România Liberă, octombrie 1975 (Anul 33, nr. 9622-9648)

1975-10-01 / nr. 9622

ANUL XXXIII Nr. 9622 6 pagini 30 bani ?T1 *21 TRIMESTRUL 20 Este adevărat, intrăm astăzi in cel de-al patrulea trimestru al acestui an, dar, poate şi mai semnificativ, în cel de-al 20-lea şi ultim trimestru al cincinalu­lui In acelaşi timp, însă, dato­rită eforturilor depuse de nu­meroase colective de muncă, a largii întreceri socialiste care a cuprins întreaga ţară şi ale cărei rezultate sunt atît de preţioase pentru economia naţională sunt judeţe, numeroase întreprinderi pentru care acest al 20-lea tri­mestru calendaristic înseamnă in realitate, din punct de vede­re al producţiei realizate, unul, două sau chiar trei trimestre in plus. Din toate colţurile ţării, din toate sectoarele de activitate au sosit şi sosesc nenumărate ştiri despre realizarea unor însem­nate producţii suplimentare pentru piaţa internă şi pentru export, despre modernizarea şi asimilarea înainte de termen a unor produse noi de concepţie proprie, cu un grad sporit de tehnicitate, despre preocuparea şi soluţiile originale pentru pu­nerea în valoare a noi şi noi rezerve de creştere a producti­­vit­ăţii muncii, de îmbunătăţire a calităţii produselor, de reducere a cheltuielilor de producţie şi, în special, a consumurilor mate­riale. Cu toate acestea, cu toate rezultatele valoroase înregistrate în general in economie, sînt însă şi situaţii cînd chiar între­prinderi care şi-au realizat in­dicatorii valorici — producţia globală spre exemplu — nu au realizat în schimb integral pla­­­nul pe sortimente fizice. Subli­niem îndeosebi acest aspect, deoarece, aşa cum s-a arătat în repetate rinduri, economia are nevoie nu de producţii valorice, abstracte, ci de cantităţi ferme de produse concrete, necesare altor Întreprinderi beneficiare sau aşteptate de consumatorii finali. Tocmai de aceea, acest ultim trimestru al anului trebuie astfel folosit ca, odată cu spori­rea cantităţilor livrate peste plan la unele produse cerute pe piaţa externă sau de econo­mia noastră, să se acţioneze cu toată hotărirea pentru recupe­rarea integrală a restantelor ro.ri se mai constată într-o serie de întreprinderi, la unele sorti­mente. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul altor indicatori şi in spe­cial pentru o serie de indicatori calitativi. Realizările globale nu pot în nici un caz să suplineas­că neindeplinirea indicatorului productivitatea muncii, după cum încadrarea întreprinde­rii, privită în ansamblu. In •cheltuielile de producţie stabili­te nu poate să acopere depăşi­rea unor norme de consum la a­­numite materii prime, materiale, sau la combustibil şi energie. După cum, in sectorul investi­ţiilor, intrarea in funcţiune îna­inte de termen a unei întreprin­deri sau instalaţii nu înseamnă că s-ar putea depăşi termenul planificat pentru realizarea al­tor obiective. Cit­­it«» cuvinte, este necesară înlăturarea cîi toată hotărirea a mentalităţii, care mai dăinuie, că unele de­păşiri ar putea să compenseze nerealizările , în economia noastră, planificată, este nece­sară, pentru bunul său mers, respectarea cu strictele a tutu­ror indicatorilor de plan, şi tocmai de aceea, în timpul care a mai rămas pînă la sfîrşitul a­­nului, trebuie să se acţioneze cu toată hotărirea, în toate sec­toarele economiei, pentru înfăp­tuirea acestui deziderat. Dacă acest trimestru, al două­zecilea al cincinalului, este in mod firesc perioada finalizării