România Liberă, octombrie 1975 (Anul 33, nr. 9622-9648)
1975-10-01 / nr. 9622
ANUL XXXIII Nr. 9622 6 pagini 30 bani ?T1 *21 TRIMESTRUL 20 Este adevărat, intrăm astăzi in cel de-al patrulea trimestru al acestui an, dar, poate şi mai semnificativ, în cel de-al 20-lea şi ultim trimestru al cincinalului In acelaşi timp, însă, datorită eforturilor depuse de numeroase colective de muncă, a largii întreceri socialiste care a cuprins întreaga ţară şi ale cărei rezultate sunt atît de preţioase pentru economia naţională sunt judeţe, numeroase întreprinderi pentru care acest al 20-lea trimestru calendaristic înseamnă in realitate, din punct de vedere al producţiei realizate, unul, două sau chiar trei trimestre in plus. Din toate colţurile ţării, din toate sectoarele de activitate au sosit şi sosesc nenumărate ştiri despre realizarea unor însemnate producţii suplimentare pentru piaţa internă şi pentru export, despre modernizarea şi asimilarea înainte de termen a unor produse noi de concepţie proprie, cu un grad sporit de tehnicitate, despre preocuparea şi soluţiile originale pentru punerea în valoare a noi şi noi rezerve de creştere a productivităţii muncii, de îmbunătăţire a calităţii produselor, de reducere a cheltuielilor de producţie şi, în special, a consumurilor materiale. Cu toate acestea, cu toate rezultatele valoroase înregistrate în general in economie, sînt însă şi situaţii cînd chiar întreprinderi care şi-au realizat indicatorii valorici — producţia globală spre exemplu — nu au realizat în schimb integral planul pe sortimente fizice. Subliniem îndeosebi acest aspect, deoarece, aşa cum s-a arătat în repetate rinduri, economia are nevoie nu de producţii valorice, abstracte, ci de cantităţi ferme de produse concrete, necesare altor Întreprinderi beneficiare sau aşteptate de consumatorii finali. Tocmai de aceea, acest ultim trimestru al anului trebuie astfel folosit ca, odată cu sporirea cantităţilor livrate peste plan la unele produse cerute pe piaţa externă sau de economia noastră, să se acţioneze cu toată hotărirea pentru recuperarea integrală a restantelor ro.ri se mai constată într-o serie de întreprinderi, la unele sortimente. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul altor indicatori şi in special pentru o serie de indicatori calitativi. Realizările globale nu pot în nici un caz să suplinească neindeplinirea indicatorului productivitatea muncii, după cum încadrarea întreprinderii, privită în ansamblu. In •cheltuielile de producţie stabilite nu poate să acopere depăşirea unor norme de consum la anumite materii prime, materiale, sau la combustibil şi energie. După cum, in sectorul investiţiilor, intrarea in funcţiune înainte de termen a unei întreprinderi sau instalaţii nu înseamnă că s-ar putea depăşi termenul planificat pentru realizarea altor obiective. Citit«» cuvinte, este necesară înlăturarea cîi toată hotărirea a mentalităţii, care mai dăinuie, că unele depăşiri ar putea să compenseze nerealizările , în economia noastră, planificată, este necesară, pentru bunul său mers, respectarea cu strictele a tuturor indicatorilor de plan, şi tocmai de aceea, în timpul care a mai rămas pînă la sfîrşitul anului, trebuie să se acţioneze cu toată hotărirea, în toate sectoarele economiei, pentru înfăptuirea acestui deziderat. Dacă acest trimestru, al douăzecilea al cincinalului, este in mod firesc perioada finalizării eforturilor depuse de-a lungul acestor cinci ani, el este, în acelaşi timp, trimestrul încheierii ultimelor pregătiri in vederea trecerii la realizarea sarcinilor, mult superioare, ale cincinalului 1976 —inso. Experienţa pe care am dobindit-o dovedeşte cit de importantă este pregătirea temeinică a producţiei viitoare pentru desfăşurarea sa ritmică şi eficientă. Cit de grave pot să fie, uneori, consecinţele ulterioare ale unor lacu ne în unele dintre capitolele a- ' cestei pregătiri. Fără a intra în amănunte subliniem " existenţa la unele centrale şi întreprinderi a unor