România Liberă, octombrie 1975 (Anul 33, nr. 9622-9648)

1975-10-01 / nr. 9622

Pagina a 2-a - 7 octombrie 1975 Cu mină sigură de prozator, Ion Brad ne dă în ultimul său roman o frescă a satului arde­lean care se modifică sub influ­enţa­­ industrializării, a satului în care relaţiile patriarhale se schimbă structural, dar nu fără eforturi şi, mai cu seamă, nu fără o puternică vibraţie sufle­tească a celor angrenaţi în acest proces de prefacere a unor ra­porturi ce păreau imuabile. Sentimentul legăturii de o zonă — matrice e cel care animă în­treaga familie Borcea, aflată în centrul acţiunii, e cel care dă coloana vertebrală a cărţii. Pă­­mintul Tîrnavelor işi trimite fiii în lume, iar aceştia se reîn­torc pentru nunţi şi imormin­­tări, pentru sfaturi nu foarte în­delungate dar necesare, revigo­­rînd mitul lui Anteu : „Au ieşit afară din casă, in curte, la poar­tă, in sat, in tară, în lume. Fie­care pe traiectoria lui, avind parcă o comandă secretă, in­stinctivă, de a se întoarce după fiecare ocol, orbcit de mare şi de îndelungat ar fi fost, acasă, în curtea părintească, la palma aceea de pămint, mutată in su­fletul lor, ca un cosmodrom in sufletul celor care se întorc din lună“. Bunici ţărani, părinţi ţărani, neschimbaţi de generaţii, oameni ai cîmpiei transilvane, de care sînt legaţi cu mii de fire nevă­zute, cu mii de simboluri care le dau siguranţă şi înţelegerea lumii, se văd în faţa unei ge­neraţii de nepoţi şi fii ingineri, chimişti, agronomi, mecanizatori, oameni a căror forţă stă în felul în care ştiu să stăpînească in­­tîmplările, modelindu-le, luptînd să le modeleze după voinţa lor. Personajul principal, inginerul Petre Borcea, e tocmai simbo­lul acestei lumi noi, în care da­tele referenţiale sînt schimbate, o lume prea tînără pentru a a­­vea o tradiţie a ei şi care se hrăneşte, mai cu seamă in zona familiei, dar nu numai aici, din filonul îmbelşugat al vechilor tradiţii ţărăneşti, luminate pe plan social de crezul lui Avram Iancu şi al fruntaşilor paşoptişti. Nu întîmplător teza de bacalau­reat a lui Petre începe cu „Forma jurămîntului pus de adunarea generală a naţiei ro­mâne in Cîmpul Libertăţii la Blaj, în 3 mai 1848“ : „ca român voi susţine totdeauna naţiunea noastră română pe calea dreaptă şi legiuită şi o voi apăra cu toa­te puterile in contra oricărui atac şi asupriri, nu voi lucra niciodată in contra drepturilor şi intereselor naţiunii române...“. Iată de ce inginerul Borcea, devenit director de centrală in­dustrială, suferă cel mai mult de pe urma lipsei contactelor di­recte cu oamenii, activitatea a­­cestora ajungînd la el sub for­ma rapoartelor, a cifrelor reci, pe care le poţi modifica dar cu care nu poţi stabili un dialog. Iată de ce cultul familiei devine lait­motivul cărţii şi observaţia socială asupra unei perioade de profunde schimbări structurale e încastrată in mod organic în această temă inepuizabilă. E ceva faulknerian în acest peri­plu, mărturisind despre organi­­citate, despre ciclul mereu re­luat al vieţii, despre importanţa firescului în legăturile umane. Dublind, în mod conştient şi cu o bună dozare psihologică, frămîntările familiale cu o tărie intensă a procesului social, Ion Brad oferă lectorului nu numai un roman tensionat din viaţa de fiecare zi a unei colectivităţi transilvănene, ci, mai mult decit atît, o pledoarie fermă pentru înţelegerea exactă a unui univers social deschis, aflat în plină transformare : „Cit despre Octavian cel mic, rămas tracto­rist în Zăpadia, tatăl său obser­vase cu oarecare îngrijorare, dar și cu o bucurie secretă, că băia­tul pleca la cimp cu noaptea in cap, alerga cu motoarele și uneltele lui dintr-un deal in­tr-altul, căutind să lase pămîn­­turile măruntite frumos, ca stra­turile de zarzavaturi, să n-aibă cumva vorbe cu Cireş, sau chiar cu Arlimonut, fratele său. De asemenea, se ducea la cursurile liceului seral din Blaj, întorcîn­­du-se acasă tirziu, spre miezul nopţii, flămînd şi rupt de oste­neală, de uneori nici nu mai pu­tea înghiţi. Lui Octavian i se făcea milă de băiat, dar nu-i spunea nimic, să nu-l descura­jeze cumva, fiindcă, la drept vorbind, îi plăcea lupta aceea indirjită a fiului său cel mai mic pentru a-şi depăşi meseria, condiţia existenţei, chiar puteri­le fizice, aspirină să nu rămînă mai prejos decit fratele cel mai mare Petre, decit Axente, decit Ion sau Lucreţia. Vroia, cu ar­doare şi patimă, să înveţe, să ajungă şi el la facultate, să se facă inginer mecanic, să rămînă legat de lumea tractoarelor şi maşinilor lui agricole... Voia să croiască uneltele acestea după tipare