România Liberă, octombrie 1975 (Anul 33, nr. 9622-9648)
1975-10-01 / nr. 9622
Pagina a 2-a - 7 octombrie 1975 Cu mină sigură de prozator, Ion Brad ne dă în ultimul său roman o frescă a satului ardelean care se modifică sub influenţa industrializării, a satului în care relaţiile patriarhale se schimbă structural, dar nu fără eforturi şi, mai cu seamă, nu fără o puternică vibraţie sufletească a celor angrenaţi în acest proces de prefacere a unor raporturi ce păreau imuabile. Sentimentul legăturii de o zonă — matrice e cel care animă întreaga familie Borcea, aflată în centrul acţiunii, e cel care dă coloana vertebrală a cărţii. Pămintul Tîrnavelor işi trimite fiii în lume, iar aceştia se reîntorc pentru nunţi şi imormintări, pentru sfaturi nu foarte îndelungate dar necesare, revigorînd mitul lui Anteu : „Au ieşit afară din casă, in curte, la poartă, in sat, in tară, în lume. Fiecare pe traiectoria lui, avind parcă o comandă secretă, instinctivă, de a se întoarce după fiecare ocol, orbcit de mare şi de îndelungat ar fi fost, acasă, în curtea părintească, la palma aceea de pămint, mutată in sufletul lor, ca un cosmodrom in sufletul celor care se întorc din lună“. Bunici ţărani, părinţi ţărani, neschimbaţi de generaţii, oameni ai cîmpiei transilvane, de care sînt legaţi cu mii de fire nevăzute, cu mii de simboluri care le dau siguranţă şi înţelegerea lumii, se văd în faţa unei generaţii de nepoţi şi fii ingineri, chimişti, agronomi, mecanizatori, oameni a căror forţă stă în felul în care ştiu să stăpînească intîmplările, modelindu-le, luptînd să le modeleze după voinţa lor. Personajul principal, inginerul Petre Borcea, e tocmai simbolul acestei lumi noi, în care datele referenţiale sînt schimbate, o lume prea tînără pentru a avea o tradiţie a ei şi care se hrăneşte, mai cu seamă in zona familiei, dar nu numai aici, din filonul îmbelşugat al vechilor tradiţii ţărăneşti, luminate pe plan social de crezul lui Avram Iancu şi al fruntaşilor paşoptişti. Nu întîmplător teza de bacalaureat a lui Petre începe cu „Forma jurămîntului pus de adunarea generală a naţiei române in Cîmpul Libertăţii la Blaj, în 3 mai 1848“ : „ca român voi susţine totdeauna naţiunea noastră română pe calea dreaptă şi legiuită şi o voi apăra cu toate puterile in contra oricărui atac şi asupriri, nu voi lucra niciodată in contra drepturilor şi intereselor naţiunii române...“. Iată de ce inginerul Borcea, devenit director de centrală industrială, suferă cel mai mult de pe urma lipsei contactelor directe cu oamenii, activitatea acestora ajungînd la el sub forma rapoartelor, a cifrelor reci, pe care le poţi modifica dar cu care nu poţi stabili un dialog. Iată de ce cultul familiei devine laitmotivul cărţii şi observaţia socială asupra unei perioade de profunde schimbări structurale e încastrată in mod organic în această temă inepuizabilă. E ceva faulknerian în acest periplu, mărturisind despre organicitate, despre ciclul mereu reluat al vieţii, despre importanţa firescului în legăturile umane. Dublind, în mod conştient şi cu o bună dozare psihologică, frămîntările familiale cu o tărie intensă a procesului social, Ion Brad oferă lectorului nu numai un roman tensionat din viaţa de fiecare zi a unei colectivităţi transilvănene, ci, mai mult decit atît, o pledoarie fermă pentru înţelegerea exactă a unui univers social deschis, aflat în plină transformare : „Cit despre Octavian cel mic, rămas tractorist în Zăpadia, tatăl său observase cu oarecare îngrijorare, dar și cu o bucurie secretă, că băiatul pleca la cimp cu noaptea in cap, alerga cu motoarele și uneltele lui dintr-un deal intr-altul, căutind să lase pămînturile măruntite frumos, ca straturile de zarzavaturi, să n-aibă cumva vorbe cu Cireş, sau chiar cu Arlimonut, fratele său. De asemenea, se ducea la cursurile liceului seral din Blaj, întorcîndu-se acasă tirziu, spre miezul nopţii, flămînd şi rupt de osteneală, de uneori nici nu mai putea înghiţi. Lui Octavian i se făcea milă de băiat, dar nu-i spunea nimic, să nu-l descurajeze cumva, fiindcă, la drept vorbind, îi plăcea lupta aceea indirjită a fiului său cel mai mic pentru a-şi depăşi meseria, condiţia existenţei, chiar puterile fizice, aspirină să nu rămînă mai prejos decit fratele cel mai mare Petre, decit Axente, decit Ion sau Lucreţia. Vroia, cu ardoare şi patimă, să înveţe, să ajungă şi el la facultate, să se facă inginer mecanic, să rămînă legat de lumea tractoarelor şi maşinilor lui agricole... Voia să croiască uneltele acestea după tipare noi, imaginate