România Liberă, iulie 1977 (Anul 35, nr. 10166-10191)
1977-07-01 / nr. 10166
6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Mmninia Uhum COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE " Joi dimineaţa au fost reluate în plen lucrările celei de-a V-a sesiuni a celei de-a VII-a legislaturi a Marii Adunări Naţionale. Deputaţii şi invitaţii au salutat cu îndelungi şi puternice aplauze sosirea în sală, în lojile oficiale, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşului Manea Mănescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu, a tovarăşilor Emil Bobu, Cornel Burtică, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Ion Dincă, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Ion Ioniţă, Petre Lupu, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Virgil Trofin, Iosif Uglar, Hie Verdeţ, Ştefan Voitec. In sală se aflau, de asemenea, membrii supleanţi ai Comitetului Politic Executiv, secretarii C.C. al P.C.R. La lucrările sesiunii iau parte, în calitate de invitaţi, rembri ai C.C. al P.C.R., miniştri, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, reprezentanţi ai oamenilor muncii, personalităţi ale vieţii noastre ştiinţifice, culturale şi artistice, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Erau de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti. Tovarăşul Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunări Naţionale, a deschis şedinţa înaltului for legislativ al Republicii Socialiste România. La propunerea Biroului Marii Adunări Naţionale, deputaţii au adoptat în unanimitate următoarea ordine de zi : 1. —Validarea alegerii tovarăşei Elena Nae, ca deputat în circumscripţia electorală nr. 1 Giurgiu şi depunerea jurămintului de credinţă şi devotament faţă de Republica Socialistă România. 2. — Proiectul legii privind impozitul pe fondul total de retribuire al unităţilor socialiste de stat. 3. — Proiectul legii privind impozitul agricol. 4. — Proiectul legii privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială. 5. — Proiectul legii privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale membrilor cooperativelor agricole de producţie. 6. — Proiectul legii privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale ţăranilor cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate. 7. — Proiectul legii privind rolul şi atribuţiile maistrului în producţie. 8. — Proiectul legii calităţii produselor şi serviciilor. 9. — Proiectul legii privind asigurarea durabilităţii, siguranţei în exploatare, funcţionalităţii şi calităţii construcţiilor. 10. — Proiectele de legi pentru aprobarea decretelor cu putere de lege emise de Consiliul de Stat. 11. — Eliberarea şi alegerea unor secretari ai Marii Adunări Nationale. 12. — Modificări în componenta unor comisii permanente ale Marii Adunări Natio nale. — La primul punct de pe ordinea de zi, deputaţii au votat validarea alegerii ca deputat în circumscripţia electorală nr. 1 Giurgiu, judeţul Ilfov, , a tovarăşei Elena Nae, care a depus apoi jurămintul de credinţă şi devotament faţă de Republica Socialistă România. In continuare, deputaţii au adoptat propunerea Biroului Marii Adunări Naţionale ca Proiectul legii privind impozitul pe fondul total de retribuire al unităţilor socialiste de stat şi Proiectul legii privind impozitul agricol să fie prezentate într-o singură expunere comună, urmată de un singur raport comun al comisiilor permanente şi de discuţia generală comună, procedindu-se apoi, separat, pentru fiecare proiect în parte, la discuţia pe articole şi la votarea legii. Ca urmare, tovarăşul Florea Dumitrescu, ministrul finanţelor, a prezentat expunerea la aceste proiecte de legi, iar deputatul Ilie Şalapa, preşedintele Comisiei pentru industrie şi activitate economico-financiară, a prezentat Raportul comisiilor permanente care au avizat proiectele de legi supuse dezbaterii. A urmat dezbaterea generală asupra celor două proiecte de legi, la care au luat cuvîntul deputaţii Ştefan Bobeş, Elena Galea, Milos Jivanov, Gheorghe Blaj, Aurica Munteanu, Horia Tatu, Gheorghe Dinu, Constantin Herescu şi Ioan Iancu. In continuare, după examinarea separată, pe articole, a celor două proiecte, Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate Legea privind impozitul pe fondul total de retribuire al unităţilor socialiste de stat şi Legea privind impozitul agricol. Deputaţii au adoptat, apoi, propunerea Biroului Marii Adunări Naţionale ca Proiectul legii privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială, Proiectul legii privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale membrilor cooperativelor agricole de producţie, şi Proiectul , legii privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale