România Liberă, ianuarie 1977 (Anul 35, nr. 10012-10036)

1977-01-03 / nr. 10012

. ........ Pagina a 2-a—3 ianuarie 1977 ANUL Primul an al cincinalului re­voluţiei tehnico-ştiinţifice a fost un an bogat în evenimente în­semnate pentru viaţa poporului nostru, pentru întregul său pro­gres multilateral, un an cu nu­meroase rezultate bune în muncă,­in dezvoltarea economică şi socială a ţării, în creşterea nivelului de trai al oamenilor muncii, cu remarcabile succese în realizarea hotărîrilor Con­gresului al XI-lea, a Progra­mului partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a ţării spre comunism. Producţia industrială a ţării a continuat să crească în ritmuri înalte, fiind mai mare cu 11,5 la sută faţă de cea din anul pre­cedent. Semnificativ pentru cali­tatea acestui rezultat, pentru eforturile depuse de oamenii muncii in cadrul întrecerii so­cialiste pentru îndeplinirea exemplară şi depăşirea sarcini­lor de producţie, este faptul că, prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socială al anului pe care l-am încheiat, era prevăzută o creştere de 10,2 la sută a producţiei industriale. Dar, această diferenţă de 1,3 procente se materializează intr-o producţie suplimentară de circa 1n miliarde lei De altfel, in ul­timele două săptămini ale anu­lui, presa a consemnat frecvent îndeplinirea înainte de termen a planului anual de către di­ferite judeţe ale ţării , in total un număr de 25 de judeţe, prin­tre care şi municipiul Bucureşti, au realizat planul cu 5—15 zile înainte de sfîrşitul anului. Re­zultate bune aprecia secreta­rul general al partidului nostru la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R din 27 —28 de­cembrie, s-au obţinut şi in creş­terea productivităţii muncii, în reducerea cheltuielilor mate­riale, în ridicarea eficienţei eco­nomice, multe judeţe avind şi în această privinţă rezultate su­perioare celor prevăzute prin plan. In agricultură, ramură de o deosebită importanţă pentru economia românească, deşi nu au fost condiţii climatice din­tre cele mai favorabile, ca ur­mare a eforturilor făcute de sta­tul nostru pentru continua dez­voltare şi modernizare a bazei sale tehnico-materiale, a desfă­şurării în bune condiţiuni a lu­crărilor agricole, am obţinut creşterea simţitoare a producţiei, cea mai mare din istoria ţării. Desigur, toate aceste rezultate pe care le-am consemnat cu deosebită satisfacţie de­monstrează că dispunem încă de rezerve mari care îşi aşteaptă valorificarea, că avem toate condiţiile pentru a îndeplini cu succes prevederile cincinalului, pentru a asigura creşterea efi­cienţei economice in toate sec­toarele activităţii productive. De altfel, problema reducerii, cheltuielilor de producţie, a economisirii resurselor materiale a stat in mod deosebit in aten­ţia partidului nostru, a secreta­rului său general. In anul care a trecut, în cursul unui rodnic dialog de lucru, desfăşurat atit în cadrul Consfătuirii de lucru cu activul din construcţii-mon­­taj, cit şi prin vizite pe diferite şantiere sau la expoziţii în care au fost prezentate noi materiale, soluţii şi tehnologii de construc­ţie, secretarul general al parti­dului a analizat în profunzime situaţia în acest domeniu, a dat indicaţii concrete, deosebit de preţioase, pentru îndeplinirea sarcinii de reducere cu 30 la sută a consumurilor materiale şi costului investiţiilor. De altfel, după cum spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Consfătui­rea de lucru de la C.C. al P.C.R. din 27—28 decembrie, pe baza rezultatelor dobîndite în reproiectarea unor materiale de construcţii, în stabilirea de noi tehnologii, în proiectarea lu­crărilor de construcţii-montaj, prin reduceri de consumuri ma­teriale de circa 30 la sută, se vor obţine, la nivelul cincinalu­lui, economii în valoare de 85—90 miliarde lei. Evident, fondurile şi materialele obţinute vor fi destinate pentru realiza­rea altor obiective economice, cit şi­­ fapt deosebit de sem­nificativ în privinţa legăturii nemijlocite dintre creşterea efi­cienţei economice ţi Îmbunătă­ţirea continuă a condiţiilor de viaţă — pentru construirea su­plimentară a circa 160 000 lo­cuinţe noi. Dar, aşa cum sub­linia secretarul general