şi desenate de el, pe foile caietelor impregnate de ulei, întoarse de degetele aspre, bătucite, de parcă erau pergamente vechi nu simple file de însemnări ale unui seralist obosit, care ducea cu el în sălile acelea de curs miresmele pămintului de pe toate dealurile și luncile Tîrnavei“. Ion Drăgănoiu CABINI , Ion Brad: „ULTIMUL DRUM“ Tentaţiile genului minor Apărută de curînd, la editura Albatros, în populara colecţie „Fantastic club“, romanul „Ţara făgăduinţei“ de Radu Theodoru îşi dezamăgeşte cititorii. Autorul sobru pe care-l ştiam, evocatorul unor figuri istorice de anvergură din istoria naţională, a cedat de data aceasta tentaţiilor „superproducţiei“ comerciale, unei compilaţii de efecte de gust, uneori, îndoielnic. Cartea mi s-a părut confuză, aventurile se succed intr-un ritm straniu, eroii traversează situaţii incredibile, greu de urmărit, oricit ar fi de exotice şi erotice. Abundenţa decorului sufocă acţiunea. Ne aflăm, fără o justificare precisă, în săli de bibliotecă, pe cosmonave, in antichitate, intr-o contemporaneitate ameninţată de dezumanizare, apoi iar printre sclavi, savanţi, comandanţi şi, mai ales, femei frumoase. Eroul principal, Ştefan Bogdan, pictor, arheolog, maior aviator, este In toată această aglomerare de secvenţe fantastice, asaltat fără Întrerupere de femei frumoase cărora aci le rezistă cu cochetărie, aci le face favoarea... Avind in vedere că destinatarii acestei colecţii sunt adolescenţii, se pare că autorul a încercat să forţeze interesul pentru carte chiar de la început : „Sub vălul transparent, diafan, dintr-o materie exuberantă şi fluidă, sub nici un motiv nu putea fi o ţesătură de Razerm, i se vede piciorul pină la şold. Unghiile lăcuite violet, pulpa arămie, puternică, pe care sunt împletite şireturile albe ale sandaletelor, rotula catifelată, apoi şoldul pe care-l ţine neglijent, abandonat, unduindu-se uşor, la fiecare mişcare". La fel de abundente sunt scenele tari, „ la Hitchok“. Ce-nseamnă asta, tinere ? Omul deschide gura. Oroare. Are limba amputată aproape de rădăcină“. Formulările însele sînt excesive : „Groaza aproape viscerală cînd raţiunea nu-şi mai găseşte nici un punct de sprijin în real. Cind logica este dinamitată de imposibilitatea ancorării in raporturile cele mai simple ale cauzalităţii. Mă pătrunde un frig cosmic, îmi dau seama că exist într-o altă realitate, cunoscută sau aproximativ cunoscută din studiu, o realitate defunctă, pentru că aparţine orînduirii comunei primitive din Amazonia, care ne este contemporană şi pentru că nicăieri pe glob nu mai există... Ce nu mai există ? Şi care este punctul de referinţă al acestui început de argumentarium ?“ Intr-adevăr, care ? Personajele vorbesc în idiomuri hibride în care se poartă dialoguri „tari“ : „Glasul vestalei Nisidhes şfichiuie tăcerea de moarte. Glas tăios, de limpezime şi claritate neobişnuite. — Manuelos ! Pierzania ta este desfrîul şi lăcomia Diodorei. — Șerpoaică păgînă ! Patroană de sacrificii umane ! Codoaşă de satrap... Manuelos bate într-un gong. Cele două femri tac. Simt material veninul din atmosferă“. Pare de necrezut cite astfel de clişee şi gag-uri minore a adunat autorul într-o carte de 175 de pagini, cite scene infierbintate care să şocheze cititorul : „Coridorul pustiu. Uşa oranj. A treia pe dreapta. Mă precipit. Rămîn înmărmurit. Uşa este întredeschisă. Dincolo de ea aud zgomotul înăbuşit al unei lupte şi ceva care seamănă cu un glas, emanind grupe de sunete excitate, împing uşa milimetric. Nézie aproape goală, luptă cu un bărbat puternic, care vrea s-o răstoarne în pat. Dintr-un salt sunt în circa necunoscutului pe care-1 răstorn pe jos. Totul se petrece cu disperarea spaimei. Individul mi se pare de o consistenţă ciudată. Răsturnat pe covor, paralizează“. Sigur că în cariera unui scriitor sunt şi momente literare nesemnificative , ceea ce ne îngrijorează însă, este colecţionarea şi specularea evidentă a „lait-motivelor“ cu succes asigurat la anumite vîrste. Tirajul mai mult decit confortabil (51 600 exemplare) promite o difuzare largă. Nu e păcat că gustul de aventură, setea de necunoscut şi de cunoaştere specifică adolescenţilor, în fine, firescul interes pentru ceea ce un poet numea „primele iubiri“ sunt tratate cu atît de puţină exigenţă de un autor experimentat , Tia Şerbanescu * In vederea apropiatei deschideri a stagiunii la Teatrul „Nottara" se repetă piesa lui Mihail Sebastian „Ultima oră" in regia lui Valeriu Moisescu. Alte premiere ce vor marca această stagiune : „Întoarcerea