noi, im­aginate şi desena­te de el, pe foile caietelor im­pregnate de ulei, întoarse de de­getele aspre, bătucite, de parcă erau pergamente vechi nu sim­ple file de însemnări ale unui seralist obosit, care ducea cu el în sălile acelea de curs mires­mele pămintului de pe toate dealurile și luncile Tîrnavei“. Ion Drăgănoiu CABINI , Ion Brad: „ULTIMUL DRUM“ Tentaţiile genului minor Apărută de curînd, la editura Albatros, în populara colecţie „Fantastic club“, romanul „Ţara făgăduinţei“ de Radu Theodoru îşi dezamăgeşte cititorii. Autorul sobru pe care-l ştiam, evocatorul unor figuri istorice de anvergură din istoria naţio­nală, a cedat de data aceasta tentaţiilor „superproducţiei“ co­merciale, unei compilaţii de e­­fecte de gust, uneori, îndoielnic. Cartea mi s-a părut confuză, aventurile se succed intr-un ritm straniu, eroii traversează situaţii incredibile, greu de ur­mărit, oricit ar fi de exotice şi erotice. Abundenţa decorului sufocă acţiunea. Ne aflăm, fără o justificare precisă, în săli de bibliotecă, pe cosmonave, in antichitate, intr-o contempora­neitate ameninţată de dezuma­nizare, apoi iar printre sclavi, savanţi, comandanţi şi, mai ales, femei frumoase. Eroul principal, Ştefan Bogdan, pic­tor, arheolog, maior aviator, este In toată această aglomerare de secvenţe fantastice, asaltat fără Întrerupere de femei frumoase cărora aci le rezistă cu cochetă­rie, aci le face favoarea... Avind in vedere că destina­tarii acestei colecţii sunt adoles­cenţii, se pare că autorul a în­cercat să forţeze interesul pen­tru carte chiar de la început : „Sub vălul transparent, diafan, dintr-o materie exuberantă şi fluidă, sub nici un motiv nu pu­tea fi o ţesătură de Razerm­, i se vede piciorul pină la şold. Unghiile lăcuite violet, pulpa arămie, puternică, pe care sunt împletite şireturile albe ale san­­daletelor, rotula catifelată, apoi şoldul pe care-l ţine neglijent, abandonat, unduindu-se uşor, la fiecare mişcare". La fel de a­­bundente sunt scenele tari, „ la Hitchok“. Ce-nseamnă asta, tinere ? Omul deschide gura. O­­roare. Are limba amputată a­­proape de rădăcină“. Formulările însele sînt exce­sive : „Groaza aproape viscera­lă cînd raţiunea nu-şi mai gă­seşte nici un punct de sprijin în real. Cind logica este dinami­tată de imposibilitatea ancoră­rii in raporturile cele mai sim­ple ale cauzalităţii. Mă pătrunde un frig cosmic, îmi dau seama că exist într-o altă realitate, cu­noscută sau aproximativ cunos­cută din studiu, o realitate de­functă, pentru că aparţine orîn­­duirii comunei primitive din Amazonia, care ne este contem­porană şi pentru că nicăieri pe glob nu mai există... Ce nu mai există ? Şi care este punctul de referinţă al acestui început de argumentarium ?“ Intr-adevăr, care ? Personajele vorbesc în idiomuri hibride în care se poartă dialoguri „tari“ : „Glasul vestalei Nisidhes şfi­­chiuie tăcerea de moarte. Glas tăios, de limpezime şi claritate neobişnuite. — Manuelos ! Pierzania ta este desfrîul şi lăcomia Diodorei. — Șerpoaică păgînă ! Patroa­nă de sacrificii umane ! Codoa­­şă de satrap... Manuelos bate într-un gong. Cele două femri tac. Simt mate­rial veninul din atmosferă“. Pare de necrezut cite astfel de clişee şi gag-uri minore a a­­dunat autorul într-o carte de 175 de pagini, cite scene infier­­bintate care să şocheze citito­rul : „Coridorul pustiu. Uşa oranj. A treia pe dreapta. Mă precipit. Rămîn înmărmurit. Uşa este întredeschisă. Dincolo de ea aud zgomotul înăbuşit al unei lupte şi ceva care seamă­nă cu un glas, emanind grupe de sunete excitate, împing uşa milimetric. Nézie aproape goa­lă, luptă cu un bărbat puternic, care vrea s-o răstoarne în pat. Dintr-un salt sunt în circa ne­cunoscutului pe care-1 răstorn pe jos. Totul se petrece cu dis­perarea spaimei. Individul mi se pare de o consistenţă ciuda­tă. Răsturnat pe covor, parali­zează“. Sigur că în cariera unui scrii­tor sunt şi momente literare ne­semnificative , ceea ce ne în­grijorează însă, este colecţiona­rea şi specularea evidentă a „lait-motivelor“ cu succes asi­gurat la anumite vîrste. Tirajul mai mult decit confortabil (51 600 exemplare) promite o di­fuzare largă. Nu e păcat că gus­tul de aventură, setea de necu­noscut şi de cunoaştere specifi­că adolescenţilor, în fine, fires­cul interes pentru ceea ce un poet numea „primele iubiri“ sunt tratate cu atît de puţină exigenţă de un autor experi­mentat , Tia Şerbanescu * In vederea apropiatei deschideri a stagiunii la Tea­trul „Nottara" se repetă piesa lui Mihail Sebastian „Ulti­ma oră" in regia lui Valeriu Moisescu. Alte premiere ce vor marca această