România Liberă, februarie 1974 (Anul 32, nr. 9104-9127)

1974-02-01 / nr. 9104

Activitate permanentă in agricultură Practic, la această oră, s-au încheiat adunările generale pe marginea cifrelor de plan din 1974 in majoritatea Cooperative­lor agricole. Despre ceea ce s-a discutat cu acest prilej am mai avut ocazia să scriem așa că nu mai insistăm acum. Vrem, to­tuși, sa subliniem o idee fun­damentală şi anume că dezba­terile ce au avut loc in fiecare cooperativă au scos in evidentă o serie de rezerve în agricultu­ră, care urmează să fie puse în valoare. De altfel, acest fapt a făcut posibil ca, în multe locuri, producţiile medii propuse iniţial, să fie majorate substanţial. Se pune acum problema ma­terializării obiectivelor aproba­te de către adunări. Pentru că, liscrul acesta este evident, plă­nul anual de producţie şi fi­nanciar — rod al gindirii, ini­ţiativei şi experienţei colective — nu este un simplu document de arhivă. Menirea lui este să constituie pentru fiecare coope­rativă un program concret de acţiune chiar în perspectiva i­­mediată. Specificul agriculturii impune ca între adoptarea pro­gramului şi transpunerea lui in fapt, să nu apară nici o pauză, fie ea şi numai de cîteva zile. In condiţiile în care se pune atit de hotărit problema valo­rificării la maximum a rezer­velor agriculturii, specialiştii sunt in unanimitate de acord ca lunile de iarnă pot şi trebuie să con­stituie un timp efectiv produc­tiv. Pledăm, deci, pentru o ac­tivitate permanentă în agricul­tură, şi nu una sezonieră, in care totul se rezumă la parti­ciparea la cele cîteva campanii agricole ale anului. Odată cu semănatul unei cul­turi agricole se pun bazele unei recolte bogate. Iată un adevăr pe care-l cunoaştem de atita timp. Numai că acum cînd pro­ducţiile medii pe care şi le-au propus cooperatorii întrec cu mult pe cele din alţi ani, se poate afirma că bazele recolte­lor sporite incep să se pună cu mult mai devreme şi anu­me , încă din faza pregătirilor. Pentru că semănatul sau plan­tatul din primăvară nu face altceva decit să încunune, prac­tic, eforturile depuse pe parcurs pentru amplasarea culturilor pe terenurile cele mai potrivite, executarea arăturilor pe tere­nurile neogorîte din toamnă, transportul îngrăşămintelor or­ganice, pregătirea şi condiţiona­rea seminţelor şi atîtea alte lu­crări, fiecare avind importanţa sa bine definită în apropiata campanie. După cum, în legă­tură cu acordul global, aceas­tă formă de organizare şi de retribuire a muncii care şi-a dovedit marea sa eficienţă, să notăm că, încă de pe acum, formaţiile de lucru sau coope­ratorii ce se angajează să mun­cească după sistemul respectiv vor trebui să cunoască precis o serie de lucruri. De pildă, ci­ vor cîştiga în condiţiile reali­zării sarcinilor, ce terenuri le-au fost repartizate, precum şi ce sprijin vor primi din partea conducerii cooperativei. In ultimii ani, iarna agricolă a însemnat, totodată, sezonul unei activităţi intense pe şantie­rele de hidroamelioraţii. Spre astfel de lucrări trebuie să se îndrepte şi în prezent preocu­pările oamenilor de la sate. Mai ales că timpul este deose­bit de prielnic extinderii iri­gaţiilor, executării lucrărilor de îndiguire şi desecare, combate­rii eroziunii solului. Să nu ui­tăm că anul trecut s-au înre­gistrat o serie de deficienţe în sectorul irigaţiilor. Iată de ce este important ca, pe lingă lu­crările de care aminteam mai sus, să fie revizuite toate ame­najările executate. Problema se pune cu atît mai mult cu cit la ora actuală în