România Liberă, februarie 1974 (Anul 32, nr. 9104-9127)
1974-02-01 / nr. 9104
Activitate permanentă in agricultură Practic, la această oră, s-au încheiat adunările generale pe marginea cifrelor de plan din 1974 in majoritatea Cooperativelor agricole. Despre ceea ce s-a discutat cu acest prilej am mai avut ocazia să scriem așa că nu mai insistăm acum. Vrem, totuși, sa subliniem o idee fundamentală şi anume că dezbaterile ce au avut loc in fiecare cooperativă au scos in evidentă o serie de rezerve în agricultură, care urmează să fie puse în valoare. De altfel, acest fapt a făcut posibil ca, în multe locuri, producţiile medii propuse iniţial, să fie majorate substanţial. Se pune acum problema materializării obiectivelor aprobate de către adunări. Pentru că, liscrul acesta este evident, plănul anual de producţie şi financiar — rod al gindirii, iniţiativei şi experienţei colective — nu este un simplu document de arhivă. Menirea lui este să constituie pentru fiecare cooperativă un program concret de acţiune chiar în perspectiva imediată. Specificul agriculturii impune ca între adoptarea programului şi transpunerea lui in fapt, să nu apară nici o pauză, fie ea şi numai de cîteva zile. In condiţiile în care se pune atit de hotărit problema valorificării la maximum a rezervelor agriculturii, specialiştii sunt in unanimitate de acord ca lunile de iarnă pot şi trebuie să constituie un timp efectiv productiv. Pledăm, deci, pentru o activitate permanentă în agricultură, şi nu una sezonieră, in care totul se rezumă la participarea la cele cîteva campanii agricole ale anului. Odată cu semănatul unei culturi agricole se pun bazele unei recolte bogate. Iată un adevăr pe care-l cunoaştem de atita timp. Numai că acum cînd producţiile medii pe care şi le-au propus cooperatorii întrec cu mult pe cele din alţi ani, se poate afirma că bazele recoltelor sporite incep să se pună cu mult mai devreme şi anume , încă din faza pregătirilor. Pentru că semănatul sau plantatul din primăvară nu face altceva decit să încunune, practic, eforturile depuse pe parcurs pentru amplasarea culturilor pe terenurile cele mai potrivite, executarea arăturilor pe terenurile neogorîte din toamnă, transportul îngrăşămintelor organice, pregătirea şi condiţionarea seminţelor şi atîtea alte lucrări, fiecare avind importanţa sa bine definită în apropiata campanie. După cum, în legătură cu acordul global, această formă de organizare şi de retribuire a muncii care şi-a dovedit marea sa eficienţă, să notăm că, încă de pe acum, formaţiile de lucru sau cooperatorii ce se angajează să muncească după sistemul respectiv vor trebui să cunoască precis o serie de lucruri. De pildă, ci vor cîştiga în condiţiile realizării sarcinilor, ce terenuri le-au fost repartizate, precum şi ce sprijin vor primi din partea conducerii cooperativei. In ultimii ani, iarna agricolă a însemnat, totodată, sezonul unei activităţi intense pe şantierele de hidroamelioraţii. Spre astfel de lucrări trebuie să se îndrepte şi în prezent preocupările oamenilor de la sate. Mai ales că timpul este deosebit de prielnic extinderii irigaţiilor, executării lucrărilor de îndiguire şi desecare, combaterii eroziunii solului. Să nu uităm că anul trecut s-au înregistrat o serie de deficienţe în sectorul irigaţiilor. Iată de ce este important ca, pe lingă lucrările de care aminteam mai sus, să fie revizuite toate amenajările executate. Problema se pune cu atît mai mult cu cit la ora actuală în zone agricole destul de mari deficitul de apă din sol se menţine. Vom încheia succintul nostru comentariu referindu-ne la un alt sector şi anume legumicultura. Pentru ca roşiile din solarii, precum şi alte legume din cimp, extratimpurii şi timpurii, să apară pe piaţă la datele normale, între lucrările ce se execută trebuie să existe o sincronizare perfectă. O aminare, fie şi numai de cîteva zile, determină o nedorită decalare a apariţiei produselor, cu consecinţe directe nu numai asupra livrărilor dar şi a rezultatelor financiare ale