al parti­dului in cuvintarea sa la Plenara C.C. al P.C.R. din 2­3 noiem­brie 1976, cerinţa reducerii con­sumurilor materiale este vala­bilă ţi de deosebită actualitate in toate ramurile producţiei, iar „problema folosirii eficiente a resurselor este o problemă esen­ţială pentru dezvoltarea ţării, pentru asigurarea materiilor prime şi materialelor, pentru desfăşurarea in condiţiuni nor­male a producţiei". De asemenea, un alt eveni­ment de o deosebită însemnătate pentru folosirea cit mai deplină a resurselor, pentru o schimbare radicală a mentalităţii în cerce­tarea ştiinţifică şi tehnologică, a fost Consfătuirea de la C.C. al P.C.R. cu activul de bază din aceste domenii. Prilej cu care secretarul general al partidului a dat o serie de indicaţii extrem de preţioase pentru realizarea unei adevărate revoluţii în gîn­­direa cercetătorilor şi inginerilor tehnologi, pe măsura cerinţelor sporite cărora trebuie să le dea răspuns în acest cincinal al re­voluţiei tehnico-ştiinţifice. Dar, anul 1976 a fost şi un an de mari progrese in viaţa spi­rituală a naţiunii noastre, o pu­ternică ascensiune cunoscînd ac­tivitatea cultural-educativă, de dezvoltare a conştiinţei socia­liste a întregului nostru popor. Infăptuindu-se hotăririle celui de-al Xl-lea Congres al partidu­lui, in anul care s-a Încheiat a avut loc primul Congres al educaţiei politice şi al culturii socialiste, a fost adoptat Progra­mul de măsuri în domeniul muncii ideologice şi cultural­­educative. Din iniţiativa tova­răşului Nicolae Ceauşescu a fost iniţiat Festivalul „Ciitarea României", festival al muncii şi al creaţiei, care se bucură de un larg răsunet şi de o masivă par­ticipare atît a oamenilor mun­cii, cit şi a oamenilor de artă şi cultură, contribuind la afirma­rea largă a valorilor spirituali­tăţii româneşti. Sintetic, întreaga noastră dez­voltare economică şi socială se­ exprimă in creşterea venitului naţional, în cursul anului pe care l-am încheiat, cu 10,5 la sută, pe această bază creîndu-se condiţii pentru noi realizări in ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Astfel, după cum arăta secretarul general al partidului la Plenara C.C. al P.C.R. din 2­3 noiembrie 1978, s-au asigurat fondurile necesare pentru creşterea veniturilor reale ale oamenilor muncii cu 8,4 la sută, ale ţărănimii cu 8,5 la sută ; pe total, veniturile reale ale populaţiei au crescut cu 7,1 la sută pe locuitor, ceea ce corespunde prevederilor pla­nului cincinal. Ca o expresie a grijii deosebite pe care partidul nostru o poartă bunăstării oa­menilor muncii, au fost adoptate măsuri speciale pentru îmbună­tăţirea continuă a aprovizionării populaţiei, întocmindu-se in acest scop programe speciale pentru sporirea şi diversificarea producţiei şi desfacerilor către populaţie de bunuri de consum şi agroalimentare. Ca urmare, in cursul anului trecut volumul produselor vindute populaţiei a fost cu 10.6 la sută mai mare derect în anul 1975, iar la unele produse agroalimentare creşte­rile au fost mult mai mari. Desigur, această încercare de a face bilanţul evenimentelor şi succeselor pe care le-am trăit in anul care s-a încheiat nu poate fi decit sumară şi incom­pletă. Realizările atit de bogate ale acestui prim an al cincina­lului 1970—1980, rezultat al muncii entuziaste a minunatei noastre clase muncitoare, a ţă­rănimii şi intelectualităţii, a tu­turor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, ne dau deplină încredere in forţele poporului nostru, in capacitatea sa de a înfăptui neabătut po­litica internă şi externă a parti­dului şi a statului, demonstrează pe deplin caracterul ştiinţific al acestei politici, justeţea şi realismul prevederilor planului cincinal, a hotărîrilor celui de-al Xl-lea Congres al partidului. N. lonescu CARE S-A ÎNCHEIAT ANUL 1976 A ÎNSEMNAT PENTRU ROMÂNIA: © Creşterea venitului naţional cu circa 10,5 la sută ; © O sporire continuă a producţiei industriale, în­­tr-un ritm înalt, aceasta fiind cu 11,5 la sută mai mare decît în anul 1975 ; © Realizarea peste plan a unei producţii de circa 10 miliarde lei ; © înfăptuirea prevederilor planului anual înainte de termen, cu 5—15 zile, în 25 de judeţe ale ţării; © Creşterea