România Liberă, octombrie 1974 (Anul 32, nr. 9311-9337)

1974-10-01 / nr. 9311

■ h ' ^ Î.J // COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. în ziua de 30 septembrie 1974 a avut loc şe­dinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezi­dată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Comitetul Executiv a dezbătut pe larg propune­rile de modificări la proiectul legii retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii - modificări rezultate ca urmare a discuţiei publice a proiectului legii, precum şi din dezbaterea acesteia în cadrul comi­siilor Marii Adunări Naţionale. Apreciind că modificările aduse legii asigură o mai judicioasă aplicare în viaţă a principiilor eticii şi echităţii socialiste in domeniul retribuţiei oameni­lor muncii, Comitetul Executiv a stabilit ca proiectul legii să fie supus spre aprobare Marii Adunări Naţionale. Comitetul Executiv a discutat, de asemenea, proiectele legii fondului funciar şi legii sanitar-vete­­rinare. Legea fondului funciar porneşte de la necesita­tea luării unor măsuri hotărâte de apărare a supra­feţelor agricole şi arabile, de redare în circuitul agricol a noi terenuri degradate, de folosire raţio­nală şi gospodărire judicioasă a pământului­­ bun al întregului popor. Legea sanitar-veterinară are în vedere perfecţio­narea activităţii de prevenire şi combatere a bolilor la animale, îmbunătăţirea supravegherii sanitar­­veterinare a producţiei animaliere, a circulaţiei şi valorificării acesteia, creşterea rolului şi răspunderii nemijlocite a medicilor veterinari în rezolvarea pro­blemelor complexe ale zootehniei. După introducerea observaţiilor făcute de Co­mitetul Executiv, proiectele de lege vor fi supuse dezbaterii publice şi apoi înaintate spre adoptare Marii Adunări Naţionale. In cadrul şedinţei, Comitetul Executiv a rezolvat şi alte probleme ale activităţii curente în domeniile comerţului exterior, turismului, justiţiei şi altele. Trimestrul IV Iată-ne, aşadar, în prima zi a ultimului trimestru al anului 1974. Suntem­ în măsură acum să evaluăm mai exact perspective­le îndeplinirii sarcinilor de plan pe acest an. Ştirile primite din întreaga ţară arată că, în cele mai multe dintre unităţile eco­nomice, se conturează rezultate îmbucurătoare. Astfel, toate în­treprinderile industriale din ju­deţul Hunedoara au realizat, încă de la 26 septembrie, sarci­nile planului de producţie pe trei trimestre. Drept urmare, pînă astăzi, ele au livrat în plus economiei naţionale 84 000 tone fontă şi oţel, 82 000 tone cărbune, 17 000 tone cocs meta­lurgic, 116 milioane kWh ener­gie electrică şi însemnate can­tităţi de alte bunuri materiale. Unităţile Ministerului Construc­ţiilor Industriale au îndeplinit, cu şase zile înainte de termen sarcinile planului de construc­­ţii-montaj pe nouă luni, fapt care a permis ca, la ora actua­lă, să fie executate peste 80 la sută din totalul lucrărilor pla­nificate pentru acest an. Nu­meroase unităţi au anunţat chiar îndeplinirea sarcinilor pe primii patru ani ai cincinalului. Spicuim dintre acestea : 21 în­treprinderi din judeţul Sibiu — rezultînd, astfel, pînă la sfirşi­­tul anului o producţie supli­mentară de aproape 8 miliarde lei — Combinatul de prelucrare a lemnului Topliţa, 10 unităţi industriale din judeţul Hune­doara etc. Demn de remarcat este faptul că, paralel cu preo­cuparea pentru depăşirea din punct de vedere cantitativ a planului, se constată o grijă deosebită pentru sporirea efi­cienţei activităţii productive, prin creşterea productivităţii muncii, reducerea cheltuielilor, micşorarea consumurilor de ma­terii prime şi materiale. De exemplu, numai în întreprinde­rile clujene s-au înregistrat în primele nouă luni ale anului economii de peste 1000 tone metal şi cca 56 000 tone combu­stibil convenţional, brigada de sondori condusă de comunistul Mihai Vasile a încheiat lucră­rile la sonda 4015 — cea de-a 25-a sondă de mare adincime realizată până acum în Oltenia — cu