România Liberă, iunie 1975 (Anul 33, nr. 9518-9542)
1975-06-02 / nr. 9518
» Viaţa în uzină Prietenia — un stîlp în viaţă Pop Simion Sint întrebat dacă mi-am propus să înfăţişez în rubrica asta fapte şi destine de excepţie. Răspund ; din contră, voi etala intimplări, reacţii, atitudini, caractere, tipologii — toate obişnuite — care să dea gustul vieţii muncitoreşti din zilele noastre, să impresioneze, nu prin neobişnuit şi senzaţional, ci prin forţa lor de a sugera fluviul vieţii cotidiene din uzinele ţării, simburele de calitate al seriei, marca de personalitate a omului anonim, explorind răbdător delicata (şi atit de puţin cunoscuta relaţie dintre individ şi colectivitate dintre muncitorul român modern şi clasa lui, care este forţa conducătoare a societăţii. Raportul este, oricit ar şchiopăta metafora, acela dintre cărămidă şi edificiul întreg, dintre fragmentul infinitezimal şi opera văzută în ansamblu. O astfel de cărămidă la temelia operei este muncitorul Nicolae Voica de la secţia aparata a uzinelor Electroputere din Craiova Prin ce este el aşa ? Prin modestie, eficienţă, persuasiune, durată, disciplină liber aleasă şi existenţa aceea neostentativă, pe care nu vom osteni a o lăuda, acolo regăsindu-se izvoarele miraculoase, adinei, din care ţişnesc, — ca nişte geizere — alesele însuşiri umane, precum dăruirea, puterea de sacrificiu, spiritul novator, existenţa eroică. Lui Nicolae Voica nu i se spune erou, n-are acest titlu, nu şi-l revendică. Ceea ce işi revendică el sunt cinstea muncitorească, cinstea cea de toate zilele, corectitudinea, felul egal de a fi sentimentul datoriei împlinite şi, iată-ne ajunşi la tema acestui microportret, gustul prieteniei, un mare aliat in viaţă. „Poate fi prietenia un stimulent al muncii, al vieţii 7“ întreb „Cu siguranță, ăsta e cazul meu. Sunt omul care crede statornic in prietenie“ imi spune Voica. Şi îmi relatează o împrejurare de acum 24 de ani, pe cind se afla la fabrica Dinamo din Bucureşti, in Cotroceni (azi fabrica de maşini electrice), era „cavaler“ pe atunci — unde a legat prietenie cu nişte băieţi care sosiseră la specializare. E vorba de Ştefan Bolco, şi Gavril Avramescu, pe care îi evocă astfel : „Felul de a discuta cu omul e mare lucru ; am găsit in ei o prietenie cum nu găseam in alţii piaă atunci. Erau veseli, isteţi, săritori, topiţi după meserie. Am rămas prieteni pină azi : unul e şef de secţie, celălalt e secretarul comitetului de partid de la Aparataj. Prietenia asta m-a dus la Electroputere. (Continuare ln Cas a 3-a) c ANUL XXXIII Nr. 9518 6 pagini 30 bani B. C U. T. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. Sîmbătă, 31 mai 1975, a avut loc şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a prezentat o informare cu privire la vizita în ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentale a R.P.D. Coreene, condusă de tovarăşul Kim Ir Sen, secretar general al Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, preşedintele Republicii Populare ■’Democrate Coreene. De asemenea, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privire la vizita în Republica Socialistă România a preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Elene, Constantin Karamanlis. Comitetul Politic Executiv a apreciat convorbirile dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Kim Ir Sen, vizita înalţilor oaspeţi coreeni drept o contribuţie de mare însemnătate la dezvoltarea relaţiilor frăţeşti de prietenie şi colaborare dintre partidele, guvernele şi popoarele celor două ţări, la întărirea unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Comitetul Politic Executiv salută cu deosebită satisfacţie semnarea Tratatului de prietenie şi colaborare dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Democrată Coreeană, care deschide largi perspective pentru extinderea colaborării multilaterale româno-coreene, exprimă hotârîrea partidelor şi popoarelor din cele două ţâri de a conlucra strîns, atît în construcţia socialistă, cît şi în afirmarea cu putere a principiilor socialismului, cauzei