eforturilor depuse de-a lungul acestor cinci ani, el este, în a­­celaşi timp, trimestrul încheie­rii ultimelor pregătiri in vede­rea trecerii la realizarea sarci­nilor, mult superioare, ale cin­cinalului 1976 —inso. Experienţa pe care am dobindit-o dove­deşte cit de importantă este pregătirea temeinică a produc­ţiei viitoare pentru desfăşurarea sa ritmică şi eficientă. Cit de grave pot să fie, uneori, conse­cinţele ulterioare ale unor lacu­­ ne în unele dintre capitolele a- ' cestei pregătiri. Fără a intra în amănunte subliniem " existenţa la unele centrale şi întreprin­deri a unor rămineri in urmă in pregătirea producţiei­ anului viitor, care trebuie grabnic înlăturate. Referindu-se tocmai la asemenea probleme, cu două zile in urmă, la Tirgu Mureş, secretarul general al partidului arăta . ..Sper că fiecare colectiv, fiecare membru de partid, fie­care cetăţean la locul său de muncă, va şti să tragă învăţă­minte, atît din ceea ce a fost bun, cit şi din lipsuri, pentru a acţiona in vederea lichidării lor şi a asigura realizarea următo­rului cincinal cu rezultate mult mai le­jnie, cu mai puţine lipsuri decit in acest cincinal. Pînă la începerea cincinalului viitor mai sunt trei luni , trebuie să fie luate de pe acum măsurile nece­sare pentru ca cincinalul viitor să se realizeze în conformitate cu prevederile stabilite de Con­gresul al XI-lea“. N. lonescu Astronomice Mihnea Gheorghiu A fi observat, seara pe cer, o stea foarte luminoasă, care domină sud-estul boltei ultra­­marine cu indepărtata-i măre­ţie ? Priviţi-o, vă rog, este Ju­piter, care in ciuda aparentei sale de bijuterie dintr-un pom de iarnă, e cea mai mare plane­tă, din sistemul solar, şi care fată de micuţa noastră ogradă pimintească, ar fi ca marea comparată cu un lac. Omului neavizat distantele astronomice ii sint inaccesibile, deci perfect indiferente. Răs­punsul său clasic este : „mă de­păşeşte !“ ... Uneori, şi in societate ne intîlnim­ cu răspunsul acesta. Fiecare cu ale sale , restul îl depăşeşte. Nu-ţi place ? Caută alături. Deci, indiferentă. El, dincolo de lungul nasului său, nu vede, nu ştie, nu se-ncurcă. Cetăţeanul onest şi muncitor are, fireşte, „probleme“ cu ase­menea slujbaşi, ai statului, sau ai comunei, sau ai sectorului său, puşi să asigure funcţiona­rea corectă a serviciilor destina­te să ne facă viaţa mai bună, mai civilizâtă, să ne scutească de inutilele enervări şi să ne cruţe timpul pe care-l pierdem zilnic din cauza indolenţei unor concetăţeni lipsiţi de simţ ci­vic. Lipsurile şi greşelile impar­­donabile de care se ciocneşte uneori cetăţeanul In domeniul prestărilor de servicii, ca şi-n acela al atenţiei comerţului faţă de client îi fac încă destule ne­(Continuare în foz. a 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vi l ■ ..ii. I ■ i,i I I . I— I li..... M I .........»iii .. „„..■■■■.i . ..m .....­ COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Transportul recoltei De ce în unele locuri recolta aşteaptă pe cîmp sosirea mijloacelor de transport In Cîmpia Burnasului, culesul este în toi. Porumbul s-a cules în judeţul Teleorman de pe mai bine de 100 000 hectare. Cum se desfăşoară insă transportul re­coltei ? Trecem de Alexandria, îndrep­­tindu-ne spre Turnu Măgurele. Ne oprim la ferma nr. 3, can­ton­­a I.A.S. Alexandria unde se recoltează porumbul. In mij­locul cimpului, un adevărat de­pozit de porumb boabe. — Avem aici aproape 40 de tone. întreaga cantitate va