România Liberă, ianuarie 1977 (Anul 35, nr. 10012-10036)
1977-01-03 / nr. 10012
. ........ Pagina a 2-a—3 ianuarie 1977 ANUL Primul an al cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice a fost un an bogat în evenimente însemnate pentru viaţa poporului nostru, pentru întregul său progres multilateral, un an cu numeroase rezultate bune în muncă,in dezvoltarea economică şi socială a ţării, în creşterea nivelului de trai al oamenilor muncii, cu remarcabile succese în realizarea hotărîrilor Congresului al XI-lea, a Programului partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a ţării spre comunism. Producţia industrială a ţării a continuat să crească în ritmuri înalte, fiind mai mare cu 11,5 la sută faţă de cea din anul precedent. Semnificativ pentru calitatea acestui rezultat, pentru eforturile depuse de oamenii muncii in cadrul întrecerii socialiste pentru îndeplinirea exemplară şi depăşirea sarcinilor de producţie, este faptul că, prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socială al anului pe care l-am încheiat, era prevăzută o creştere de 10,2 la sută a producţiei industriale. Dar, această diferenţă de 1,3 procente se materializează intr-o producţie suplimentară de circa 1n miliarde lei De altfel, in ultimele două săptămini ale anului, presa a consemnat frecvent îndeplinirea înainte de termen a planului anual de către diferite judeţe ale ţării , in total un număr de 25 de judeţe, printre care şi municipiul Bucureşti, au realizat planul cu 5—15 zile înainte de sfîrşitul anului. Rezultate bune aprecia secretarul general al partidului nostru la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R din 27 —28 decembrie, s-au obţinut şi in creşterea productivităţii muncii, în reducerea cheltuielilor materiale, în ridicarea eficienţei economice, multe judeţe avind şi în această privinţă rezultate superioare celor prevăzute prin plan. In agricultură, ramură de o deosebită importanţă pentru economia românească, deşi nu au fost condiţii climatice dintre cele mai favorabile, ca urmare a eforturilor făcute de statul nostru pentru continua dezvoltare şi modernizare a bazei sale tehnico-materiale, a desfăşurării în bune condiţiuni a lucrărilor agricole, am obţinut creşterea simţitoare a producţiei, cea mai mare din istoria ţării. Desigur, toate aceste rezultate pe care le-am consemnat cu deosebită satisfacţie demonstrează că dispunem încă de rezerve mari care îşi aşteaptă valorificarea, că avem toate condiţiile pentru a îndeplini cu succes prevederile cincinalului, pentru a asigura creşterea eficienţei economice in toate sectoarele activităţii productive. De altfel, problema reducerii, cheltuielilor de producţie, a economisirii resurselor materiale a stat in mod deosebit in atenţia partidului nostru, a secretarului său general. In anul care a trecut, în cursul unui rodnic dialog de lucru, desfăşurat atit în cadrul Consfătuirii de lucru cu activul din construcţii-montaj, cit şi prin vizite pe diferite şantiere sau la expoziţii în care au fost prezentate noi materiale, soluţii şi tehnologii de construcţie, secretarul general al partidului a analizat în profunzime situaţia în acest domeniu, a dat indicaţii concrete, deosebit de preţioase, pentru îndeplinirea sarcinii de reducere cu 30 la sută a consumurilor materiale şi costului investiţiilor. De altfel, după cum spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din 27—28 decembrie, pe baza rezultatelor dobîndite în reproiectarea unor materiale de construcţii, în stabilirea de noi tehnologii, în proiectarea lucrărilor de construcţii-montaj, prin reduceri de consumuri materiale de circa 30 la sută, se vor obţine, la nivelul cincinalului, economii în valoare de 85—90 miliarde lei. Evident, fondurile şi materialele obţinute vor fi destinate pentru realizarea altor obiective economice, cit şi fapt deosebit de semnificativ în privinţa legăturii nemijlocite dintre creşterea eficienţei economice ţi Îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de viaţă — pentru construirea suplimentară a circa 160 000 locuinţe noi. Dar, aşa cum sublinia secretarul general al partidului in