colaborării între naţiuni şi a păcii. Comitetul Politic Executiv consideră ca fiind deosebit de pozitiv faptul că în cursul vizitei s-a ajuns la realizarea şi a altor înţelegeri privind dezvoltarea colaborării dintre cele două ţări şi popoare pe planuri multiple — politic, economic, cultural, ştiinţific. Convorbirile şi documentele semnate cu prilejul vizitei tovarăşului Kim Ir Sen servesc intereselor ambelor popoare prietene, edificării cu succes a socialismului în cele două ţări, cît şi promovării unor relaţii noi, bazate pe deplină egalitate şi înţelegere tovărăşească, între ţările socialiste, a unor raporturi democratice între toate statele lumii, sunt în folosul cauzei păcii şi colaborării internaţionale. Comitetul Politic Executiv a reafirmat aprecierea şi sprijinul partidului, statului şi poporului nostru faţă de iniţiativele constructive şi politica justă promovată de Republica Populară Democrată Coreeană şi tovarăşul Kim Ir Sen pentru împlinirea aspiraţiilor naţionale ale naţiunii coreene, de unificare paşnică şi independentă a patriei. Comitetul Politic Executiv a stabilit măsuri pentru aplicarea cu consecvenţă şi fermitate în viaţă a Tratatului de prietenie şi colaborare româno-coreean, a celorlalte înţelegeri şi acorduri la care s-a ajuns în timpul vizitei. Comitetul Politic Executiv exprimă satisfacţia sa deplină faţă de evoluţia pozitivă a relaţiilor româno-elene, faţă de rezultatele bune ale convorbirilor dintre preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Consiliului de Miniştri al Greciei, Constantin Karamanlis. Comitetul Politic Executiv a apreciat ca avînd o mare importanţă semnarea Declaraţiei solemne româno-elene, care aşează relaţiile dintre România şi Grecia pe o bază trainică, pe principii noi, de egalitate, de respect al independenţei şi suveranităţii naţionale. Convorbirile dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi Constantin Karamanlis. Declaraţia solemnă semnată marchează un moment de importanţă deosebită în relaţiile dintre România şi Grecia, servesc intereselor celor două popoare, cauzei colaborării şi păcii în regiunea Balcanilor, în Europa şi în întreaga lume. Comitetul Politic Executiv îşi exprimă convingerea că dezvoltarea colaborării dintre România şi Grecia va exercita o influenţă pozitivă asupra rezolvării paşnice a problemelor litigioase existente în regiunea Balcanilor, că în această zonă se va da dovadă de bunăvoinţă şi spirit realist pentru a se ajunge la soluţii reciproc acceptabile şi echitabile. Este în interesul general al statelor din Balcani ca problemele litigioase din această zonă să fie soluţionate pe cale politică, în interesul păcii şi al colaborării internaţionale. Comitetul Politic Executiv a stabilit ca ministerele, instituţiile centrale să ia toate măsurile care se impun pentru a asigura aplicarea în viaţă întocmai a înţelegerilor convenite cu prilejul vizitei premierului grec. In continuare, Comitetul Politic Executiv a analizat şi rezolvat unele probleme ale activităţii de investiţii şi ale participării României la schimburile economice, tehnico-ştiinţifice şi culturale internaţionale. De asemenea, Comitetul Politic Executiv a luat în dezbatere şi aprobat unele acţiuni în domeniul activităţii ideologice şi cultural-educative desfăşurată de partidul nostru. © Luni 2 iunie 1975 INTERVIURILE acordate de preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU unui grup de ziarişti mexicani După cum s-a anunţat» tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, la 22 mai, pe Modesto Seara Vazquez, comentator al Televiziunii mexicane, Luiz Ortiz Monasterio, Rafael vieja , Jorge Aymami, trimişi speciali ai ziarelor „Excelsior“, „El Nacional" şi „El Dia". Cu acestprilej tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat interviuri pentru televiziunea şi ziarele respective mexicane. PENTRU TELEVIZIUNEA MEXICANĂ Întrebare : care sunt priorităţile actualului plan economic al României şi cele ale planului viitor ? RĂSPUNS : Actualul plan cincinal al României, care se încheie în acest