ple­ca, insă, pină la amiază spre ba­za de recepţie — ne spune teh­nicianul Teodor Stanciu. — Totuşi transportul , judecind după grămezile din cimp, nu ţine pasul cu recoltarea... — Combinele recoltează mai repede decit pot transporta au­tocamioanele. Intre două curse făcute la siloz, tot ce s-a cules este depozitat aici. Avem la dis­poziţie un utilaj de încărcare. In 15 minute fiecare maşină venită este gata de plecare. Se cîştigă minute preţioase. — Bun, dar de ce nu se în­carcă şi la combină ? — Aici avem 40 de tone, care aşa cum v-am spus vor pleca azi. Noi livrăm zilnic la bază 100 de tone. Diferenţa de 60 de tone este încărcată direct din lan. In acest fel, cu acest mic depozit din cimp, fiecare mijloc de transport este folosit cu ma­ximă eficientă, nici un camion nu stă pe ogor mai mult de 20 de minute. Punctul de preluare a sfeclei de zahăr Piatra. 35 de tone de sfeclă de zahăr aşteaptă de cinci zile să fie transportate la Turnu Măgurele, de unde urmează să fie expediate mai departe, la fabrica de zahăr Corabia. — Cit ar trebui să trimiteţi zil­nic la Tr. Măgurele ? — Să facem o socoteală : 35 tone de la Piatra şi 50 de tone de la Moşteni, ne spune şeful bazei, Paraschiv Gîscan, asta în­seamnă 85 de tone. — In stoc aveţi însă numai 35 de tone care stau­ de cinci zile. De ce ? — Nu avem mijloace de trans­port. Avem acum la încărcat un camion. Al doilea poate să vină şi peste trei zile. Aceeaşi situa­ţie e şi la cooperativele agricole din Piatra şi Moşteni. Şi noi şi cooperativele agricole amintite am solicitat mijloace de trans­port autobazei din Alexandria, dar răspunsul a fost acelaşi : „Nu avem autocamioane“. In ur­mătoarele zile, cantităţile pe care urmează să le preluăm vor spori considerabil ajungînd la aproa­pe 300 tone zilnic. Sfecla adusă aici trebuie să ajungă în cel mai scurt timp la Tr. Măgurele şi de acolo la fabrica de zahăr. Fără autocamioane suficiente ne vom descurca foarte greu. Cringu. La sediul cooperativei agricole am aflat că toate for­ţele sunt concentrate la recolta­tul porumbului şi cartofilor, pe terenurile de lingă pădure. Mer­gem acolo. Ne uităm la ceas , e ora 14. La recoltatul porumbului, intr-adevăr, au fost repartizate 11 combine „Gloria“ și cinci mij­loace de transport. La cules nu lucrează, insă, decit două com­bine. Celelalte nouă stau aliniate în mijlocul cimpului, alături de Marius Georgescu Fotografii : NICU VASILE (Continuare in pag. a 3-a) Adusă Autobaza Alexandria. 40 de autocamioane ce ar fi putut să fie folosite în agricultură stau şi aşteaptă în garaj conducători auto şi piese de schimb, din cimp, sfecla ia imediat drumul fabricilor de zahăr. JUDEŢELE BRAŞOV ŞI MUREŞ AU ÎNDEPLINIT PLANUL CINCINAL Telegramele adresate Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de Comitetele judeţene de partid în numele oamenilor muncii din judeţul Braşov, al celor peste 67 000 de comunişti, care partici­pă cu însufleţire şi elan creator la marea întrecere patriotică declanşată de chemarea condu­cerii partidului, de cuvintele mo­bilizatoare şi îndemnul pe care dumneavoastră, mult iubite to­varăşe Nicolae Ceauşescu, le-aţi adresat naţiunii noastre, de la tribuna Conferinţei naţionale din 1972 de a devansa prevede­rile actualului cincinal, vă ra­portăm cu satisfacţie şi mîndrie comunistă că , aşa cum ne-am angajat cu prilejul recentei vi­zite făcute de dumneavoastră în judeţul nostru, în ziua de 30 septembrie industria braşo­­veană