România Liberă, iunie 1975 (Anul 33, nr. 9518-9542)

1975-06-02 / nr. 9518

» Viaţa în uzină Prietenia — un stîlp în viaţă Pop Simion Sint întrebat dacă mi-am pro­pus să înfăţişez în rubrica asta fapte şi destine de excepţie. Răspund ; din contră, voi etala intimplări, reacţii, atitudini, ca­ractere, tipologii — toate obiş­nuite­­ — care să dea gustul vieţii muncitoreşti din zilele noastre, să impresioneze, nu prin neobişnuit şi senzaţional, ci prin forţa lor de a sugera fluviul vieţii cotidiene din uzi­nele ţării, simburele de calitate al seriei, marca de personalitate a omului anonim­, explorind răb­dător delicata (şi atit de puţin cunoscuta­ relaţie dintre individ şi colectivitate dintre muncito­rul român modern şi clasa lui, care este forţa conducătoare a societăţii. Raportul este, ori­cit ar şchiopăta metafora, acela dintre cărămidă şi edificiul în­treg, dintre fragmentul infini­tezimal şi opera văzută în an­samblu. O astfel de cărămidă la teme­lia operei este muncitorul Nico­lae Voica de la secţia aparata­ a uzinelor E­lectroputere din Craiova Prin ce este el aşa ? Prin modestie, eficienţă, persua­siune, durată, disciplină liber aleasă şi existenţa aceea neos­­tentativă, pe care nu vom osteni a o lăuda, acolo regăsindu-se izvoarele miraculoase, adinei, din care ţişnesc, — ca nişte gei­­zere — alesele însuşiri umane, precum dăruirea, puterea de sa­crificiu, spiritul novator, exis­tenţa eroică. Lui Nicolae Voica nu i se spu­ne erou, n-are acest titlu, nu şi-l revendică. Ceea ce işi re­vendică el sunt­­ cinstea munci­torească, cinstea cea de toate zilele, corectitudinea, felul egal de a fi­ sentimentul datoriei îm­plinite şi, iată-ne ajunşi la tema acestui microportret, gustul prieteniei, un mare aliat in via­ţă. „Poate fi prietenia un stimu­lent al muncii, al vieţii 7“ în­treb „Cu siguranță, ăsta e cazul meu. Sunt omul care crede sta­tornic in prietenie“ imi spune Voica. Şi îmi relatează o împrejurare de acum 24 de ani, pe cind se afla la fabrica Dinamo din Bucureşti, in Cotroceni (azi fa­brica de maşini electrice),­­ era „cavaler“ pe atunci — unde a legat prietenie cu nişte băieţi care sosiseră la specializare. E vorba de Ştefan Bolco, şi Ga­­vril Avramescu, pe care îi evo­că astfel : „Felul de a discuta cu omul e mare lucru ; am găsit in ei o prietenie cum nu găseam in alţii piaă atunci. Erau veseli, is­teţi, săritori, topiţi după me­serie. Am rămas prieteni pină azi : unul e şef de secţie, celă­lalt e secretarul comitetului de partid de la Aparataj. Prietenia asta m-a dus la Electroputere. (Continuare ln Cas­ a 3-a) c ANUL XXXIII Nr. 9518 6 pagini 30 bani B. C U. T. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R.­ ­Sîmbătă, 31 mai 1975, a avut loc şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidu­lui Comunist Român. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a prezentat o infor­mare cu privire la vizita în ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentale a R.P.D. Coreene, condusă de tovarăşul Kim Ir Sen, secretar general al Comitetu­lui Central al Partidului Muncii din Co­reea, preşedintele Republicii Populare ■’Democrate Coreene. De asemenea, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privire la vizita în Republica Socialistă România a preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Elene, Constantin Karamanlis. Comitetul Politic Executiv a apreciat convorbirile dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Kim Ir Sen, vizita înalţilor oaspeţi coreeni drept o contribu­ţie de mare însemnătate la dezvoltarea relaţiilor frăţeşti de prietenie şi colaborare dintre partidele, guvernele şi popoarele celor două ţări, la întărirea unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi munci­toreşti internaţionale. Comitetul Politic Executiv salută cu deo­sebită satisfacţie semnarea Tratatului de prietenie şi colaborare dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Democrată Coreeană, care deschide largi perspective pentru extinderea colaborării multilaterale româno-coreene, exprimă hotârîrea partidelor şi popoarelor din cele două ţâri de a conlucra strîns, atît în