cooperativelor cultivatoare. Şi fiindcă am adus în discuţie problema livrărilor de produse agricole, am dori să subliniem că, îndată după încheierea contractelor între cooperative şi unităţile de stat, furnizorii sunt datori să ia toate măsurile ca obligaţiile asumate să fie respectate întocmai. Şi, acolo unde se poate, chiar depăşite. Th. Marcarov ‘ mf/^m Resursele energetice secundare şi valorificarea lor Specialiştii apreciază că, la capacitatea finală a Uzinei cocsochimice de la Galaţi, recuperarea căldurii din cocs creează posibilitatea economisirii intr-un an a unei cantităţi de combustibil convenţional ce echivalează cu consumul necesar pentru producerea a circa 450 milioane kWh ...Unul după altul, într-o succesiune matematică, pereţi uriaşi de foc se prăvălesc parcă peste tot ce este in jur ; nori denşi de abur învăluie în minutele următoare instalaţiile din preajmă. Aceasta este, în linii mari, imaginea care se repetă de fiecare dată în momentul deşartării unei baterii de cocsificare a cărbunelui, imagine greu de uitat pentru cei ce au avut prilejul s-o urmărească vreodată. Dar dacă mulţi au putut fi martori — direct sau prin intermediul peliculei de film — ai unui astfel de spectacol impresionant, mai puţini ştiu că în momentul părăsirii cuptoarelor, mareea de foc — cocsul încă incandescent — are o temperatură de circa 1000 de grade. Imediat insă, instalaţiile de stingere umedă ti răcesc, aducîndu-1 la o temperatura convenabilă continuării drumului său spre furnalele pentru care a fost pregătit. Aceasta este tehnologia folosită azi la cocseriile de la Reşiţa, Hunedoara şi Galaţi, aşa se procedează şi în lume, acolo unde se produce cocs metalurgic. Totuşi, tehnici mai noi au demonstrat că se poate şi altfel. ...Ianuarie 1974 — Combinatul siderurgic Galaţi. La Uzina cocso-chimică — unde anul trecut au intrat în producţie primele două baterii de cocsificare a cărbunelui — simultan cu execuţia următoarelor baterii, începe să prindă contur o instalaţie de un tip deosebit, mai puţin cunoscută chiar şi cocsarilor. — Este vorba de o instalaţie pentru stingerea uscată a cocsului — ne-a informat ing. Mircea Encioiu, şef de proiect pentru uzine cocso-chimice la Institutul de proiectări tehnologice de uzine şi instalaţii metalurgice — prima de acest fel în ţara noastră. Trecerea — datorită noii instalaţii — de la stingerea umedă la procedeul uscat, înseamnă practic asigurarea recuperării — aproape integrale — a căldurii deţinute de cocsul incandescent, un însemnat pas făcut pe drumul punerii in valoare a marelui potenţial termic conţinut de un produs în timpul fabricaţiei lui şi transformării acestui potenţial într-o importantă resursă energetică. Aşadar, gazele reziduale de care ne-am ocupat într-un număr anterior al ziarului, constituie doar una din direcţiile principale urmărite de specialiştii sectorului metalurgic în vederea recuperării şi valorificării resurselor energetice secundare. O dovadă în plus aduce şi faptul că, pe acest plan, Institutul de proiectări tehnologice pentru uzine şi instalaţii metalurgice — IPROMET, şi-a înscris la loc de frunte un angajament concret în chemarea pe care a adresat-o tuturor unităţilor de proiectare în cinstea celor două mari evenimente ale anului 1974. Iată de ce am apelat direct la specialişti în materie ai instituitului menţionat : ing. MIRCEA ENCIOIU, de care am pomenit şi proiectanţii principali din grupa termo — inginerii VICTOR NOVINSCIU şi VALENTIN DINU. Reluînd ideea punerii în valoare a resurselor energetice secundare, discuţia a avut de data aceasta în centrul atenţiei sfera recuperării căldurii. Modalităţi, tehnici, efecte economice toate văzute prin prisma punerii în valoare a potenţialului termic. Mai intii al unui produs, după cum am văzut — în cazul de faţă — COCSUL: • Prin procedeul clasic — de stingere umedă — cocsul care părăseşte cuptoarele la o temperatură de circa 1000 de grade, îşi pierde complet căldura ; • Prin Introducerea în fluxul tehnologic a noii instalaţii — de stingere uscată — căldura deţinută de cocs este aproape integral recuperată sub formă de abur la parametrii energetici, utilizabilă in centralele termice, dar mai ales pentru acoperirea cerinţelor energetice şi tehnologice ale propriei uzine cocsochimice, mare consumatoare de abur. Simultan cu recuperarea căldurii, noua tehnologie de stingere are citeva efecte demne de subliniat : — asigură ridicarea parametrilor calitativi ai cocsului (re-Tudor Gheorghiu (Continuare In pag. 66-a) POETUL, VOCEA TIMPULUI SĂU Radu Cârneci Fără îndoială, epocile de mari aventuri revoluţionare, de schimbări în structurile sociale, constituie totodată timpuri dintre cele mai propice înfloririi culturii şi artei legate de năzuinţele maselor, care, întemeind şi consolidînd noile orînduiri, înfăptuiesc istoria acelor vremi. Nu altfel s-a întimplat şi se întîmplă in ţara noastră unde poporul, sub conducerea Partidului, realizează in practica revoluţiei socialiste construcţia vieţii noi in multiplele-i domenii social-economice şi cultural-spirituale. Niciodată ca acum năzuinţele creatorului de frumos nu au consonat atît de armonios şi total cu visurile in permanentă împlinire ale Cetăţii, niciodată ca azi creaţia spirituală nu a fost atît de organic legată de minunatele fapte ale omului, superb in dăruirea de sine. Din aceste motive se realizează azi o eflorescenţă dintre cele mai interesante şi mai frumoase ale poeziei româneşti dintotdeauna, poezie care, fericit diversificată, cvită pe tonurile unei largi game măreţia omului şi a epocii. Am certitudinea că, datorită vitalităţii idealurilor care ne am(Continuare in pag. abe) Industria alimentară ‘ • • ' * ' -~JT -f - . * ■ " şi comerţul la aceeaşi masă CONDUCERILE A DOUA MINISTERE, ÎMPREUNĂ CU COLABORATORII LOR INFORMEAZĂ PE CITITORII ZIARULUI NOSTRU ASUPRA CÎTORVA PROBLEME PRIVIND PRODUCŢIA Şl DESFACEREA MĂRFURILOR ALIMENTARE De fapt, iniţiativa nu ne aparţine. La sfîrşitul anului trecut solicitam inginerului Const. Iftodi, şeful Departamentului Industriei Alimentare, un interviu privind problemele actuale ale acestei ramuri industriale. ,,Ar fi poate mai interesant şi mai convingător dacă am organiza această discuţie în prezenţa şi cu participarea beneficiarilor noştri, respectiv Ministerul Comerţului Interior , ne-a spus atunci inginerul Iftodi. Acesta ar fi prilejul unui schimb de opinii şi o confruntare de idei ce ar fi mai utilă decât un Interviu oarecare“. Am îmbrăţişat ideea şi iată-ne adunaţi în jurul aceleiaşi mese împreună cu cadre avizate din cele două instituţii centrale. La discuţie au participat din partea Departamentului Industriei Alimentare, ing. CONSTANTIN IFTODI, şeful Departamentului, ing. ILIE CARABUIEA, directorul Direcţiei tehnice şi de dezvoltare, ing. CONST. GRIŢAC, directorul direcţiei comerciale, VIRGIL FURNICA, inspector principal, ing. VALERIU ROTARU şi ION LEBĂDĂ, şefi de serviciu, TEODOR ŞTEFANESCU, director adjunct la întreprinderea de prezentare a D.I.A. Din partea Ministerului Comerţului Interior au fost prezenţi RADU ABAGIU, adjunct al ministrului, NICOLAE BLATAN, director general adjunct, LEON LEVT şi ION LUNGU, şefi de serviciu. Desfăşurată pe parcursul a citorva ore, discuţia şi-a propus să elucideze cîteva probleme de actualitate : — Care este, în ianuarie 1974, situaţia producţiei şi diversificării în industria alimentară ? — Ce se întreprinde pentru ridicarea continuă a calităţii produselor din această ramură ? — Ce probleme se pun în direcţia asigurării unei alimentaţii raţionale ? — Prezentarea, ambalarea şi desfacerea mărfurilor alimentare. în pagina a 3-a. Diversificarea producţiei in industria alimentară Sub egida Frontului Unităţii Socialiste Festival de poezie la Cluj Sub egida Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, joi după amiază la Casa de cultură a studenţilor din Cluj s-a desfăşurat primul festival de poezie care inaugurează seria de manifestări culturale consacrate celei de a XXX-a aniversări a eliberării României, celui