rămineri in urmă in pregătirea producţiei anului viitor, care trebuie grabnic înlăturate. Referindu-se tocmai la asemenea probleme, cu două zile in urmă, la Tirgu Mureş, secretarul general al partidului arăta . ..Sper că fiecare colectiv, fiecare membru de partid, fiecare cetăţean la locul său de muncă, va şti să tragă învăţăminte, atît din ceea ce a fost bun, cit şi din lipsuri, pentru a acţiona in vederea lichidării lor şi a asigura realizarea următorului cincinal cu rezultate mult mai lejnie, cu mai puţine lipsuri decit in acest cincinal. Pînă la începerea cincinalului viitor mai sunt trei luni , trebuie să fie luate de pe acum măsurile necesare pentru ca cincinalul viitor să se realizeze în conformitate cu prevederile stabilite de Congresul al XI-lea“. N. lonescu Astronomice Mihnea Gheorghiu A fi observat, seara pe cer, o stea foarte luminoasă, care domină sud-estul boltei ultramarine cu indepărtata-i măreţie ? Priviţi-o, vă rog, este Jupiter, care in ciuda aparentei sale de bijuterie dintr-un pom de iarnă, e cea mai mare planetă, din sistemul solar, şi care fată de micuţa noastră ogradă pimintească, ar fi ca marea comparată cu un lac. Omului neavizat distantele astronomice ii sint inaccesibile, deci perfect indiferente. Răspunsul său clasic este : „mă depăşeşte !“ ... Uneori, şi in societate ne intîlnim cu răspunsul acesta. Fiecare cu ale sale , restul îl depăşeşte. Nu-ţi place ? Caută alături. Deci, indiferentă. El, dincolo de lungul nasului său, nu vede, nu ştie, nu se-ncurcă. Cetăţeanul onest şi muncitor are, fireşte, „probleme“ cu asemenea slujbaşi, ai statului, sau ai comunei, sau ai sectorului său, puşi să asigure funcţionarea corectă a serviciilor destinate să ne facă viaţa mai bună, mai civilizâtă, să ne scutească de inutilele enervări şi să ne cruţe timpul pe care-l pierdem zilnic din cauza indolenţei unor concetăţeni lipsiţi de simţ civic. Lipsurile şi greşelile impardonabile de care se ciocneşte uneori cetăţeanul In domeniul prestărilor de servicii, ca şi-n acela al atenţiei comerţului faţă de client îi fac încă destule ne(Continuare în foz. a 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vi l ■ ..ii. I ■ i,i I I . I— I li..... M I .........»iii .. „„..■■■■.i . ..m ..... COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Transportul recoltei De ce în unele locuri recolta aşteaptă pe cîmp sosirea mijloacelor de transport In Cîmpia Burnasului, culesul este în toi. Porumbul s-a cules în judeţul Teleorman de pe mai bine de 100 000 hectare. Cum se desfăşoară insă transportul recoltei ? Trecem de Alexandria, îndreptindu-ne spre Turnu Măgurele. Ne oprim la ferma nr. 3, cantona I.A.S. Alexandria unde se recoltează porumbul. In mijlocul cimpului, un adevărat depozit de porumb boabe. — Avem aici aproape 40 de tone. întreaga cantitate va pleca, insă, pină la amiază spre baza de recepţie — ne spune tehnicianul Teodor Stanciu. — Totuşi transportul , judecind după grămezile din cimp, nu ţine pasul cu recoltarea... — Combinele recoltează mai repede decit pot transporta autocamioanele. Intre două curse făcute la siloz, tot ce s-a cules este depozitat aici. Avem la dispoziţie un utilaj de încărcare. In 15 minute fiecare maşină venită este gata de plecare. Se cîştigă minute preţioase. — Bun, dar de ce nu se încarcă şi la combină ? — Aici avem 40 de tone, care aşa cum v-am spus vor pleca azi. Noi livrăm zilnic la bază 100 de tone. Diferenţa de 60 de tone este încărcată direct din lan. In acest fel, cu acest mic depozit din cimp, fiecare mijloc de transport este folosit cu maximă eficientă, nici un camion nu stă pe ogor mai mult de 20 de minute. Punctul de preluare a sfeclei de zahăr Piatra. 