cuvintarea sa la Plenara C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie 1976, cerinţa reducerii consumurilor materiale este valabilă ţi de deosebită actualitate in toate ramurile producţiei, iar „problema folosirii eficiente a resurselor este o problemă esenţială pentru dezvoltarea ţării, pentru asigurarea materiilor prime şi materialelor, pentru desfăşurarea in condiţiuni normale a producţiei". De asemenea, un alt eveniment de o deosebită însemnătate pentru folosirea cit mai deplină a resurselor, pentru o schimbare radicală a mentalităţii în cercetarea ştiinţifică şi tehnologică, a fost Consfătuirea de la C.C. al P.C.R. cu activul de bază din aceste domenii. Prilej cu care secretarul general al partidului a dat o serie de indicaţii extrem de preţioase pentru realizarea unei adevărate revoluţii în gîndirea cercetătorilor şi inginerilor tehnologi, pe măsura cerinţelor sporite cărora trebuie să le dea răspuns în acest cincinal al revoluţiei tehnico-ştiinţifice. Dar, anul 1976 a fost şi un an de mari progrese in viaţa spirituală a naţiunii noastre, o puternică ascensiune cunoscînd activitatea cultural-educativă, de dezvoltare a conştiinţei socialiste a întregului nostru popor. Infăptuindu-se hotăririle celui de-al Xl-lea Congres al partidului, in anul care s-a Încheiat a avut loc primul Congres al educaţiei politice şi al culturii socialiste, a fost adoptat Programul de măsuri în domeniul muncii ideologice şi culturaleducative. Din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu a fost iniţiat Festivalul „Ciitarea României", festival al muncii şi al creaţiei, care se bucură de un larg răsunet şi de o masivă participare atît a oamenilor muncii, cit şi a oamenilor de artă şi cultură, contribuind la afirmarea largă a valorilor spiritualităţii româneşti. Sintetic, întreaga noastră dezvoltare economică şi socială se exprimă in creşterea venitului naţional, în cursul anului pe care l-am încheiat, cu 10,5 la sută, pe această bază creîndu-se condiţii pentru noi realizări in ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Astfel, după cum arăta secretarul general al partidului la Plenara C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie 1978, s-au asigurat fondurile necesare pentru creşterea veniturilor reale ale oamenilor muncii cu 8,4 la sută, ale ţărănimii cu 8,5 la sută ; pe total, veniturile reale ale populaţiei au crescut cu 7,1 la sută pe locuitor, ceea ce corespunde prevederilor planului cincinal. Ca o expresie a grijii deosebite pe care partidul nostru o poartă bunăstării oamenilor muncii, au fost adoptate măsuri speciale pentru îmbunătăţirea continuă a aprovizionării populaţiei, întocmindu-se in acest scop programe speciale pentru sporirea şi diversificarea producţiei şi desfacerilor către populaţie de bunuri de consum şi agroalimentare. Ca urmare, in cursul anului trecut volumul produselor vindute populaţiei a fost cu 10.6 la sută mai mare derect în anul 1975, iar la unele produse agroalimentare creşterile au fost mult mai mari. Desigur, această încercare de a face bilanţul evenimentelor şi succeselor pe care le-am trăit in anul care s-a încheiat nu poate fi decit sumară şi incompletă. Realizările atit de bogate ale acestui prim an al cincinalului 1970—1980, rezultat al muncii entuziaste a minunatei noastre clase muncitoare, a ţărănimii şi intelectualităţii, a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, ne dau deplină încredere in forţele poporului nostru, in capacitatea sa de a înfăptui neabătut politica internă şi externă a partidului şi a statului, demonstrează pe deplin caracterul ştiinţific al acestei politici, justeţea şi realismul prevederilor planului cincinal, a hotărîrilor celui de-al Xl-lea Congres al partidului. N. lonescu CARE S-A ÎNCHEIAT ANUL 1976 A ÎNSEMNAT PENTRU ROMÂNIA: © Creşterea venitului naţional cu circa 10,5 la sută ; © O sporire continuă a producţiei industriale, într-un ritm înalt, aceasta fiind cu 11,5 la sută mai mare decît în anul 1975 ; © Realizarea peste plan a unei producţii de circa 10 miliarde lei ; © înfăptuirea prevederilor planului anual înainte de termen, cu 5—15 zile, în 