şi-a îndeplinit integral sarcinile care i-au revenit din planul cincinal 1971—1975. In această perioadă s-a obţinut o producţie globală industrială de 130,4 miliarde lei, înregistrîn­­du-se un ritm mediu anual de 13,3 la sută faţă de 10,5 la sută prevăzut iniţial. Au fost create condiţii ca, în cele 92 de zile cite au mai rămas pînă la finele a­­nului, industria judeţului nostru să dea economiei naţionale o producţie suplimentară de a­­proape 10 miliarde lei, concre­tizată in 21 133 bucăţi tractoa­ ★ Dind glas celor mai profunde şi alese sentimente de stimă şi respect, de neţărmurită dragos­te şi recunoştinţă faţă de par­tid, faţă de dumneavoastră, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, comuniştii, toţi ca­re, 900 mii bucăţi rulmenţi, 477 MW motoare electrice, 11 552 to­ne produse macromoleculare de bază, mobilă in valoare de 257,3 milioane lei, peste 6 milioane m.p. ţesături de lină şi bumbac şi alte produse de larg consum. Rezultatele dobîndite au la bază creşterea productivităţii muncii, care în anul 1975 este cu 51,6 la sută mai mare faţă de 1970, asi­­gurînd ca 73,5 la sută din sporul producţiei globale să se obţină pe seama acestui indicator. Ele sunt legate şi de faptul că în ac­tualul cincinal în judeţul nostru au fost puse în funcţiune 202 noi capacităţi de producţie, din care 22 înainte de termen. Pe un prim plan am situat modernizarea producţiei, asimilînd în fabrica­ţie 18 tipuri de tractoare, 16 ti­puri de bază de autocamioane, noi tipuri de rulmenţi, motoare electrice, scule de mină şi aş­­chietoare, organe de asamblare, radiatoare de apă şi ulei, colo­ranţi, mase plastice, mobilă şi o gamă largă de produse ale in­dustriei uşoare şi alimentare. In cadrul preocupărilor pentru ri­dicarea nivelului tehnic al pro­ducţiei, colectivele de muncă au dobîndit succese de prestigiu şi pe linia dezvoltării acţiunii de ★ menii muncii de pe plaiurile mureşene — români, maghiari, germani — raportează îndepli­nirea, la 29 septembrie, a preve­derilor planului cincinal 1971— 1975 la producţia globală indus­trială. Cu adîncă mîndrie patriotică, a înaltei conştiinţe faţă de pa­trie şi partid înserăm,­in coro­larul pilduitoarelor fapte de e­­roism ale întrecerii socialiste desfăşurate pentru înfăptuirea înainte de termen a actualului cincinal, însemnatele sporuri de producţie obţinute de către nu­meroase colective de muncă, planul producţiei la export fiind îndeplinit pe întregul judeţ încă la începutul acestui an. Ca rezultat al politicii înţe­lepte a partidului nostru privind dezvoltarea armonioasă şi în ritm susţinut a tuturor judeţe­lor ţării — se spune in telegra­mă — potenţialul economic-in­dustrial al judeţului a crescut în mod substanţial, volumul pro­ducţiei globale industriale depă­şind in acest an nivelul realizat în 1970 cu 42 la sută. Avansul obţinut in realizarea autoutilaje, reuşind ca valoarea maşinilor, utilajelor şi instala­ţiilor fabricate în întreprinderile noastre să depăşească 1,2 mili­arde lei, din care peste 600 mili­oane lei au înlocuit importul. Re­zultatul acestor preocupări s-a materializat în îmbunătăţirea calităţii produselor şi creşterea gradului de competitivitate a a­­cestora pe piaţa mondială. In decursul actualului cincinal s-au livrat la export mărfuri in va­loare de aproape 6 miliarde lei valută, din care peste 80 la sută sunt produse ale industriei cons­tructoare de maşini şi industriei chimice. Măsurile pe care în mod