stagiune : „Întoarcerea la Micene" de Evanghelios Averoff Tossizza, ,,Dilema" de Radu F. Alexandru $1 „Nu am încredere în bărbaţi" de A. Sofronov. * Cu prilejul împlinirii a 80 de ani de la naşterea lui Esenin, Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii, Uniunea Scriitorilor şi Consiliul General A.R.L.U.S., or­ganizează o manifestare, cu prilejul căreia vor conferen­ţia acad Mihai Beniuc şi Ioanichie Olteanu, redactor şef al revistei „Viaţa Românească". Manifestarea va avea loc vineri, 3 octombrie, ora 19, la Casa Prieteniei Româno-Sovietice din str. Batiştei nr. 14. * Joi, 2 octombrie, ora 12, se redeschide la noul său sediu Muzeul Teatrului Naţional din Bucureşti. * Actuala stagiune a Teatrului Naţional din Timişoara a debutat cu piesa „Viforul" de Barbu Ştefănescu Dela­­vrancea, în regia lui Ioan Ieremia. * Cele zece cenacluri şi cercuri literare de pe raza Judeţului Iaşi şi-au reluat activitatea. Dintre acţiunile pe care şi le-au propus, cităm dezbaterile de poezie şi literatură contemporană desfăşurate în sate, întreprin­deri şi instituţii sub genericul „Pro patria". * In aula Bibliotecii Universitare, Calea Victoriei 88, are loc astăzi 1 octombrie, orele 18, vernisajul expozi­ţiei de pictură a lui Traian Savopol. * Aflat la cea de-a patra ediţie, festivalul-concurs „Toamna muzicală băcăoană", care se desfăşoară în a­­ceste zile în oraşul de la confluenţa Bistriţei cu Siretul a întrunit peste 2 000 de artişti amatori din zonele fol­clorice din judeţul Bacău şi din alte județe ale ţării. UNA PE ZI de MATTY Păţania unor speculanţi Ieri, 30 septembrie, ora 7. In Piaţa Dorobanţi din Capitală, bine aprovizionată, un singur motiv de nemulţumire : strugu­rii. Se vind doar la o tonetă a Agrocoop-ulfov, sunt acri şi au un preţ nejustificat de mare, în schimb, pe o stradă lăturalnică, aceiaşi unitate vinde in cantităţi de cite 100—150 de kilograme, struguri excelenţi, dar numai unor cetăţeni sosiţi cu autoturis­me şi autofurgonete şi, bineîn­ţeles, la „mica înţelegere“. Ce­tăţenii aflaţi după cumpărături se adresează telefonic Inspecto­ratului Comercial de Stat al Municipiului Bucureşti. Sosit imediat, la faţa locului, inspec­torul Ion Neacşu constată rea­litatea şi sesizează şi organele de miliţie. La fel de prompt, It. Const. Paicu de la circumscripţia I Miliţie, constatind infracţiu­nea de speculă şi alte abateri, întocmeşte pe loc formele lega­le pentru procuratură. „Considerăm drept un ajutor preţios sesizarea cetăţenilor care au făcut posibilă constatarea infracţiunii şi-i rugăm ca şi pe viitor să procedeze in acelaşi fel, ne spune inspectorul muni­cipal­­ Neacşu. Faptele antiso­ciale ale unor asemenea indivizi, care oferă populaţiei produse depreciate la preţ de speculă, in timp ce marfa de calitate bună se vinde unor persoane dubioase, cad sub incidenţa co­dului penal şi ele trebuie stirpi­­te, ceea ce e posibil dacă cetă­ţenii ajută organele de stat“. (M. RADIAN) IN AFARA LEGII Doar statistic: 192 zile inutilizate Şantierul 3 al întreprinderii bucureştene de construcţii şi montaje nr. 7. La etajul unui bloc din bd. Titulescu, o echipă de dulgheri lucrează lingă un cofrag. Se face ora 12, membrii echipei se împrăştie să prînzeas­­că. Unul singur, un tînăr, mai rămîne. Grăbeşte la o lucrare, se îndreaptă către nişte materi­ale, face un pas greşit şi... alu­necă în gol. In cădere, încearcă să se agaţe de cofrag, nu izbu­teşte, şi cade cu toată puterea, izbindu-se de un planşeu de be­ton.­­Oamenii aleargă. La un pi­cior, durerile sint insuportabile. E chemată în grabă o maşină. Muncitorul e internat în spital. Diagnosticul : fractură de femur. Urmează operaţia. Apoi ghipsul. Apoi un lung şir de zile petre­cute în spital. Şi altele, numeroa­se — acasă , în total. 69 zile de suferinţă. Iată numai unul dintre cele 6 accidente de muncă petrecute în câteva luni pe acest şantier. Ce­lelalte — mai mult sau mai pu­ţin asemănătoare, mai mult sau mai puţinn grave. Şi mai mult sau mai­ puţin dureroase pentru muncitorii în cauză. Dar se pot, oare, măsura suferinţele fizice ale unui om, necazurile pe care le provoacă ele lui şi familiei sale ? Doar statistic : cele 6 acci­dente petrecute pe şantier însu­mează 192 de zile de imcapacita­­te temporară de muncă, 6 oameni siliţi să nu muncească mai mult de jumătate de an. Cauza acestei situaţii ? Reprezentanţii Inspectoratului de stat pentru protecţia muncii din Capitală constată : 2 acci­dente — fiindcă­­ nu s-a purtat centura de siguranţă, 4 — da­torate neatenţiei. Sintetizînd : în toate cele şase împrejurări au fost