indici de productivitate şi viteze de lucru record, cheltuie­lile de producţie fiind cu 1 300 000 lei sub nivelul prevă­zut în deviz, rafinorii din Dăr­­măneşti — Bacău au economi­sit mai mult de 3 000 tone de combustibil lucrînd, în acelaşi timp, cu toate instalaţiile teh­nologice la randamente maxi­me etc. Putem spune că asemenea re­zultate sunt astăzi normale. Pu­ternica emulaţie stîrnită de măreţele evenimente din acest Marian Dumitrescu (Continuare In pag. a 2-a) a primit pe Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, în după-a­­miaza zilei de 30 septembrie, pe Souren Khanamirian, ministrul turismului din Liban, care face o vizită în ţara noastră. La întrevedere a participat to­varăşul Ion Cosma, ministrul tu­rismului. Adresind vii mulţumiri pentru onoarea de a fi primit, ministrul libanez a transmis, totodată, pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu un cordial salut din partea pre­şedintelui Libanului, Suleiman Frangieh, precum şi urări de succese tot mai mari poporului român în întreaga sa activitate creatoare. Preşedintele Republicii Socia­liste România a rugat pe oas­pete ca la înapoiere în patrie să transmită un cald salut şi cele mai bune urări preşedintelui Republicii Liban, iar poporului libanez pace, bunăstare şi feri­cire. In convorbirea ca a avut loc cu acest prilej a fost relevată cu satisfacţie evoluţia ascendentă a bunelor relaţii existenta intre cele două ţări, în conformitate cu acordurile şi înţelegerile con­venite cu prilejul vizitei pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu in Liban. în acest context, s-a su­bliniat că amplificarea colabo­rării şi a schimburilor in toate domeniile de activitate, inclusiv în cel al turismului deschide perspective tot mai largi întări­rii prieteniei şi apropierii dintre cele două ţări şi popoare, contri­buie la promovarea păcii şi înţe­legerii in lume, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă cor­dialitate. PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU ministrul turismului din Liban 41 Proletari din toate țările, unitiévá! CU PRILEJUL ÎMPLINIRII UNUI SFERT DE VEAC DE IA PROCLAMAREA REPUBLICII POPULARE CHINEZE Tovarăşului MAO TZEDUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului DUN-BI­U Preşedinte ad-interim, al Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU DE Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Naţionale a Reprezentanţilor Populari a Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Dragi tovarăşi, Cu prilejul împlinirii unui sfert de veac de la proclamarea Republicii Populare Chineze, in numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat și al Guvernului Republicii Socialiste România, al poporului român și al nostru personal, vă a­­dresăm dumneavoastră, Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Adunării Na­ţionale a Reprezentanţilor Populari, Consiliu­lui de Stat al Republicii Populare Chineze şi poporului frate chinez un salut prietenesc şi cele mai calde felicitări. Strălucita încununa­re a îndelungatei lupte revoluţionare plină de eroism şi sacrificii, desfăşurată de poporul chinez sub conducerea partidului său comunist împotriva vechiului regim de exploatare şi asuprire, a dominaţiei imperialiste, pentru eliberare socială şi naţională, triumful revolu­ţiei populare chineze şi proclamarea Republi­cii Populare Chineze reprezintă un eveniment de însemnătate internaţională istorică, care a inaugurat o nouă eră în viaţa şi destinele po­porului chinez, deschizîndu-i largi perspecti­ve pentru valorificarea energiilor sale creatoa­re, a zdruncinat din temelii poziţiile imperia­lismului şi a modificat substanţial raportul internaţional de forţe în favoarea socialismului, progresului şi păcii. Devenit liber şi stăpîn pe destinele sale, har­nicul şi talentatul popor chinez, sub conduce­rea încercată a Partidului Comunist Chinez, in frunte cu tovarăşul Mao Tzedun, a înfăptuit adinei transformări revoluţionare