35 de tone de sfeclă de zahăr aşteaptă de cinci zile să fie transportate la Turnu Măgurele, de unde urmează să fie expediate mai departe, la fabrica de zahăr Corabia. — Cit ar trebui să trimiteţi zilnic la Tr. Măgurele ? — Să facem o socoteală : 35 tone de la Piatra şi 50 de tone de la Moşteni, ne spune şeful bazei, Paraschiv Gîscan, asta înseamnă 85 de tone. — In stoc aveţi însă numai 35 de tone care stau de cinci zile. De ce ? — Nu avem mijloace de transport. Avem acum la încărcat un camion. Al doilea poate să vină şi peste trei zile. Aceeaşi situaţie e şi la cooperativele agricole din Piatra şi Moşteni. Şi noi şi cooperativele agricole amintite am solicitat mijloace de transport autobazei din Alexandria, dar răspunsul a fost acelaşi : „Nu avem autocamioane“. In următoarele zile, cantităţile pe care urmează să le preluăm vor spori considerabil ajungînd la aproape 300 tone zilnic. Sfecla adusă aici trebuie să ajungă în cel mai scurt timp la Tr. Măgurele şi de acolo la fabrica de zahăr. Fără autocamioane suficiente ne vom descurca foarte greu. Cringu. La sediul cooperativei agricole am aflat că toate forţele sunt concentrate la recoltatul porumbului şi cartofilor, pe terenurile de lingă pădure. Mergem acolo. Ne uităm la ceas , e ora 14. La recoltatul porumbului, intr-adevăr, au fost repartizate 11 combine „Gloria“ și cinci mijloace de transport. La cules nu lucrează, insă, decit două combine. Celelalte nouă stau aliniate în mijlocul cimpului, alături de Marius Georgescu Fotografii : NICU VASILE (Continuare in pag. a 3-a) Adusă Autobaza Alexandria. 40 de autocamioane ce ar fi putut să fie folosite în agricultură stau şi aşteaptă în garaj conducători auto şi piese de schimb, din cimp, sfecla ia imediat drumul fabricilor de zahăr. JUDEŢELE BRAŞOV ŞI MUREŞ AU ÎNDEPLINIT PLANUL CINCINAL Telegramele adresate Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de Comitetele judeţene de partid în numele oamenilor muncii din judeţul Braşov, al celor peste 67 000 de comunişti, care participă cu însufleţire şi elan creator la marea întrecere patriotică declanşată de chemarea conducerii partidului, de cuvintele mobilizatoare şi îndemnul pe care dumneavoastră, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, le-aţi adresat naţiunii noastre, de la tribuna Conferinţei naţionale din 1972 de a devansa prevederile actualului cincinal, vă raportăm cu satisfacţie şi mîndrie comunistă că , aşa cum ne-am angajat cu prilejul recentei vizite făcute de dumneavoastră în judeţul nostru, în ziua de 30 septembrie industria braşoveană şi-a îndeplinit integral sarcinile care i-au revenit din planul cincinal 1971—1975. In această perioadă s-a obţinut o producţie globală industrială de 130,4 miliarde lei, înregistrîndu-se un ritm mediu anual de 13,3 la sută faţă de 10,5 la sută prevăzut iniţial. Au fost create condiţii ca, în cele 92 de zile cite au mai rămas pînă la finele anului, industria judeţului nostru să dea economiei naţionale o producţie suplimentară de aproape 10 miliarde lei, concretizată in 21 133 bucăţi tractoa ★ Dind glas celor mai profunde şi alese sentimente de stimă şi respect, de neţărmurită dragoste şi recunoştinţă faţă de partid, faţă de dumneavoastră, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, comuniştii, toţi care, 900 mii bucăţi rulmenţi, 477 MW motoare electrice, 11 552 tone produse macromoleculare de bază, mobilă in valoare de 257,3 milioane lei, peste 6 milioane m.p. ţesături de lină şi bumbac şi alte produse de larg consum. Rezultatele dobîndite au la bază creşterea productivităţii muncii, care în anul 1975 este cu 51,6 la sută mai mare faţă de 1970, asigurînd ca 73,5 la sută din sporul producţiei globale să se obţină pe seama acestui indicator. Ele sunt legate şi de faptul că în actualul cincinal în judeţul nostru au fost puse în funcţiune 202 noi capacităţi de producţie, din care 22 înainte de termen. Pe un prim plan am situat modernizarea producţiei, asimilînd în fabricaţie 18 tipuri de tractoare, 16 tipuri de bază de autocamioane, noi tipuri de rulmenţi, motoare electrice, scule de mină şi aşchietoare, organe de asamblare, radiatoare de apă şi ulei, coloranţi, mase plastice, mobilă şi o gamă largă de produse ale industriei uşoare şi alimentare. In cadrul