la Micene" de Evanghelios Averoff Tossizza, ,,Dilema" de Radu F. Alexandru $1 „Nu am încredere în bărbaţi" de A. Sofronov. * Cu prilejul împlinirii a 80 de ani de la naşterea lui Esenin, Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii, Uniunea Scriitorilor şi Consiliul General A.R.L.U.S., organizează o manifestare, cu prilejul căreia vor conferenţia acad Mihai Beniuc şi Ioanichie Olteanu, redactor şef al revistei „Viaţa Românească". Manifestarea va avea loc vineri, 3 octombrie, ora 19, la Casa Prieteniei Româno-Sovietice din str. Batiştei nr. 14. * Joi, 2 octombrie, ora 12, se redeschide la noul său sediu Muzeul Teatrului Naţional din Bucureşti. * Actuala stagiune a Teatrului Naţional din Timişoara a debutat cu piesa „Viforul" de Barbu Ştefănescu Delavrancea, în regia lui Ioan Ieremia. * Cele zece cenacluri şi cercuri literare de pe raza Judeţului Iaşi şi-au reluat activitatea. Dintre acţiunile pe care şi le-au propus, cităm dezbaterile de poezie şi literatură contemporană desfăşurate în sate, întreprinderi şi instituţii sub genericul „Pro patria". * In aula Bibliotecii Universitare, Calea Victoriei 88, are loc astăzi 1 octombrie, orele 18, vernisajul expoziţiei de pictură a lui Traian Savopol. * Aflat la cea de-a patra ediţie, festivalul-concurs „Toamna muzicală băcăoană", care se desfăşoară în aceste zile în oraşul de la confluenţa Bistriţei cu Siretul a întrunit peste 2 000 de artişti amatori din zonele folclorice din judeţul Bacău şi din alte județe ale ţării. UNA PE ZI de MATTY Păţania unor speculanţi Ieri, 30 septembrie, ora 7. In Piaţa Dorobanţi din Capitală, bine aprovizionată, un singur motiv de nemulţumire : strugurii. Se vind doar la o tonetă a Agrocoop-ulfov, sunt acri şi au un preţ nejustificat de mare, în schimb, pe o stradă lăturalnică, aceiaşi unitate vinde in cantităţi de cite 100—150 de kilograme, struguri excelenţi, dar numai unor cetăţeni sosiţi cu autoturisme şi autofurgonete şi, bineînţeles, la „mica înţelegere“. Cetăţenii aflaţi după cumpărături se adresează telefonic Inspectoratului Comercial de Stat al Municipiului Bucureşti. Sosit imediat, la faţa locului, inspectorul Ion Neacşu constată realitatea şi sesizează şi organele de miliţie. La fel de prompt, It. Const. Paicu de la circumscripţia I Miliţie, constatind infracţiunea de speculă şi alte abateri, întocmeşte pe loc formele legale pentru procuratură. „Considerăm drept un ajutor preţios sesizarea cetăţenilor care au făcut posibilă constatarea infracţiunii şi-i rugăm ca şi pe viitor să procedeze in acelaşi fel, ne spune inspectorul municipal Neacşu. Faptele antisociale ale unor asemenea indivizi, care oferă populaţiei produse depreciate la preţ de speculă, in timp ce marfa de calitate bună se vinde unor persoane dubioase, cad sub incidenţa codului penal şi ele trebuie stirpite, ceea ce e posibil dacă cetăţenii ajută organele de stat“. (M. RADIAN) IN AFARA LEGII Doar statistic: 192 zile inutilizate Şantierul 3 al întreprinderii bucureştene de construcţii şi montaje nr. 7. La etajul unui bloc din bd. Titulescu, o echipă de dulgheri lucrează lingă un cofrag. Se face ora 12, membrii echipei se împrăştie să prînzească. Unul singur, un tînăr, mai rămîne. Grăbeşte la o lucrare, se îndreaptă către nişte materiale, face un pas greşit şi... alunecă în gol. In cădere, încearcă să se agaţe de cofrag, nu izbuteşte, şi cade cu toată puterea, izbindu-se de un planşeu de beton.Oamenii aleargă. La un picior, durerile sint insuportabile. E chemată în grabă o maşină. Muncitorul e internat în spital. Diagnosticul : fractură de femur. Urmează operaţia. Apoi ghipsul. Apoi un lung şir de zile petrecute în spital. Şi altele, numeroase — acasă , în total. 69 zile de suferinţă. Iată numai unul dintre cele 6 accidente de muncă petrecute în câteva luni pe acest şantier. Celelalte — mai mult sau mai puţin asemănătoare, mai mult sau mai puţinn grave. Şi mai mult sau mai puţin dureroase pentru muncitorii în cauză. Dar se pot, oare, măsura suferinţele fizice ale unui om, necazurile pe care le provoacă ele lui şi familiei sale ? Doar statistic : cele 6 accidente petrecute pe şantier însumează 192 de zile de imcapacitate temporară de muncă, 6 oameni siliţi să nu muncească mai mult de jumătate de an. Cauza acestei situaţii ? Reprezentanţii Inspectoratului de stat pentru protecţia muncii din Capitală constată : 2 accidente — fiindcă nu s-a purtat centura de siguranţă, 4 — datorate neatenţiei. Sintetizînd : în toate cele şase împrejurări au fost încălcate normele de