constant le-am întreprins pen­tru reducerea cheltuielilor de producţie şi în primul rind a celor materiale, pentru gospodă­rirea judicioasă a materiilor pri­me şi materialelor, mai buna or­ganizare a producţiei şi a mun­cii, au condus la obţinerea unui volum de beneficii de 22,3 mili­arde lei. Succese importante au fost obţinute, in această perioadă, şi in agricultura judeţului, a cărei producţie globală medie, pe an­(Continuare in vag. a 3-a) producţiei globale Industriale pînă la această dată ne va per­mite să realizăm însemnate spo­ruri de producție peste plan, a căror valoare se va ridica, pînă la finele anului, la peste 4,2 miliarde lei, materializate în e­­nergie electrică, conductori elec­trici izolaţi, utilaj tehnologic pentru industria chimică, pro­duse ale industriei electrotehni­ce, mobilă, cherestea, confecţii textile şi din piele, precum şi numeroase alte produse nece­sare economiei naţionale şi la export. Pentru comunişti, pentru toţi oamenii muncii, indiferent de naţionalitate, care trăiesc şi muncesc pe aceste plaiuri mure­şene, purtătoare a numeroase­lor însemne ale milenarei isto­rii româneşti, fiecare prezenţă a dumneavoastră în mijlocul nos­tru s-a înmănuncheat intr-un cu­prinzător şi insufleţitor îndemn şi program de muncă şi acţiune pentru toate colectivele de (Continuare In pag. a 3-a) * TINERETUL SI MUNCA 9 Studenţii mineri din Valea Jiului Studenţii de la Institutul de mine din Petroşani pot­­ fi re­cunoscuţi fără nici o greutate : conformîndu-se unei tradiţii instaurate in Valea Jiului, ei îmbracă, la intrarea în facul­tate, uniforma de student mi­ner, o uniformă sobră, care le impune o anumită comportare, pentru a dobîndi disciplina ri­guroasă a minei. In peisajul specific al Petroşanilor, cei 1 400 studenţi în uniforme dau oraşului o notă cu totul aparte iar institutului, caracterul unei unităţi universitare unde in­strucţia şi educaţia se împle­tesc în modul cel mai firesc. — Cu ce ginduri aţi început noul an de invăţămint ?, l-am întrebat pe rectorul institutului, prof. univ. Aron Popa. — Să formăm cadre ingine­reşti care să răspundă exigen­ţelor cerute de dezvoltarea in­dustriei noastre miniere. Dis­cuţiile mele cu studenţii por­nesc totdeauna de la hotărîrile Congresului al XI-lea al parti­dului. Ca să putem face faţă sarcinilor de viitor în domeniul nostru, anul acesta cifra de şcolarizare la ingineri mineri şi la facultatea de utilaje teh­nologice a fost dublată. In cincinalul viitor şi în perioada următoare, inginerii pe care-i pregătim vor avea multe de făcut. Adeseori, aflîndu-mă cu ei pe teren, îi fac să vadă ce mari vor fi răspunderile lor Trebuie, le spun acestor tineri, foarte mulţi dintre ei fii de mineri, să dezvoltaţi extracţia ligniţilor din bazinul Olteniei, să daţi zăcăminte noi in ex­ploatare de tipul celor cupri­fere de la Roşia-Poeni, să ex­­tindeţi exploatarea banatitelor mineralizate. Avem datoria să dăm In exploatare pe scară largă şisturile bituminoase de la Anina, care pot să înlocu­iască o parte din cărbunele energetic. — Spuneaţi că mulţi dintre studenţii de la Petroşani pro­vin din familii de mineri. Ei răspund, desigur, şi dorinţei de a consolida o tradiţie munci­torească. Ce face institutul pen­tru a stimula acest proces ? — Trebuie să vă spun că, spre institutul nostru, ca de altfel spre întreg învăţămîntul minier, se îndreaptă un număr apreciabil de tineri. Aproape jumătate din studenţi sunt fii de