an, a deschis etapa făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România. In centrul prevederilor planului stau dezvoltarea în ritm înalt a industriei şi modernizarea în continuare a agriculturii socialiste, ca factori esenţiali pentru înfăptuirea obiectivului de care am vorbit. Vă pot spune că prevederile referitoare la dezvoltarea industriei în acest cincinal se realizează cu succes. Pe ansamblu, planul cincinal se va îndeplini înainte de termen, iar unele judeţe, între care şi Capitala ţării, îl vor realiza în numai patru ani şi jumătate. Planul viitor, pe anii 1976— 1980, şi, în perspectivă, direcţiile dezvoltării pînă în 1990 accentuează — conform celor stabilite de Congresul al XI-lea al partidului — activitatea de făurire a societăţii socialiste multilateral , dezvoltate, punînd în continuare accentul pe creşterea forţelor de producţie, progresul în ritm înalt al industriei, agriculturii, urmînd ca în cincinalul următor să depăşim stadiul de ţară în curs de dezvoltare şi să ne apropiem treptat, pînă in 1990, de ţările dezvoltate din punct de vedere economic. Un alt obiectiv pe care îl considerăm esenţial pentru înfăptuirea programului stabilit de Congresul al XI-lea este afirmarea puternică a revoluţiei tehnico-ştiinţifice în toate sectoarele de activitate. Considerăm că întreaga dezvoltare a societăţii noastre socialiste trebuie să aibă la bază cele mai noi cuceriri ale ştiinţei, ale tehnicii, ale cunoaşterii umane în general. Şi nu aş putea să închei fără să menţionez că şi în actualul cincinal, şi în cincinalul viitor, şi în perspectivă tot ceea ce realizăm are ca scop fundamental ridicarea nivelului de trai material şi spiritual al întregului nostru popor. Considerăm că ţelul politicii partidului nostru de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate îl constituie omul, bunăstarea şi fericirea lui. ÎNTREBARE : in ceea ce priveşte noua ordine economică internaţională — consideraţi satisfăcătoare bazele fixate in Carta drepturilor şi îndatoririlor economice ale statelor ? RĂSPUNS : Consider Carta drepturilor şi îndatoririlor economice ale statelor — iniţiată de preşedintele Echeverria şi la care România a subscris în întregime — ca o bază bună, ca un document care impulsionează lupta popoarelor pentru realizarea noii ordini economice internaţionale. înfăptuirea acestui deziderat este însă foarte complexă şi se cer eforturi susţinute din partea tuturor popoarelor. Desigur, cele mai interesate în această privinţă sunt ţările în curs de dezvoltare, dar pentru a se ajunge la soluţionarea problemelor economice complexe şi la înfăptuirea noii ordini economice internaţionale, deci la aşezarea relaţiilor dintre state pe principii noi de egalitate, echitate, de respect reciproc şi de colaborare multilaterală, se cere o participare activă a tuturor naţiunilor, a tuturor statelor pentru elaborarea deplină a tuturor normelor care să stea la baza noii ordini economice internaţionale. Carta drepturilor şi îndatoririlor economice ale statelor constituie o bază pentru desfăşurarea tratativelor concrete la care, după părerea mea, trebuie să participe neapărat toate statele. Numai aşa concluziile şi principiile adoptate în comun vor fi respectate şi îndeplinite de toate statele. ÎNTREBARE : Ce opţiuni au ţările mijlocii şi mici intr-o lume dominată de marile puteri ? RĂSPUNS : Aş dori, în primul rînd, să menţionez că, după părerea mea, nu se mai poate vorbi astăzi de o lume dominată de marile puteri, ţinînd seama că raportul de forţe pe plan Internaţional s-a schimbat radical, că popoarele îşi afirmă cu putere voinţa de a fi stăpîne pe bogăţiile naţionale, de a înfăptui o politică independentă , evenimentele din anul acesta demonstrează cu putere acest lucru. Iată de ce apreciez că ţările mici şi mijlocii, care de altfel au jucat şi joacă un rol important in transformarea revoluţionară a lumii, în lupta de eliberare naţională, pentru progres social, în schimbarea raportului de forţe, au posibilităţi noi de a înfăptui o politică proprie de dezvoltare