protecţia muncii în construcţii, elaborate in temeiul legislaţiei de specialitate. Cele şase accidente sunt urmate de sancţiuni contravenţionale, aplicate celor care nu au apărat legea. — Aveţi dreptate. Nici cele mai severe măsuri contravenţionale în nerespectarea unor legi nu pot suplini suferinţa unui om şi a familiei sale — îmi replică inginerul Alexandru Băilescu, şeful Inspectoratului de stat pentru protecţia muncii a municipiului Bucureşti. De aceea, acţiunile noastre se şi îndreaptă către prevenirea unor întîmplări asemănătoare. Vă propun : vreţi să vedeţi ce s-a mai intîmplat după cele şase accidente pe şantierul respectiv ? Accept propunerea. Suntem cam la aproximativ două luni de la petrecerea lor. Inginerul inspector cu protecţia muncii cercetează, verifică, înseamnă: „Lipsă balustrade la unele scări de acces, goluri spre exterior, nebarate, parapeţii de protecţie pe conturul plăcilor de lucru — nemontaţi.“ „Maluri de tronson fisurate, prezentînd pericol de surpare, fără măsuri corespunzătoare de taluzare“. „Macarale de fereastră — date în exploatare fără a avea afişate sarcinile admisibile“. „Pompă centrifugă fără apărătoare la cuplaj şi cu sistem de pornire al motorului necorespunzător“. „Podine în consolă — fără parapeţi laterali“. Termenii tehnici se succed unul după celălalt. Dar fiecare însemnare poartă adnotarea : „contrar normelor de protecţia muncii“. Şi fiecare adnotare mai cuprinde : „Se interzice continuarea lucrării pină la remedierea situaţiei“. Golul căscat la etaj invită, ameninţător, la cădere. Nu-i o împrejurare chiar mai favorizantă pentru producerea unui accident, cum e cel relatat la începutul acestor rînduri ? Malurile fisurate ascund pericol de alunecare. Pompa fără apărătoare poate prinde degete, strivind... Mă intreb cum de se poate așa ceva, doar în împrejurări similare au avut de suferit 6 oameni, locul termenilor tehnici vor să-i ia cuvintele de indignare, dar nu, nu încă. inginerul mă invită să notez : „Panouri de cofrag plan neasigurate cu tiranţi, contrar răsturnării în faza de pregătire în depozitare şi unele descompletate de parapeţi la podinele de circulaţie“. In traducere, fraza înseamnă : cofragul cîntărind zeci de kilograme de metal poate aluneca, strivind ! Pericolul e mai mare decit o accidentare prin incapacitate de muncă, pericolul poate fi chiar mortal ! Să calculăm cu exactitate, alături de specialist. Cite abateri de la normele de protecţia muncii, intr-o singură investigaţie, pe acest şantier de construcţii 7 14. Majoritatea 7 Asemănătoare celor consemnate mai sus. Cit de periculoase ? Puţind cauza accidente mai mult sau mai puţin grave — unul, cum am zis, posibil mortal. Cauzele acestor încălcări de lege 7 — In sens mai larg — răspunde inginerul Alexandru Băilescu — ele reflectă grave dovezi de indisciplină în timpul lucrului, cit şi numeroase instruiri formale în legătură cu normele de protecţie a muncii. Controlul nostru la acest şantier s-a soldat cu 9 avertismente şi amenzi contravenţionale, cele mai numeroase dintre acestea fiind amenzile. Cercetez lista celor sancţionaţi. Şi descopăr că unul dintre cei principalii răspunzători civilmente de cele 6 evenimente dureroase petrecute în câteva luni, se află din nou pe lista celor sancţionaţi de către Inspectoratul de stat pentru protecţia muncii a municipiului Bucureşti : inginerul Alexandru Glogoveanu, şeful şantierului nr. 3 al întreprinderii de construcţii montaje nr. 7. Să nu-l fi determinat cele 6 accidente la măsuri mai eficiente pentru protecţia muncii . Inginerul caută explicaţii că abaterile de la protecţia muncii se petrec, mai ales, în fazele de instalare a noilor puncte de lucru sau, bunăoară, dimineţile, in urma unor nopţi cînd apărarea unor norme e mai puţin severă... Explicaţiile nu rezistă. — Controlînd şantierul, aţi constatat, desigur, chiar dv. înşivă, abateri de la protecţia muncii. Ce măsuri aţi luat, contra celor care le făptuiesc 7 — Fac observaţii, critic... — Dar aţi schimbat, cumva, din funcţie pe cineva care n-a respectat regulile de protecţia muncii 7 — Nu. Am schimbat cîţiva maiştri, dar pentru activitate necorespunzătoare, în general. — Aţi chemat, cumva, din proprie iniţiativă specialiştii îri protecţia muncii de la întreprindere, care pot fi mai eficienţi în combaterea abaterilor de la aceste norme . — Nu. Lipsa de fermitate situează şi ea cîteodată pe unii în afara linora dintre cele mai importante reglementări legale privind ocrotirea muncii şi vieţii cetăţenilor noştri. Graziela