productivităţii muncii şi­ reducerea cheltuielilor materiale, în unele sectoare depăşin­­du-se prevederile planului în acest sens ; © Obţinerea celei mai mari producţii agricole din istoria ţării, în pofida unor condiţii climaterice nu dintre cele mai favorabile ; • îmbunătăţirea simţitoare a aprovizionării popu­laţiei cu produse agroalimentare şi industriale ; © Asigurarea fondurilor necesare pentru creşterea veniturilor reale ale oamenilor muncii cu 6,4 la sută, ale ţărănimii cu 6,5 la sută ;­­ Pe total, creşterea veniturilor reale ale popu­laţiei cu 7,1 la sută pe locuitor, ceea ce corespunde prevederilor planului cincinal ; • înscrierea în nomenclatorul de­­fabricaţie al in­dustriei constructoare de maşini a 2 000 de produse noi sau modernizate, printre care : instalaţia de foraj marin, noi tipuri de cazane cu aburi, autotrenuri fri­gorifice etc., ponderea produselor noi reprezentînd circa 16 la sută din totalul producţiei acestei ramuri cu aport important în pro­movarea progresului tehnic ;­­ Sute de noi obiective şi capacităţi industriale şi agrozootehnice intrate în funcţiune, o bună parte din­tre ele înaintea termenelor planificate. la Foc continuu izvorul metalului Pe platforma fierbinte a ma­relui Combinat siderurgic de la Galaţi s-au aflat la cum­păna dintre ani­i 400 de oa­meni. Toţi aceştia s-au des­părţit de cei dragi urîndu-le tradiţionalul „La mulţi ani !“ cu cîteva ore înainte de mie­zul nopţii spre a urca pe dea­lul Smîrdanului şi a întreţine acea flacără veşnic nestinsă care naşte putere şi forţă pen­tru patrie. La panourile de co­mandă, în faţa convertizoare­lor, adevărate vulcane în con­tinuă erupţie, în faţa drumu­rilor nesfîrşite de role ale la­­minoarelor, la dogoarea furna­lelor, aceşti bărbaţi au asigu­rat prin hărnicia şi devota­mentul lor focul continuu ce­rut de înfăptuirea sarcinii trasate de partid siderurgişti­­lor, aceea de a da patriei cu­ mai mult metal. De altfel, in zecile de mii de tone de fontă, de oţel, de laminate, furnizate de combi­natul gălăţean economiei noas­tre naţionale peste plan in primul an al actualului cin­cinal, sunt înmănunchiate, ca într-un buchet al hărniciei, energia şi entuziasmul oameni­lor din acest important centru siderurgic al ţării. Aşadar, res­­pectind o veche tradiţie şi la cumpăna dintre ani, oamenii de la izvorul metalului au venit Încărcaţi de bucurii, de succese şi izbînzi, hotărîţi In acelaşi timp de a le spori in viitor. Dintre acestea, unele ni se par o adevărată mîndrie nu numai pentru cei care le-au dat viaţă, dar şi pentru În­treaga ţară. De aceea se cu­vine să le amintim aici. In noaptea de 26 spre 27 decem­brie 1976, deci cu trei nopţi înainte de sosirea Anului nou, furnalul nr. 4 „Tinereţea“, cum i se spune acestuia pe platfor­mă deoarece este deservit numai de către tineri, a reali­zat cea de a 1 000 000­ a tonă, cifră care n-a mai fost atinsă de nici un alt furnal din România. In noaptea următoare „veteranii“ de la cel mai „bătrîn“ furnal, căruia nu i s-au făcut niciodată de la intrarea sa în funcţiune, în 1969, reparaţii capitale, au sărbătorit şi ei acelaşi eveni­ment : realizarea unui milion tone fontă într-un an. Şi se mai cuvine reţinut un amă­nunt : prin cele 122 000 tone fontă date peste plan in anul 1976 siderurgiştii gălăţeni au realizat cea mai mare produc­ţie suplimentară obţinută in întreaga istorie a combinatului gălăţean. Dornică să continue tradiţia unor asemenea succese şi în cel de al doilea an al cincinalului revoluţiei tehnico­­ştiinţifice, siderurgiştii gălăţeni au fost la înălţime chiar din prima zi a anului. Primele cantităţi suplimentare de fontă aşezate la temelia altui milion le-au furnizat ortacii maistru­lui Costiuc Iile şi ai primto­­pitorului Vasile Dovlete de la furnalul „Tineretului“. Prin producţia suplimentară de fontă dată in noaptea de revelion de schimbul condus de maistrul Vasile Istrate şi prim-topi­­torul Ion Brătan, si jurna­­liştii de la furnalul 2 au intrat în aceeaşi cadenţă in anul 1977. Datele centrali­zate la dispecerat sunt elocven­te , in prima zi, 280 tone fontă peste plan. Dar, nu numai fumaliştii şi-au început noul an sub auspiciile unor astfel de