economică-socială independentă, de a asigura popoarelor respective bunăstarea şi fericirea — desigur, cu condiţia ca ele să fie hotărîte în a-şi apăra independenţa şi suveranitatea, să acţioneze într-o solidaritate tot mai deplină pentru afirmarea noilor principii şi relaţii internaţionale. Întrebare : în cadrul cooperării economice şi politice dintre ţările mijlocii şi mici, vedeţi vreo dificultate in faptul că unele se bazează pe un sistem de economie planificată şi altele pe un sistem de economie de piaţă ? RĂSPUNS : Existenţa ţărilor cu orînduiri sociale diferite este un rezultat al dezvoltării istorice, al trecerii diferitelor ţări pe calea socialismului sau pe calea unei economii independente. Prezenţa unor deosebiri în dezvoltarea economică nu poate să constituie însă o piedică într-o colaborare bazată pe principiile egalităţii între ţările cu economie planificată şi cele care au un sistem de economie de piaţă. De altfel, viaţa demonstrează că în toate ţările acţiunea de planificare economică, de soluţionare a problemelor în contextul intereselor naţionale şi de intervenţie a societăţii, a statului în dirijarea activităţii economice devine tot mai importantă. De aceea considerăm că există toate condiţiile pentru o largă colaborare economică între statele cu orînduiri sociale şi cu economii diferite. ÎNTREBARE : Ce posibilităţi reale consideraţi că există pentru dezvoltarea relaţiilor economice dintre Mexic şi România ? RĂSPUNS : Aş dori să menţionez cu multă satisfacţie că in ultimii ani relaţiile dintre România şi Mexic au cunoscut o dezvoltare continuă şi, în acest cadru, s-au lărgit şi relaţiile de colaborare economică. Aştept, desigur, cu multă bucurie vizita in Mexic, întilnirea cu preşedintele Echeverria şi, cu acest prilej, sper că vom găsi împreună căile de extindere mult mai puternică a relaţiilor economice dintre ţările noastre. Sunt multe domenii în care ţările noastre sunt interesate să colaboreze, ca de exemplu în cel petrolier, minier, agricol, al cooperării tehnico-ştiinţifice, al pregătirii cadrelor din domeniul cultural. De aceea, consider că relaţiile româno-mexicane au o perspectivă bună. Aş dori să anticipez, urînd poporului mexican multă fericire şi bunăstare. 1 Constructori râdăuţeni Oricine străbate din clnd In clnd larga şi generoasa vale a Sucevei nu poate să nu fie impresionat de procesul constant de reaşezare prin care trec de la o vreme localităţile de acolo. Sate şi oraşe slnt cuprinse Intr-o viguroasă horă a construcţiilor, ordonîndu-se In funcţie de nevoile prezente dar mai ales de cele viitoare, înglobînd în ele trecutul trainic şi rotindu-se In jurul unor axe vizînd parcă însuşi destinul istoric al oamenilor de pe aceste meleaguri. Ciudat este că mulţi dintre cei implicaţi organic în această nouă urzire aproape că nici nu realizează cît de mult s-a schimbat faţa unor aşezări. Faptul că ici a apărut o uzină, colo o casă de cultură, dincolo un liceu, un complex agrozootehnic, un siloz, un spital, magazine, şosele sau un număr de străzi noi etc., le apare cu totul şi cu totul firesc, aproape de neluat în seamă, deşi ei s-au implicat în ele. — Sînt de un sfert de veac responsabil de şantier la , Rădăuţi, majoritatea construcţiilor înălţate aici m-au implicat în chipul cel mai direct, dar aproape că n-am băgat de seamă cît s-a redimensionat oraşul. Numai cînd îmi aduc aminte întîmplări mai vechi sau evenimente petrecute acum 20, 15, 10, 5 sau mai puţini ani îmi dau deodată seama că strada cutare arăta altfel, că microcartierul de colo s-a înălţat pe teren gol, că fabrica de dincolo abia se proiecta şi aşa mai departe. Altfel, aproape n-apucăm să observăm la ce duce starea noastră continuă de constructori, obligaţi cum sîntem să prefacem totul în cifre şi date, care pe teren. Înseamnă muncă, oameni, probleme, greutăţi şi nervi întinşi, voinţa de a fi un pas cu vremea de azi şi, dacă se poate, mai ales cu cea de mîine, al cărei „culcuş" îl pregătim mereu. Omul cu care stau de vorbă e Dimitrie Ursan (Truţă, cum i se mai zice de nu se