România Liberă, iulie 1977 (Anul 35, nr. 10166-10191)

1977-07-01 / nr. 10166

6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Mmninia Uhum COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE " Joi dimineaţa au­ fost reluate în plen lucrările celei de-a V-a sesiuni a celei de-a VII-a legis­laturi a Marii Adunări Naţiona­le. Deputaţii şi invitaţii au salu­tat cu îndelungi şi puternice aplauze sosirea în sală, în lojile oficiale, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşului Manea Mănescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu, a tovarăşilor Emil Bobu, Cornel Burtică, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Ion Din­­că, Emil Drăgănescu, János Fa­zekas, Ion Ioniţă, Petre Lupu, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Du­mitru Popescu, Gheorghe Ră­­dulescu, Leonte Răutu, Virgil Trofin, Iosif Uglar, Hie Verd­eţ, Ştefan Voitec. In sală se aflau, de asemenea, membrii supleanţi ai Comitetu­lui Politic Executiv, secretarii C.C. al P.C.R. La lucrările sesiunii iau parte, în calitate de invitaţi, r­embri ai C.C. al P.C.R., miniştri, con­ducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, reprezen­tanţi ai oamenilor muncii, per­sonalităţi ale vieţii noastre ştiin­ţifice, culturale şi artistice, zia­rişti români şi corespondenţi ai presei străine. Erau de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucu­reşti. Tovarăşul Nicolae Giosan, pre­şedintele Marii Adunări Naţio­nale, a deschis şedinţa înaltului for legislativ al Republicii So­cialiste România. La propunerea Biroului Marii Adunări Naţionale, deputaţii au adoptat în unanimitate următoa­rea ordine de zi : 1. —Validarea alegerii to­varăşei Elena Nae, ca deputat în circumscripţia electorală nr. 1 Giurgiu şi depunerea jurămintului de credinţă şi devotament faţă de Republica Socialistă România. 2. — Proiectul legii privind impozitul pe fondul total de retribuire al unităţilor socia­liste de stat. 3. — Proiectul legii privind impozitul agricol. 4. — Proiectul legii privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială. 5. — Proiectul legii privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale membri­lor cooperativelor agricole de producţie. 6. — Proiectul legii privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale ţăranilor cu gospodărie individuală din­ ­ zonele necooperativizate. 7. — Proiectul legii privind rolul şi atribuţiile maistrului în producţie. 8. — Proiectul legii calită­ţii produselor şi serviciilor. 9. — Proiectul legii privind asigurarea durabilităţii, sigu­ranţei în exploatare, funcţio­nalităţii şi calităţii construc­ţiilor. 10. — Proiectele de legi pentru aprobarea decretelor cu putere de lege emise de Consiliul de Stat. 11. — Eliberarea şi alegerea unor secretari ai Marii Adu­nări Nationale. 12. — Modificări în compo­nenta unor comisii permanen­te ale Marii Adunări Natio­­ nale. — La primul punct de pe ordinea de zi, deputaţii au votat valida­rea alegerii ca deputat în cir­cumscripţia electorală nr. 1 Giur­giu, judeţul­ Ilfov, , a tovarăşei Elena Nae, care a depus apoi jurămintul de credinţă şi devo­tament faţă de Republica Socia­listă România. In continuare, deputaţii au a­­doptat propunerea Biroului Ma­rii Adunări Naţionale ca Proiec­tul legii privind impozitul pe fondul total de retribuire al unităţilor socialiste de stat şi Proiectul legii privind impozitul agricol să fie prezentate într-o singură expunere comună, ur­mată de un singur raport comun al comisiilor permanente şi de discuţia generală comună, pro­­cedindu-se apoi, separat, pentru fiecare proiect în parte, la dis­cuţia pe articole şi la votarea legii. Ca urmare, tovarăşul Florea Dumitrescu, ministrul finanţelor, a prezentat expunerea la aceste proiecte de legi, iar deputatul