de-al XI-lea Congres al P.C.R., precum şi Congresului Frontului Unităţii Socialiste. Organizat de Uniunea Scriitorilor din Republica Socialistă România, Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Cluj, Muzeul literaturii române şi Asociaţia scriitorilor din Cluj, festivalul de poezie s-a bucurat de un deosebit succes. Au luat cuvintul poetul Eugen Jebeleanu, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, Constantin Crişan, secretar al Comitetului judeţean Cluj al P.C.R., D. R. Popescu, secretarul Asociaţiei scriitorilor din Cluj. Au citit din lucrările lor poeţii Ion Alexandru, Teodor Balş, Vlaicu Bârna, Radu Cârneci, Victor Felea, Dinu Flămînd, Aurel Gurghianu, Traian Iancu, Negoiţă Irimie, Eugen Jebeleanu, Kanyădi Sándor, Laszloffi Aladar, Letay Lajos, Gabriela Melinescu, Nicolae Prelipceanu, Aurel Rău. Şi-a dat concursul artista Silvia Popovici de la Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ din Bucureşti. Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Cum aţi încheiat prima lună a anului? Ce arată ritmul lunii ianuarie pe trei dintre platformele industriei metalurgice încă de la primul număr al ziarului din acest an am consemnat activitatea de debut în 1974 a colectivelor care lucrează la instalaţiile cu „foc continuu“ de la Tîrgovişte, Galaţi şi Slatina. Am reluat azi turul de orizont pe cele trei platforme metalurgice menţionate pentru a afla — de data aceasta — răspuns la întrebarea : Cum aţi încheiat prima lună a anului ? TÎRGOVIŞTE : Primele livrări de oţeluri aliate — Ambele oţelării electrice au încheiat prima lună din acest an — ne-a comunicat ing. VICTOR MIHU, directorul tehnic şi de producţie al întreprinderii de oţeluri aliate — cu planul îndeplinit. S-au înregistrat şi primele cîteva zeci de tone de oţel peste prevederi. Cel mai important eveniment al lunii ianuarie îl constituie începerea livrărilor de oţeluri aliate către alte centre metalurgice ale ţării. Pînă ieri s-au expediat peste 2 000 tone lingouri spre Galaţi şi Reşiţa. Au plecat spre Bucureşti şi primele cantităţi de (Continuare In pap. a 3-a) Vineri 1 februarie 1974 Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte în pag. a 2-a PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Ziaristul tunisian Abdallah al-Kahlámii Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit la 31 ianuarie pe ziaristul tunisian Abdallah al-Jiahlaoui, triTovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit joi pe Guillermo Nolasco Juarez, directorul Editurii „Juarez“ mis special al ziarului „Al Amal“, organ al Partidului Socialist Desturian. La întrevedere a participat tovarăşul Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului E-E din Buenos Aires, împreună cu soţia, doamna Dolores Juarez. In editura argentiniană „Juarez“ a apărut în 1972 volumul „Nicolae Ceauşescu — Filozofia de pace a unei societăţi contemporane“, lucrare care s-a bucurat de mult succes executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu cotidianului tunisian „Al Amal". La convorbirea care a avut loc cu acest prilej a participat tovarăşul Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, prietenească. Editorul argentinian Guillermo Molasco Juarez Rezultatele unui control făcut de deputaţi ai Marii Adunări Naţionale CUM SE APLICA LEGEA PRIVIND GESTIUNEA BUNURILOR ORGANIZAŢIILOR SOCIALISTE După analizarea de către Comisia economico-financiară a modului în care se aplicăo serie de legi importante pentru activitatea economică a ţării, cum sunt : legea privind organizarea, planificarea şi executarea investiţiilor, legea privind activitatea de comerţ exterior, legea contractelor economice, legea cu privire la regimul preţurilor şi tarifelor, recent, s-au dezbătut rezultatele controlului în legătură cu aplicarea prevederilor Legii privind angajarea gestionarilor, constituirea garanţiilor şi răspunderea referi-* toare la gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste. Despre cîteva din concluziile acestui control am avut o