preocupărilor pentru ridicarea nivelului tehnic al producţiei, colectivele de muncă au dobîndit succese de prestigiu şi pe linia dezvoltării acţiunii de ★ menii muncii de pe plaiurile mureşene — români, maghiari, germani — raportează îndeplinirea, la 29 septembrie, a prevederilor planului cincinal 1971— 1975 la producţia globală industrială. Cu adîncă mîndrie patriotică, a înaltei conştiinţe faţă de patrie şi partid înserăm,in corolarul pilduitoarelor fapte de eroism ale întrecerii socialiste desfăşurate pentru înfăptuirea înainte de termen a actualului cincinal, însemnatele sporuri de producţie obţinute de către numeroase colective de muncă, planul producţiei la export fiind îndeplinit pe întregul judeţ încă la începutul acestui an. Ca rezultat al politicii înţelepte a partidului nostru privind dezvoltarea armonioasă şi în ritm susţinut a tuturor judeţelor ţării — se spune in telegramă — potenţialul economic-industrial al judeţului a crescut în mod substanţial, volumul producţiei globale industriale depăşind in acest an nivelul realizat în 1970 cu 42 la sută. Avansul obţinut in realizarea autoutilaje, reuşind ca valoarea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor fabricate în întreprinderile noastre să depăşească 1,2 miliarde lei, din care peste 600 milioane lei au înlocuit importul. Rezultatul acestor preocupări s-a materializat în îmbunătăţirea calităţii produselor şi creşterea gradului de competitivitate a acestora pe piaţa mondială. In decursul actualului cincinal s-au livrat la export mărfuri in valoare de aproape 6 miliarde lei valută, din care peste 80 la sută sunt produse ale industriei constructoare de maşini şi industriei chimice. Măsurile pe care în mod constant le-am întreprins pentru reducerea cheltuielilor de producţie şi în primul rind a celor materiale, pentru gospodărirea judicioasă a materiilor prime şi materialelor, mai buna organizare a producţiei şi a muncii, au condus la obţinerea unui volum de beneficii de 22,3 miliarde lei. Succese importante au fost obţinute, in această perioadă, şi in agricultura judeţului, a cărei producţie globală medie, pe an(Continuare in vag. a 3-a) producţiei globale Industriale pînă la această dată ne va permite să realizăm însemnate sporuri de producție peste plan, a căror valoare se va ridica, pînă la finele anului, la peste 4,2 miliarde lei, materializate în energie electrică, conductori electrici izolaţi, utilaj tehnologic pentru industria chimică, produse ale industriei electrotehnice, mobilă, cherestea, confecţii textile şi din piele, precum şi numeroase alte produse necesare economiei naţionale şi la export. Pentru comunişti, pentru toţi oamenii muncii, indiferent de naţionalitate, care trăiesc şi muncesc pe aceste plaiuri mureşene, purtătoare a numeroaselor însemne ale milenarei istorii româneşti, fiecare prezenţă a dumneavoastră în mijlocul nostru s-a înmănuncheat intr-un cuprinzător şi insufleţitor îndemn şi program de muncă şi acţiune pentru toate colectivele de (Continuare In pag. a 3-a) * TINERETUL SI MUNCA 9 Studenţii mineri din Valea Jiului Studenţii de la Institutul de mine din Petroşani pot fi recunoscuţi fără nici o greutate : conformîndu-se unei tradiţii instaurate in Valea Jiului, ei îmbracă, la intrarea în facultate, uniforma de student miner, o uniformă sobră, care le impune o anumită comportare, pentru a dobîndi disciplina riguroasă a minei. In peisajul specific al Petroşanilor, cei 1 400 studenţi în uniforme dau oraşului o notă cu totul aparte iar institutului, caracterul unei unităţi universitare unde instrucţia şi educaţia se împletesc în modul cel mai firesc. — Cu ce ginduri aţi început noul an de invăţămint ?, l-am întrebat pe rectorul institutului, prof. univ. Aron Popa. — Să formăm cadre inginereşti care să răspundă exigenţelor cerute de dezvoltarea industriei noastre miniere. Discuţiile mele cu studenţii pornesc totdeauna de la hotărîrile Congresului al XI-lea al partidului. Ca să putem face faţă