25 de judeţe ale ţării; © Creşterea productivităţii muncii şi reducerea cheltuielilor materiale, în unele sectoare depăşindu-se prevederile planului în acest sens ; © Obţinerea celei mai mari producţii agricole din istoria ţării, în pofida unor condiţii climaterice nu dintre cele mai favorabile ; • îmbunătăţirea simţitoare a aprovizionării populaţiei cu produse agroalimentare şi industriale ; © Asigurarea fondurilor necesare pentru creşterea veniturilor reale ale oamenilor muncii cu 6,4 la sută, ale ţărănimii cu 6,5 la sută ; Pe total, creşterea veniturilor reale ale populaţiei cu 7,1 la sută pe locuitor, ceea ce corespunde prevederilor planului cincinal ; • înscrierea în nomenclatorul defabricaţie al industriei constructoare de maşini a 2 000 de produse noi sau modernizate, printre care : instalaţia de foraj marin, noi tipuri de cazane cu aburi, autotrenuri frigorifice etc., ponderea produselor noi reprezentînd circa 16 la sută din totalul producţiei acestei ramuri cu aport important în promovarea progresului tehnic ; Sute de noi obiective şi capacităţi industriale şi agrozootehnice intrate în funcţiune, o bună parte dintre ele înaintea termenelor planificate. la Foc continuu izvorul metalului Pe platforma fierbinte a marelui Combinat siderurgic de la Galaţi s-au aflat la cumpăna dintre anii 400 de oameni. Toţi aceştia s-au despărţit de cei dragi urîndu-le tradiţionalul „La mulţi ani !“ cu cîteva ore înainte de miezul nopţii spre a urca pe dealul Smîrdanului şi a întreţine acea flacără veşnic nestinsă care naşte putere şi forţă pentru patrie. La panourile de comandă, în faţa convertizoarelor, adevărate vulcane în continuă erupţie, în faţa drumurilor nesfîrşite de role ale laminoarelor, la dogoarea furnalelor, aceşti bărbaţi au asigurat prin hărnicia şi devotamentul lor focul continuu cerut de înfăptuirea sarcinii trasate de partid siderurgiştilor, aceea de a da patriei cu mai mult metal. De altfel, in zecile de mii de tone de fontă, de oţel, de laminate, furnizate de combinatul gălăţean economiei noastre naţionale peste plan in primul an al actualului cincinal, sunt înmănunchiate, ca într-un buchet al hărniciei, energia şi entuziasmul oamenilor din acest important centru siderurgic al ţării. Aşadar, respectind o veche tradiţie şi la cumpăna dintre ani, oamenii de la izvorul metalului au venit Încărcaţi de bucurii, de succese şi izbînzi, hotărîţi In acelaşi timp de a le spori in viitor. Dintre acestea, unele ni se par o adevărată mîndrie nu numai pentru cei care le-au dat viaţă, dar şi pentru Întreaga ţară. De aceea se cuvine să le amintim aici. In noaptea de 26 spre 27 decembrie 1976, deci cu trei nopţi înainte de sosirea Anului nou, furnalul nr. 4 „Tinereţea“, cum i se spune acestuia pe platformă deoarece este deservit numai de către tineri, a realizat cea de a 1 000 000 a tonă, cifră care n-a mai fost atinsă de nici un alt furnal din România. In noaptea următoare „veteranii“ de la cel mai „bătrîn“ furnal, căruia nu i s-au făcut niciodată de la intrarea sa în funcţiune, în 1969, reparaţii capitale, au sărbătorit şi ei acelaşi eveniment : realizarea unui milion tone fontă într-un an. Şi se mai cuvine reţinut un amănunt : prin cele 122 000 tone fontă date peste plan in anul 1976 siderurgiştii gălăţeni au realizat cea mai mare producţie suplimentară obţinută in întreaga istorie a combinatului gălăţean. Dornică să continue tradiţia unor asemenea succese şi în cel de al doilea an al cincinalului revoluţiei tehnicoştiinţifice, siderurgiştii gălăţeni au fost la înălţime chiar din prima zi a anului. Primele cantităţi suplimentare de fontă aşezate la temelia altui milion le-au furnizat ortacii maistrului Costiuc Iile şi ai primtopitorului Vasile Dovlete de la furnalul „Tineretului“. Prin producţia suplimentară de fontă dată in noaptea de revelion de schimbul condus de maistrul Vasile Istrate şi prim-topitorul Ion Brătan, si jurnaliştii de la furnalul 2 au intrat în aceeaşi cadenţă in anul 1977. Datele centralizate la dispecerat sunt elocvente , in prima zi, 280 tone fontă peste plan. Dar, nu numai fumaliştii şi-au început noul an sub auspiciile unor