • 0 JUDO — producţie a studiourilor japoneze. Scenariul şi regia : Kunio Watanabe, imaginea : Hiroshi Nishimae ; cu : Muga Takewaki, Koji Takahashi, Nana Ozaki, Yuji Hori, Yoji Takogi. Japonia secolului 19 — Shogora Yano încearcă să transforme „Jiujitsu“ formă tradițională de luptă în una modernă — Judo, armonizînd tehnica cu teoria. Alpinişti improvizaţi Octavian Popa din Bucureşti a pornit să ecaladeze virful „Omul“. Nu chiar singur — singurel, ci în compania colegului său Gehi Ganea şi a lui Cornel Gavrilă. Amăgiţi de soarele de decembrie, cei trei „alpinişti“ s-au avintat plini de entuziasm la drum, fără să-i cunoască însă prea bine dificultăţile. Aşa se face că, după trei ore de mers, abia cinci au ajuns la „Sfinx“, au aflat că traseul „Omul“ e... interzis ! S-au încălzit cu un ceai la punctul meteorologic şi au pornit din nou la drum. Dar la coborirea pe Valea Cerbului, Octavian Popa a fost propulsat de pe un virf de stincă ascuns sub zăpadă, şi s-a prăbuşit. Şi-a fracturat piciorul. Aşa că Gelu a rămas cu el, iar Cornel a plecat spre Buşteni să aducă Salvamontul. Dar orele treceau, se înnoptase de-a binelea şi nu apărea ţipenie de om. Intrat in panică, Gelu a pornit şi el spre Buşteni. Şase ore a aşteptat Octavian, singur în virf de munte. Abia la orele 23, adusă de inimosul Cornel şi intimpinînd greutăţi pe traseu, a sosit şi echipa de salvare. După un prim ajutor la cabana Gura Diham, Octavian a fost transportat la spitalul de ortopedie din Azuga, unde a fost supus imediat unei intervenţii chirurgicale. O aventură riscantă. Dind publicităţii acest caz insă, ne-am gindit nu numai la numeroşii alpinişti improvizaţi care se lansează in asemenea aventuri, ci şi la părinţii care acordă uneori credit prea mare unor copii insuficient pregătiţi pentru asemenea excursii.P. IEŞEANUL Rubrică realizată de Pia Radulescu