în toate do­meniile vieţii sociale, o vastă operă construc­tivă de proporţii fără precedent în istoria sa multimilenară, obţinînd succese remarcabile in făurirea societăţii socialiste, în dezvoltarea in­dustriei şi agriculturii, ştiinţei, tehnicii şi cul­turii, în ridicarea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc. Astăzi, la cea de-a XXV-a aniversare a proclamării sale, Republica Popu­lară Chineză înfăţişează imaginea unui stat so­cialist puternic şi înfloritor, care se bucură de un larg prestigiu internaţional. Victoriile şi realizările obţinute de marele popor chinez, ro­­­­­ul activ al Chinei Populare pe arena mondi-­­­ală aduc o mare contribuţie la accentuarea su-­­­periorităţii socialismului în lume, la lupta Îm­potriva imperialismului, colonialismului şi neo­­colonialismului, pentru triumful păcii şi cola­borării între popoare. Comuniştii, oamenii muncii din România, animaţi de profunde sentimente de prietenie şi solidaritate, urmăresc cu viu interes şi sim­patie vasta operă constructivă desfăşurată de poporul frate chinez şi se bucură din toată inima de victoriile şi succesele sale. Acordăm o înaltă preţuire relaţiilor strânse, tradiţionale, de prietenie frăţească, solidarita­te militantă şi colaborare multilaterală dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comu­nist Chinez, dintre poporul român şi poporul chinez, dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Chineză, întemeiate pe principiile marxism-leninismului şi internaţio­nalismului socialist, caracterizate prin încrede­re, stimă reciprocă şi întrajutorare tovărăşască şi ne reafirmăm convingerea fermă că ele se vor dezvolta şi întări şi în viitor in interesul popoarelor şi ţărilor noastre, al luptei comu­ne împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, al cauzei socialismului, progresului şi păcii in lume. De ziua glorioasei aniversări jubiliare vă a­­dresăm, dragi tovarăşi, dumneavoastră, comu­niştilor şi întregului popor frate chinez urări cordiale de noi şi tot mai mari succese in ope­ra de construcţie a socialismului, pentru pros­peritatea şi Înflorirea continuă a Republicii Populare Chineze. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Republicii Socialiste România MANEA MANESCU Prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România Un important document al relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre România şi Liberia Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi William R. Tolbert jr. au semnat ieri Comunicatul comun privind vizita şefului statului liberian in tara noastră Preşedintele Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Re­publicii Liberia, William R. Tolbert jr., au semnat, luni dimineaţa, la Bucureşti, Comu­nicatul comun privind vizita şefului statului liberian în România, important document al relaţiilor de prietenie şi co­laborare româno-liberiene. Solemnitatea a avut loc la Palatul Republicii, la ora 9:00. După semnare, preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi William R. Tolbert jr. s-au felicitat reciproc pentru succesul de­plin al convorbirilor de la Bucureşti, care au constituit o continuare fructuoasă a­­Halo­­t­­ului la nivel înalt purtat la Monrovia, cu ocazia vizitei preşedintelui României în Liberia. Cei doi şefi de stat şi-au strîns mîinile cu căldură, s-au îmbrăţişat prieteneşte. Asistenţa a salutat cu vii a­­plauze cuvîntările preşedinţi­lor României şi Liberiei, care au exprimat dorinţa comună de a continua şi în viitor con­tactele şi convorbirile lor, în scopul adîncirii bunelor rapor­turi existente între România şi Liberia, al contribuţiei co­mune la cauza prieteniei, păcii şi colaborării între toate naţiunile lumii. In încheierea ceremoniei,­ cei doi şefi de stat şi-au reafirmat satisfacţia pentru a­­cordurile şi înţelegerile reali­­zate,­ s-au îmbrăţişat din nou cu căldură, închinînd o cupă de şampanie pentru dezvol­tarea continuă a bunelor relaţii de prietenie şi