Vântu ASTRONOMICE (Urmare din pag. 1) cazuri, ştiind că statul (adică şi el) depune mari eforturi pentru ca nivelul calitativ al vieţii să sporească necontenit, in vreme ce unii din cei chemaţi să traducă in practică, acum şi aici, fiecare la locul său de muncă, toate cerinţele obştei, iacă-tă că nu-şi fac datoria şi cind le atragi atenţia ifi răspund invariabil : „asta mă depăşeşte“ ! Şi întrebările se adună în întrebarea firească : pentru ce ? Pentru ce încâlci dumneata regulile elementare de bună-cuviinţă şi de bună-credinţă şi ne răspunzi că asta nu se poate, atunci cind, in alte condiţii, tot dumneata, arăţi că se poate ? Pentru ce (ştim noi pentru ce !) te porţi dumneata la biroul sau magazinul dumitale, cu unii cetăţeni intr-un fel şi cu altul intr-altfel ? Necinstea, „pila", şperţul şi bacşişul, „dă-mi ca să-fi dau“, abuzul de putere şi traficul de influenţă, toate acestea completează diabolic, in unele cazuri, indolenţa şi frica de răspundere a unora din cei chemaţi să respecte morala publică, ordinea şi disciplina şi să ajute prin munca lor ca să fie respectată. Am avut prilejul să urmăresc firele unei anchete sociologice într-un mediu mai larg şi am constatat cu tristeţe că există încă destui care se resemnează in fata incorectitudinii unor colegi ai lor. Am putut constata că mai există concepţia detestabilă „serveşte-mă, ca să te servesc“, potrivit căreia profitul personal e pus de unii deasupra drepturilor şi necesităţilor colectivităţii. Combaterea acestor mentalităţi dezonorante trebuie să se producă fără întîrziere. Şi chiar dacă pe unii ii obsedează ideea că „ne depăşeşte“, trebuie să avem curajul să lovim, fără cruţare, oriunde vedem că apare acest mod de a cugeta şi lucra, în societatea noastră, fără să-i neglijăm pe cei care-şi fac clientela din mediul celor certaţi cu onoarea şi responsabilitatea ca să-şi perpetueze culcuşul cald şi foloasele pe seama celor ce muncesc, întreaga dezvoltare a societăţii in care trăim, codul ei moral şi legile ei constituie arma şi scutul nostru in lupta cu paraziţii şi profitorii harnicei noastre agonisiri — care, din fericire, nu sunt numeroşi şi nici nu au viaţă lungă Fiecare răspunde de tot şi nimic nu trebuie să ne „depăşească", chiar dacă distanţele apar (aparent) astronomice. Studenţii mineri din Valea Jiului (Urmare din pag. 1) conţinut complex, bogat in sensuri şi implicaţii economice şi sociale. Eu cred că pentru dezvoltarea continuă a mineritului românesc, formarea cadrelor pe baza tradiţiei, calificarea lor în acord cu succesele obţinute în tehnica zilelor noastre, constituie o garanţie sigură a obţinerii celor mai bune rezultate. Fireşte, învăţământul minier este deschis oricui vrea să-l urmeze. Avem nevoie de tot mai mult cărbune. E o chestiune care ţine nu numai de tehnică, de perfecţionarea ei, ci şi de înţelegerea aprofundată a politicii noastre economice, a dinamismului industriei româneşti. . . — Petroşanii oferă studenţilor săi un cadru prielnic pentru îmbinarea studiului cu cercetarea şi producţia. Locurile de practică sunt aproape. Ce se întreprinde pentru ca această practică să aibă o contribuţie substanţială la formarea viitorilor specialişti ? Am procedat, in primul rînd, la revizuirea planurilor şi programelor de învăţămint şi la integrarea institutului in viata întreprinderilor miniere. Faptul că sporirea producţiei de cărbune este strins legată de dezvoltarea mecanizării şi automatizării ne cere să cercetăm, să inovăm, să contribuim, alături de specialişti, la crearea unor condiţii optime de muncă. Preocuparea noastră a fost să stabilim o legătură directă cu cercetarea şi producţia, să-i familiarizăm pe viitorii ingineri, sub toate raporturile, cu activitatea practică, pentru că, aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de curînd, la Craiova, noi avem nevoie de specialişti care să poată intra în producţie imediat, cu o cit mai bună pregătire. Iată de ce timpul studenţiei trebuie foarte bine fructificat, iar cunoştinţele ce se predau să servească în totalitate unei înalte calificări profesionale. Cum vedeţi dumneavoastră, constituit din citeva trăsături, portretul inginerului miner ? — Este unul din cei mai complecşi specialişti. El este dator să fie geolog, chimist, mecanic. I se cere să aibă răspunderea deciziei prompte, curaj, spirit de disciplină şi de echipă, să fie un om cu alese calităţi morale şi politice. Realizarea acestei opere educative se urmăreşte la Petroşani, unde acţionează numeroşi factori educaţionali, unde