construcţia socialistă, cît şi în afirmarea cu putere a principiilor socialismului, ca­uzei colaborării între naţiuni şi a păcii. Comitetul Politic Executiv consideră ca fiind deosebit de pozitiv faptul că în cursul vizitei s-a ajuns la realizarea şi a altor în­ţelegeri privind dezvoltarea colaborării dintre cele două ţări şi popoare pe pla­nuri multiple — politic, economic, cultural, ştiinţific. Convorbirile şi documentele semnate cu prilejul vizitei tovarăşului Kim Ir Sen servesc intereselor ambelor popoa­re prietene, edificării cu succes a socialis­mului în cele două ţări, cît şi promovării unor relaţii noi, bazate pe deplină egali­tate şi înţelegere tovărăşească, între ţările socialiste, a unor raporturi democratice între toate statele lumii, sunt în folosul cauzei păcii şi colaborării internaţionale. Comitetul Politic Executiv a reafirmat aprecierea şi sprijinul partidului, statului şi poporului nostru faţă de iniţiativele constructive şi politica justă promovată de Republica Populară Democrată Coreeană şi tovarăşul Kim Ir Sen pentru împlinirea aspiraţiilor naţionale ale naţiunii coreene, de unificare paşnică şi independentă a patriei. Comitetul Politic Executiv a stabilit mă­suri pentru aplicarea cu consecvenţă şi fermitate în viaţă a Tratatului de prietenie şi colaborare româno-coreean, a celorlal­te înţelegeri şi acorduri la care s-a ajuns în timpul vizitei. Comitetul Politic Executiv exprimă sa­tisfacţia sa deplină faţă de evoluţia pozi­tivă a relaţiilor româno-elene, faţă de re­zultatele bune ale convorbirilor dintre pre­şedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Con­siliului de Miniştri al Greciei, Constantin Karamanlis. Comitetul Politic Executiv a apreciat ca avînd o mare importanţă semnarea Decla­raţiei solemne româno-elene, care aşează relaţiile dintre România şi Grecia pe o bază trainică, pe principii noi, de egali­tate, de respect al independenţei şi suve­ranităţii naţionale. Convorbirile dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi Con­stantin Karamanlis. Declaraţia solemnă semnată marchează un moment de im­portanţă deosebită în relaţiile dintre Ro­mânia şi Grecia, servesc intereselor celor două popoare, cauzei colaborării şi păcii în regiunea Balcanilor, în Europa şi în în­treaga lume. Comitetul Politic Executiv îşi exprimă convingerea că dezvoltarea colaborării dintre România şi Grecia va exercita o in­fluenţă pozitivă asupra rezolvării paşnice a problemelor litigioase existente în regi­unea Balcanilor, că în această zonă se va da dovadă de bunăvoinţă şi spirit realist pentru a se ajunge la soluţii reciproc ac­ceptabile şi echitabile. Este în interesul general al statelor din Balcani ca pro­blemele litigioase din această zonă să fie soluţionate pe cale politică, în interesul păcii şi al colaborării internaţionale. Comitetul Politic Executiv a stabilit ca ministerele, instituţiile centrale să ia toate măsurile care se impun pentru a asigura aplicarea în viaţă întocmai a înţelegerilor convenite cu prilejul vizitei premierului grec. In continuare, Comitetul Politic Executiv a analizat şi rezolvat unele probleme ale activităţii de investiţii şi ale participării României la schimburile economice, teh­­nico-ştiinţifice şi culturale internaţionale. De asemenea, Comitetul Politic Executiv a luat în dezbatere şi aprobat unele acţiuni în domeniul activităţii ideologice şi cultural-educative desfăşurată de parti­dul nostru. © Luni 2 iunie 1975 INTERVIURILE acordate de preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU unui grup de ziarişti mexicani După cum s-a anunţat» tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, la 22 mai, pe Modesto Seara Vazquez, comentator al Televiziunii mexicane, Luiz Ortiz Monasterio, Rafael vi­­eja , Jorge Aymami, trimişi speciali ai ziarelor „Excelsior“, „El Nacional" şi „El Dia". Cu acest­­prilej tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat interviuri pentru televiziunea şi ziarele respective mexicane. PENTRU TELEVIZIUNEA MEXICANĂ Întrebare : care sunt priorităţile actualului plan economic al României şi cele ale planului viitor ? RĂSPUNS : Actualul