mineri, desfăşurînd mai de­parte, din tată un fiu, profesia de miner. Avem generaţii în­tregi de mineri care ocupă în ierarhia minierească locuri di­ferite, răspunderi diferite. Chiar în rindurile cadrelor didactice sunt numeroşi, aceia care provin din acest mediu şi care s-au făcut propagandişti ai acestei profesii pe cit de grele pe atît de frumoase. Trebuie, după părerea mea, să consolidăm a­­ceste tradiţii muncitoreşti, care în condiţiile noastre capătă un Const. Sîrbu (Continuare in pag. a 2-a) Un simbol al toamnei Străbat Moldova mai pe la poalele ei în ţinutul cu vii şi li­vezi, unde timpul acum se com­primă, şi ies la iveală medaliile din veac ale eternei toamnei ro­mâneşti. Dimineaţa, în gara Te­cuci, lingă acceleratele care fac cruce, tăind şoseaua de legătură a două judeţe, a intrat ca o iapă asudată de mers la o căru­ţă plină de struguri. Altfel arată ţinutul Cotnarilor in Moldova de sus, altfel viile Botoşanilor de la malul Prutului, şi, desieur, e alt­fel aici, în apropierea Panelului, Odobeştilor, Nicoreştiului. Oda­tă, la Odobeşti am pătruns in­tr-o „bibliotecă“ de vinuri, dar adevăratul „Odobeşti“ l-am cîn­­tărit în cerul gurii la Jariştea, loc unde viile din Moldova de Jos ţin în balanţă întinderile de acelaşi fel, de la Cotnari, în hrubele cărora au petrecut „cu cim­poieşi“ atiţia voievozi. Via şi vinul in Moldova sint îndeletniciri străvechi, doar în­suşi Dionysos „a locuit un timp in Tracia“, înconjurat de un cor­tegiu triumfal ; ţinea în mină un butuc de viţă de vie şi un Kanthoros, vas, din care bea li­coarea dulce trasă din strugurii străvezii, desigur. El fu numit şi „Zgomotosul“, lucru pe care noi, urmaşi ai tracilor şi­ ai da­cilor de mai tîrziu, il înţelegem pînă azi In mod atit de intim la culesul viilor... Azi, viile şi vinul fac locul da muncă al miilor de lucrători, a­­devăraţi specialişti in arta pro­ducerii vinului. In jurul nostru un ţinut de aur şi de bronz şi amintirea tu­turor culesurilor de la începutul lumii şi pînă astăzi. Ce ştim in plus, să zicem, la Galaţi, în vre­mea noastră despre vie, şi, de­sigur, despre vinuri ? Multe lu­cruri. Unele noi, intr-adevăr, şi foarte necesare. Unele, însă, sur­prinzător de vechi dind şi aces­tea încă o dovadă (din cite mii şi sute) a statorniciei noastre lingă Dunăre... Transcriu o dec­laraţie a inginerului Dragomir Simion, directorul adjunct al în­treprinderii Viei şi Vinului Ga­laţi, în legătură cu problemele din vie, din această toamnă : „In condiţiile de secetă prelun­gită din această toamnă, stru­gurii acumulează zilnic zahăr, sunt de bună calitate. Pe alocuri apare, însă, fenomenul de stafi­­dire a boabelor, ceea ce duce la scăderea cantitativă a producţi­ei“. De unde, necesitatea acestei declanşări de energii în vie la ora cînd şi noi ne îndreptăm spre Nicoreşti şi de acolo mai departe... La Nicoreşti planul de stru­guri de masă de 300 de tone era realizat, însă continua culesul în vederea unor depăşiri substan­ţiale. La Priponeşti, Ciorăşti, la Buciumeni şi Poiana, ca pretu­ Ion Murgeanu (Continuare in pag. a 3-a) Cules de vii la I.A.S. Panciu, județul Vrancea Economii de lemn echivalente cu producţia unei păduri de 120 hectare SUCEAVA (coresp. R. I. — Const. Azoiţii). Valorificarea cit mai deplină a masei lemnoase din codrii Bucovinei constituie o preocupare de prim ordin a forestierilor din unităţile de exploatare şi prelucrare a lem­nului din judeţul Suceava. La această dată, bunăoară, mai