succese. Oţelarii din schimbul A, condus de inginerul Mihai Pleşanu au furnizat 400 de tone producţie suplimentară in prima zi. Gălăţenii care la miezul nopţii au ieşit pe bal­coane să intimpine noul an şi şi-au aruncat privirile spre dealul Smîrdanului, acolo unde se află izvorul metalului, au văzut cerul parcă luminat de un fel de auroră boreală. Era aureola cupelor cu oţel in­candescent, a cupelor cu care cel mai vîrstnic oțelar, Gh. ■­­­ 1­1 ,,încheiem primul an al cincinalului 1976-1980 cu remarcabile succese in realizarea hatâririlor Congresului al Xl-lea, a Programului partidului de fâurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a ţârii spre comunism“ (Din Mesajul de Anul Nou adresat întregului nostru popor de tovarășul NICOLAS CEAUȘESCU) 1977. PRIMELE FAPTE ALE MUNCII Furtună, ii ura „La mulţi ani !“ celui mai tinăr oţelar, Gh. Ba­­ranga, care n-a împlinit decit 24 de ani. Aşadar, la furnale, la oţelă­­rie, la laminoare peste tot, in locurile fierbinţi de muncă de pe platforma siderurgică de la Gălaţi, urarea de mai mult, de mai bine, s-a transformat pe loc, prin voinţa şi hărnicia oamenilor în faptă, in produc­ţie suplimentară. In limbajul lapidar al cifrelor această primă zi a lui 1977 a însemnat 280 de tone fontă, 400 tone oţel, 170 tone tablă, 360 tone şleburi etc. Viorel Chiurtu­ rilor, obţinerii, de noi soiuri şi hibrizi de mare randament. Ga­roafele vor beneficia de o su­prafaţă dublă, cu o producţie de aproape trei ori mai mare ca în 1976, cînd s-au produs 700 000 de flori. Le cer tot mai mult viaţa, oamenii, cu bucuriile lor continue“. Ion Becheru In sere, vară permanentă Frigul de afară coborîse lichi- I dul din termometre la minus 14°. In interiorul palat ni'.’i de sticlă al serelor de la nordul Craiovei un grup de mecanici veghează, atit I ziua cit şi noaptea, ca tempera­tura să nu scadă sub plus 20°. Pe reţeaua de apă alţi mecanici ţin conductele sub presiune pentru a fi gata oricînd să pulverizeze in pavilioanele fiecărei ferme apa necesară plantelor. Aici, pe cele 200 de ha. ale întreprinderii a­­gricole de stat ,,Sere“-Craiova se află nu mai puţin de 7 mi­lioane de plante , fire de legu­me şi flori in plină vegetaţie. Cresc aici tomate, ardei, castra­veţi, salată şi garoafe multico­lore. In sera inmultitor „schim­bul" aşteaptă Încă un ghivece de plastic să-şi ia locul definitiv in pavilioanele fermelor de produc­ţie. „In noaptea de Anul Nou a fost ger mare in zona noastră — ne spune Aurică Purcărea, mecanic de serviciu in ferma nr. 7 condusă de Inginera Ecate­­rina Florescu. Am deschis ven­­tilele la maximum ca să asigu­răm temperatura necesară cultu­rilor de legume. Ştiţi, eu lucrez aici ca mecanic, dar sunt din sa­tul Şitoaia, comuna Almăj, aici la doi paşi de sere. Sunt sate de grădinari cunoscuţi pină peste munţi. Acum, că avem sere în română, suntem­ cunoscuţi şi pes­te hotare. Şi ceilalţi lucrători , mecanici, tractorişti, legumicul-­­tori, fitosanitari, sunt tot de pe aici de la Işalniţa, Almaj, Coţo­­fenii din Faţă, oameni care ştiu să cultive legume aproape din leagăn şi le e dragă munca a­­ceasta“­Intr-adevăr, Ilie Oprea, meca­nic la ferma nr. 9, Dumitru Stu­­paru de la ferma nr. 8, sunt toţi grădinari din tată un fiu, din a­­ceastă zonă, şi veghează cu grijă părintească la menţinerea „focu­lui continuu“ al vieţii sutelor de mii de lujeri verzi din pavilioa­nele de sticlă ale acestor grădini de vară permanentă. Galbenul florilor de tomate şi de castra­veţi, albul florilor de ardei, poli­cromia garoafelor, ciorchinii bă­­tind în roşu ai tomatelor în curs de maturizare, sunt o dovadă că oamenii verii permanente de la cea mai mare seră din ţară se află la posturile lor şi lucrează cu nedezminţită hărnicie. „In acest an — ne spune ingi­nerul Vasile Sandu, directorul întreprinderii — vom introduce in cultură noi sorturi de tomate realizate in colaborare cu cerce­tătorii de la Staţiunea legumico­lă Işalniţa, mai productive şi a­­daptate condiţiilor locale de sol şi climă. Serele se vor extinde pe o suprafaţă de încă patru hectare în condiţiile unui grad înalt de automatizare, noile suprafeţe fiind rezervate în exclusivitate producţiei de