astfel de succese. Oţelarii din schimbul A, condus de inginerul Mihai Pleşanu au furnizat 400 de tone producţie suplimentară in prima zi. Gălăţenii care la miezul nopţii au ieşit pe balcoane să intimpine noul an şi şi-au aruncat privirile spre dealul Smîrdanului, acolo unde se află izvorul metalului, au văzut cerul parcă luminat de un fel de auroră boreală. Era aureola cupelor cu oţel incandescent, a cupelor cu care cel mai vîrstnic oțelar, Gh. ■ 11 ,,încheiem primul an al cincinalului 1976-1980 cu remarcabile succese in realizarea hatâririlor Congresului al Xl-lea, a Programului partidului de fâurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a ţârii spre comunism“ (Din Mesajul de Anul Nou adresat întregului nostru popor de tovarășul NICOLAS CEAUȘESCU) 1977. PRIMELE FAPTE ALE MUNCII Furtună, ii ura „La mulţi ani !“ celui mai tinăr oţelar, Gh. Baranga, care n-a împlinit decit 24 de ani. Aşadar, la furnale, la oţelărie, la laminoare peste tot, in locurile fierbinţi de muncă de pe platforma siderurgică de la Gălaţi, urarea de mai mult, de mai bine, s-a transformat pe loc, prin voinţa şi hărnicia oamenilor în faptă, in producţie suplimentară. In limbajul lapidar al cifrelor această primă zi a lui 1977 a însemnat 280 de tone fontă, 400 tone oţel, 170 tone tablă, 360 tone şleburi etc. Viorel Chiurtu rilor, obţinerii, de noi soiuri şi hibrizi de mare randament. Garoafele vor beneficia de o suprafaţă dublă, cu o producţie de aproape trei ori mai mare ca în 1976, cînd s-au produs 700 000 de flori. Le cer tot mai mult viaţa, oamenii, cu bucuriile lor continue“. Ion Becheru In sere, vară permanentă Frigul de afară coborîse lichi- I dul din termometre la minus 14°. In interiorul palat ni'.’i de sticlă al serelor de la nordul Craiovei un grup de mecanici veghează, atit I ziua cit şi noaptea, ca temperatura să nu scadă sub plus 20°. Pe reţeaua de apă alţi mecanici ţin conductele sub presiune pentru a fi gata oricînd să pulverizeze in pavilioanele fiecărei ferme apa necesară plantelor. Aici, pe cele 200 de ha. ale întreprinderii agricole de stat ,,Sere“-Craiova se află nu mai puţin de 7 milioane de plante , fire de legume şi flori in plină vegetaţie. Cresc aici tomate, ardei, castraveţi, salată şi garoafe multicolore. In sera inmultitor „schimbul" aşteaptă Încă un ghivece de plastic să-şi ia locul definitiv in pavilioanele fermelor de producţie. „In noaptea de Anul Nou a fost ger mare in zona noastră — ne spune Aurică Purcărea, mecanic de serviciu in ferma nr. 7 condusă de Inginera Ecaterina Florescu. Am deschis ventilele la maximum ca să asigurăm temperatura necesară culturilor de legume. Ştiţi, eu lucrez aici ca mecanic, dar sunt din satul Şitoaia, comuna Almăj, aici la doi paşi de sere. Sunt sate de grădinari cunoscuţi pină peste munţi. Acum, că avem sere în română, suntem cunoscuţi şi peste hotare. Şi ceilalţi lucrători , mecanici, tractorişti, legumicul-tori, fitosanitari, sunt tot de pe aici de la Işalniţa, Almaj, Coţofenii din Faţă, oameni care ştiu să cultive legume aproape din leagăn şi le e dragă munca aceasta“Intr-adevăr, Ilie Oprea, mecanic la ferma nr. 9, Dumitru Stuparu de la ferma nr. 8, sunt toţi grădinari din tată un fiu, din această zonă, şi veghează cu grijă părintească la menţinerea „focului continuu“ al vieţii sutelor de mii de lujeri verzi din pavilioanele de sticlă ale acestor grădini de vară permanentă. Galbenul florilor de tomate şi de castraveţi, albul florilor de ardei, policromia garoafelor, ciorchinii bătind în roşu ai tomatelor în curs de maturizare, sunt o dovadă că oamenii verii permanente de la cea mai mare seră din ţară se află la posturile lor şi lucrează cu nedezminţită hărnicie. „In acest an — ne spune inginerul Vasile Sandu, directorul întreprinderii — vom introduce in cultură noi sorturi de tomate realizate in colaborare cu cercetătorii de la Staţiunea legumicolă Işalniţa, mai productive şi adaptate condiţiilor locale de sol şi climă. Serele se vor extinde pe o suprafaţă de încă patru hectare în condiţiile unui grad înalt de automatizare, noile suprafeţe fiind rezervate în exclusivitate producţiei de seminţe, cercetă