plan cin­cinal al României, care se în­cheie în acest an, a deschis eta­pa făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate în Ro­mânia. In centrul prevederilor planului stau dezvoltarea în ritm înalt a industriei şi moderniza­rea în continuare a agriculturii socialiste, ca factori esenţiali pentru înfăptuirea obiectivului de care am vorbit. Vă pot spune că prevederile referitoare la dez­voltarea industriei în acest cin­cinal se realizează cu succes. Pe ansamblu, planul cincinal se va îndeplini înainte de termen, iar unele judeţe, între care şi Capi­tala ţării, îl vor realiza în numai patru ani şi jumătate. Planul viitor, pe anii 1976— 1980, şi, în perspectivă, direcţi­ile dezvoltării pînă în 1990 ac­centuează — conform celor sta­bilite de Congresul al XI-lea al partidului — activitatea de fău­rire a societăţii socialiste multi­lateral , dezvoltate, punînd în continuare accentul pe creşterea forţelor de producţie, progresul în ritm înalt al industriei, agri­culturii, urmînd ca în cincinalul următor să depăşim stadiul de ţară în curs de dezvoltare şi să ne apropiem treptat, pînă in 1990, de ţările dezvoltate din punct de vedere economic. Un alt obiectiv pe care îl con­siderăm esenţial pentru înfăp­tuirea programului stabilit de Congresul al XI-lea este afirma­rea puternică a revoluţiei teh­­nico-ştiinţifice în toate sectoa­rele de activitate. Considerăm că întreaga dezvoltare a socie­tăţii noastre socialiste trebuie să aibă la bază cele mai noi cuce­riri ale ştiinţei, ale tehnicii, ale cunoaşterii umane în general. Şi nu aş putea să închei fără să menţionez că şi în actualul cincinal, şi în cincinalul viitor, şi în perspectivă tot ceea ce realizăm are ca scop fundamen­tal ridicarea nivelului de trai material şi spiritual al întregu­lui nostru popor. Considerăm că ţelul politicii partidului nostru de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate îl consti­tuie omul, bunăstarea şi ferici­rea lui. ÎNTREBARE : in ceea ce priveşte noua ordine econo­mică internaţională — consi­deraţi satisfăcătoare bazele fixate in Carta drepturilor şi îndatoririlor economice ale statelor ? RĂSPUNS : Consider Carta drepturilor şi îndatoririlor eco­nomice ale statelor — iniţiată de preşedintele Echeverria şi la care România a subscris în întregime — ca o bază bună, ca un document care impulsionează lupta popoarelor pentru realiza­rea noii ordini economice inter­naţionale. înfăptuirea acestui deziderat este însă foarte com­plexă şi se cer eforturi susţinute din partea tuturor popoarelor. Desigur, cele mai interesate în această privinţă sunt ţările în curs de dezvoltare, dar pentru a se ajunge la soluţionarea pro­blemelor economice complexe şi la înfăptuirea noii ordini econo­mice internaţionale, deci la aşe­zarea relaţiilor dintre state pe principii noi de egalitate, echi­tate, de respect reciproc şi de colaborare multilaterală, se cere o participare activă a tuturor naţiunilor, a tuturor statelor pentru elaborarea deplină a tu­turor normelor care să stea la baza noii ordini economice in­ternaţionale. Carta drepturilor şi îndatoririlor economice ale statelor constituie o bază pentru desfăşurarea tratativelor concre­te la care, după părerea mea, trebuie să participe neapărat toate statele. Numai aşa conclu­ziile şi principiile adoptate în comun vor fi respectate şi în­deplinite de toate statele. ÎNTREBARE : Ce opţiuni au ţările mijlocii şi mici intr-o lume dominată de marile puteri ? RĂSPUNS : Aş dori, în primul rînd, să menţionez că, după pă­rerea mea, nu se mai poate vorbi astăzi de o lume dominată de marile puteri, ţinînd seama că raportul de forţe pe plan In­ternaţional s-a schimbat radical, că popoarele îşi afirmă cu pu­tere voinţa de a fi stăpîne pe bogăţiile naţionale, de a înfăptui o politică independentă , eveni­mentele din anul acesta de­monstrează cu putere acest lu­cru. Iată de ce apreciez că ţările mici şi mijlocii, care de altfel au jucat şi joacă un rol im­portant in transformarea revo­luţionară a lumii, în lupta de eliberare naţională, pentru pro­gres social, în schimbarea rapor­tului de forţe, au posibilităţi noi de a înfăptui