seminţe, cercetă­ tr România liberă" „începem anul 1977 cu hotârlrea fermă de a înfăptui neabătut planul dezvoltării economico-sociale a ţării, de a asigura, în conti­nuare, progresul In ritm rapid al industriei şi agriculturii, al întregii economii naţionale"* (Din Mesajul de Anul Nou adresat introgului nostru popor de tovarăşul NICOLAS CEAUŞESCU) ANUL CARE A ÎNCEPUT 1977 se anunţă ca un an deose­bit de bogat în semnificaţii, pe toate planurile vieţii noastre materiale şi spirituale. In acest an va avea loc Conferinţa Naţio­nală a Partidului care va dez­bate probleme de importanţă deosebită pentru înfăptuirea hotărîrilor Congresului al XI-lea; vom sărbători centenarul Inde­pendenţei de stat; se va desfă­şura primul festival naţional „Cintarea României“, o serie de mari reuniuni naţionale — Con­gresul cooperativelor agricole de producţie, primul Congres al consiliilor oamenilor muncii — vor aborda pe larg problemele fundamentale ale dezvoltării in­dustriei şi agriculturii; se va trece, in conformitate cu hotări­rile Congresului al Xl-lea, la În­făptuirea reducerii treptate a săptămînii de lucru, va începe realizarea­­ măsurilor de majo­rare a retribuţiei oamenilor muncii prevăzute pentru actua­lul cincinal. Am intrat in acest an cu un bilanţ remarcabil de realizări in toate domeniile de activitate. Dar, aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu in,­cuvintarea rostită la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din 27—23 decembrie 1976, pentru reali­zarea deplină a planului de dez­voltare economico-socială pe care ni l-am propus pentru acest cincinal, anul ,1977 are un rol hotărîtor și trebuie să facem totul pentru a-l încheia cu succese cit mai mari. Cifrele din caseta alăturată sunt concludente pentru sarcinile care ne stau în faţă in acest al doilea an al cincinalului revolu­ţiei tehnico-ştiinţifice şi nu vom mai insista asupra lor. Vom încerca să subliniem, în rindurile care urmează, acele aspecte calitative noi, definitorii pentru 1977, care au un rol hotărîtor în îndepli­nirea sarcinilor respective, in realizarea cu succes a Întregului cincinal, in Mesajul pe care secretarul general al partidului, președintele Republicii Socialiste România l-a adresat cu prilejul Anului Nou, cuvîntare pe care am ascultat-o cu emoţie fiecare dintre noi, se arăta că în centrul întregii activităţi va trebui pusă ridicarea nivelului tehnic şi cali­tativ al producţiei, creşterea pu­ternică a eficienţei economice. Căile pe care va trebui acţionat pentru atingerea acestor dezide­rate sîrtt cunoscute, importantele documente de partid şi de stat date publicităţii in anul trecut definindu-le cu claritate. Este nevoie ca in fiecare sec­tor al economiei să se acorde o atenţie sporită asimilării şi in­troducerii rapide în producţie a rezultatelor cercetărilor ştiinţi­fice, a noilor tehnologii şi a produselor cu caracteristici teh­­nico-calitative şi economice su­perioare. Tuturor oamenilor muncii li se cere să acţioneze cu spirit de abnegaţie şi înaltă răs­pundere pentru transpunerea în viaţă a măsurilor de micşorare a cheltuielilor de producţie. Redu­cerea consumurilor de materii prime şi materiale, sporirea pro­ductivităţii muncii, sunt elemen­te esenţiale pentru sporirea mai accentuată a venitului net, a În­tregii avuţii naţionale. In domeniul investiţiilor, in anul 1977 vor trebui culese roadele acţiunii demarate anul trecut, de micşorare a costurilor şi a consumurilor materiale. Realizarea economiilor de peste 10 milioane tone ciment, peste 1,5 milioane tone oţel, de sute de mii de tone de diverse materiale pe care va trebui să le obţinem impun în cursul anului 1977 eforturi susţinute in domeniile amintite. De modul cum se va acţiona In prima jumătate a acestui an pentru găsirea solu­ţiilor celor mai adecvate depind direct rezultatele anilor care urmează. Şi cit de importantă este pentru fiecare dintre noi transpunerea in practică a celor arătate mai sus o dovedesc două cifre : pe această bază se pot aloca suplimentar, pină in 1980, circa 10 miliarde lei pentru creșterea mai accentuată a veni­turilor oamenilor muncii, se pot construi in plus încă circa 160 000 noi locuinţe; să mai a­­dăugăm