tr România liberă" „începem anul 1977 cu hotârlrea fermă de a înfăptui neabătut planul dezvoltării economico-sociale a ţării, de a asigura, în continuare, progresul In ritm rapid al industriei şi agriculturii, al întregii economii naţionale"* (Din Mesajul de Anul Nou adresat introgului nostru popor de tovarăşul NICOLAS CEAUŞESCU) ANUL CARE A ÎNCEPUT 1977 se anunţă ca un an deosebit de bogat în semnificaţii, pe toate planurile vieţii noastre materiale şi spirituale. In acest an va avea loc Conferinţa Naţională a Partidului care va dezbate probleme de importanţă deosebită pentru înfăptuirea hotărîrilor Congresului al XI-lea; vom sărbători centenarul Independenţei de stat; se va desfăşura primul festival naţional „Cintarea României“, o serie de mari reuniuni naţionale — Congresul cooperativelor agricole de producţie, primul Congres al consiliilor oamenilor muncii — vor aborda pe larg problemele fundamentale ale dezvoltării industriei şi agriculturii; se va trece, in conformitate cu hotăririle Congresului al Xl-lea, la Înfăptuirea reducerii treptate a săptămînii de lucru, va începe realizarea măsurilor de majorare a retribuţiei oamenilor muncii prevăzute pentru actualul cincinal. Am intrat in acest an cu un bilanţ remarcabil de realizări in toate domeniile de activitate. Dar, aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu in,cuvintarea rostită la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din 27—23 decembrie 1976, pentru realizarea deplină a planului de dezvoltare economico-socială pe care ni l-am propus pentru acest cincinal, anul ,1977 are un rol hotărîtor și trebuie să facem totul pentru a-l încheia cu succese cit mai mari. Cifrele din caseta alăturată sunt concludente pentru sarcinile care ne stau în faţă in acest al doilea an al cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice şi nu vom mai insista asupra lor. Vom încerca să subliniem, în rindurile care urmează, acele aspecte calitative noi, definitorii pentru 1977, care au un rol hotărîtor în îndeplinirea sarcinilor respective, in realizarea cu succes a Întregului cincinal, in Mesajul pe care secretarul general al partidului, președintele Republicii Socialiste România l-a adresat cu prilejul Anului Nou, cuvîntare pe care am ascultat-o cu emoţie fiecare dintre noi, se arăta că în centrul întregii activităţi va trebui pusă ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al producţiei, creşterea puternică a eficienţei economice. Căile pe care va trebui acţionat pentru atingerea acestor deziderate sîrtt cunoscute, importantele documente de partid şi de stat date publicităţii in anul trecut definindu-le cu claritate. Este nevoie ca in fiecare sector al economiei să se acorde o atenţie sporită asimilării şi introducerii rapide în producţie a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice, a noilor tehnologii şi a produselor cu caracteristici tehnico-calitative şi economice superioare. Tuturor oamenilor muncii li se cere să acţioneze cu spirit de abnegaţie şi înaltă răspundere pentru transpunerea în viaţă a măsurilor de micşorare a cheltuielilor de producţie. Reducerea consumurilor de materii prime şi materiale, sporirea productivităţii muncii, sunt elemente esenţiale pentru sporirea mai accentuată a venitului net, a Întregii avuţii naţionale. In domeniul investiţiilor, in anul 1977 vor trebui culese roadele acţiunii demarate anul trecut, de micşorare a costurilor şi a consumurilor materiale. Realizarea economiilor de peste 10 milioane tone ciment, peste 1,5 milioane tone oţel, de sute de mii de tone de diverse materiale pe care va trebui să le obţinem impun în cursul anului 1977 eforturi susţinute in domeniile amintite. De modul cum se va acţiona In prima jumătate a acestui an pentru găsirea soluţiilor celor mai adecvate depind direct rezultatele anilor care urmează. Şi cit de importantă este pentru fiecare dintre noi transpunerea in practică a celor arătate mai sus o dovedesc două cifre : pe această bază se pot aloca suplimentar, pină in 1980, circa 10 miliarde lei pentru creșterea mai accentuată a veniturilor oamenilor muncii, se pot construi in plus încă