o politică proprie de dezvoltare economică-socială independentă, de a asigura po­poarelor respective bunăstarea şi fericirea — desigur, cu condi­ţia ca ele să fie hotărîte în a-şi apăra independenţa şi suvera­nitatea, să acţioneze într-o so­lidaritate tot mai deplină pentru afirmarea noilor principii şi re­laţii internaţionale. Întrebare : în cadrul cooperării economice şi poli­tice dintre ţările mijlocii şi mici, vedeţi vreo dificultate in faptul că unele se bazează pe un sistem de economie planificată şi altele pe un sis­tem de economie de piaţă ? RĂSPUNS : Existenţa ţărilor cu orînduiri sociale diferite este un rezultat al dezvoltării isto­rice, al trecerii diferitelor ţări pe calea socialismului sau pe calea unei economii indepen­dente. Prezenţa unor deosebiri în dezvoltarea economică nu poate să constituie însă o piedică în­tr-o colaborare bazată pe prin­cipiile egalităţii între ţările cu economie planificată şi cele care au un sistem de economie de piaţă. De altfel, viaţa demons­trează că în toate ţările acţiu­nea de planificare economică, de soluţionare a problemelor în contextul intereselor na­ţionale şi de intervenţie a societăţii, a statului în dirijarea activităţii economice devine tot mai importantă. De aceea con­siderăm că există toate condiţiile pentru o largă colaborare eco­nomică între statele cu orînduiri sociale şi cu economii diferite. ÎNTREBARE : Ce posibili­tăţi reale consideraţi că exis­tă pentru dezvoltarea relaţi­ilor economice dintre Mexic şi România ? RĂSPUNS : Aş dori să men­ţionez cu multă satisfacţie că in ultimii ani relaţiile dintre Ro­mânia şi Mexic au cunoscut o dezvoltare continuă şi, în acest cadru, s-au lărgit şi relaţiile de colaborare economică. Aştept, desigur, cu multă bucurie vizita in Mexic, întilnirea cu preşedin­tele Echeverria şi, cu acest prilej, sper că vom găsi împreu­nă căile de extindere mult mai puternică a relaţiilor economice dintre ţările noastre. Sunt multe domenii în care ţările noastre sunt interesate să colaboreze, ca de exemplu în cel petrolier, mi­nier, agricol, al cooperării teh­­nico-ştiinţifice, al pregătirii ca­drelor d­in domeniul cultural. De aceea, consider că relaţiile ro­­mâno-mexicane au o perspectivă bună. Aş dori să anticipez, urînd poporului mexican multă fericire şi bunăstare. 1 Constructori râdăuţeni Oricine străbate din clnd In clnd larga şi generoasa vale a Sucevei nu poate să nu fie im­presionat de procesul constant de reaşezare prin care trec de la o vreme localităţile de acolo. Sate şi oraşe slnt cuprinse In­­tr-o viguroasă horă a construc­ţiilor, ordonîndu-se In funcţie de nevoile prezente dar mai ales de cele viitoare, înglobînd în ele trecutul trainic şi rotin­­du-se In jurul unor axe vizînd parcă însuşi destinul istoric al oamenilor de pe aceste melea­guri. Ciudat este că mulţi din­tre cei implicaţi organic în a­­ceastă nouă urzire aproape că nici nu realizează cît de mult s-a schimbat faţa unor aşezări. Faptul că ici a apărut o uzină, colo o casă de cultură, dincolo un liceu, un complex agrozoo­tehnic, un siloz, un spital, ma­gazine, şosele sau un număr de străzi noi etc., le apare cu totul şi cu totul firesc, aproape de neluat în seamă, deşi ei s-au implicat în ele. — Sînt de un sfert de veac responsabil de şantier la , Ră­dăuţi, majoritatea construcţiilor înălţate aici m-au implicat în chipul cel mai direct, dar a­­proape că n-am băgat de sea­mă cît s-a redimensionat ora­şul. Numai cînd îmi aduc amin­te întîmplări mai vechi sau evenimente petrecute acum 20, 15, 10, 5 sau mai puţini ani îmi dau deodată seama că strada cutare arăta altfel, că microcar­­tierul de colo s-a înălţat pe te­ren gol, că fabrica de dincolo abia se proiecta şi aşa mai de­parte. Altfel, aproape n-apucăm să observăm la ce duce starea noastră continuă de construc­tori, obligaţi cum sîntem să prefacem totul în cifre şi date, care pe teren. Înseamnă muncă, oameni, probleme, greutăţi şi nervi întinşi, voinţa de a fi un pas cu vremea de azi şi, dacă se poate, mai ales cu cea de mîine, al cărei „culcuş" îl pre­gătim mereu. Omul cu care stau de vorbă e Dimitrie Ursan (Truţă, cum i se