sarcinilor de viitor în domeniul nostru, anul acesta cifra de şcolarizare la ingineri mineri şi la facultatea de utilaje tehnologice a fost dublată. In cincinalul viitor şi în perioada următoare, inginerii pe care-i pregătim vor avea multe de făcut. Adeseori, aflîndu-mă cu ei pe teren, îi fac să vadă ce mari vor fi răspunderile lor Trebuie, le spun acestor tineri, foarte mulţi dintre ei fii de mineri, să dezvoltaţi extracţia ligniţilor din bazinul Olteniei, să daţi zăcăminte noi in exploatare de tipul celor cuprifere de la Roşia-Poeni, să extindeţi exploatarea banatitelor mineralizate. Avem datoria să dăm In exploatare pe scară largă şisturile bituminoase de la Anina, care pot să înlocuiască o parte din cărbunele energetic. — Spuneaţi că mulţi dintre studenţii de la Petroşani provin din familii de mineri. Ei răspund, desigur, şi dorinţei de a consolida o tradiţie muncitorească. Ce face institutul pentru a stimula acest proces ? — Trebuie să vă spun că, spre institutul nostru, ca de altfel spre întreg învăţămîntul minier, se îndreaptă un număr apreciabil de tineri. Aproape jumătate din studenţi sunt fii de mineri, desfăşurînd mai departe, din tată un fiu, profesia de miner. Avem generaţii întregi de mineri care ocupă în ierarhia minierească locuri diferite, răspunderi diferite. Chiar în rindurile cadrelor didactice sunt numeroşi, aceia care provin din acest mediu şi care s-au făcut propagandişti ai acestei profesii pe cit de grele pe atît de frumoase. Trebuie, după părerea mea, să consolidăm aceste tradiţii muncitoreşti, care în condiţiile noastre capătă un Const. Sîrbu (Continuare in pag. a 2-a) Un simbol al toamnei Străbat Moldova mai pe la poalele ei în ţinutul cu vii şi livezi, unde timpul acum se comprimă, şi ies la iveală medaliile din veac ale eternei toamnei româneşti. Dimineaţa, în gara Tecuci, lingă acceleratele care fac cruce, tăind şoseaua de legătură a două judeţe, a intrat ca o iapă asudată de mers la o căruţă plină de struguri. Altfel arată ţinutul Cotnarilor in Moldova de sus, altfel viile Botoşanilor de la malul Prutului, şi, desieur, e altfel aici, în apropierea Panelului, Odobeştilor, Nicoreştiului. Odată, la Odobeşti am pătruns intr-o „bibliotecă“ de vinuri, dar adevăratul „Odobeşti“ l-am cîntărit în cerul gurii la Jariştea, loc unde viile din Moldova de Jos ţin în balanţă întinderile de acelaşi fel, de la Cotnari, în hrubele cărora au petrecut „cu cimpoieşi“ atiţia voievozi. Via şi vinul in Moldova sint îndeletniciri străvechi, doar însuşi Dionysos „a locuit un timp in Tracia“, înconjurat de un cortegiu triumfal ; ţinea în mină un butuc de viţă de vie şi un Kanthoros, vas, din care bea licoarea dulce trasă din strugurii străvezii, desigur. El fu numit şi „Zgomotosul“, lucru pe care noi, urmaşi ai tracilor şi ai dacilor de mai tîrziu, il înţelegem pînă azi In mod atit de intim la culesul viilor... Azi, viile şi vinul fac locul da muncă al miilor de lucrători, adevăraţi specialişti in arta producerii vinului. In jurul nostru un ţinut de aur şi de bronz şi amintirea tuturor culesurilor de la începutul lumii şi pînă astăzi. Ce ştim in plus, să zicem, la Galaţi, în vremea noastră despre vie, şi, desigur, despre vinuri ? Multe lucruri. Unele noi, intr-adevăr, şi foarte necesare. Unele, însă, surprinzător de vechi dind şi acestea încă o dovadă (din cite mii şi sute) a statorniciei noastre lingă Dunăre... Transcriu o declaraţie a inginerului Dragomir Simion, directorul adjunct al întreprinderii Viei şi Vinului Galaţi, în legătură cu problemele din vie, din această toamnă : „In condiţiile de secetă prelungită din această toamnă, strugurii acumulează zilnic zahăr, sunt de bună calitate. Pe alocuri apare, însă, fenomenul de stafidire a boabelor, ceea ce duce la scăderea cantitativă a producţiei“. De unde, necesitatea acestei declanşări de energii în vie la ora cînd şi noi ne îndreptăm spre Nicoreşti şi de acolo mai departe... La Nicoreşti planul de struguri de masă de 300 de tone