zone agricole destul de mari deficitul de apă din sol se menţine. Vom încheia succintul nostru comentariu referindu-ne la un alt sector şi anume legumicul­tura. Pentru ca roşiile din so­larii, precum şi alte legume din cimp, extratimpurii şi timpurii, să apară pe piaţă la datele nor­male, între lucrările ce se exe­cută trebuie să existe o sin­cronizare perfectă. O aminare, fie şi numai de cîteva zile, de­termină o nedorită decalare a a­­pariţiei produselor, cu consecinţe directe nu numai asupra livră­rilor dar şi a rezultatelor finan­ciare ale cooperativelor cultiva­toare. Şi fiindcă am adus în discuţie problema livrărilor de produse agricole, am dori să su­bliniem că, îndată după înche­ierea contractelor între coope­rative şi unităţile de stat, fur­nizorii sunt datori să ia toate măsurile ca obligaţiile asumate să fie respectate întocmai. Şi, a­­colo unde se poate, chiar depă­şite. Th. Marcarov ‘ m­f/^m­ Resursele energetice secundare şi valorificarea lor Specialiştii apreciază că, la capacitatea finală a Uzinei cocsochimice de la Galaţi, recuperarea căldurii din cocs creează posibilitatea economisirii intr-un an a unei cantităţi de combustibil convenţional ce echivalează cu consumul necesar pentru producerea a circa 450 milioane kWh ...Unul după altul, într-o suc­cesiune matematică, pereţi uri­aşi de foc se prăvălesc parcă peste tot ce este in jur ; nori denşi de abur învăluie în minu­tele următoare instalaţiile din preajmă. Aceasta este, în linii mari, imaginea care se repetă de fiecare dată în momentul deşartării unei baterii de coc­sificare a cărbunelui, imagine greu de uitat pentru cei ce au avut prilejul s-o urmărească vreodată. Dar dacă mulţi au putut fi martori — direct sau prin intermediul pelicu­lei de film — ai unui astfel de spectacol impresionant, mai puţini ştiu că în momentul părăsirii cuptoarelor, mareea de foc — cocsul încă incandescent — are o temperatură de circa 1000 de grade. Imediat insă, in­stalaţiile de stingere umedă ti răcesc, aducîndu-1 la o tempe­ratura convenabilă continuării drumului său spre furnalele pentru care a fost pregătit. A­­ceasta este tehnologia folosită azi la cocseriile de la­ Reşiţa, Hunedoara şi Galaţi, aşa se procedează şi în lume, acolo unde se produce cocs metalur­gic. Totuşi, tehnici mai noi au demonstrat că se poate şi altfel. ...Ianuarie 1974 — Combina­tul siderurgic Galaţi. La Uzina cocso-chimică — unde anul tre­cut au intrat în producţie pri­mele două baterii de cocsificare a cărbunelui — simultan cu­ e­­xecuţia următoarelor baterii, în­cepe să prindă contur o insta­laţie de un tip deosebit, mai puţin cunoscută chiar şi cocsa­­rilor. — Este vorba de o instalaţie pentru stingerea uscată a coc­sului — ne-a informat ing. Mircea Encioiu, şef de proiect pentru uzine cocso-chimice la Institutul de proiectări tehnolo­gice de uzine şi instalaţii me­talurgice — prima de acest fel în ţara noastră. Trecerea — da­torită noii instalaţii — de la stingerea umedă la procedeul uscat, înseamnă practic asigu­rarea recuperării — aproape in­tegrale —­ a căldurii deţinute de cocsul incandescent, un însemnat pas făcut pe drumul punerii in valoare a marelui potenţial ter­­mic conţinut de un produs în timpul fabricaţiei lui şi trans­formării acestui potenţial într-o importantă resursă energetică. Aşadar, gazele reziduale de care ne-am ocupat într-un nu­măr anterior al ziarului, consti­tuie doar una din direcţiile prin­cipale urmărite de specialiştii sectorului metalurgic în vederea recuperării şi valorificării