încălcate normele de pro­tecţia muncii în construcţii, ela­borate in temeiul legislaţiei de specialitate. Cele şase accidente sunt urmate de sancţiuni contra­venţionale, aplicate celor care nu au apărat legea. — Aveţi dreptate. Nici cele mai severe măsuri contravenţio­nale în nerespectarea unor legi nu pot suplini suferinţa unui om şi a familiei sale — îmi replică inginerul Alexandru Băilescu, şeful Inspectoratului de stat pen­tru protecţia muncii a munici­piului Bucureşti. De aceea, acţi­unile noastre se şi îndreaptă că­tre prevenirea unor întîmplări asemănătoare. Vă propun : vreţi să vedeţi ce s-a mai intîmplat după cele şase accidente pe şan­tierul respectiv ? Accept propunerea. Suntem­ cam la aproximativ două luni de la petrecerea lor. Inginerul ins­pector cu protecţia muncii cer­cetează, verifică, înseamnă: „Lipsă balustrade la unele scări de acces, goluri spre exterior, ne­barate, parapeţii de protecţie pe conturul plăcilor de lucru — ne­­montaţi.“ „Maluri de tronson fisurate, prezentînd pericol de surpare, fără măsuri corespunză­toare de taluzare“. „Macarale de fereastră — date în exploatare fără a avea afişate sarcinile ad­misibile“. „Pompă centrifugă fără apărătoare la cuplaj şi cu sistem de pornire al motorului necorespunzător“. „Podine în consolă — fără parapeţi late­rali“. Termenii tehnici se succed unul după celălalt. Dar fiecare însemnare poartă adnotarea : „contrar normelor de protecţia muncii“. Şi fiecare adnotare mai cuprinde : „Se interzice continu­area lucrării pină la remedierea situaţiei“. Golul căscat la etaj invită, ameninţător, la cădere. Nu-i o împrejurare chiar mai favorizantă pentru producerea unui accident, cum e cel relatat la începutul acestor rînduri ? Malurile fisurate ascund pericol de alunecare. Pompa fără apără­toare poate prinde degete, stri­vind... Mă intreb cum de se poate așa ceva, doar în împrejurări si­milare au avut de suferit 6 oa­meni, locul termenilor tehnici vor să-i ia cuvintele de indig­nare, dar nu, nu încă. inginerul mă invită să notez : „Panouri de cofrag plan neasigurate cu tiranţi, contrar răsturnării în faza de pregătire în depozitare şi unele descompletate de parapeţi la podinele de circulaţie“. In traducere, fraza înseamnă : co­­fragul cîntărind zeci de kilogra­me de metal poate aluneca, stri­vind ! Pericolul e mai mare de­cit o accidentare prin incapaci­tate de muncă, pericolul poate fi chiar mortal ! Să calculăm cu exactitate, alături de specialist. Cite abateri de la normele de protecţia muncii, intr-o singură investigaţie, pe acest şantier de construcţii 7 14. Majoritatea 7 Asemănătoare celor consemnate mai sus. Cit de periculoase ? Pu­ţind cauza accidente mai mult sau mai puţin grave — unul, cum am zis, posibil mortal. Ca­uzele acestor încălcări de lege 7 — In sens mai larg — răspun­de inginerul Alexandru Băiles­cu — ele reflectă grave dovezi de indisciplină în timpul lucrului, cit şi numeroase instruiri for­male în legătură cu normele de protecţie a muncii. Controlul nostru la acest şantier s-a sol­dat cu 9 avertismente şi amenzi contravenţionale, cele mai nume­roase dintre acestea fiind amen­zile. Cercetez lista celor sancţionaţi. Şi descopăr că unul dintre cei principalii răspunzători civilmen­te de cele 6 evenimente dure­roase petrecute în câteva luni, se află din nou pe lista celor sancţionaţi de către Inspectora­tul de stat pentru protecţia mun­cii a municipiului Bucureşti : in­ginerul Alexandru Glogoveanu, şeful şantierului nr. 3 al între­prinderii de construcţii montaje nr. 7. Să nu-l fi determinat cele 6 accidente la măsuri mai efici­ente pentru protecţia muncii . Inginerul caută explicaţii­­ că abaterile de la protecţia muncii se petrec, mai ales, în fazele de instalare a noilor puncte de lucru sau, bunăoară, dimineţile, in urma unor nopţi cînd apăra­rea unor norme e mai puţin se­veră... Explicaţiile nu rezistă. — Controlînd şantierul, aţi constatat, desigur, chiar dv. în­şivă, abateri de la protecţia mun­cii. Ce măsuri aţi luat, contra celor care le făptuiesc 7 — Fac observaţii, critic... — Dar aţi schimbat, cumva, din funcţie pe cineva care n-a respectat regulile de protecţia muncii 7 — Nu. Am schimbat cîţiva maiştri, dar pentru activitate ne­corespunzătoare, în general. — Aţi chemat, cumva, din pro­prie iniţiativă specialiştii îri­ pro­tecţia muncii de la întreprinde­re, care pot fi mai eficienţi în combaterea abaterilor de la aces­te norme . — Nu. Lipsa de fermitate situează şi ea cîteodată pe unii în afara li­nora dintre cele mai importante reglementări legale privind ocro­tirea muncii şi