era realizat, însă continua culesul în vederea unor depăşiri substanţiale. La Priponeşti, Ciorăşti, la Buciumeni şi Poiana, ca pretu Ion Murgeanu (Continuare in pag. a 3-a) Cules de vii la I.A.S. Panciu, județul Vrancea Economii de lemn echivalente cu producţia unei păduri de 120 hectare SUCEAVA (coresp. R. I. — Const. Azoiţii). Valorificarea cit mai deplină a masei lemnoase din codrii Bucovinei constituie o preocupare de prim ordin a forestierilor din unităţile de exploatare şi prelucrare a lemnului din judeţul Suceava. La această dată, bunăoară, mai mult de o treime din masa lemnoasă dată spre prelucrare este exploatată după procedeul de scoatere a buştenilor cu coroană cu tot. Pe lingă înregistrarea unei productivităţi cu 30 la sută mai mari, aplicarea acestui sistem conduce şi la valorificarea în scopuri industriale a unui volum de circa 35 000 mc de lemn mărunt, care pînă acum rămînea neutilizat. In sectorul de prelucrare, extinderea debitării cherestelei după sistemul nordic în proporţie de 80 la sută, asigură creşterea productivităţii muncii cu 16 la sută, precum şi realizarea unei economii depeste 25 000 metri cubi de buşteni. Economia de lemn ce se realizează în 1975 prin introducerea acestor sisteme eficiente de lucru echivalează cu masa lemnoasă pe care o conţine o pădure în suprafaţă de circa 120 de hectare. A XXVI-A ANIVERSARE A PROCLAMĂRII R. P. CHINEZE Tovarăşului MAO TZEDUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului CIU DE Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Naţionale a Reprezentanţilor Populari a Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU EN-LAI , Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Cu prilejul celei de-a XXVI-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, în numele Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat, al Guvernului Republicii Socialiste România, al poporului român şi al nostru personal, vă adresăm dumneavoastră şi, prin dumneavoastră, Partidului Comunist Chinez, Adunării Naţionale a Reprezentanţilor Populari, Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze şi poporului frate chinez un cald salut de prietenie şi cordiale felicitări. Eveniment de însemnătate istorică internaţională, victorie strălucită a poporului chinez în lupta revoluţionară, eroică şi plină de sacrificii împotriva reacţiunii interne şi dominaţiei imperialiste, pentru eliberare naţională şi socială, proclamarea Republicii Populare Chineze constituie un moment de cotitură radicală in istoria multimilenară a Chinei, în viaţa şi destinele marelui popor chinez. In cei 26 de ani care au trecut de la proclamarea Republicii Populare Chineze, harnicul şi talentatul popor chinez, sub conducerea Partidului Comunist Chinez, în frunte cu tovarășul Mao Tzedun a repurtat succese remarcabile în edificarea orînduirii socialiste în ridicarea patriei sale pe trepte tot mai înalte ale progresului multilateral. In prezent, întregul popor chinez, strîns unit în jurul Partidului Comunist Chinez, munceşte cu eroism şi abnegaţie pentru înfăptuirea sarcinilor Congresului al X-lea al partidului, pentru realizarea şi depăşirea celui de-al patrulea plan cincinal. Poporul român se bucură din toată inima de victoriile obţinute de poporul frate chinez şi îi urează noi şi tot mai mari succese în opera de construire a socialismului, pentru înflorirea continuă a Republicii Populare Chineze. Reafirmăm şi cu acest prilej convingerea noastră fermă că relaţiile de prietenie frăţească, solidaritate militantă şi colaborare multilaterală dintre partidele, ţările şi popoarele noastre, întemeiate pe principiile marxism-leninismului şi internaţionalismului proletar, se vor dezvolta continuu, în interesul ambelor noastre ţări şi popoare, al cauzei socialismului, progresului, colaborării şi păcii in lume. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Republicii Socialiste România MANEA MĂNESCU Prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România