re­surselor energetice secundare. O dovadă în plus aduce şi faptul că, pe acest plan, Institutul de proiectări tehnologice pentru uzine şi instalaţii metalurgice — IPROMET, şi-a înscris la loc de frunte un angajament con­cret în chemarea pe care a a­­dresat-o tuturor unităţilor de proiectare în cinstea celor două mari evenimente ale anului 1974. Iată de ce am apelat direct la specialişti în materie ai institu­itului menţionat : ing. MIRCEA ENCIOIU, de care am pomenit şi proiectanţii principali din grupa termo — inginerii VIC­TOR NOVINSCIU­ şi VALEN­TIN DINU. Reluînd ideea pu­nerii în valoare a resurselor energetice secundare, discuţia a avut de data aceasta în cen­trul atenţiei sfera recuperării căldurii. Modalităţi, tehnici, e­­fecte economice toate văzute prin prisma punerii în valoare a potenţialului termic. Mai intii al unui produs, după cum am văzut — în cazul de faţă — COCSUL: • Prin procedeul clasic — de stingere umedă — cocsul care părăseşte cuptoarele la o tem­peratură de circa 1000 de grade, îşi pierde complet căldura ; • Prin Introducerea în fluxul tehnologic a noii instalaţii — de stingere uscată — căldura deţi­nută de cocs este aproape in­tegral recuperată sub formă de abur la parametrii energetici, utilizabilă in centralele termice, dar mai ales pentru acoperirea cerinţelor energetice şi tehnolo­gice ale propriei uzine cocso­­chimice, mare consumatoare de abur. Simultan cu recuperarea căl­durii, noua tehnologie de stin­gere are citeva efecte demne de subliniat : — asigură ridicarea parame­trilor calitativi ai cocsului (re-Tudor Gheorghiu (Continuare In pag. 6­6-a) POETUL, VOCE­A TIMPULUI SĂU Radu Cârneci Fără îndoială, epocile de mari aventuri revoluţionare, de schimbări în structurile sociale, constituie totodată timpuri dintre cele mai pro­pice înfloririi culturii şi ar­tei legate de năzuinţele ma­selor, care, întemeind şi con­­solidînd noile orînduiri, în­făptuiesc istoria acelor vremi. Nu altfel s-a întimplat şi se întîmplă in ţara noastră unde poporul, sub conducerea Par­tidului, realizează in practica revoluţiei socialiste construc­ţia vieţii noi in multiplele-i domenii social-economice şi cultural-spirituale. Niciodată ca acum năzuin­ţele creatorului de frumos nu au consonat atît de armonios şi total cu visurile in perma­nentă împlinire ale Cetăţii, niciodată ca azi creaţia spi­rituală nu a fost atît de or­ganic legată de minunatele fapte ale omului, superb in dăruirea de sine. Din aceste motive se realizează azi o e­­florescenţă dintre cele mai interesante şi mai frumoase ale poeziei româneşti dintot­­deauna, poezie care, fericit diversificată, cvită pe tonu­rile unei largi game măreţia omului şi a epocii. Am cer­titudinea că, datorită vitali­tăţii idealurilor care ne am­­(Continuare in pag. a­b­e) Industria alimentară ‘ • • ' * ' -~JT -f - . * ■ " şi comerţul la aceeaşi masă CONDUCERILE A DOUA MINISTERE, ÎMPREUNĂ CU COLABORA­TORII LOR INFORMEAZĂ PE CITITORII ZIARULUI NOSTRU ASUPRA CÎTORVA PROBLEME PRIVIND PRODUCŢIA Şl DESFACEREA MĂR­FURILOR ALIMENTARE De fapt, iniţiativa nu ne aparţine. La sfîrşitul anului trecut solicitam inginerului Const. Iftodi, şeful Departamentului Industriei Alimentare, un interviu privind problemele actuale ale acestei ramuri industriale. ,,Ar fi poate mai interesant şi mai convingător dacă am organiza această discuţie în prezenţa şi cu participarea beneficia­rilor noştri, respectiv Ministerul Comerţului In­terior , ne-a spus atunci inginerul Iftodi. A­­cesta ar fi prilejul unui schimb de