vieţii cetăţenilor noştri. Graziela Vântu ASTRONOMICE (Urmare din pag. 1) cazuri, ştiind că statul (adică şi el) depune mari eforturi pentru ca nivelul calitativ al vieţii să sporească necontenit, in vreme ce unii din cei chemaţi să tra­ducă in practică, acum şi aici, fiecare la locul său de muncă, toate cerinţele obştei, iacă-tă că nu-şi fac datoria şi cind le a­­tragi atenţia ifi răspund inva­riabil : „asta mă depăşeşte“ ! Şi întrebările se­ adună în în­trebarea firească : pentru ce ? Pentru ce încâlci dumneata regu­lile elementare de bună-cuviinţă şi de bună-credinţă şi ne răs­punzi că asta nu se poate, a­­tunci cind, in alte condiţii, tot dumneata, arăţi că se poate ? Pentru ce (ştim noi pentru ce !) te porţi dumneata la biroul sau magazinul dumitale, cu unii ce­tăţeni intr-un fel şi cu altul in­tr-altfel ? Necinstea, „pila", şperţul şi bacşişul, „dă-mi ca să-fi dau“, abuzul de putere şi traficul de influenţă, toate acestea comple­tează diabolic, in unele cazuri, indolenţa şi frica de răspundere a unora din cei chemaţi să res­pecte morala publică, ordinea şi disciplina şi să ajute prin mun­ca lor ca să fie respectată. Am avut prilejul să urmăresc firele unei anchete sociologice într-un mediu mai larg şi am constatat cu tristeţe că există încă destui care se resemnează in fata incorectitudinii unor colegi ai lor. Am putut constata că mai există concepţia detestabilă „serveşte-mă, ca să te servesc“, potrivit căreia profitul personal e pus de unii deasupra drepturi­lor şi necesităţilor colectivităţii. Combaterea acestor mentalităţi dezonorante trebuie să se produ­că fără întîrziere. Şi chiar dacă pe unii ii obsedează ideea că „ne depăşeşte“, trebuie să avem curajul să lovim, fără cruţare, oriunde vedem că apare acest mod de a cugeta şi lucra, în societatea noastră, fără să-i ne­glijăm pe cei care-şi fac clien­tela din mediul celor certaţi cu onoarea şi responsabilitatea ca să-şi perpetueze culcuşul cald şi foloasele pe seama celor ce muncesc, întreaga dezvoltare a socie­tăţii in care trăim, codul ei mo­ral şi legile ei constituie arma şi scutul nostru in lupta cu pa­raziţii şi profitorii harnicei noastre agonisiri — care, din fe­ricire, nu sunt numeroşi şi nici nu au viaţă lungă Fiecare răspunde de tot şi nimic nu trebuie să ne „depă­şească", chiar dacă distanţele apar (aparent) astronomice. Studenţii mineri din Valea Jiului (Urmare din pag. 1) conţinut complex, bogat in sensuri şi implicaţii economice şi sociale. Eu cred că pentru dezvoltarea continuă a mineri­tului românesc, formarea ca­drelor pe baza tradiţiei, califi­carea lor în acord cu succesele obţinute în tehnica zilelor noas­tre, constituie o garanţie si­gură a obţinerii celor mai bune rezultate. Fireşte, învăţământul minier este deschis oricui vrea să-l urmeze. Avem nevoie de tot mai mult cărbune. E o chestiune care ţine nu numai de tehnică, de perfecţionarea ei, ci şi de înţelegerea apro­fundată a politicii noastre eco­nomice, a dinamismului indus­triei româneşti. . . — Petroşanii oferă studenţilor săi un cadru prielnic pentru îmbinarea studiului cu cerceta­rea şi producţia. Locurile de practică sunt aproape. Ce se în­treprinde pentru ca această practică să aibă o contribuţie substanţială la formarea viitori­lor specialişti ?­­ Am procedat, in primul rînd, la revizuirea planurilor şi programelor de învăţămint şi la integrarea institutului in viata întreprinderilor miniere. Faptul că sporirea producţiei de cărbune este strins legată de dezvoltarea mecanizării şi auto­matizării ne cere să cercetăm, să inovăm, să contribuim, ală­turi de specialişti, la crearea unor condiţii optime de muncă. Preocuparea noastră a fost să stabilim o legătură directă cu cercetarea şi producţia, să-i familiarizăm pe viitorii ingineri, sub toate raporturile, cu activi­tatea practică, pentru că, aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de curînd, la Cra­iova, noi avem nevoie de spe­cialişti care să poată intra în producţie imediat, cu o cit mai bună pregătire. Iată de ce tim­pul studenţiei trebuie foarte bine fructificat, iar cunoştinţele ce se predau să servească în totalitate unei înalte calificări profesionale.