circa 160 000 noi locuinţe; să mai adăugăm la acestea, posibilităţile suplimentare de dezvoltare a unor sectoare, de începere a noi investiţii, deci de producţii peste cele planificate iniţial. Anul 1977 ridică importante sarcini şi pentru cei care lucrează in agricultură. S-a dovedit, încă o dată, in anul trecut că dispunem de mijloacele necesare — tehnice şi umane — pentru a îndeplini în bune condiţiuni prevederile cincinalului şi in agriculturi. Faptul că in condiţii climaterice nu prea bune am obţinut cele mai mari recolte din istoria ţării trebuie să constituie un indemn pentru toţi cei care lucrează în acest important sector, de a ridica la cote superioare eficiența muncii depuse. Recentele măsuri adoptate de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. in domeniul zootehniei, măsurile stabilite pentru pomicultură, și silvicultură, noile regii — cea privind organizarea producţiei de legume şi cartofi precum şi valorificarea legumelor, cartofilor şi fructelor, cea referitoare la retribuirea muncii în unităţile agricole cooperatiste — resursele ce pot fi valorificate in ceea ce priveşte calitatea solurilor de dominţă, densitatea culturilor etc., svit de natură să conducă nu numai la realizarea, dar şi la depăşirea prevederilor de plan. Există, desigur, multe alte aspecte care ar merita menţionate în legătură cu dezvoltarea economico-socială a României in acest an. Ne-am putea opri asupra datoriei ce revine fiecărui colectiv de muncă de a depăşi prevederile de plan la produsele care valorifică superior resursele de materii prime şi materiale, au un grad ridicat de prelucrare, sunt solicitate pe piaţa internă şi externă. Ar trebui subliniată importanţa pe care o prezintă folosirea mai bună a maşinilor şi utilajelor, a suprafeţelor de producţie, realizarea ritmică a producţiei, organizarea mai bună a producţiei şi a muncii. Ar merita, desigur, reamintit faptul că, in actuala conjunctură energetică mondială, măsurile de economisire a energiei şi combustibililor, de valorificare superioară a petrolului şi gazelor capătă noi valenţe. Bineînţeles că nu pot lipsi din trecerea în revistă a problemelor economice majore ale anului in curs sarcinile ce revin in domeniul comerţului exterior. Pentru că, însă, nu putem epuiza in rindurile de laţi multitudinea de aspecte caracteristice vieţii noastre economicosociale din anul in care abia am păşit, ne vom mulţumi să subliniem in final, două aspecte care trebuie să figureze permanent in atenţia generală. Pe de o parte, este vorba de felul in care va trebui să se desfăşoare Întrecerea între colectivele de muncă din toate sectoarele de activitate. Aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta Consfătuire de lucru de la C.C. al P.C.R. nu este suficient să se ia unele iniţiative şi să se lanseze chemări la întrecere. Prin concretizarea obiectivelor Întrecerii pe unităţi economice, de cercetare, învâţămînt, precum şi pe unităţi teritoriale, pe ramuri de activitate, se vor putea îndrepta eforturile maselor de oameni ai muncii spre obiectivele prioritare, spre realizarea acelor produse de care economia are nevoie şi pentru care există asigurată baza materială. Pe de altă parte, este vorba de rolul tot mai activ pe care organele de partid şi de stat, la toata nivelele, trebuie sâ-l joace in soluţionarea problemelor pe care la ridică producţia şi viaţa, prin urmărirea zi de zi, săptămina de săptămină, a realizării măsurilor stabilite, prin intervenţie la timp şi eficient acolo unde se constată neajunsuri, prin desfăşurarea majorităţii activităţii acolo unde se hotărăşte soarta producţiei. Această activitate multilaterală a comuniştilor, a organizaţiilor de partid şi de stat, a organelor statului nostru socialist, oferă garanţia că rezultatele muncii entuziaste a tuturor oamenilor muncii — muncitori, ţărani, intelectuali — vor fi pe măsura eforturilor făcute, a condiţiilor create in România anului 1977. Marian Dumitrescu ANUL 1977 ÎNSEAMNĂ PENTRU ROMÂNIA: © O creştere a venitului naţional cu 11,3 la sută faţă de anul 1976 ; © Realizarea unei producţii globale industriale de 734,5 miliarde lei, cu 