opinii şi o confruntare de idei ce ar fi mai utilă decât un Interviu oarecare“. Am îmbrăţişat ideea şi iată-ne adunaţi în ju­rul aceleiaşi mese împreună cu cadre avizate din cele două instituţii centrale. La discuţie au participat din partea Departamentului Indu­striei Alimentare, ing. CONSTANTIN IFTODI, şeful Departamentului, ing. ILIE CARABUI­EA, di­rectorul Direcţiei tehnice şi de dezvoltare, ing. CONST. GRIŢAC, directorul direcţiei comercia­le, VIRGIL FURNICA, inspector principal, ing. VALERIU ROTARU şi ION LEBĂDĂ, şefi de serviciu, TEODOR ŞTEFANESCU, director ad­junct la întreprinderea de prezentare a D.I.A. Din partea Ministerului Comerţului Interior au fost prezenţi RADU ABAGIU, adjunct al mi­nistrului, NICOLAE BLA­TAN, director general adjunct, LEON LEVT şi ION LUNGU, şefi de serviciu. Desfăşurată pe parcursul a citorva ore, discu­ţia şi-a propus să elucideze cîteva probleme de actualitate : — Care este, în ianuarie 1974, situaţia produc­ţiei şi diversificării în industria alimentară ? — Ce se întreprinde pentru ridicarea continuă a calităţii produselor din această ramură ? — Ce probleme se pun în direcţia asigurării unei alimentaţii raţionale ? — Prezentarea, ambalarea şi desfacerea măr­furilor alimentare. în pagina a 3-a. Diversificarea producţiei in industria alimentară Sub egida Frontului Unităţii Socialiste Festival de poezie la Cluj Sub egida Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socia­liste, joi după amiază la Casa de cultură a studenţilor din Cluj s-a desfăşurat primul festival de poezie care inaugurează seria de manifestări culturale consacrate celei de a XXX-a aniver­sări a eliberării României, celui de-al XI-lea Congres al P.C.R., precum şi Congresului Frontului Unităţii Socialiste. Organizat de Uniunea Scriitorilor din Republica Socialistă România, Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Cluj, Muzeul literaturii române şi Asociaţia scriitorilor din Cluj, festivalul de poezie s-a bucurat de un deosebit succes. Au luat cuvintul poetul Eugen Jebeleanu, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, Constantin Crişan, secretar al Comitetului judeţean Cluj al P.C.R., D. R. Popescu, secretarul Asociaţiei scriitorilor din Cluj. Au citit din lucrările lor poeţii Ion Alexandru, Teodor Balş, Vlaicu Bârna, Radu Cârneci, Victor Felea, Dinu Flămînd, Aurel Gurghianu, Traian Iancu, Negoiţă Irimie, Eugen Jebeleanu, Kanyădi Sándor, Laszloffi Aladar, Letay Lajos, Gabriela Meli­­nescu, Nicolae Prelipceanu, Aurel Rău. Şi-a dat concursul ar­tista Silvia Popovici de la Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ din Bucureşti. Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Cum aţi încheiat prima lună a anului? Ce arată ritmul lunii ianuarie pe trei dintre platformele industriei metalurgice încă de la primul număr al ziarului din acest an am con­semnat activitatea de debut în 1974 a colectivelor care lucrează la instalaţiile cu „foc continuu“ de la Tîrgovişte, Galaţi şi Sla­tina. Am reluat azi turul de ori­zont pe cele trei platforme me­talurgice menţionate pentru a afla — de data aceasta — răs­puns la întrebarea : Cum aţi în­cheiat prima lună a anului ? TÎRGOVIŞTE : Primele livrări de oţeluri aliate — Ambele oţelării electrice au încheiat prima lună din acest an — ne-a comunicat ing. VICTOR MIHU, directorul tehnic şi de producţie al întreprinderii de oţeluri aliate — cu planul în­deplinit. S-au înregistrat şi pri­mele cîteva zeci de tone de oţel peste prevederi. Cel mai important eveniment al lunii