mai zice de nu se ştie cînd), bu­covinean aşezat şi energic, larg in gesturi, generos şi blind, dar neîndurător (cu sine şi cu al­ţii), cind e vorba de muncă şi disciplină, prieten cu tot ora­şul, dar şi intransigent pînă la violenţă, cu care, dacă umbli mai multă vreme prin Rădăuţi sau prin judeţ, te trezeşti cu­noscut cu un număr incredibil de mare de oameni. Acest fe­cior de gospodari din Putna lui Ştefan cel Mare, puternic şi a­­greabil, greoi ca dihania cu care se înrudeşte prin nume, se în­hamă la orice şi face totul, cu condiţia echităţii şi respectului, pe care el îl acordă, nu fără anume mîndră pedagogie, de la copii şi superiorii săi pînă la primul necunoscut ce-i iese în cale. Prin el s-ar putea exem­plifica admirabil rara categorie de oameni care ştiu neaşteptat de multe lucruri despre lume, viaţă şi rosturile ei fundamen­tale. — Mi-e şi jenă să spun că de 25 de ani şantierul nostru e tot fruntaş pe judeţ, ca nu cumva să se creadă că numai de asta muncim, deşi „tragem“ serios şi pentru asta, dar şi pentru că ne înţelegem, ne cîştigăm piinea împreună şi ni-i dragă meseria. E drept că ne-am cam învăţat să fim printre fruntaşi şi ne-ar durea să nu ne putem ţine a­­colo. Anul acesta construim a­­partamente la Rădăuţi, Siret şi Gura Humorului, un com­plex pentru îngrăşat 4 000 de taurine la Călineşti (de unde se trăgea tatăl lui Eminescu) şi unul pentru 700 de vaci la Gălăneşti (de unde era Samson Bodnărescu, prietenul poetului şi confratele său), un liceu agricol, o fabrică de car­bonat de calciu, o centrală tele­fonică automată, o herghelie pentru cai de curse (inginerul Mircea Irimescu, va fi fericit !) , un complex de magazine al coo­perativei, 3 creşe, o baie publică, o magazie pentru 3 000 tone de cereale şi alte lucrări mai mici şi diverse, dar a căror ducere la bun sfîrşit îmi scoate uneori păr negru (şeful şantierului e blond, cu vagi semne de încă­­runţire, care-l luminează şi mai mult). Am realizat cincinalul pe o­­raşul Rădăuţi la 30 decembrie 1974, iar pe întregul şantier la 20 martie 1975. Aşa se face că din ce construim în 1975 cam 43 de milioane reprezintă pro­ducţie peste plan. Pînă acum am realizat 45 la sută din plan pînă la 30 aprilie, iar la sfîrşi­­tul semestrului unu vom avea 65 la sută din el terminat. Lucrînd „fără oameni impor­taţi“ din alte ţinuturi, califi­­cîndu-i şi calificîndu-se con- George Muntean (Continuare in pag. a 3-a) SPORT • Aur şi argint pen­tru Dan Grecu şi Mi­­hai Borş în Campiona­tele europene de gim­nastică • Remus Cozma, Constantin Gruiescu şi Gh. Ciochină învingă­tori în prima gală a C.E. de box • O victorie pierdu­tă : România — Scoţia 1-1 • Ieri în divizia B de fotbal • Sportivi români în întîlniri internaționale (in pag. a 5-a) . PENTRU ZIARUL Întrebare : va rugim, domnule preşedinte, să ne vorbiţi despre trecutul isto­­rico-cultural al prieteniei mexicano-romăne. Care sunt perspectivele relaţiilor dintre cele două ţări ? Există vreun sector special în care acestea ar putea fi intensificate . RĂSPUNS : Intre poporul ro­mân şi poporul mexican s-au dezvoltat relaţii încă din secolul trecut. De altfel, există fapte care demonstrează că reprezen­tanţi ai poporului român au par­ticipat la luptele revoluţionare din Mexic, după cum putem să „EL NACIONAL« menţionăm faptul că, in secolul trecut. Mexicul a fost printre primele state care au recunoscut realizarea independenţei Româ­niei. Toate acestea au constituit factori importanţi în dezvolta­rea unor relaţii largi între Ro­mânia şi Mexic pînă în preajma celui de-al doilea război mon­dial. In ultimul timp, relaţiile din­tre ţările noastre cunosc o dez­voltare puternică. Consider că sunt perspective bune de colabo­ (Continuare în pag. a 3-a) I Ieri s-a sărbătorit „Ziua copilului“ Foto: MIHAI POPESCU Pe numeroase estrade bucureştene s-au desfăşurat ieri programe artistice dedicate Zilei internaţionale pentru apărarea copilului. In imagine, membrii ansamblului de dansuri populare a Casei pionie­rilor din sectorul IV, într-o secvență din frumosul program prezen­tat pe scena Parcului tineretului din Titan. (Alte manifestări in pag. a 5-a)

Next