10,5 la sută mai mare decît cea obţinută în 1976 ; © Ridicarea productivităţii muncii în industria republicană, faţă de anul 1976, cu 9,2 la sută ; © Un volum total al investiţiilor în economia naţională de peste 180 miliarde lei, adică aproape cu 17 la sută mai mult decît în 1976 ; © Punerea în funcţiune a 550 de capacităţi de producţie, industriale şi agrozootehnice, mai importante ; 9 Cel puţin 750 de obiective principale de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică executate ; 9 6 860 000 oameni — numărul personalului în ansamblul economiei naţionale ; © Realizarea unei producţii de cereale de 21 165 000 tone ; © O suprafaţă agricolă irigată în cultură de 2 000 000 hectare, din care arabilă 1 930 000 hectare ; © împădurirea integrală a 49 000 hectare, din care 65—70 la sută cu specii răşinoase ; © Sporirea veniturilor totale reale ale populaţiei cu 5,9—6,3 la sută pe un locuitor; © Majorarea retribuţiei tarifare, retribuţia medie nominală lunară ajungînd la 2 094 lei ; reducerea săptămînii de lucru ; © 192 000 de apartamente noi ; © Darea în folosinţă a 10 000 locuri în creşe şi a circa 25 000 locuri în grădiniţe, 2 809 săli de clasă, aproape 35 000 locuri în internate şi 8 500 locuri în cămine pentru învățămîntul superior ; - Extinderea capacității în centralele telefonice automate locale cu 88 000 linii și racordarea a noi localități la telefonia interurbană automatizată. „Drum Ora 23:59. Scrîşnind din saboţii roţilor, acceleratul 507 opreşte pe peron. Doi oameni cu genţi in mină se desprind din semiintunericul gării apropiindu-se de cabina locomotivei. Sunt mecanicii Constantin şi Mihai Spătaru. Nu, nu sunt fraţi. Nici măcar nu se Înrudesc. Primul este de prin părţile Dorohoiului, iar celălalt dintr-o comună apropiată. De cîţiva ani s-au împrietenit şi lucrează în aceeaşi echipă aici, la Depoul C.F.R. Bacău. Acum, la cumpăna dintre ani, ei trebuie să preia, pentru a conduce mai departe, spre meleagurile Ţării de Sus, garnitura adusă pină aici de mecanicii Eugen Stănescu şi Dumitru Năftănăilă de la Depoul din Ploieşti. Pentru aceasta nu au la dispoziţie decit un minut. Un singur minut. La experienţa lui Mihai, destui însă, pentru a aprecia dintr-o singură ochire starea locomotivei, pentru a verifica in sala maşinilor funcţionarea motoarelor şi a agregatelor, pentru a controla cu atenţie presiunea apei şi aerului. In acest timp, mecanicul principal, nea Costică cum ii spune ajutorul său, primeşte de la cel pe care ii schimbă ultimele relaţii in legătură cu comportarea pe parcurs a locomotivei şi a trenului remorcat. Nu, nu este o simplă formalitate. Fiecare dintre aceste elemente are o importanţă hotăritoare pentru buna desfăşurare a transporturilor, pentru siguranţa circulaţiei. Iar faptul că in 1976 ei au acordat maximă atenţie a făcut să nu înregistreze nici un „eveniment“. Un cuvint simplu, banal în aparenţă, dar in realitate încărcat de atitea sensuri ma bunof ore, înseamnă că, de-a lungul întregului an, toate locomotivele conduse, toate trenurile remorcate de ei, au circulat în condiţii ireproşabile, de deplină siguranţă, nu s-au defectat, nu au avut nici o întîrziere. Şi aceasta reprezintă enorm pentru viaţa şi integritatea oamenilor, a mărfurilor transportate, pentru economia naţională. E ceea ce îşi doresc în aceste clipe şi pentru noul an nu numai ei ci şi mecanicii Laurenţiu Farkaş şi Martin Demşa de care tocmai s-au despărţit. La aceeaşi oră, de pe o linie alăturată, vor pleca şi ei la drum, dar in sens opus, spre inima ţării. Cele cîteva zeci de vagoane remorcate de Dieselul pe care tocmai l-au luat in primire poartă cele mai diferite poveri, toate produse ale industriei de pe aceste meleaguri: cheresteaua pădurilor Sucevei, ţiţeiul adîncurilor, ingrăşămintele Roznovului, cimentul Bicazului, ţevile Romanului. Sunt mărfuri care trebuie să ajungă la indemnia beneficiarilor la timp şi în condiţii de deplină siguranţă. Dar, plecările se scurg. Două semnale puternice ţîşnesc spre înălţimile oraşului. Odată cu plecarea in cursă a celor două echipe de mecanici, ele vestesc scurgerea ultimelor clipe ale lui 1976, sosirea