ia­nuarie îl constituie începerea li­vrărilor de oţeluri aliate către alte centre metalurgice ale ţă­rii. Pînă ieri s-au expediat pes­te 2 000 tone lingouri spre Ga­laţi şi Reşiţa. Au plecat spre Bucureşti şi primele cantităţi de (Continuare In pap. a 3-a) Vineri 1 februarie 1974 Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte în pag. a 2-a PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Ziaristul tunisian Abdallah al-Kahlámii Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, a primit la 31 ianuarie pe ziaristul tuni­sian Abdallah al-Jiahlaoui, tri­Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, a primit joi pe Guillermo Nolasco Jua­rez, directorul Editurii „Juarez“ mis special al ziarului „Al A­­mal“, organ al Partidului Socia­list Desturian. La întrevedere a participat tovarăşul Cornel Burtică, mem­bru supleant al Comitetului E-E din Buenos Aires, împreună cu soţia, doamna Dolores Juarez. In editura argentiniană „Jua­rez“ a apărut în 1972 volumul „Nicolae Ceauşescu — Filozofia de pace a unei societăţi con­temporane“, lucrare care s-a bucurat de mult succes e­xecutiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej,­­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu cotidianului tunisian „Al Amal". La convorbirea care a avut loc cu acest prilej a participat tovarăşul Ştefan Andrei, secre­tar al C.C. al P.C.R. întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, prie­tenească. Editorul argentinian Guillermo Molasco Juarez Rezultatele unui control făcut de deputaţi ai Marii Adunări Naţionale CUM SE APLICA LEGEA PRIVIND GESTIUNEA BUNURILOR ORGANIZAŢIILOR SOCIALISTE După analizarea de către Co­misia economico-financiară a modului în care se aplică­­o se­rie de legi importante pentru activitatea ec­onomică a ţării, cum sunt : legea privind orga­nizarea, planificarea şi executa­rea investiţiilor, legea privind activitatea de comerţ exterior,­­ legea contractelor economice, legea cu privire la regimul pre­ţurilor şi tarifelor, recent, s-au dezbătut rezultatele controlului în legătură cu aplicarea preve­derilor Legii privind angajarea gestionarilor, constituirea ga­ranţiilor şi răspunderea referi-* toare la gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste. Despre cîteva din concluziile acestui control am avut o con­vorbire cu tovarăşul dr. docent AUREL VIJOLI, preşedintele Comisiei economico-financiare a Marii Adunări Naţionale. — Vă rog tovarăşe preşedinte să ne arătaţi care a fost aria de cuprindere a controlului e­­fectuat asupra modului de apli­care a acestei legi ? — Pentru o cunoaştere temei­nică a realităţii privind cei pes­te 470 000 de gestionari, prin a căror activitate se administrea­ză o însemnată parte din patri­moniul organizaţiilor socialiste, s-a verificat respectarea preve­derilor legii printr-un control direct, amănunţit la peste 12 000 de gestionari din mari unităţi socialiste şi s-au analizat elemen­tele furnizate în mod centralizat pentru alţi 103 000 gestionari din cadrul unor ministere şi organe centrale. — Ce efecte au avut dispo­ziţiile acestei legi ? — Rezultatele aplicării acestei legi pot fi apreciate mulţumi­toare pentru apărarea avutului obştesc. Ministerele, celelalte or­gane centrale şi comitetele exe­cutive ale consiliilor populare, în baza prevederilor legii, au e­­laborat instrucţiuni, au dat în­drumări şi au făcut precizări privind adaptarea acesteia la Convorbire cu dr. docent Aurel Vijoli preşedintele Comisiei­­ economico-financiare a Marii Adunări Naţionale