România Liberă, iulie 1975 (Anul 33, nr. 9543-9569)

1975-07-01 / nr. 9543

ANUL XXXIII Nr. 9543 6 pagini 30 bani COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE LA INVITAŢIA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU ŞI A TOVARĂŞEI ELENA CEAUŞESCU IERI AU SOSIT ÎN ŢARA NOASTRĂ CĂPITANII REGENŢI AI REPUBLICII SAN MARINO La invitaţia preşedintelui Re­publicii Socialiste România, to­varăşul Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, luni după-amiază au sosit în Capi­tală, într-o vizită oficială în ţa­ra noastră. Excelenţele lor Alberto Cecchetti şi Michele Righi, căpitani regenţi ai Re­publicii San Marino, împreună cu soţiile. Această nouă întîlnire la înalt nivel româno-sanmarinez, constituie un prilej de reafir­mare a raporturilor de priete­nie, colaborare şi stimă reci­procă. La aeroportul Otopeni, unde a avut loc ceremonia sosirii, domnea atmosfera sărbătoreas­că tradiţională, cu care poporul român îi primeşte pe solii po­poarelor prietene. Erau arbo­rate drapelele de stat ale Re­publicii Socialiste România şi Republicii San Marino. Pe­pa­(Continuare in pag. a 3-a)­ ­ ** • Vizita protocolara făcută preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu • Dineul oficial oferit de preşedintele Nicolae Ceauşescu şi de tovarăşa Elena Ceauşescu în onoarea înalţilor oaspeţi • (In pagina a 3-a) »If? PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU ŞI TOVARĂŞA ELENA CEAUŞESCU AU PRIMIT UN GRUP DE ELEVI ŞI STUDENŢI AMERICANI Preşedintele Republicii So­­i­cialiste România, tovarăşul­­ Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa­­ Elena Ceauşescu au primit, luni la amiază, La Palatul Re- I publicii, un grup de studenţi şi elevi americani, care ne vizi­tează ţara în cadrul programu­lui „Ambasadorii prieteniei“. Au luat parte tovarăşii Manea Mănescu, Ştefan Voitec, Emil Bobu, Cornel Burtică. (Continuare in pag. a 2-a) Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte in pag. a 4-a JUDEŢELE SUCEAVA Şl COVASNA AU ÎNDEPLINIT PLANUL CINCINAL PRIMII SECRETARI Al COMITETELOR JUDEŢENE DE PARTID SUCEAVA Şl COVASNA AU PREZENTAT TOVARAŞULUI NICULAE CEAUŞESCU MESAJELE TRIMISE CU ACEST PRILEJ DE OAMENII MUNCII DIN CELE DOUA JUDEŢE In ziua de 30 iunie, comi­tetele judeţene de partid Su­ceava şi Covasna au raportat conducerii partidului, tova­răşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedin­tele Republicii Socialiste Ro­mânia, realizarea prevederi­lor planului cincinal in patru ani şi jumătate. In cadrul unei solemnităţi, care a avut loc la sediul C.C.. al P.C.R., primul secretar al Comitetului judeţean Sucea­va al P.C.R., Miu Dobrescu, şi primul secretar al Comi­tetului judeţean Covasna al P.C.R., Ferdinand Nagy, au prezentat secretarului gene­ral al partidului mesajele trimise cu acest prilej de oamenii muncii din aceste (Continuare in pag. a 7-a) Cuvintul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Dragi tovarăşi, Aş dori să exprim bucuria noastră, că, după Organizaţia de partid şi oamenii muncii din Ca­pitală, alte două organizaţii de partid şi oamenii muncii din două judeţe — Suceava şi Covasna — realizează cincinalul în patru ani şi jumătate. Cu acest prilej, doresc să adresez, în numele Comitetului Central al partidului, al guvernului, precum şi al meu personal, cele mai calde feli­citări tuturor oamenilor muncii din cele două judeţe — Suceava şi Covasna — organizaţiilor de partid, comuniştilor, comitetelor judeţene de partid, pentru succesele realizate în înfăptuirea înainte de termen, în patru ani şi jumătate, a sarcinilor actualului cincinal. Prin aceste reali­zări, oamenii muncii din cele două judeţe — la fel, ca oamenii muncii din toate ju­deţele ţării — aduc o contribuţie importantă la dezvoltarea economico-socială a patriei, la ridi­carea bunăstării materiale şi spirituale a între­gului nostru popor. Ştiu că realizarea înainte de termen — în patru ani şi jumătate — a cincinalului a cerut eforturi susţinute din partea comuniştilor, a oa­menilor muncii ; dar viaţa a demonstrat că dacă se asigură unirea eforturilor tuturor oamenilor muncii, dacă organizaţiile de partid, comuniştii, activul de partid, comitetele judeţene de partid ştiu să îndrepte într-o direcţie unică eforturile tuturor colectivelor de oameni ai muncii, atunci se pot realiza în bune condiţiuni sarcinile şi an­gajamentele asumate. Vom avea în curînd plenara Comitetului Cen­tral. Cu acest prilej vom face, fără îndoială, o analiză ceva mai largă asupra felului în care se realizează cincinalul. Nu aş putea însă să nu menţionez că realizările de pină acum ale oa­menilor muncii din Capitală şi ale judeţelor Su­ceava şi Covasna, ca şi avansul pe care îl au (Continuare in pag.