­­ Cum vedeţi dumneavoastră, constituit din citeva trăsături, portretul inginerului miner ? — Este unul din cei mai com­plecşi specialişti. El este dator să fie geolog, chimist, mecanic. I se cere să aibă răspunderea deciziei prompte, curaj, spirit de disciplină şi de echipă, să fie un om cu alese calităţi mo­rale şi politice. Realizarea acestei opere edu­cative se urmăreşte la Petro­şani, unde acţionează numeroşi factori educaţionali, unde zeci de specialişti conlucrează cu cadrele didactice la pregătirea inginerilor mineri şi a ingineri­lor constructori de mine, unde însăşi mina este o şcoală pres­tigioasă şi deosebit de exigentă. Statornicie şi devotament îmi permiteţi să derulez, pe scurt, un film dedicat muncii. Secvenţele au fost înregistrate timp de 23 de ani, in acelaşi loc: brigada de paginaţie a ziarului nostru. Eroul principal: Tudor Mărgineanu, paginator. Înconju­rat de colegii săi de echipă, de lucrători din redacţie, felicitat pentru hărnicia, statornicia şi devotamentul de care a dat do­vadă aproape un sfert de secol. Tudorică — aşa ii spunem toți — aseară avea ochii plini de la­crimi. Totul se petrecea lingă pagina la care a lucrat. A pri­vit-o îndelung, luindu-şi, din ochi, la revedere şi de la ea. A muncit noapte de noapte la ase­menea pagini, le-a finisat uneori pină la cintatul cocoşilor, le-a refăcut de multe ori pentru ca dumneavoastră, cititorii, să pu­teţi găsi în ele ultimele ştiri, fără a şti efortul pe care el — paginatorul — l-a depus. A făcut cu modestie, același lucru, timp de 23 de ani. Aseară a încheiat ultima pagină. De azi, bunul nostru coleg Tudorică este pen­sionar. (B. MIHAI). ! Expoziţie de păsări cîntătoare Are o mare afluenţă de public expoziţia de păsări cintătoare exotice şi de decor, deschisă in strada 6 Martie din Cluj-Na­­poca. Expun 54 de colecţionari din diferite oraşe ale ţării — care prezintă publicului canari, papagali, pescăruşi japonezi, prepeliţă chinezească, turturică diamant etc. — care, prin pena­jul lor, prin „repertoriul muzi­cal“, prin colorit, prin gingăşie desfată ochiul şi auzul. Numai in judeţul Cluj, 70 de cetăţeni sunt membri ai grupei crescăto­rilor de păsări cintătoare şi de decor din cadrul Asociaţiei cres­cătorilor de păsări şi animale mici — şi unii dintre aceştia de­ţin trofee de aur şi de argint, obţinute la diferite confruntări. IV. LAZAR) Mare miza! Din tot ce se poate face pe lumea asta, ei n-au ales altceva decit barbatul ! Se adunaseră — O. Răuşan, N. Lăcătuşu, Şt. Ion şi T. Grigioveanu, I. Cericeanu, C. Joacă, I. Ioniţă, Gh. Militaru, T. Achim, C. Vijalie, N. Păun şi N. Bălăci, din Valea Stanciului — Dolj — şi jucau barbut pe bani. Dar tocmai cînd erau mai infierbintaţi au fost surprinşi de şeful postului de miliţie. Şi, de la barbut au trecut la proces — verbal, și de la proces — verbal la plata amenzii de 1 000 lei, pe care va trebui s-o suporte fie­care. Mare miza !... (I. BECHE­RUL Rubrică realizată de Pia Rădulescu ,,Románia liberó•* m &sms. Pentru înfrumuseţarea o­­raşului se cheltuiesc fonduri însemnate, dar, după un scurt timp, vedem florile rupte, iarba călcată, băncile din parcuri mutate de la locul lor, globurile şi becurile feli­narelor sparte, pe iarbă res­turi de mincare. Astfel, un oraş pentru care se fac efor­turi ca să devină din ce in ce mai frumos, capătă un as­pect neglijabil. Cred că cel mai bun mijloc pentru a-i convinge pe cei care se com­portă astfel este ca fără deo­sebire de vârstă, să fie sanc­ţionaţi cu o amendă, după care să fie obligaţi să lucre­ze imediat pentru refacerea a tot ce au stricat. Şi mai este ceva. Oare nu s-ar pu­tea ca măturatul străzilor să se facă noaptea la ore cind circulaţia este restrinsă şi nu la­ orele cinci, dimineaţa, ple­­căm­ la lucru ? Pentru că pleci de acasă curat, îngrijit şi a­­jungi la locul de muncă plin de praf. GH. APRIHANEANU DRAGOMIR Bd. Dimitrov nr. 105 Bucureşti Tot la această rubrică, in ziarul din 9 august 1975, semnalam faptul că pe Bu­levardul Expoziţiei, pe tro­tuarul asfaltat, de foarte mult timp trei capace ale conduc­tei de gaze sunt sparte, ră­­minind trei gropi mari, ne­protejate in nici­ un fel, care constituie un pericol pentru cei mari, dar mai ales pen­tru cei mici. Adresa nr. 189/ 25.08.1975 a Consiliului popu­lar al municipiului Bucu­reşti, Direcţia domeniului public, semnată de ing. I. Iepureanu, pe care am pri­mit-o acasă, mă înştiinţa că cele sesizate sunt juste şi drept urmare „Administraţia domeniului public menţiona­tă mai sus va lu­a măsuri pentru completarea capacelor conductei de gaze, sancţio­narea şoferilor caree parchea­ză autovehicule pe trotuar, precum şi repararea trotua­rului în zonele cu denivelări pronunţate“. A trecut peste o lună de la aceste promisiuni şi nu se constată nici o pre­ocupare pentru înlăturarea neajunsurilor semnalate. A­­cum, numărul gropilor a spo­rit. Cred că tovarăşii ce se ocupă cu aceste probleme gospodăreşti ar trebui să se grăbească să le rezolve. Pe timp ploios sau pe