ştie cînd), bucovinean aşezat şi energic, larg in gesturi, generos şi blind, dar neîndurător (cu sine şi cu alţii), cind e vorba de muncă şi disciplină, prieten cu tot oraşul, dar şi intransigent pînă la violenţă, cu care, dacă umbli mai multă vreme prin Rădăuţi sau prin judeţ, te trezeşti cunoscut cu un număr incredibil de mare de oameni. Acest fecior de gospodari din Putna lui Ştefan cel Mare, puternic şi agreabil, greoi ca dihania cu care se înrudeşte prin nume, se înhamă la orice şi face totul, cu condiţia echităţii şi respectului, pe care el îl acordă, nu fără anume mîndră pedagogie, de la copii şi superiorii săi pînă la primul necunoscut ce-i iese în cale. Prin el s-ar putea exemplifica admirabil rara categorie de oameni care ştiu neaşteptat de multe lucruri despre lume, viaţă şi rosturile ei fundamentale. — Mi-e şi jenă să spun că de 25 de ani şantierul nostru e tot fruntaş pe judeţ, ca nu cumva să se creadă că numai de asta muncim, deşi „tragem“ serios şi pentru asta, dar şi pentru că ne înţelegem, ne cîştigăm piinea împreună şi ni-i dragă meseria. E drept că ne-am cam învăţat să fim printre fruntaşi şi ne-ar durea să nu ne putem ţine acolo. Anul acesta construim apartamente la Rădăuţi, Siret şi Gura Humorului, un complex pentru îngrăşat 4 000 de taurine la Călineşti (de unde se trăgea tatăl lui Eminescu) şi unul pentru 700 de vaci la Gălăneşti (de unde era Samson Bodnărescu, prietenul poetului şi confratele său), un liceu agricol, o fabrică de carbonat de calciu, o centrală telefonică automată, o herghelie pentru cai de curse (inginerul Mircea Irimescu, va fi fericit !) , un complex de magazine al cooperativei, 3 creşe, o baie publică, o magazie pentru 3 000 tone de cereale şi alte lucrări mai mici şi diverse, dar a căror ducere la bun sfîrşit îmi scoate uneori păr negru (şeful şantierului e blond, cu vagi semne de încărunţire, care-l luminează şi mai mult). Am realizat cincinalul pe oraşul Rădăuţi la 30 decembrie 1974, iar pe întregul şantier la 20 martie 1975. Aşa se face că din ce construim în 1975 cam 43 de milioane reprezintă producţie peste plan. Pînă acum am realizat 45 la sută din plan pînă la 30 aprilie, iar la sfîrşitul semestrului unu vom avea 65 la sută din el terminat. Lucrînd „fără oameni importaţi“ din alte ţinuturi, calificîndu-i şi calificîndu-se con- George Muntean (Continuare in pag. a 3-a) SPORT • Aur şi argint pentru Dan Grecu şi Mihai Borş în Campionatele europene de gimnastică • Remus Cozma, Constantin Gruiescu şi Gh. Ciochină învingători în prima gală a C.E. de box • O victorie pierdută : România — Scoţia 1-1 • Ieri în divizia B de fotbal • Sportivi români în întîlniri internaționale (in pag. a 5-a) . PENTRU ZIARUL Întrebare : va rugim, domnule preşedinte, să ne vorbiţi despre trecutul istorico-cultural al prieteniei mexicano-romăne. Care sunt perspectivele relaţiilor dintre cele două ţări ? Există vreun sector special în care acestea ar putea fi intensificate . RĂSPUNS : Intre poporul român şi poporul mexican s-au dezvoltat relaţii încă din secolul trecut. De altfel, există fapte care demonstrează că reprezentanţi ai poporului român au participat la luptele revoluţionare din Mexic, după cum putem să „EL NACIONAL« menţionăm faptul că, in secolul trecut. Mexicul a fost printre primele state care au recunoscut realizarea independenţei României. Toate acestea au constituit factori importanţi în dezvoltarea unor relaţii largi între România şi Mexic pînă în preajma celui de-al doilea război mondial. In ultimul timp, relaţiile dintre ţările noastre cunosc o dezvoltare puternică. Consider că sunt perspective bune de colabo (Continuare în pag. a 3-a) I Ieri s-a sărbătorit „Ziua copilului“ Foto: MIHAI POPESCU Pe numeroase estrade bucureştene s-au desfăşurat ieri programe artistice dedicate Zilei internaţionale pentru apărarea copilului. In imagine, membrii ansamblului de dansuri populare a Casei pionierilor din sectorul IV, într-o secvență din frumosul program prezentat pe scena Parcului tineretului din Titan. (Alte manifestări in pag. a 5-a)