­­ 2-a) PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMIT DELEGAŢIA UNIUNII POPORULUI TOGOLEZ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, luni dimineaţa, dele­gaţia Uniunii Poporului To­­golez, formată din Yao Ku­­nala Eklo, secretar perma­nent al Uniunii, ministru de interne, şeful delegaţiei, şi Kokou Amedegnato, membru al Comitetului Central al U­­niunii, directorul Agenţiei togoleze de presă, care, la in­vitaţia C.C. al P.C.R., efec­tuează o vizită de prietenie in ţara noastră. La întrevedere au partici­pat tovarăşii Iosif Banc, membru supleant al Comite­tului Politic Executiv, secre­tar al C.C. al P.C.R., Teodor Coman, membru al C.C. al P.C.R., ministru de interne. Conducătorul delegaţiei a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu, din partea preşe­dintelui Republicii Togo şi preşedinte al Uniunii Popo­rului togolez, general Gnas­­singbe Eyadema, un cald me­saj de prietenie, de profundă stimă şi preţuire, iar poporu­lui român urări de pace şi prosperitate. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspete să adreseze la întoarcerea în patrie un cordial salut prie­tenesc preşedintelui Gnassin­­gbe Eyadema, împreună cu urări de succes poporului to­golez în dezvoltarea de­ sine­­stătătoare a patriei sale, pe calea progresului economic şi social. Salutînd pe membrii dele­gaţiei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat că vizita lor în România reprezintă o mărturie pregnantă a dorin­ţei reciproce de a întări bu­nele relaţii statornicite între partidele, ţările şi popoarele noastre. Oaspeţii, relevând că îm­părtăşesc pe deplin această apreciere, au exprimat tova­răşului Nicolae Ceauşescu profunde mulţumiri pentru onoarea de a-i fi primit, pre­cum şi satisfacţia lor pentru modul fructuos în care s-a desfăşurat vizita, pentru os­pitalitatea ce le-a fost rezer­vată în timpul şederii în Ro­mânia. Ei au subliniat, toto­dată, impresia deosebită pe care le-a prilejuit-o contactul nemijlocit cu marile realizări obţinute de poporul român, sub conducerea Partidului Comunist Român, în dezvol­tarea rapidă şi multilaterală a ţării. Convorbirea dintre tovară­şul Nicolae Ceauşescu şi membrii delegaţiei a eviden­ţiat interesul comun pentru extinderea tot mai rodnică, a conlucrării dintre Partidul Comunist Român şi Uniunea Poporului Togolez, pentru in­tensificarea schimburilor de vizite şi de experienţă, pen­tru amplificarea şi aprofun­darea relaţiilor dintre Româ­nia şi Togo , pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific, cultural , în folosul şi spre binele ambelor popoare, al cauzei colaborării şi înţelege­rii între naţiuni. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie Actualitatea agricolă • Secerişul orzului se apropie de sfîrşit • In 17 judeţe ale ţării se lucrează la recoltatul griu­lui • Cînd folosirea combinelor diferă de la un judeţ la altul • Aproape 200 000 hectare semă­nate cu cea de-a doua cultură, dar suprafaţa putea fi mai mare Păşind în luna iulie, se poate spune că secerişul intră acum în­­tr-o etapă decisivă. Iată cîteva date care susţin această afirma­ţie. In întreaga ţară, recoltatul orzului a fost încheiat pe circa 80 la sută din suprafaţă, iar la grîu se lucrează în prezent în 17 judeţe. Faptul că într-o serie de ju­deţe — in special în sud — lanu­rile de grîu s­au copt, iar vremea îşi păstrează caracterul instabil este un motiv pentru a accelera recoltatul. Analiza ritmului în care se lucrează ne duce insă la constatarea că în timp ce în u­­nele judeţe combinele se folo­sesc la întreaga lor capacitate, în altele utilajele respective lu­crează doar cîteva ore pe zi. Cî­teva exemple sînt edificatoare. Cu ajutorul combinelor reparti­zate în cooperativele agricole din judeţul Brăila (inclusiv cu cele transferate din alte judeţe) pe toată durata unei zile-lumină se poate strînge recolta de pe 5 070 hectare. In perioada 28—30 iunie, în acest judeţ s-au recoltat a­proape 15 000 hectare cu grîu, ceea ce dovedeşte, că prin buna organizare a muncii, s-a reuşit nu numai să se realizeze viteza planificată, dar să şi depăşească în unele zile. Aşa se explică faptul că în această parte a ţării, griul a fost recoltat de pe 52 la sută din suprafaţa cultivată. Re­zultate bune s-au obţinut şi în judeţul Tulcea unde recoltarea griului s-a realizat în proporţie de 53 la sută, în judeţele Con­stanţa şi Ialomiţa, recolta s-a strîns de pe o treime din supra­faţa rezervată griului. De altfel, în întreaga ţară, griul s-a sece­rat de pe aproape 300 000 hectare. In judeţele Dolj, Olt şi Tele­orman capacitatea de lucru a combinelor a fost folosită doar în parte. Deşi secerişul la grîu s-a declanşat în Dolj încă de la mijlocul săptăminii trecute, su­prafaţa recoltată pină acum abia coincide cu viteza de lucru pre­văzută pentru o singură zi. La fel se prezintă situaţia în judeţul Teleorman : 10 820 hectare recol­tate în perioada 25—30 iunie, in condiţiile in care viteza unei singure zile este de 10 290 ha. (Continuare n­­ oua a 2-a)

Next