la acestea, posibilităţile suplimentare de dezvoltare a unor sectoare, de începere a noi investiţii, deci de producţii peste cele planificate iniţial. Anul 1977 ridică importante sarcini şi pentru cei care lucrea­ză in agricultură. S-a dovedit, încă o dată, in anul trecut că dispunem de mijloacele necesare — tehnice şi umane — pentru a îndeplini în bune condiţiuni pre­vederile cincinalului şi in agri­culturi. Faptul că in condiţii climaterice nu prea bune am obţinut cele mai mari recolte din istoria ţării trebuie să con­stituie un indemn pentru toţi cei care lucrează în acest impor­tant sector, de a ridica la­ cote superioare eficiența muncii de­puse. Recentele măsuri adoptate de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. in domeniul zootehniei, măsurile stabilite pentru pomicultură, și silvi­cultură, noile regii — cea privind organizarea producţiei de legume şi cartofi precum şi valorificarea legumelor, cartofi­lor şi fructelor, cea referitoare la retribuirea muncii în unită­ţile agricole cooperatiste — resursele ce pot fi valorificate in ceea ce priveşte calitatea solurilor de dominţă, densitatea culturilor etc., svit de natură să conducă nu numai la realizarea, dar şi la depăşirea prevederilor de plan. Există, desigur, multe alte aspecte care ar merita menţio­nate în legătură cu dezvoltarea economico-socială a României in acest an. Ne-am putea opri asu­pra datoriei ce revine fiecărui colectiv de muncă de a depăşi prevederile de plan la produsele care valorifică superior resur­sele de materii prime şi mate­riale, au un grad ridicat de pre­lucrare, sunt solicitate pe piaţa internă şi externă. Ar trebui subliniată importanţa pe care o prezintă folosirea mai bună a maşinilor şi utilajelor, a supra­feţelor de producţie, realizarea ritmică a producţiei, organizarea mai bună a producţiei şi a muncii. Ar merita, desigur, reamintit faptul că, in actuala conjunctură energetică mondială, măsurile de economisire a ener­giei şi combustibililor, de valori­ficare superioară a petrolului şi gazelor capătă noi valenţe. Bine­înţeles că nu pot lipsi din tre­cerea în revistă a problemelor economice majore ale anului in curs sarcinile ce revin in dome­niul comerţului exterior. Pentru că, însă, nu­ putem epuiza in rindurile de laţi mul­titudinea de aspecte caracteris­tice vieţii noastre economico­­sociale din anul in care abia am păşit, ne vom mulţumi să subli­niem in final, două aspecte care trebuie să figureze permanent in atenţia generală. Pe de o parte, este vorba de felul in care va trebui să se desfăşoare Întrecerea între colectivele de muncă din toate sectoarele de activitate. Aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta Consfătuire de lucru de la C.C. al P.C.R. nu este suficient să se ia unele ini­ţiative şi să se lanseze chemări la întrecere. Prin concretizarea obiectivelor Întrecerii pe unităţi economice, de cercetare, învâ­­ţămînt, precum şi pe unităţi teritoriale, pe ramuri de activi­tate, se vor putea îndrepta efor­turile maselor de oameni ai muncii spre obiectivele priori­tare, spre realizarea acelor pro­duse de care economia are nevoie şi pentru care există asi­gurată baza materială. Pe de altă parte, este vorba de rolul tot mai activ pe care organele de partid şi de stat, la toata nivelele, trebuie sâ-l joace in soluţionarea problemelor pe care la ridică producţia şi viaţa, prin urmărirea zi de zi, săptămina de săptămină, a realizării măsurilor stabilite, prin­ intervenţie la timp şi eficient acolo unde se constată neajunsuri, prin desfă­şurarea majorităţii activităţii acolo unde se hotărăşte soarta producţiei. Această activitate multilaterală a comuniştilor, a organizaţiilor de partid şi de stat, a organelor statului nostru socialist, oferă garanţia că rezul­tatele muncii entuziaste a tuturor oamenilor muncii — muncitori, ţărani, intelectuali — vor fi pe măsura eforturilor făcute, a condiţiilor create in România anului 1977. Marian Dumitrescu ANUL 1977 ÎNSEAMNĂ PENTRU ROMÂNIA: © O creştere a venitului naţional cu 11,3 la sută faţă de anul 1976 ; © Realizarea unei producţii globale industriale de 734,5 miliarde lei, cu 10,5 la sută mai mare decît cea obţinută