mult de o treime din masa lem­noasă dată spre prelucrare este exploatată după procedeul de scoatere a buştenilor cu coroană cu tot. Pe lingă înregistrarea u­­nei productivităţi cu 30 la sută mai mari, aplicarea acestui sis­tem conduce şi la valorificarea în scopuri industriale a unui volum de circa 35 000 mc de lemn mărunt, care pînă acum rămînea neutilizat. In sectorul de prelu­crare, extinderea debitării che­restelei după sistemul nordic în proporţie de 80 la sută, asigură creşterea productivităţii muncii cu 16 la sută, precum şi realiza­rea unei economii de­­peste 25 000 metri cubi de buşteni. E­­conomia de lemn ce se realizea­ză în 1975 prin introducerea a­­cestor sisteme eficiente de lu­cru echivalează cu masa lem­noasă pe care o conţine o pădu­re în suprafaţă de circa 120 de hectare. A XXVI-A ANIVERSARE A PROCLAMĂRII R. P. CHINEZE Tovarăşului MAO TZEDUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului CIU DE Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Naţionale a Reprezentanţilor Populari a Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU EN-LAI , Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Cu prilejul celei de-a XXVI-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, în numele Partidului Comunist Român, al Consiliu­lui de Stat, al Guvernului Republicii Socialiste România, al poporului român şi al nostru personal, vă adresăm dumneavoastră şi, prin dum­neavoastră, Partidului Comunist Chinez, Adunării Naţionale a Repre­zentanţilor Populari, Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze şi poporului frate chinez un cald salut de prietenie şi cordiale felicitări. Eveniment de însemnătate istorică internaţională, victorie stră­lucită a poporului chinez în lupta revoluţionară, eroică şi plină de sacrificii împotriva reacţiunii interne şi dominaţiei imperialiste, pentru eliberare naţională şi socială, proclamarea Republicii Populare Chineze constituie un moment de cotitură radicală in istoria multimilenară a Chinei, în viaţa şi destinele marelui popor chinez. In cei 26 de ani care au trecut de la proclamarea Republicii Populare Chineze, harnicul şi talentatul popor chinez, sub condu­cerea Partidului Comunist Chinez, în frunte cu tovarășul Mao Tzedun a repurtat succese remarcabile în edificarea orînduirii socialiste în ridicarea patriei sale pe trepte tot mai înalte ale progresului mul­tilateral. In prezent, întregul popor chinez, strîns unit în jurul Partidului Comunist Chinez, munceşte cu eroism şi abnegaţie pentru înfăptuirea sarcinilor Congresului al X-lea al partidului, pentru realizarea şi depăşirea celui de-al patrulea plan cincinal. Poporul român se bucură din toată inima de victoriile obţinute de poporul frate chinez şi îi urează noi şi tot mai mari succese în opera de construire a socialismului, pentru înflorirea continuă a Republicii Populare Chineze. Reafirmăm şi cu acest prilej convingerea noastră fermă că rela­ţiile de prietenie frăţească, solidaritate militantă şi colaborare multilaterală dintre partidele, ţările şi popoarele noastre, întemeiate pe principiile marxism-leninismului şi internaţionalismului proletar, se vor dezvolta continuu, în interesul ambelor noastre ţări şi popoare,­ al cauzei socialismului, progresului, colaborării şi păcii in lume. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Republicii Socialiste România MANEA MĂNESCU Prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România

Next