Ilie Şalapa, preşedintele Comisi­ei pentru industrie şi activitate economico-financiară, a prezen­tat Raportul comisiilor perma­nente care au avizat proiectele de legi supuse dezbaterii. A urmat dezbaterea generală asupra celor două proiecte de legi, la care au luat cuvîntul de­putaţii Ştefan Bobeş, Elena Ga­lea, Milos Jivanov, Gheorghe Blaj, Aurica Munteanu, Horia Tatu, Gheorghe Dinu, Constantin Herescu şi Ioan Iancu. In continuare, după examina­rea separată, pe articole, a ce­lor două proiecte, Marea Aduna­re Naţională a adoptat în unani­mitate Legea privind impozitul pe fondul total de retribuire al unităţilor socialiste de stat şi Legea privind impozitul agricol. Deputaţii au adoptat, apoi, propunerea Biroului Marii Adu­nări Naţionale ca Proiectul legii privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa so­cială, Proiectul legii privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale membrilor cooperativelor agricole de pro­ducţie, şi Proiectul , legii privind pensiile şi alte drepturi de asi­gurări sociale ale ţăranilor cu gospodărie individuală din zo­nele necooperativizate să fie pre­zentate într-o singură expunere comună, urmată de raportul co­mun , al­­comisiilor permanente care le-au examinat şi de discu­ţia generală, comună, procedind, separat, pentru fiecare proiect in parte, la discuţia pe articole şi la votarea legii. Pentru a expune aceste proiec­te de legi a luat cuvîntul tova­răşul Gheorghe Pană, preşedin­tele Consiliului Central al Uniu­nii Generale a Sindicatelor din România, ministrul muncii. De­putata Olimpia Solomonescu, vi­cepreşedinte al Comisiei pentru sănătate, muncă, asigurări socia­le şi­ protecţia mediului, a pre­zentat Raportul comisiilor per­manente care au examinat şi a­­vizat proiectele de legi supuse dezbaterilor. Pe marginea celor trei proiec­te de legi au luat cuvîntul deputaţii Gheorghe Roşu, An­tonin Romires, Florica Toma, Gheorghe Petrescu, Valentin Anghel Popescu, Nicolae­­Fana­se, Margareta Kraus, Constan­tin Teodorescu, Alexandru Din­­că, Traian Novolan şi Adalbert Crişan, în încheierea dezbaterilor ge­nerale, s-au discutat pe articole fiecare din aceste proiecte de legi. La discuţia pe articole a pro­iectului de lege privind pensiile de asigurări­­sociale de stat şi asistenţă socială, deputatul Pe­tre Lupu a propus ca alineatul c din art. 20 să aibă următorul conţinut : ,,c) a desfăşurat o activitate revoluţionară antifascistă, recu­noscută de către organele in drept ca vechime în muncă". La acelaşi proiect de lege, de­putatul Nicolae Constantin a propus ca la art. 66 să se adau­ge următorul nou alineat : „(2) Pentru persoanele, care au contribuit la pensia supli­mentară o perioadă cu 2 la su­tă, iar o altă perioadă cu 4 la sută, pensia se calculează cu procentele corespunzătoare con­tribuţiei, de 4­ la sută , în acest, caz, fiecare doi ani de­­contri­buţie cu 2 la sută se­ iau în calcul ca un an de­­ contribuţie cu 4 la sută". Deputaţii au aprobat amen­damentele de mai sus, precum şi modificările şi completările, propuse în expunerea la pro­iectele de legi privind pensiile prezentate de tovarăşul­ Gheor­ghe Pană. Supuse votului, Marea Aduna­re Naţională a adoptat in una­nimitate Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa­ socială, Legea privind, pensiile şi alte drepturi de asi­gurări sociale ale membrilor cooperativelor agricole de pro­ducţie şi Legea privind pensiile şi alte drepturi de asigurări so­ciale ale ţăranilor cu gospodărie individuală din zonele necoope­rativizate. Trecîndu-se la­ următorul punct al ordinii de zi, tovarăşul Gheorghe Oprea, viceprim-mi­­nistru al guvernului, a prezen­tat expunerea la Proiectul legii privind rolul şi atribuţiile mai­strului in producţie, iar depu­tatul Nicu Constantin, secretar