zeci de specialişti conlucrează cu cadrele didactice la pregătirea inginerilor mineri şi a inginerilor constructori de mine, unde însăşi mina este o şcoală prestigioasă şi deosebit de exigentă. Statornicie şi devotament îmi permiteţi să derulez, pe scurt, un film dedicat muncii. Secvenţele au fost înregistrate timp de 23 de ani, in acelaşi loc: brigada de paginaţie a ziarului nostru. Eroul principal: Tudor Mărgineanu, paginator. Înconjurat de colegii săi de echipă, de lucrători din redacţie, felicitat pentru hărnicia, statornicia şi devotamentul de care a dat dovadă aproape un sfert de secol. Tudorică — aşa ii spunem toți — aseară avea ochii plini de lacrimi. Totul se petrecea lingă pagina la care a lucrat. A privit-o îndelung, luindu-şi, din ochi, la revedere şi de la ea. A muncit noapte de noapte la asemenea pagini, le-a finisat uneori pină la cintatul cocoşilor, le-a refăcut de multe ori pentru ca dumneavoastră, cititorii, să puteţi găsi în ele ultimele ştiri, fără a şti efortul pe care el — paginatorul — l-a depus. A făcut cu modestie, același lucru, timp de 23 de ani. Aseară a încheiat ultima pagină. De azi, bunul nostru coleg Tudorică este pensionar. (B. MIHAI). ! Expoziţie de păsări cîntătoare Are o mare afluenţă de public expoziţia de păsări cintătoare exotice şi de decor, deschisă in strada 6 Martie din Cluj-Napoca. Expun 54 de colecţionari din diferite oraşe ale ţării — care prezintă publicului canari, papagali, pescăruşi japonezi, prepeliţă chinezească, turturică diamant etc. — care, prin penajul lor, prin „repertoriul muzical“, prin colorit, prin gingăşie desfată ochiul şi auzul. Numai in judeţul Cluj, 70 de cetăţeni sunt membri ai grupei crescătorilor de păsări cintătoare şi de decor din cadrul Asociaţiei crescătorilor de păsări şi animale mici — şi unii dintre aceştia deţin trofee de aur şi de argint, obţinute la diferite confruntări. IV. LAZAR) Mare miza! Din tot ce se poate face pe lumea asta, ei n-au ales altceva decit barbatul ! Se adunaseră — O. Răuşan, N. Lăcătuşu, Şt. Ion şi T. Grigioveanu, I. Cericeanu, C. Joacă, I. Ioniţă, Gh. Militaru, T. Achim, C. Vijalie, N. Păun şi N. Bălăci, din Valea Stanciului — Dolj — şi jucau barbut pe bani. Dar tocmai cînd erau mai infierbintaţi au fost surprinşi de şeful postului de miliţie. Şi, de la barbut au trecut la proces — verbal, și de la proces — verbal la plata amenzii de 1 000 lei, pe care va trebui s-o suporte fiecare. Mare miza !... (I. BECHERUL Rubrică realizată de Pia Rădulescu ,,Románia liberó•* m &sms. Pentru înfrumuseţarea oraşului se cheltuiesc fonduri însemnate, dar, după un scurt timp, vedem florile rupte, iarba călcată, băncile din parcuri mutate de la locul lor, globurile şi becurile felinarelor sparte, pe iarbă resturi de mincare. Astfel, un oraş pentru care se fac eforturi ca să devină din ce in ce mai frumos, capătă un aspect neglijabil. Cred că cel mai bun mijloc pentru a-i convinge pe cei care se comportă astfel este ca fără deosebire de vârstă, să fie sancţionaţi cu o amendă, după care să fie obligaţi să lucreze imediat pentru refacerea a tot ce au stricat. Şi mai este ceva. Oare nu s-ar putea ca măturatul străzilor să se facă noaptea la ore cind circulaţia este restrinsă şi nu la orele cinci, dimineaţa, plecăm la lucru ? Pentru că pleci de acasă curat, îngrijit şi ajungi la locul de muncă plin de praf. GH. APRIHANEANU DRAGOMIR Bd. Dimitrov nr. 105 Bucureşti Tot la această rubrică, in ziarul din 9 august 1975, semnalam faptul că pe Bulevardul Expoziţiei, pe trotuarul asfaltat, de foarte mult timp trei capace ale conductei de gaze sunt sparte, răminind trei gropi mari, neprotejate in nici un fel, care constituie un pericol pentru cei mari, dar mai ales pentru cei mici. Adresa nr. 189/ 25.08.1975 a Consiliului popular al municipiului Bucureşti, Direcţia domeniului public, semnată de ing. I. Iepureanu, pe care am primit-o acasă, mă înştiinţa că cele sesizate sunt juste şi drept urmare „Administraţia domeniului public menţionată mai sus va lua măsuri pentru completarea capacelor conductei de gaze, sancţionarea şoferilor caree parchează autovehicule pe trotuar, precum şi repararea trotuarului în zonele cu denivelări pronunţate“. A trecut peste o lună de la aceste promisiuni şi nu se constată nici o preocupare pentru înlăturarea neajunsurilor semnalate. Acum, numărul gropilor a sporit. Cred că tovarăşii ce se ocupă cu aceste probleme gospodăreşti ar trebui să se grăbească să le rezolve. Pe timp ploios sau pe ninsoare, accesul pietonilor pe acest