în 1976 ; © Ridicarea productivităţii muncii în industria re­publicană, faţă de anul 1976, cu 9,2 la sută ; © Un volum total al investiţiilor în economia na­ţională de peste 180 miliarde lei, adică aproape cu 17 la sută mai mult decît în 1976 ; © Punerea în funcţiune a 550 de capacităţi de pro­ducţie, industriale şi agrozootehnice, mai impor­tante ; 9 Cel puţin 750 de obiective principale de cerce­tare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică executate ; 9 6 860 000 oameni — numărul personalului în an­samblul economiei naţionale ; © Realizarea unei producţii de cereale de 21 165 000 tone ; © O suprafaţă agricolă irigată în cultură de 2 000 000 hectare, din care arabilă 1 930 000 hectare ; © împădurirea integrală a 49 000 hectare, din care 65—70 la sută cu specii răşinoase ; © Sporirea veniturilor totale reale ale populaţiei cu 5,9—6,3 la sută pe un locuitor; © Majorarea retribuţiei tarifare, retribuţia medie nominală lunară ajungînd la 2 094 lei ; reducerea săp­tămînii de lucru ; © 192 000 de apartamente noi ; © Darea în folosinţă a 10 000 locuri în creşe şi a circa 25 000 locuri în grădiniţe, 2 809 săli de clasă, aproape 35 000 locuri în internate şi 8 500 locuri în cămine pentru învățămîntul superior ; - Extinderea capacității în centralele telefonice automate locale cu 88 000 linii și racordarea a noi lo­calități la telefonia interurbană automatizată. „Drum Ora 23:59. Scrîşnind din sa­­boţii roţilor, acceleratul 507 opreşte pe peron. Doi oameni cu genţi in mină se desprind din semiintunericul gării apro­­piindu-se de cabina locomotivei. Sunt mecanicii Constantin şi Mihai Spătaru. Nu, nu sunt fraţi. Nici măcar nu se Înru­desc. Primul este de prin păr­ţile Dorohoiului, iar celălalt dintr-o comună apropiată. De cîţiva ani s-au împrietenit şi lu­crează în aceeaşi echipă aici, la Depoul C.F.R. Bacău. Acum, la cumpăna dintre ani, ei trebuie să preia, pentru a conduce mai departe, spre meleagurile Ţării de Sus, garnitura adusă pină aici de mecanicii Eugen Stă­­nescu şi Dumitru Năftănăilă de la Depoul din Ploieşti. Pentru aceasta nu au la dispoziţie de­cit un minut. Un singur minut. La experienţa lui Mihai, destui însă, pentru a aprecia dintr-o singură ochire starea locomoti­vei, pentru a verifica in sala maşinilor funcţionarea motoare­lor şi a agregatelor, pentru a controla cu atenţie presiunea apei şi aerului. In acest timp, mecanicul principal, nea Costică cum ii spune ajutorul său, pri­meşte de la cel pe care ii schimbă ultimele relaţii in le­gătură cu comportarea pe parcurs a locomotivei şi a tre­nului remorcat­. Nu, nu este o simplă formalitate. Fiecare din­tre aceste elemente are o im­portanţă hotăritoare pentru buna desfăşurare a transporturilor, pentru siguranţa circulaţiei. Iar faptul că in 1976 ei au acordat maximă atenţie a făcut să nu înregistreze nici un „eveniment“. Un cuvint simplu, banal în aparenţă, dar in realitate în­cărcat de atitea sensuri ma­ bun­of­ ­ore, înseamnă că, de-a lungul întregului an, toate locomotivele conduse, toate trenurile remor­cate de ei, au circulat în con­diţii ireproşabile, de deplină si­guranţă, nu s-au defectat, nu au avut nici o întîrziere. Şi a­­ceasta reprezintă enorm pentru viaţa şi integritatea oamenilor, a mărfurilor transportate, pen­tru economia naţională. E ceea ce îşi doresc în aceste clipe şi pentru noul an nu numai ei ci şi mecanicii Laurenţiu Farkaş şi Martin Demşa de care toc­mai s-au despărţit. La aceeaşi oră, de pe o linie alăturată, vor pleca şi ei la drum, dar in sens opus, spre inima ţării. Cele cî­teva zeci de vagoane remor­cate de Dieselul pe care tocmai l-au luat in primire poartă cele mai diferite poveri, toate pro­duse ale industriei de pe aceste meleaguri: cheresteaua păduri­lor Sucevei, ţiţeiul adîncurilor, ingrăşămintele Roznovului, ci­mentul Bicazului, ţevile Ro­manului. Sunt mărfuri care trebuie să ajungă la inde­­mnia beneficiarilor la timp şi în condiţii de deplină siguranţă. Dar, plecările se scurg. Două semnale puternice ţîşnesc spre înălţimile oraşului. Odată cu plecarea in cursă a celor două echipe de mecanici, ele vestesc scurgerea ultimelor clipe ale lui 1976, sosirea unui an nou. Sint clipe cînd gindurile celor dragi de acasă, ale nenumăraţilor cu­noscuţi, prieteni şi tovarăşi de muncă se îndreaptă spre aceşti vrednici şi neobosiţi cărăuşi ai drumurilor de fier, adresîndu-le tradiţionala, dar atît de scumpa urare „Drum bun“ ! Const. Azoiţii Corespondenţii noştri ne-au transmis ieri: HUNEDOARA (coresp. R.I.