ninsoare, accesul pietonilor pe acest bulevard va deveni şi mai dificil. GHEORGHE CONSTANTINESCU Bd. 1 Mai nr. 166­­ Bucureşti In presa cotidiană s-a des­făşurat o dezbatere, de către cititori, in privinţa distribui­rii neigienice a piinii. Dar nimeni nu s-a sesizat in pri­vinţa manipulării la fel de neigienice a brinzei de vaci, a urdei, a brinzei de Dorna etc. Dacă telemeaua, caşca­valul, salamurile etc. pot fi spălate cu apă sau, la ri­goare, flambate, restul brin­­zeturilor nu suportă aceeaşi manoperă. Dacă unii vinză­­tori scot sau adaugă cu pa­leta ori îndoaie cu delicatele marginea hirtiei desprinzind ce este în plus, alţii proce­dează intr-un mod cu totul neigienic. Unele persoane privesc cu toată indiferenta acest fel de manipulare a brinzeturilor ; se găsesc al­ţii, insă, care ridică obiec­­tiuni, la care, de obicei, răs­punsul vinzătorilor este de­parte de a fi civilizat. Cred că ,organele sanitare ar tre­bui să intervină spre a face ordine în această problemă de igienă a alimentelor. Dr. JAQUES KAUFMAN Str. Milcov 5 Rimnicu Sărat Referindu-mă la propune­rea făcută la rubrica „Opinii“ privind extinderea sistemu­lui de plată trimestrial şi pentru serviciul telefonic, ţin să menţionez că există un nu­măr apreciabil de cetăţeni pentru care sistemul propus creează multe greutăţi. De altfel, argumentele invocate in sprijinul propunerii soco­tesc, de asemenea, că nu sunt cu totul justificate. O depla­sare lunară la oficiul P.T.T.R. pentru plata abonamentului nu necesită prea multă pier­dere de timp, oficiile poștale fiind deschise zilnic pină la orele 20. Că se simplifică munca factorilor poștali nu văd cum, intrucît factorii se deplasează zilnic cu ziare, co­respondenţă etc. şi un aviz în plus sau in minus nu contea­ză, iar pierderea sau rătăci­rea lor nu provoacă penali­zări, decit în cazul cind abo­natul nu respectă termenul de achitare, plata abona­mentului putindu-se face chiar şi in lipsa avizului. LUCIA NICULESCU Intrarea Sergent Ion Panţeru nr. 4 Bucureşti N. R. Păreri asemănătoare ne-au mai fost transmise de Georgeta Vasiliu, str. Valea Roşie nr. 5, Nelu Marinescu, Calea Floreasca nr. 9—11, Nerone Lupaşcu, str. dr. Za­­haria Petrescu nr. 6, Gh. I­­vancu, Şoseaua Viilor nr. 95, D. T. Zamfirescu, str. C. I­­vănuş nr. 94 şi alţii. Aş dori să dau o sugestie întreprinderilor care se ocu­pă cu producerea articole­lor sportive. Cred că ar tre­bui introduse un comerţ echi­pamente pentru scufundători autonomi, care să cuprindă, pe lingă articolele ce se gă­sesc (mască şi alte accesorii), şi o butelie pentru înlesnirea respiraţiei subacvatice. Am observat că foarte mulţi ce­tăţeni doresc să aibă posibi­litatea să practice atrăgăto­rul şi frumosul sport subac­vatic şi o asemenea iniţiativă ar avea un ecou larg. MIHAI POPESCU Aleea Plaiului nr. 2 Piatra Neamţ TRAVIATA : Opera Română (16 48 20), ora 19 ; SPUNE INIMIOARA, SPUNE ! Teatrul de Operetă (14 80 11), ora 19,30 ; HEDDA GABLER : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" — sala din Bd. Schitu Magureanu (14 60 60), ora­ 19 și TITANIC VALS : la sala Studio (12 44 16), ora 19 ; CER CUVÎNTUL LA... DIVERSE : Teatrul „C. Tănase" — sala Savoy (15 56 78), ora 19,30 I ILEANA SINZIANA : Teatrul „Ţănda­­rică" — sala Victoria (15 23 77), ora 17 ; CIRCUL MARE DIN VARŞOVIA : Circul Bucureşti (110120), ora 19,30; BALETUL „RAMBERT" - Anglia, ora 20 la Sala Palatului. TELEVIZIUNE Programul 1­9: Teleşcoala. Diviziunea celula­ră ; Caracterizarea generală a re­liefului patriei ; Organizarea ate­lierului de electronică ; Serile , la Mirceşli ; 10: Colegi de generaţie; 10,20: Biblioteca pentru toţi ; 11,10: Estrada estradelor... ; 11,25: Drumuri în istorie. Intre Mureş şi Tirnave ; 11,45: Corul bărbătesc „Gheorghe Danga" şi corul sindicatului Invăţă­­mînt — Craiova ; 12: Telex ; 16: Te­­leşcoală. Popasuri în Ţara Moţilor VI Stenografia ; 16,30: Curs de limba rusă ; 17,05: Lecţiile operetei ; 17,25: Fotbal. Dinamo Bucureşti — Real Madrid ; 19,20: 1001 de seri ; 19,30: Telejurnal ; 20: Film artistic. Muntele Azaleelor ; 22,10: 24 de ore. Programul 2 20 : în lumea liedurilor ; . 