condiţiile specifice ale sectoru­lui, au stabilit funcţiile a că­ror ocupare implică calitatea de gestionar, plafoanele valorice pentru constituirea garanţiilor în numerar sau suplimentare şi alte asemenea măsuri. Contro­lul a evidenţiat faptul că de la intrarea în vigoare a legii se constată o mai mare preocupare pentru introducerea ordinii şi disciplinei în buna administrare a valorilor materiale şi băneşti, pentru angajarea gestionarilor şi constituirea garanţiilor, ceea ce­ a făcut să existe cu mult mai puţine abateri ca în trecut în această direcţie. — Dintre neajunsurile exis­tente încă în buna gestionare a averii organizaţiilor socialiste, care consideraţi că sunt necesa­re a fi menţionate . — După părerea mea, s-a ac­ţionat foarte puţin pentru atra­gerea în răspundere materială solidară a persoanelor vinovate de angajarea unor gestionari prin încălcarea dispoziţiilor le­gale. Controlul nostru a relie­fat faptul că atît in anul 1972 cit şi în anul trecut, deşi s-au con­statat pagube produse de gestio­nari, angajaţi cu încălcarea legii, rareori au fost atraşi în răspun­dere şi cei vinovaţi de angaja­rea lor aşa cum de altfel pre­vede legea. Din 2 900 de cazuri de pagube produse de gestionari angajaţi ilegal, în valoare de 4 milioane lei, numai în 13 situa­ţii, cu un volum de prejudicii de 41 000 lei, s-a acţionat şi îm­potriva celor­­care i-au angajat. In timpul controlului nostru s-au aplicat sancţiuni discipli­nare sau contravenţionale unui număr de 152 salariaţi vinovaţi de angajarea unor gestionari în condiţii ilegale, din care 13 di­rectori, 62 şefi contabili şi alte cadre de conducere. — Cum sunt respectate crite­riile legale de angajare a ges­tionarilor ? — Dacă în marea majoritate a cazurilor prevederile legii se respectă, trebuie arătat totuşi că mai sunt unităţi economice care angajează gestionari fără a cunoaşte dacă au sau nu ante­cedente penale. Se mai fac an­gajări şi fără a se solicita, aşa cum prevede legea, dovada de la vechiul loc de muncă, din care să rezulte eventualele pa­gube produse, natura acestora şi dacă ele au fost sau nu aco­perite. — Dar cu privire la asigura­rea de garanţii materiale ? — Şi in această direcţie este de menţionat că in unele situ­aţii nu se reţin de către unităţi sau nu se urmăreşte depunerea ratelor pentru garanţiile în nu­merar ; în altele — nu au fost constituite totdeauna garanţiile suplimentare sau garanţiile au fost mai mici decit cele care trebuiau stabilite legal; nu în toate cazurile au fost încheiate contracte scrise de garanţii. E­­vident că asemenea abateri au consecinţe negative în ce pri­veşte avutul obştesc. — Care sunt cele mai frecven­te dintre aceste consecinţe ? — Faptul că nu întotdeauna s-au putut lua măsuri operative pentru acoperirea pagubelor din garanţiile în numerar sau supli­mentare constituite de către ges­tionari, ceea ce a dus la ter­giversarea reîntregirii avutului Graziela Vântu (Continuare In pag. a 2-a) ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ Olof Palme l-a primit, joi, pe ambasadorul român la Sto­ckholm, Dumitru Lazăr, care a transmis un mesaj de salut din partea preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socia­liste România, Ion Gheorghe Maurer. Premierul suedez a a­­dresat la rîndul său un mesaj to­varăşului Ion Gheorghe Maurer. In cursul întrevederii au fost discutate aspecte ale relaţiilor româno-suedeze. Ministrul reconstrucţiei al R. A. Egipt, Ahmed Osman, a declarat că lucrările pen­tru curăţirea Canalului de Suez vor