bulevard va deveni şi mai dificil. GHEORGHE CONSTANTINESCU Bd. 1 Mai nr. 166 Bucureşti In presa cotidiană s-a desfăşurat o dezbatere, de către cititori, in privinţa distribuirii neigienice a piinii. Dar nimeni nu s-a sesizat in privinţa manipulării la fel de neigienice a brinzei de vaci, a urdei, a brinzei de Dorna etc. Dacă telemeaua, caşcavalul, salamurile etc. pot fi spălate cu apă sau, la rigoare, flambate, restul brinzeturilor nu suportă aceeaşi manoperă. Dacă unii vinzători scot sau adaugă cu paleta ori îndoaie cu delicatele marginea hirtiei desprinzind ce este în plus, alţii procedează intr-un mod cu totul neigienic. Unele persoane privesc cu toată indiferenta acest fel de manipulare a brinzeturilor ; se găsesc alţii, insă, care ridică obiectiuni, la care, de obicei, răspunsul vinzătorilor este departe de a fi civilizat. Cred că ,organele sanitare ar trebui să intervină spre a face ordine în această problemă de igienă a alimentelor. Dr. JAQUES KAUFMAN Str. Milcov 5 Rimnicu Sărat Referindu-mă la propunerea făcută la rubrica „Opinii“ privind extinderea sistemului de plată trimestrial şi pentru serviciul telefonic, ţin să menţionez că există un număr apreciabil de cetăţeni pentru care sistemul propus creează multe greutăţi. De altfel, argumentele invocate in sprijinul propunerii socotesc, de asemenea, că nu sunt cu totul justificate. O deplasare lunară la oficiul P.T.T.R. pentru plata abonamentului nu necesită prea multă pierdere de timp, oficiile poștale fiind deschise zilnic pină la orele 20. Că se simplifică munca factorilor poștali nu văd cum, intrucît factorii se deplasează zilnic cu ziare, corespondenţă etc. şi un aviz în plus sau in minus nu contează, iar pierderea sau rătăcirea lor nu provoacă penalizări, decit în cazul cind abonatul nu respectă termenul de achitare, plata abonamentului putindu-se face chiar şi in lipsa avizului. LUCIA NICULESCU Intrarea Sergent Ion Panţeru nr. 4 Bucureşti N. R. Păreri asemănătoare ne-au mai fost transmise de Georgeta Vasiliu, str. Valea Roşie nr. 5, Nelu Marinescu, Calea Floreasca nr. 9—11, Nerone Lupaşcu, str. dr. Zaharia Petrescu nr. 6, Gh. Ivancu, Şoseaua Viilor nr. 95, D. T. Zamfirescu, str. C. Ivănuş nr. 94 şi alţii. Aş dori să dau o sugestie întreprinderilor care se ocupă cu producerea articolelor sportive. Cred că ar trebui introduse un comerţ echipamente pentru scufundători autonomi, care să cuprindă, pe lingă articolele ce se găsesc (mască şi alte accesorii), şi o butelie pentru înlesnirea respiraţiei subacvatice. Am observat că foarte mulţi cetăţeni doresc să aibă posibilitatea să practice atrăgătorul şi frumosul sport subacvatic şi o asemenea iniţiativă ar avea un ecou larg. MIHAI POPESCU Aleea Plaiului nr. 2 Piatra Neamţ TRAVIATA : Opera Română (16 48 20), ora 19 ; SPUNE INIMIOARA, SPUNE ! Teatrul de Operetă (14 80 11), ora 19,30 ; HEDDA GABLER : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" — sala din Bd. Schitu Magureanu (14 60 60), ora 19 și TITANIC VALS : la sala Studio (12 44 16), ora 19 ; CER CUVÎNTUL LA... DIVERSE : Teatrul „C. Tănase" — sala Savoy (15 56 78), ora 19,30 I ILEANA SINZIANA : Teatrul „Ţăndarică" — sala Victoria (15 23 77), ora 17 ; CIRCUL MARE DIN VARŞOVIA : Circul Bucureşti (110120), ora 19,30; BALETUL „RAMBERT" - Anglia, ora 20 la Sala Palatului. TELEVIZIUNE Programul 19: Teleşcoala. Diviziunea celulară ; Caracterizarea generală a reliefului patriei ; Organizarea atelierului de electronică ; Serile , la Mirceşli ; 10: Colegi de generaţie; 10,20: Biblioteca pentru toţi ; 11,10: Estrada estradelor... ; 11,25: Drumuri în istorie. Intre Mureş şi Tirnave ; 11,45: Corul bărbătesc „Gheorghe Danga" şi corul sindicatului Invăţămînt — Craiova ; 12: Telex ; 16: Teleşcoală. Popasuri în Ţara Moţilor VI Stenografia ; 16,30: Curs de limba rusă ; 17,05: Lecţiile operetei ; 17,25: Fotbal. Dinamo Bucureşti — Real Madrid ; 19,20: 1001 de seri ; 19,30: Telejurnal ; 20: Film artistic. Muntele Azaleelor ; 22,10: 24 de ore. Programul 2 20 : în lumea liedurilor ; . 