al Comisiei pentru industrie şi activitatea economico-financia­ră, a prezentat raportul comi­siilor permanente care au exa­minat şi avizat acest proiect de lege. La discuţia generală asupra Proiectului de lege au luat cu­­vintul deputaţii : Richard Win­ter, Rayeica Sănduleac, Gheor­ghe Petrescu, Gheorghe Iga şi Gheorghe Stoica. După examinarea, pe articole, a Proiectului, Marea Adunare Naţională a adoptat in unanimi­tate Legea privind rolul şi atri­buţiile maistrului în­­ producţie. Lucrările sesiunii continuă vineri, 1 iulie. (Agerpres). t • Expunerea la proiectele de legi privind impozitul pe fondul total de retribuire al unităţilor socialiste de stat şi impozitul agricol • Raportul comun al comisiilor permanente ale Marii Adunări Naţionale • Expunerea la proiectele de legi privind pensiile • Raportul comun al comisiilor permanente ale Marii Adunări Naţionale • Din cuvîntul participanţilor la dezbateri (în paginile 2, 3) în Editura­ politica a aparut volumul î „Sesiunea Solemnă Comună a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Marii Adunări Naţionale şi activului central de partid şi de stat consacrată sărbătoririi centenarului proclamării Independenţei de stat a României" PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMIT SCRISORILE DE ACREDITARE A AMBASADORULUI REPUBLICII NIGER Preşedintele Republicii Socia- I liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit,­­ joi dimi­neaţa, pe lila Salifou, care şi-a­­ prezentat scrisorile de acredita­re in calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Niger in ţara noas-»- tră. (în pagina a 5-a : Cuvinta­­rile rostite cu acest prilej). Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România DECRET privind distincțiile de stat Republica Socialistă România în Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează : CAPITOLUL I Dispoziții generale Art. 1. d In Republica Socia­listă România distincțiile de stat pot fi conferite cetăţenilor ro­mâni care, prin rezultatele deo­sebite obţinute în diferite dome­nii ale vieţii politice, economice, ştiinţifice şi social-culturale, prin întreaga lor activitate, au adus o contribuţie de seamă la înfăptuirea politicii partidului şi statului de edificare a socialis­mului in patria noastră, la apă­rarea tării şi a cuceririlor revo­luţionare ale poporului. Art. 2. — Distincţiile de stat se instituie, prin decret al Consiliului de Stat. Art. 3. — Distincţiile de stat se conferă de către Preşedintele Republicii Socialiste România, prin decret prezidenţial. Art. 4. — In condiţiile prevă­zute prin decretele de instituire, distincţiile de stat pot fi confe­rite şi unităţilor socialiste, uni­tăţilor militare şi drapelelor de luptă ale acestora, comunelor, oraşelor, municipiilor sau jude­ţelor,­ organizaţiilor de partid, organizaţiilor de masă şi obşteşti. Art. 5. — Distincţiile de stat pot­­ fi conferite şi cetăţenilor altor state care au adus, o con­tribuţie importantă la dezvol­tarea relaţiilor de colaborare şi prietenie cu Republica Socialista România, la înfăptuirea idealu­rilor de libertate, democraţie şi progres social, la triumful cau­zei mişcării comuniste şi mun­citoreşti­ mondiale, la dezvolta­rea ştiinţei şi culturii universa­le, la întărirea păcii şi securită­ţii în lume. Art. 6. — Propunerile pentru conferirea distincţiilor de stat se fac de organele de conducere colectivă ale unităţilor socialis­te, de ministere şi­­alte organe centrale de stat, de organele centrale ale organizaţiilor coope­ratiste ori ale celorlalte organi­zaţii de masă şi obşteşti, precum şi de către comitetele executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti. CAPITOLUL II Distincţiile de stat Art. 1. — Distincţiile de stat în Republica Socialistă România sunt următoarele : a) titlul de onoare suprem­ă„Erou al Republicii Socialiste România“ ; b) titlul de „Erou al Muncii Socialiste" ; c) decoraţii ale Republicii Socialiste România ; d) decoraţii pentru rezultate deosebite obţinute în muncă ; e) decoraţii militare ; f) diplome de onoare pentru rezultate deosebite obţinute în activitatea ştiinţifică, didactică, artistică şi sportivă ; g) medalii comemorative. Decoraţiile cuprind ordine şi medalii. Art. 8. — Cea mai înaltă dis­tincţie de stat în Republica Socialistă România este titlul de onoare suprem „Erou al Repu­blicii Socialiste România" şi se conferă pentru merite excepţio­nale in înfăptuirea politicii in­terne şi externe a Partidului Comunist Român, în apărarea patriei şi a cuceririlor revoluţio­nare ale poporului român, in opera de construire a socialis­mului. Art. 9. — După titlul de onoare suprem „Erou al Repu­blicii Socialiste România" se situează titlul de „Erou al Muncii Socialiste“. Art. 1­1. — Decoraţiile Republi­cii Socialiste România sunt ur­­mătoarele : A. ORDINE I. Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" și ordinul „Victoria Socialismului", ambele ocupînd același loc­ ierarhic; II. ordinul „23 August" ; III. ordinul „Tudor Vladimi­­rescu“. B. MEDALII — medalia „Tudor Vladimi­­rescu“. Art. II. — Decoraţiile pentru rezultate­ deosebite obţi­nute în (Continuare in pag. a 5-a) NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România ­ Strălucită afirmare a spiritului revoluţionar, a democratismului şi umanismului societăţii noastre Ziarele, de ieri au adus la cu­noştinţa naţiunii comunicatul, dezbaterile şi hotăririle. Plenarei Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român care, in cea de a doua zi (cind s-au dezbătut problemele economice) s-a desfăşurat în şedinţă comu­. nă cu Consiliul Suprem al Dez­voltării­­Economice şi Sociale a României. Poporul nostru a avut posibilitatea să cunoască cu a­­celaşi prilej cuvintarea pe care secretarul general al partidului şi preşedintele ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a rostit-o in încheierea, lucrărilor Plenarei, cuvîntate de o excepţională va­loare teoretică şi practică, care se constituie, prin bogăţia, im­portanţa şi acuitatea ideilor abordate ca şi prin maniera tratării lor, prin soluţiile avan­sate, ca un adevărat program pentru întregul partid, pentru întregul popor. Cu permisiunea cititorului am dori, înainte de a trece în re­vistă, chiar și foarte succint, principalele probleme aflate la ordinea de zi a plenarei, să sub­liniem cîteva idei de ordin mai general cu privire la lucrările acesteia ca şi a documentelor adoptate. In această ordine de idei am menţiona un element, desigur reţinut de cititor, şi a­­nume, spiritul­ plenarei, spirit revoluţionar, militant, consec­vent, concepţia revoluţionară, bazată pe ideile materialismu­lui dialectic şi istoric cu care au fost abordate multiplele as­pecte legate de dezvoltarea so­cietăţii noastre în actuala etapă de edificare a societăţii socia­liste. * _ In acest spirit’, al cărui pro-'j motor neobosit şi clarvăzător este secretarul general al parti­dului, au fost abordate cele mai importante probleme privind fă­urirea societăţii socialiste mul­­tilater­al dezvoltate în etapa ac­tuală. Intr-adevăr, Plenara ca şi cuvintarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, s-au ocupat de probleme-cheie începînd cu cele legate de perfecţionarea continuă a organizării, conduce­rii societăţii noastre, de perfec­ţionare a activităţii economice şi de creştere a forţelor de pro­ducţie şi terminind cu cele care condiţionează perfecţionarea re­laţiilor de producţie, a formelor de educaţie ca şi a formelor de participare a tuturor oamenilor muncii la conducerea societăţii. Din acest unghi de vedere se