începe direct după 5 martie a.c., data la care se prevede ca retragerea trupe­lor israeliene de pe malurile căii navigabile și redesfășu­­rarea lor în Sinai să se fi încheiat. Un purtător de cuvînt ofi­cial israelian a declarat, joi, că retragerea trupelor israe­liene de pe malul vestic al Canalului Suez în conformi­tate cu acordul de dezanga­jare a forţelor continuă după programul stabilit. Lucrările Conferinţei cooperare Joi, în cadrul lucrărilor ce­lei de-a doua faze a Confe­rinţei pentru securitate şi cooperare în Europa, au fost examinate contribuţiile a­­duse la lucrările conferinţei de ţările riverane Mării Me­­diterane, neparticipante la conferinţă, precum şi moda­lităţile de a ţine seama­ de aceste contribuţii în elabo­rarea documentelor finale. In cadrul dezbaterii, şeful delegaţiei României, ambasa­dorul Valentin Lipatti, a sub­liniat raportul direct care ex­istă între securitatea în E­­uropa şi securitatea în regi­unea Mării Med­iterane. Re­­ferindu-se la problemele coo­perării, şeful delegaţiei ro­mâne a exprimat solidarita­tea ţării noastre cu lupta popoarelor arabe pentru con­solidarea independenţei şi suveranităţii lor naţionale şi pentru asigurarea dezvoltă­rii lor economice şi sociale, pentru securitate şi în Europa In ceea ce priveşte conflic­tul din Orientul Apropiat — evocat în contribuţia ţărilor mediteraneene neparticipante la conferinţă — reprezentan­tul României a reafirmat po­ziţia de principiu a ţării noastre privind soluţionarea politică, prin mijloace paş­nice a conflictului, evidenţi­ind eforturile desfăşurate de preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, de guvernul român, pentru realizarea unei reglementări constructive, paşnice şi du­rabile în această parte a lumii. Ambasadorul României la Copenhaga, Gheorghe Plo­­ieşteanu, a fost primit de primul ministru al Dane­marcei, Poul Hart­ing. Cu acest prilej au fost discutate probleme legate de evoluţia relaţiilor româno-daneze. Ambasadorul român a transmis, din partea pre­şedintelui Consiliului de Mi­niştri al Republicii Socialis­te România, Ion Gheorghe Maurer, primului ministru danez un salut călduros şi urări de sănătate şi fericire personală. Mulţumind pentru mesaj, primul ministru al Danemarcei, Poul Hart­ing, a transmis tovarăşului Ion Gheorghe Maurer călduroa­se salutări şi urări de bine. • Alegerile legislative şi provinciale din Belgia au fost fixate pentru 10 martie. Campania electorală fiind deschisă, odată cu dizolvarea Parlamentului semnată de regele Baudouin, partidele politice îşi pregătesc febril programele electorale. • Preşedintele Algeriei, Houari Boumediene, a cerut lui Kurt Waldheim, secretarul general al O.N.U., convocarea u­­nei sesiuni de urgenţă a Adunării Generale, în vederea exa­minării problemei crizei energetice mondiale şi a unor as­pecte legate de aprovizionarea cu materii prime de bază • In timp ce la Da­kar au luat sfîrşit lucrările conferinţei „Castafrica“, în ca­drul căreia delegaţii din 32 de state afri­cane şi reprezentan­ţii unor organisme internaţionale au e­­xaminat probleme referitoare la folosi­rea ultimelor cuce­riri ale ştiinţei şi tehnicii pentru dez­voltarea continentu­lui african, la Addis Abeba, capitala E­­tiopiei, s-a deschis sub auspiciile Comi­siei O.N.U. pen­tru Africa şi a O.N.U.D.I. o altă reuniune importantă, la care participă ex­perţi din şapte state africane. Ea este con­sacrată evaluării şi pregătirii unor pro­iecte pentru accele­rarea dezvoltării eco­nomice a acestei re­giuni a lumii.

Next