­­ I. Cojocaru). Colectivul de muncă de la COMBINATUL SIDERURGIC DIN HUNE­DOARA a încheiat prima zi din noul an cu un succes de prestigiu care echivalează cu cele mai înalte cote ale mun­cii din această cetate a meta­lului. In primele 24 de ore din cel de al doilea an al cinci­nalului, aici s-au dat peste plan 207 tone cocs şi minereu aglomerat, 485 tone oţel şi fontă, aproape 600 tone lami­nate de diverse tiruri şi alte produse siderurgice. Cele mai valoroase rezultate s-au înre­gistrat la oţelăria Martin nr. 2 şi la furnalele de mare capa­citate. Dar, mai important este faptul că toate sectoarele de bază din acest important com­binat şi-au depăşit planul. Şi încă un amănunt demn de sub­liniat. In primele două schim­buri de ieri s-au obţinut re­zultate superioare faţă de per­formanţele din prima zi a anului. Este un fapt care con­firmă că siderurgiştii hunedo­­reni sînt hotărîţi să fie şi în noul an animatori şi fruntaşi în întrecerea din siderurgia ro­mânească. PITEŞTI (coresp. R.I.­­ D. Bujdoiu). PETROCHIMIŞTII PITEŞTENI care au serbat primele zile ale noului an prin muncă in faţa retortelor şi in­stalaţiilor de mare complexi­tate raportează şi primele suc­cese: depăşirea graficelor de producţie cu 44 tone polieti­lenă de înaltă presiune, 10 tone polietilenă de mare densitate, 6 tone butadienă, 70 tone frac­ţie C-4 şi 20 tone monoetilen­­glicol. In acelaşi timp, vecinii lor au realizat pe platforma COMBINATULUI CHIMIC DIN RIMNICU VILCEA, peste pre­vederile de plan, 48 tone oxo­­alcooli, 600 kg lindan, 42 tone acid clorhidric şi alte produse chimice, iar petroliştii din ca­drul TRUSTULUI PETROLU­LUI PITEŞTI, unitate care îşi desfăşoară activitatea pe raza a patru judeţe — Argeş, Vil­­cea, Olt şi Dîmboviţa — rapor­tează obţinerea în mod supli­mentar in aceste două zile a 20 tone gazolină, 40 tone etan, 200 000 metri cubi gaze de sondă utilizabile, forarea supli­mentară a peste 400 metri li­niari şi începerea lucrărilor de foraj la două sonde de mare adîncime. SLATINA (coresp. R.I. — D. Bujdoiu). ALUMINIŞTII SLATINENI care au preluat ştafeta noului an la vatra cup­toarelor nestinse avind o zestre de 1 500 tone aluminiu realizat suplimentar în anul 1976 şi peste 7 000 tone aluminiu livrat la export în plus faţă de sarci­nile contractuale, au obţinut o dată cu primele sul­e ale noului an şi primele succese: 10 tone aluminiu, produs suplimentar de către schimbul de onoare al, revelionului si 20 tone alumi­niu primar şi alte aliaje din aluminiu realizate in plus in primele două zile ale noului an. CÎMPULUNG MUSCEL (co­resp. R. I. — D. Bujdoiu). În anul abia încheiat CIMENTIŞ­­TII MUSCELENI au atins cei mai înalţi parametri productivi ai tînărului combinat de lianţi, producind si livrînd şantiere­lor de construcţii ale tării 37 000 tone ciment peste sarcinile de plan. Tradiţia bunelor rezultate continuă şi în acest început de an. Echipele de lucru şi schim­bul din noaptea revelionului au realizat şi raportat primele can­tităţi suplimentare obţinute pe acest an , 100 tone ciment şi 100 tone clinker iar în zilele de 1 şi 2 ianuarie s-a înregistrat o producţie totală superioară în comparaţie cu ultimele zile ale anului trecut. Lucrătorii SCHELELOR DE FORAJ-EXTRACŢIE DIN PRA­HOVA, DÎMBOVIŢA ŞI BU­ZĂU — sector unde activita­tea productivă se desfăşoară fără întrerupere, cu acelaşi potenţial tehnic şi uman, au înregistrat, în primele două zile ale noului an, un plus de 150 metri foraţi şi o cantitate de hidrocarburi — materia primă necesară în flu­xul tehnologic continuu pe o zi al rafinăriei din Cîmpina. La rin­­dul lor, PETROLIŞTII RAFI­NĂRIILOR DIN PLOIEŞTI, BRAZI SI TELEAJEN au În­scris in grafice­le de producţie primele 6 000 de tone derivate din titei, realizate, în plus, în condiţiile valorificării superi­oare a materiilor prime, a re­ducerii cheltuielilor planificate

Next