unui an nou. Sint clipe cînd gindurile celor dragi de acasă, ale nenumăraţilor cunoscuţi, prieteni şi tovarăşi de muncă se îndreaptă spre aceşti vrednici şi neobosiţi cărăuşi ai drumurilor de fier, adresîndu-le tradiţionala, dar atît de scumpa urare „Drum bun“ ! Const. Azoiţii Corespondenţii noştri ne-au transmis ieri: HUNEDOARA (coresp. R.I. I. Cojocaru). Colectivul de muncă de la COMBINATUL SIDERURGIC DIN HUNEDOARA a încheiat prima zi din noul an cu un succes de prestigiu care echivalează cu cele mai înalte cote ale muncii din această cetate a metalului. In primele 24 de ore din cel de al doilea an al cincinalului, aici s-au dat peste plan 207 tone cocs şi minereu aglomerat, 485 tone oţel şi fontă, aproape 600 tone laminate de diverse tiruri şi alte produse siderurgice. Cele mai valoroase rezultate s-au înregistrat la oţelăria Martin nr. 2 şi la furnalele de mare capacitate. Dar, mai important este faptul că toate sectoarele de bază din acest important combinat şi-au depăşit planul. Şi încă un amănunt demn de subliniat. In primele două schimburi de ieri s-au obţinut rezultate superioare faţă de performanţele din prima zi a anului. Este un fapt care confirmă că siderurgiştii hunedoreni sînt hotărîţi să fie şi în noul an animatori şi fruntaşi în întrecerea din siderurgia românească. PITEŞTI (coresp. R.I. D. Bujdoiu). PETROCHIMIŞTII PITEŞTENI care au serbat primele zile ale noului an prin muncă in faţa retortelor şi instalaţiilor de mare complexitate raportează şi primele succese: depăşirea graficelor de producţie cu 44 tone polietilenă de înaltă presiune, 10 tone polietilenă de mare densitate, 6 tone butadienă, 70 tone fracţie C-4 şi 20 tone monoetilenglicol. In acelaşi timp, vecinii lor au realizat pe platforma COMBINATULUI CHIMIC DIN RIMNICU VILCEA, peste prevederile de plan, 48 tone oxoalcooli, 600 kg lindan, 42 tone acid clorhidric şi alte produse chimice, iar petroliştii din cadrul TRUSTULUI PETROLULUI PITEŞTI, unitate care îşi desfăşoară activitatea pe raza a patru judeţe — Argeş, Vilcea, Olt şi Dîmboviţa — raportează obţinerea în mod suplimentar in aceste două zile a 20 tone gazolină, 40 tone etan, 200 000 metri cubi gaze de sondă utilizabile, forarea suplimentară a peste 400 metri liniari şi începerea lucrărilor de foraj la două sonde de mare adîncime. SLATINA (coresp. R.I. — D. Bujdoiu). ALUMINIŞTII SLATINENI care au preluat ştafeta noului an la vatra cuptoarelor nestinse avind o zestre de 1 500 tone aluminiu realizat suplimentar în anul 1976 şi peste 7 000 tone aluminiu livrat la export în plus faţă de sarcinile contractuale, au obţinut o dată cu primele sule ale noului an şi primele succese: 10 tone aluminiu, produs suplimentar de către schimbul de onoare al, revelionului si 20 tone aluminiu primar şi alte aliaje din aluminiu realizate in plus in primele două zile ale noului an. CÎMPULUNG MUSCEL (coresp. R. I. — D. Bujdoiu). În anul abia încheiat CIMENTIŞTII MUSCELENI au atins cei mai înalţi parametri productivi ai tînărului combinat de lianţi, producind si livrînd şantierelor de construcţii ale tării 37 000 tone ciment peste sarcinile de plan. Tradiţia bunelor rezultate continuă şi în acest început de an. Echipele de lucru şi schimbul din noaptea revelionului au realizat şi raportat primele cantităţi suplimentare obţinute pe acest an , 100 tone ciment şi 100 tone clinker iar în zilele de 1 şi 2 ianuarie s-a înregistrat o producţie totală superioară în comparaţie cu ultimele zile ale anului trecut. Lucrătorii SCHELELOR DE FORAJ-EXTRACŢIE DIN PRAHOVA, DÎMBOVIŢA ŞI BUZĂU — sector unde activitatea productivă se desfăşoară fără întrerupere, cu acelaşi potenţial tehnic şi uman, au înregistrat, în primele două zile ale noului an, un plus de 150 metri foraţi şi o cantitate de hidrocarburi — materia primă necesară în fluxul tehnologic continuu pe o zi al rafinăriei din Cîmpina. La rindul lor, PETROLIŞTII RAFINĂRIILOR DIN PLOIEŞTI, BRAZI SI TELEAJEN au Înscris in graficele de producţie primele 6 000 de tone derivate din titei, realizate, în plus, în condiţiile valorificării superioare a materiilor prime, a reducerii cheltuielilor planificate