convorbire cu tovarăşul dr. docent AUREL VIJOLI, preşedintele Comisiei economico-financiare a Marii Adunări Naţionale. — Vă rog tovarăşe preşedinte să ne arătaţi care a fost aria de cuprindere a controlului efectuat asupra modului de aplicare a acestei legi ? — Pentru o cunoaştere temeinică a realităţii privind cei peste 470 000 de gestionari, prin a căror activitate se administrează o însemnată parte din patrimoniul organizaţiilor socialiste, s-a verificat respectarea prevederilor legii printr-un control direct, amănunţit la peste 12 000 de gestionari din mari unităţi socialiste şi s-au analizat elementele furnizate în mod centralizat pentru alţi 103 000 gestionari din cadrul unor ministere şi organe centrale. — Ce efecte au avut dispoziţiile acestei legi ? — Rezultatele aplicării acestei legi pot fi apreciate mulţumitoare pentru apărarea avutului obştesc. Ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare, în baza prevederilor legii, au elaborat instrucţiuni, au dat îndrumări şi au făcut precizări privind adaptarea acesteia la Convorbire cu dr. docent Aurel Vijoli preşedintele Comisiei economico-financiare a Marii Adunări Naţionale condiţiile specifice ale sectorului, au stabilit funcţiile a căror ocupare implică calitatea de gestionar, plafoanele valorice pentru constituirea garanţiilor în numerar sau suplimentare şi alte asemenea măsuri. Controlul a evidenţiat faptul că de la intrarea în vigoare a legii se constată o mai mare preocupare pentru introducerea ordinii şi disciplinei în buna administrare a valorilor materiale şi băneşti, pentru angajarea gestionarilor şi constituirea garanţiilor, ceea ce a făcut să existe cu mult mai puţine abateri ca în trecut în această direcţie. — Dintre neajunsurile existente încă în buna gestionare a averii organizaţiilor socialiste, care consideraţi că sunt necesare a fi menţionate . — După părerea mea, s-a acţionat foarte puţin pentru atragerea în răspundere materială solidară a persoanelor vinovate de angajarea unor gestionari prin încălcarea dispoziţiilor legale. Controlul nostru a reliefat faptul că atît in anul 1972 cit şi în anul trecut, deşi s-au constatat pagube produse de gestionari, angajaţi cu încălcarea legii, rareori au fost atraşi în răspundere şi cei vinovaţi de angajarea lor aşa cum de altfel prevede legea. Din 2 900 de cazuri de pagube produse de gestionari angajaţi ilegal, în valoare de 4 milioane lei, numai în 13 situaţii, cu un volum de prejudicii de 41 000 lei, s-a acţionat şi împotriva celorcare i-au angajat. In timpul controlului nostru s-au aplicat sancţiuni disciplinare sau contravenţionale unui număr de 152 salariaţi vinovaţi de angajarea unor gestionari în condiţii ilegale, din care 13 directori, 62 şefi contabili şi alte cadre de conducere. — Cum sunt respectate criteriile legale de angajare a gestionarilor ? — Dacă în marea majoritate a cazurilor prevederile legii se respectă, trebuie arătat totuşi că mai sunt unităţi economice care angajează gestionari fără a cunoaşte dacă au sau nu antecedente penale. Se mai fac angajări şi fără a se solicita, aşa cum prevede legea, dovada de la vechiul loc de muncă, din care să rezulte eventualele pagube produse, natura acestora şi dacă ele au fost sau nu acoperite. — Dar cu privire la asigurarea de garanţii materiale ? — Şi in această direcţie este de menţionat că in unele situaţii nu se reţin de către unităţi sau nu se urmăreşte depunerea ratelor pentru garanţiile în numerar ; în altele — nu au fost constituite totdeauna garanţiile suplimentare sau garanţiile au fost mai mici decit cele care trebuiau stabilite legal; nu în toate cazurile au fost încheiate contracte scrise de garanţii. Evident că asemenea abateri au consecinţe negative în ce priveşte avutul obştesc. — Care sunt cele mai frecvente dintre aceste consecinţe ? — Faptul că nu întotdeauna s-au putut lua măsuri operative pentru acoperirea pagubelor din garanţiile în numerar sau suplimentare constituite de către gestionari, ceea ce a dus la tergiversarea