20,15 : Desene animate ; 20,55: Peisaj editorial ; 21,05: Telex ; 21,10: Diverts... Studio ’75 ; 21,40: Familia Thibault. CINEMATOGRAFE DE CE ESTE UCIS IN MAGISTRAT ! Patria (11 86 25), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18,15 - 20,30 ; Festival (15 63 84), orele 8,45 - 11 - 13,30 - 16 - 13,30 - 21 ; Grădina Festival, ora 19,45; NOAPTEA ARTIFICIILOR : Scala (11 03 72), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16,15 - 18,30 - 20,45. FERMA LUI CAMERON : Luceafărul (15 87 67), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; București (15 61 54), orele 9 - 11,15 - 13,15 - 16,15 - 18,30 - 20,30 ; Grădina București, ora 19,15; Favorit (3106 15), 13,45 - 16 -orele 9,15 - 11,30 -18,15 - 20,30. PICIUL - TRINTORII ; Capitol (16 29 17), orele 9,30 - 11,45 - 14 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Grădina Capitol, ora 19; Grădina Luceafărul, ora 19. DEPARTE DE LUMEA DEZLĂNŢUITĂ : (ambele serii) . Casa filmului (13 92 72), orele 10-13 - 16 - 19. ROMANŢA PENTRU ÎNDRĂGOSTIŢI : Central (14 12 24), orele 9,30 - 12 - 15,30 - 17,30 - 20. OMUL DIN LARAMIE (16 28 79), orele 9,15 - 11,30 16 — 18,15 — 20,30 . Grădina ora 19. STRĂZILE AU AMINTIRI (16 23 35), orele 9 - 11,15 16. TIMPUL S-A OPRIT O CUPA : lumina (16 23 35), orele 18,15 - 20,30. FILE DE EPOPEE. AM| DE LUPTA, AN| DE GLORIE . Timpuri Noi (15 61 10), orele 9,15 - 12 - 14,30 -17,15 — 20. Program în continuare. ÎNTOARCEREA LUI COLT ALB ) Doina (16 35 38), orele 11 - 13 15 15,30 - 17,45 - 20 ; Pacea (31 32 52), orele 15,30 - 18 - 20 PROGRAM PENTRU COPII : Doina (16 35 38), ora 9,45. FLUVIUL FARA ÎNTOARCERE : Miorita (14 27 14), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Volga (79 71 26), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 ,.5'^ - ]8 - 20 ; Gloria (47 46 75) , orele » - 11 - 13 - 15 _ 17 _ 20,45. 11 '* CALVARUL UNEI FEMEI : Excelsior (65 47 45), orele 9 - 11,15 - 13,30 16 - 18 15 - 20,30; Melodia (12 06 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 -18,15 - 20,30 ; Modern (23 71 01) orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 -18,13 - 20,30 ; Grădina Modern, ora 19 ODATA UN HOLLY. WOOD: Feroviar (50 51 40), orele 8.45 - 11,30 - 14 - 16,30 - 19,30 " Floreasca (33 29 71), orele 9 - 12 _ 15 - 18 - 20,45. EMIGRANTUL : Giuleşti orele 15,30 - 18 - 20,15. ELIXIRUL TINEREŢII : Griviţa 08 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 18,15 - 20,30 ; Aurora (35 04 66), 11,15 - 13,30 - 15,45 ; Grădina Aurora, ora (21 49 46), orele 9 - 11,15 15,45 — 18 — 20,15 ; Grădina 19 — ora 19. INFRINGEREA LUI L. WILKINSON * Bucegi (17 05 47), orele 15,30 17,45 - 20 ; Grădina Bucegi, ora EVADAREA: Unirea (65 20 45), le 16 - 18 ; Grădina Unirea, 19,45; Munca (21 50 97), orele 16 18 - 20 ; Arta (21 31 86), orele 17,45 - 20 ; Grădina Arta, ora OMUL DIN LONDRA : Crîngași (49 21 15), ora 17. SCUFUNDARE LA MARE ADINCIME : Flacăra (21 35 40), orele 15,30 - 18 - 20,15; Dacia (50 35 94), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. AȚI CHEMAT DOCTORUL ? ; Vitan (21 39 82), orele 15,30 - 18. SECRETUL PLANETEI MAIMUŢELOR Grădina Vitan, ora 19. DOMNIŞOARA ROBINSON : Popu- Iar (35 15 17), orele 15,30 - 18 - 20,15. ZIUA CEA MAI LUNGA : Moşilor (12 52 93), orele 15,30 - 19. Grădina Moşilor, ora 19. NU TE VOI IUBI : Cosmos (35 19 15), orele 15,30 - 18 - 20,15. DELICT DIN DRAGOSTE (11 48 03), orele 15,30 Flamura (85 77 12), orele 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. COMEDIE FANTASTICA : (23 91 00), orele 16 - 18. URME FIERBINŢI : Progresul 10), orele 16 - 18 - 20. EPILOG LA GRANITA : Ora 71), orele 15,30 - 18 . Grădina ora 19,45. ALO, TAXI I ( Drumul Sării 13), orele 16 - 18 - 20. SOȚIA LUJEAN , (49 48 48), orele 10 — 12 — 18 - 20. DEFILEUL LEGENDELOR Ferentari (80 49 85), orele - 20,15. (17 55 46). (17 16 orele 9 - 20.15 Tomis 13,30 - Tomis, Victoria - 13,45 Titan, Lumina 13,30 -18 20. oreora 15,30 19. Viitorul 18 - 20 ; 11,15 -Rahova (23 94 (31 71 Lira. (31 28 Cotroceni 14 - 16 -UITATE ) 15,30 - 18 Starea vremii (în paranteze temperatura aerului ieri, la ora 14 şi fenomenul meteorologic): ROMANIA BUCUREŞTI (28 - senin), CONSTANŢA (24 - senin), SULINA (21 - variabil), GALAŢI (26 - noros), SUCEAVA (23 - senin), PIATRA NEAMŢ (25 - senin), CLUJ-NAPOCA (24 - senin), SATU MARE (27 - senin), ORADEA (28 - senin), TIMIȘOARA (27 - senin), CRAIOVA (26 — senin), SIBIU (24 - senin), BRAȘOV (24 - senin), VF. OMUL (9 — senin), PREDIAL (20 — senin), SEMENIC (15 - senin). CE SE PREVEDE PENTRU ASTAZI Interlocutorul nostru de azi FLORICA MILITARU, nc. cdMUnica : CARACTERISTICA VREMII : Călduroasă şi ingeneral frumoasă. PRECIPSTAJKr : Cu totul izolat în Carpaţii Orientali şi nordul ţării vor cădea ploi slabe. TEMPERATURĂ : Maximele vor fi cuprinse între 22 şi 29 grade, iar cele minime vor oscila între 6 şi 16 grade, mai coborîte în depresiuni. BUCUREŞTI : Vreme călduroasă şi frumoasă cu cerul variabil. Vînt în:£ general slab. Temperatura maximă între 27 şi 29 grade, iar cea minima intra 11 şi 13 grade.