poate aprecia că plenara a fost obiectiv necesară iar complexul de măsuri în toate domeniile, hotăririle ei, hotăriri cu bătaie lungă, îşi vor pune fără îndoială amprenta mobilizatoare şi puter­nic creatoare pe întreaga activi­tate viitoare a poporului nostru. Modul acesta de a aborda pro­blemele, prin proiectarea, lor În­vii­tor, pornind de­ la apre­cierea realităţilor şi posibili­tăţilor, prospectarea cit mai ana­litică a resurselor şi scoaterea la lumină a rezervelor, mod de lu­cru caracteristic partidului nos­tru, şi in primul rind secretaru­lui său general, este de fapt „secretul" izbînzilor de pînă acum, după cum el va constitui izvorul viitoarelor noastre suc­cese. Aşa, de pildă, Plenara a apro­bat proiectele planului naţional unic de dezvoltare economică și socială ,și bugetului de stat pe­ anul 1978. Vom mai scrie, desi­gur, despre acestea, dar nu pu­tem trece mai departe fără a sublinia faptul că proiectul de plan ca și cel al bugetului, ela­borate sub îndrumarea nemijlo­cită a secretarului general al partidului, se disting tocmai prin sinteza ştiinţifică operată între condiţiile şi posibilităţile de care dispunem şi obiectivele ce ni le propunem, ca şi­ a tendinţelor principale ale revoluţiei tehnico­­ştiinţifice contemporane. Ele ori­entează, astfel, eforturile po­porului nostru spre înfăptuirea fermă în ţara noastră a revoluţi­ei tehnico-ştiinţifice, cu scopul declarat de creştere puternică a forţelor de producţie, baza mate­rială a­ sporirii venitului naţional şi a ridicării nivelului de viaţă al celor de muncesc. Firul roşu care străbate planul de stat pe­ 11­78, este grija de a pune în va­loare la un nivel superior po­tenţialul economiei noastre, re­sursele noastre umane şi mate­riale, toate abordările şi soluţiile însă, avind privirea puternic în­dreptată spre viitor. ..Noi pre­gătim pentru a supune Conferin­ţei, Naţionale orientările pentru noul cincinal şi avem în vedere o creştere mai accentuată a ve­nitului naţional in cincinalul următor, in raport cu pre­vederile planului de lungă durată, spunea in cuvintarea sa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Pentru aceasta este necesar ca în cincinalul actual, in fiecare an, să obţinem rezultate mult mai bune". Cunoscind mai bine ca oricine altul, din contactul nemijlocit cu masele, realităţi concrete ale economiei naţiona­le, secretarul general al parti­dului oferă în­cuvintarea sa şi soluţiile corespunzătoare : folo­sirea intensivă şi integrală a capacităţilor de producţie, spo­rirea puternică a productivi­tăţii muncii, introducerea teh­nologiilor noi, valorificarea ra­ţională a bazei de materii prime şi energetice, reducerea în con­tinuare a consumurilor mate­riale de combustibil, energie ca şi a cheltuielilor de producţie, mecanizarea şi automatizarea producţiei, reducerea persona­lului productiv şi trecerea lui la activitatea direct productivă, atenţia neabătută acordată in­vestiţiilor noi, o orientare fermă în toate actele de decizie ca şi in întreaga activitate de pro­ducţie şi circulaţie a mărfuri­lor spre eficienţa economică. ..Să fim conştienţi că, dacă vrem să lichidăm rămînerea in urmă trebuie să facem eforturi mari, spune tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Fără aceasta nu vom putea realiza cele prevăzute în program. De aceea problema creşterii mult mai rapide a productivităţii muncii ca şi reducerea cheltuielilor materiale şi a consumului în producţie, trebuie să stea în centrul între­gii activităţi economice. Numai pe această cale vom obţine o creştere mai accelerată a veni­tului naţional", acesta este în­demnul pe care secretarul ge­neral al partidului il adresează întregului popor. Sintetizind, am putea spune că ne aflăm în fața unei am­en­(Continuare in pag. a 3-a)

Next