reîntregirii avutului Graziela Vântu (Continuare In pag. a 2-a) ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ Olof Palme l-a primit, joi, pe ambasadorul român la Stockholm, Dumitru Lazăr, care a transmis un mesaj de salut din partea preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer. Premierul suedez a adresat la rîndul său un mesaj tovarăşului Ion Gheorghe Maurer. In cursul întrevederii au fost discutate aspecte ale relaţiilor româno-suedeze. Ministrul reconstrucţiei al R. A. Egipt, Ahmed Osman, a declarat că lucrările pentru curăţirea Canalului de Suez vor începe direct după 5 martie a.c., data la care se prevede ca retragerea trupelor israeliene de pe malurile căii navigabile și redesfășurarea lor în Sinai să se fi încheiat. Un purtător de cuvînt oficial israelian a declarat, joi, că retragerea trupelor israeliene de pe malul vestic al Canalului Suez în conformitate cu acordul de dezangajare a forţelor continuă după programul stabilit. Lucrările Conferinţei cooperare Joi, în cadrul lucrărilor celei de-a doua faze a Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa, au fost examinate contribuţiile aduse la lucrările conferinţei de ţările riverane Mării Mediterane, neparticipante la conferinţă, precum şi modalităţile de a ţine seama de aceste contribuţii în elaborarea documentelor finale. In cadrul dezbaterii, şeful delegaţiei României, ambasadorul Valentin Lipatti, a subliniat raportul direct care există între securitatea în Europa şi securitatea în regiunea Mării Mediterane. Referindu-se la problemele cooperării, şeful delegaţiei române a exprimat solidaritatea ţării noastre cu lupta popoarelor arabe pentru consolidarea independenţei şi suveranităţii lor naţionale şi pentru asigurarea dezvoltării lor economice şi sociale, pentru securitate şi în Europa In ceea ce priveşte conflictul din Orientul Apropiat — evocat în contribuţia ţărilor mediteraneene neparticipante la conferinţă — reprezentantul României a reafirmat poziţia de principiu a ţării noastre privind soluţionarea politică, prin mijloace paşnice a conflictului, evidenţiind eforturile desfăşurate de preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, de guvernul român, pentru realizarea unei reglementări constructive, paşnice şi durabile în această parte a lumii. Ambasadorul României la Copenhaga, Gheorghe Ploieşteanu, a fost primit de primul ministru al Danemarcei, Poul Harting. Cu acest prilej au fost discutate probleme legate de evoluţia relaţiilor româno-daneze. Ambasadorul român a transmis, din partea preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, primului ministru danez un salut călduros şi urări de sănătate şi fericire personală. Mulţumind pentru mesaj, primul ministru al Danemarcei, Poul Harting, a transmis tovarăşului Ion Gheorghe Maurer călduroase salutări şi urări de bine. • Alegerile legislative şi provinciale din Belgia au fost fixate pentru 10 martie. Campania electorală fiind deschisă, odată cu dizolvarea Parlamentului semnată de regele Baudouin, partidele politice îşi pregătesc febril programele electorale. • Preşedintele Algeriei, Houari Boumediene, a cerut lui Kurt Waldheim, secretarul general al O.N.U., convocarea unei sesiuni de urgenţă a Adunării Generale, în vederea examinării problemei crizei energetice mondiale şi a unor aspecte legate de aprovizionarea cu materii prime de bază • In timp ce la Dakar au luat sfîrşit lucrările conferinţei „Castafrica“, în cadrul căreia delegaţii din 32 de state africane şi reprezentanţii unor organisme internaţionale au examinat probleme referitoare la folosirea ultimelor cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii pentru dezvoltarea continentului african, la Addis Abeba, capitala Etiopiei, s-a deschis sub auspiciile Comisiei O.N.U. pentru Africa şi a O.N.U.D.I. o altă reuniune importantă, la care participă experţi din şapte state africane. Ea este consacrată evaluării şi pregătirii unor proiecte pentru accelerarea dezvoltării economice a acestei regiuni a lumii.