20,15 : Desene animate ; 20,55: Peisaj editorial ; 21,05: Telex ; 21,10: Diver­ts... Studio ’75 ; 21,40: Familia Thi­­bault. CINEMATOGRAFE DE CE ESTE UCIS IN MAGISTRAT ! Patria (11 86 25), orele 9 - 11,15 -­ 13,30 - 15,45 - 18,15 - 20,30 ; Festival (15 63 84), orele 8,45 - 11 - 13,30 - 16 - 13,30 - 21 ; Grădina Festival, ora 19,45; NOAPTEA ARTIFICIILOR : Scala (11 03 72), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16,15 - 18,30 - 20,45. FERMA LUI CAMERON : Luceafă­­rul (15 87 67), orele 9 - 11,15 - 13,30­ - 16 - 18,15 - 20,30 ; București (15 61 54), orele 9 - 11,15 - 13,15 - 16,15 - 18,30 - 20,30 ; Grădina Bucu­rești, ora 19,15; Favorit (3106 15), 13,45 - 16 -orele 9,15 - 11,30 -18,15 - 20,30. PICIUL - TRINTORII ; Capitol­ (16 29 17), orele 9,30 - 11,45 - 14 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Grădina Capitol, ora 19; Grădina Luceafărul, ora 19. DEPARTE DE LUMEA DEZLĂN­ŢUITĂ : (ambele serii) . Casa filmu­lui (13 92 72), orele 10-13 - 16 - 19. ROMANŢA PENTRU ÎNDRĂGOS­TIŢI : Central (14 12 24), orele 9,30 - 12 - 15,30 - 17,30 - 20. OMUL DIN LARAMIE (16 28 79), orele 9,15 - 11,30 16 — 18,15 — 20,30 . Grădina ora 19. STRĂZILE AU AMINTIRI­­ (16 23 35), orele 9 - 11,15 16. TIMPUL S-A OPRIT O CUPA : lu­­mina (16 23 35), orele 18,15 - 20,30.­­ FILE DE EPOPEE. AM| DE LUPTA, AN| DE GLORIE . Timpuri Noi (15 61 10), orele 9,15 - 12 - 14,30 -17,15 — 20. Program în continuare. ÎNTOARCEREA LUI COLT ALB ) Doina (16 35 38), orele 11 - 13 15 15,30 - 17,45 - 20 ; Pacea (31 32 52), orele 15,30 - 18 - 20 PROGRAM PENTRU COPII : Doina (16 35 38), ora 9,45. FLUVIUL FARA ÎNTOARCERE : Mi­orita (14 27 14), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Volga (79 71 26), orele 9,30 - 11,30 - 13,30­­ ,.5'^ - ]8 - 20 ; Gloria (47 46 75) ,­ orele » - 11 - 13 - 15 _ 17 _ 20,45. 11 '* CALVARUL UNEI FEMEI : Excelsior (65 47 45), orele 9 - 11,15 - 13,30 16 - 18 15 - 20,30; Melodia (12 06 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 -18,15 - 20,30 ; Modern (23 71 01) orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 -18,13 - 20,30 ; Grădina Modern, ora 19 ODATA UN HOLLY. WOOD: Feroviar (50 51 40), orele 8.45 - 11,30 - 14 - 16,30 - 19,30 " Floreasca (33 29 71), orele 9 - 12 _ 15 - 18 - 20,45. EMIGRANTUL : Giuleşti orele 15,30 - 18 - 20,15. ELIXIRUL TINEREŢII : Griviţa 08 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 18,15 - 20,30 ; Aurora (35 04 66),­­ 11,15 - 13,30 - 15,45­­ ; Grădina Aurora, ora (21 49 46), orele 9 - 11,15 15,45 — 18 — 20,15 ; Grădina 19 — ora 19. INFRINGEREA LUI L. WILKINSON * Bucegi (17 05 47), orele 15,30 17,45 - 20 ; Grădina Bucegi, ora EVADAREA: Unirea (65 20 45), le 16 - 18 ; Grădina Unirea, 19,45; Munca (21 50 97), orele 16 18 - 20 ; Arta (21 31 86), orele­­ 17,45 - 20 ; Grădina Arta, ora OMUL DIN LONDRA : Crîngași­­ (49 21 15), ora 17. SCUFUNDARE LA MARE ADIN­­CIME : Flacăra (21 35 40), orele 15,30 - 18 - 20,15; Dacia (50 35 94), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. AȚI CHEMAT DOCTORUL ? ; Vitan (21 39 82), orele 15,30 - 18. SECRETUL PLANETEI MAIMUŢE­LOR Grădina Vitan, ora 19. DOMNIŞOARA ROBINSON : Popu- Iar (35 15 17), orele 15,30 - 18 - 20,15.­ ZIUA CEA MAI LUNGA : Moşilor (12 52 93), orele 15,30 - 19. Grădina Moşilor, ora 19. NU TE VOI IUBI : Cosmos (35 19 15), orele 15,30 - 18 - 20,15­. DELICT DIN DRAGOSTE (11 48 03), orele 15,30 Flamura (85 77 12), orele­­ 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. COMEDIE FANTASTICA : (23 91 00), orele 16 - 18. URME FIERBINŢI : Progresul 10), orele 16 - 18 - 20. EPILOG LA GRANITA : Ora 71), orele 15,30 - 18 . Grădina ora 19,45. ALO, TAXI I ( Drumul Sării 13), orele 16 - 18 - 20. SOȚIA LU­­JEAN , (49 48 48), orele 10 — 12 — 18 - 20. DEFILEUL LEGENDELOR Ferentari (80 49 85), orele - 20,15. (17 55 46). (17 16 orele 9 - 20.15 Tomis 13,30 - Tomis, Victoria - 13,45 Titan, Lumina 13,30 -18 20. ore­ora 15,30 19. Viitorul 18 - 20 ; 11,15 -Rahova (23 94 (31 71 Lira. (31 28 Cotroceni 14 - 16 -UITATE ) 15,30 - 18 Starea vremii (în paranteze tempe­ratura aerului ieri, la ora 14 şi feno­menul meteorologic): ROMANIA BUCUREŞTI (28 - senin), CON­­STANŢA (24 - senin), SULINA (21 - variabil), GALAŢI (26 - noros), SU­CEAVA (23 - senin), PIATRA NEAMŢ (25 - senin), CLUJ-NAPOCA (24 - senin), SATU MARE (27 - senin), ORADEA (28 - senin), TIMIȘOARA (27 - senin), CRAIOVA (26 — senin), SIBIU (24 - senin), BRAȘOV (24 - senin), VF. OMUL (9 — senin), PRE­DIAL (20 — senin), SEMENIC (15 - senin). CE SE PREVEDE PENTRU ASTAZI Interlocutorul nostru de azi FLORICA MILITARU, nc. cdMUnica : CARACTERISTICA VREMII : Căldu­roasă şi in­­general frumoasă. PRECIPSTAJKr : Cu totul izolat în Carpaţii Orientali şi nordul ţării vor­ cădea ploi slabe. TEMPERATURĂ : Maximele vor fi cuprinse între 22 şi 29 grade, iar cele minime vor oscila între 6 şi 16 grade, mai coborîte în depresiuni. BUCUREŞTI : Vreme călduroasă şi frumoasă cu cerul variabil. Vînt în:£ general slab. Temperatura maximă în­tre 27 şi 29 grade, iar cea minima intra 11 şi 13 grade.

Next