co­laborare statornicite între România şi Liberia, pentru pacea şi progresul omenirii. La solemnitate au asistat tovarăşii Ştefan Voitec, vice­preşedinte al Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim­­ministru al guvernului, mem-­­ bri şi membri supleanţi al Comitetului Executiv, secretari ai C.C. al P.C.R., miniştri, ambasadorul ţării noastre la Monrovia. Au fost de faţă James T. Phillips, ministrul agriculturii, R. Francis Okai jr., ministru­ adjunct al afacerilor externe, M. Burleigh Holder, adjunct al ministrului de stat pentru problemele prezidenţiale, ambasadorul Liberiei în România, alte persoane ofi­ciale liberiene care l-au înso­ţit pe preşedintele William R.­ Tolbert jr. în vizita sa oficială in ţara noastră. (Agerpres) If-P'-- Cuvintul preşedintelui NICOLAE CE Stimate domnule preşedinte, Domnilor, Doresc să exprim Inc­ă o carta satisfacţia mea, a guvernului şi a poporului român pentru dez­voltarea relaţiilor de colaborare multilaterală dintre România şi Liberia. Vizita dumneavoastră In Ro­mânia v-a oferit posibilitatea de a cunoaşte mai indeaproape preocupările poporului român, dorinţa sa de a-şi făuri o viaţă cit mai avansată, bazată pe pro­prietatea şi pe relaţiile socia­liste, de a-şi asigura indepen­denţa şi bunăstarea­­ totodată, aţi putut cunoaşte dorinţa Ro­mâniei de a dezvolta larg rela­ţiile de colaborare cu toate sta­tele, fara deosebire de orinduire socială. Convorbirile pe care le-am a­­vut au dus la identificarea de noi posibilităţi de colaborare intr-o serie de domenii de activitate, au demonstrat că guvernele ţă­rilor noastre sunt animate da do­rinţa de a conlucra intens pen­tru soluţionarea problemelor Internaţionale complexe in spiri­tul colaborării şi înţelegerii, ontinuare In pag. a I-a) Plecarea Vizita oficială de prietenie in tara noastră, Întreprinsă la in­vitaţia preşedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, de preşedintele Re­publicii Liberia, William R. Tol­bert jr., s-a Încheiat luni dimi­neaţă, cind şeful statului libe­rian a părăsit Bucureştiul, început in primăvara acestui an la Monrovia şi continuat cu succes in capitala României, dialogul la nivel inait româno­­liberian a pus baze trainice co­laborării prieteneşti, pe multiple planuri. Intre cele două ţări, în interesul propăşirii lor economi­ce, spre binele şi folosul ambelor popoare, al cauzei cooperării, progresului şi păcii în lume. Totodată, timp de trei săptă­­mîni, şeful statului liberian a avut prilejul să ia contact di­rect cu activitatea şi preocupă­rile creatoare ale poporului ro­mân, exprimindu-şi, în repetate rinduri, admiraţia şi preţuirea faţă de realizările remarcabile ale României socialiste, obţinu­te sub conducerea preşedintelui Nicolae Ceauşescu, pe calea dez­voltării rapide a economiei şi culturii, a bunăstării întregii na­ţiuni, a sporirii prestigiului său internaţional. Ceremonia plecării a avut loc pe aeroportul Otopeni, împodo­ (Continuare In pag. « S-a) (Continuare in pag. a 3-a) președintelui Republicii Liberia Cuvintul preşe­dim­t TOLBEREjr. Domnule preşedinte, mare şi drag prieten, Domnilor, In aceste momente, ctnci, îm­preună cu colegii care m-au în­soţit in această vizită, ne pregă­tim să ne luăm rămas bun de la dumneavoastră, de la marele dumneavoastră popor, la sfirşitul acestei vizite de stat în Româ­nia prietena, in care ne-am bucu­rat de ospitalitate generoasă şi de toate semnele de atenţie, mă simt intr-adevăr emoţionat. Dorinţa de a dezvolta rela­ţiile dintre România şi Liberia m-a preocupat încă In urmă cu 88 de ani. Această dorinţă şi-a gă­sit confirmare cu ocazia primei Inttlniri pe care am avut-o cu marele popor al României, cu guvernul si cu partidul său, In 1969, cind v-am vizitat ţara In­tr-o altă calitate. Impresiile pe care le-am căpătat atunci, con­cluziile la care am ajuns cu ocazia acestei vizite, au fost co­municate preşedintelui de atunci al ţârii mele, domnul Tubman. Insa toate acestea pot fi consi­

Next