ţăranilor cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate să fie prezentate într-o singură expunere comună, urmată de raportul comun , alcomisiilor permanente care le-au examinat şi de discuţia generală, comună, procedind, separat, pentru fiecare proiect in parte, la discuţia pe articole şi la votarea legii. Pentru a expune aceste proiecte de legi a luat cuvîntul tovarăşul Gheorghe Pană, preşedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, ministrul muncii. Deputata Olimpia Solomonescu, vicepreşedinte al Comisiei pentru sănătate, muncă, asigurări sociale şi protecţia mediului, a prezentat Raportul comisiilor permanente care au examinat şi avizat proiectele de legi supuse dezbaterilor. Pe marginea celor trei proiecte de legi au luat cuvîntul deputaţii Gheorghe Roşu, Antonin Romires, Florica Toma, Gheorghe Petrescu, Valentin Anghel Popescu, NicolaeFanase, Margareta Kraus, Constantin Teodorescu, Alexandru Dincă, Traian Novolan şi Adalbert Crişan, în încheierea dezbaterilor generale, s-au discutat pe articole fiecare din aceste proiecte de legi. La discuţia pe articole a proiectului de lege privind pensiile de asigurărisociale de stat şi asistenţă socială, deputatul Petre Lupu a propus ca alineatul c din art. 20 să aibă următorul conţinut : ,,c) a desfăşurat o activitate revoluţionară antifascistă, recunoscută de către organele in drept ca vechime în muncă". La acelaşi proiect de lege, deputatul Nicolae Constantin a propus ca la art. 66 să se adauge următorul nou alineat : „(2) Pentru persoanele, care au contribuit la pensia suplimentară o perioadă cu 2 la sută, iar o altă perioadă cu 4 la sută, pensia se calculează cu procentele corespunzătoare contribuţiei, de 4 la sută , în acest, caz, fiecare doi ani decontribuţie cu 2 la sută se iau în calcul ca un an de contribuţie cu 4 la sută". Deputaţii au aprobat amendamentele de mai sus, precum şi modificările şi completările, propuse în expunerea la proiectele de legi privind pensiile prezentate de tovarăşul Gheorghe Pană. Supuse votului, Marea Adunare Naţională a adoptat in unanimitate Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială, Legea privind, pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale membrilor cooperativelor agricole de producţie şi Legea privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale ţăranilor cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate. Trecîndu-se la următorul punct al ordinii de zi, tovarăşul Gheorghe Oprea, viceprim-ministru al guvernului, a prezentat expunerea la Proiectul legii privind rolul şi atribuţiile maistrului in producţie, iar deputatul Nicu Constantin, secretar al Comisiei pentru industrie şi activitatea economico-financiară, a prezentat raportul comisiilor permanente care au examinat şi avizat acest proiect de lege. La discuţia generală asupra Proiectului de lege au luat cuvintul deputaţii : Richard Winter, Rayeica Sănduleac, Gheorghe Petrescu, Gheorghe Iga şi Gheorghe Stoica. După examinarea, pe articole, a Proiectului, Marea Adunare Naţională a adoptat in unanimitate Legea privind rolul şi atribuţiile maistrului în producţie. Lucrările sesiunii continuă vineri, 1 iulie. (Agerpres). t • Expunerea la proiectele de legi privind impozitul pe fondul total de retribuire al unităţilor socialiste de stat şi impozitul agricol • Raportul comun al comisiilor permanente ale Marii Adunări Naţionale • Expunerea la proiectele de legi privind pensiile • Raportul comun al comisiilor permanente ale Marii Adunări Naţionale • Din cuvîntul participanţilor la dezbateri (în paginile 2, 3) în Editura politica a aparut volumul î „Sesiunea Solemnă Comună a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Marii Adunări Naţionale şi activului central de partid şi de stat consacrată sărbătoririi centenarului proclamării Independenţei de stat a României" PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMIT SCRISORILE DE ACREDITARE A AMBASADORULUI REPUBLICII NIGER Preşedintele Republicii Socia- I liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, joi dimineaţa, pe lila Salifou, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare in calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Niger in ţara noas-»- tră. (în pagina a 5-a : Cuvintarile rostite cu acest prilej). Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România DECRET privind distincțiile de stat Republica Socialistă România în Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează : CAPITOLUL I Dispoziții generale Art. 1. d In Republica Socialistă România distincțiile de stat pot fi conferite cetăţenilor români care, prin rezultatele deosebite obţinute în diferite domenii ale vieţii politice, economice, ştiinţifice şi social-culturale, prin întreaga lor activitate, au adus o contribuţie de seamă la înfăptuirea politicii partidului şi statului de edificare a socialismului in patria noastră, la apărarea tării şi a cuceririlor revoluţionare ale poporului. Art. 2. — Distincţiile de stat se instituie, prin decret al Consiliului de Stat. Art. 3. — Distincţiile de stat se conferă de către Preşedintele Republicii Socialiste România, prin decret prezidenţial. Art. 4. — In condiţiile prevăzute prin decretele de instituire, distincţiile de stat pot fi conferite şi unităţilor socialiste, unităţilor militare şi drapelelor de luptă ale acestora, comunelor, oraşelor, municipiilor sau judeţelor, organizaţiilor de partid, organizaţiilor de masă şi obşteşti. Art. 5. — Distincţiile de stat pot fi conferite şi cetăţenilor altor state care au adus, o contribuţie importantă la dezvoltarea relaţiilor de colaborare şi prietenie cu Republica Socialista România, la înfăptuirea idealurilor de libertate, democraţie şi progres social, la triumful cauzei mişcării comuniste şi muncitoreşti mondiale, la dezvoltarea ştiinţei şi culturii universale, la întărirea păcii şi securităţii în lume. Art. 6. — Propunerile pentru conferirea distincţiilor de stat se fac de organele de conducere colectivă ale unităţilor socialiste, de ministere şialte organe centrale de stat, de organele centrale ale organizaţiilor cooperatiste ori ale celorlalte organizaţii de masă şi obşteşti, precum şi de către comitetele executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti. CAPITOLUL II Distincţiile de stat Art. 1. — Distincţiile de stat în Republica Socialistă România sunt următoarele : a) titlul de onoare supremă„Erou al Republicii Socialiste România“ ; b) titlul de „Erou al Muncii Socialiste" ; c) decoraţii ale Republicii Socialiste România ; d) decoraţii pentru rezultate deosebite obţinute în muncă ; e) decoraţii militare ; f) diplome de onoare pentru rezultate deosebite obţinute în activitatea ştiinţifică, didactică, artistică şi sportivă ; g) medalii comemorative. Decoraţiile cuprind ordine şi medalii. Art. 8. — Cea mai înaltă distincţie de stat în Republica Socialistă România este titlul de onoare suprem „Erou al Republicii Socialiste România" şi se conferă pentru merite excepţionale in înfăptuirea politicii interne şi externe a Partidului Comunist Român, în apărarea patriei şi a cuceririlor revoluţionare ale poporului român, in opera de construire a socialismului. Art. 9. — După titlul de onoare suprem „Erou al Republicii Socialiste România" se situează titlul de „Erou al Muncii Socialiste“. Art. 11. — Decoraţiile Republicii Socialiste România sunt următoarele : A. ORDINE I. Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" și ordinul „Victoria Socialismului", ambele ocupînd același loc ierarhic; II. ordinul „23 August" ; III. ordinul „Tudor Vladimirescu“. B. MEDALII — medalia „Tudor Vladimirescu“. Art. II. — Decoraţiile pentru rezultate deosebite obţinute în (Continuare in pag. a 5-a) NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Strălucită afirmare a spiritului revoluţionar, a democratismului şi umanismului societăţii noastre Ziarele, de ieri au adus la cunoştinţa naţiunii comunicatul, dezbaterile şi hotăririle. Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român care, in cea de a doua zi (cind s-au dezbătut problemele economice) s-a desfăşurat în şedinţă comu. nă cu Consiliul Suprem al DezvoltăriiEconomice şi Sociale a României. Poporul nostru a avut posibilitatea să cunoască cu acelaşi prilej cuvintarea pe care secretarul general al partidului şi preşedintele ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a rostit-o in încheierea, lucrărilor Plenarei, cuvîntate de o excepţională valoare teoretică şi practică, care se constituie, prin bogăţia, importanţa şi acuitatea ideilor abordate ca şi prin maniera tratării lor, prin soluţiile avansate, ca un adevărat program pentru întregul partid, pentru întregul popor. Cu permisiunea cititorului am dori, înainte de a trece în revistă, chiar și foarte succint, principalele probleme aflate la ordinea de zi a plenarei, să subliniem cîteva idei de ordin mai general cu privire la lucrările acesteia ca şi a documentelor adoptate. In această ordine de idei am menţiona un element, desigur reţinut de cititor, şi anume, spiritul plenarei, spirit revoluţionar, militant, consecvent, concepţia revoluţionară, bazată pe ideile materialismului dialectic şi istoric cu care au fost abordate multiplele aspecte legate de dezvoltarea societăţii noastre în actuala etapă de edificare a societăţii socialiste. * _ In acest spirit’, al cărui pro-'j motor neobosit şi clarvăzător este secretarul general al partidului, au fost abordate cele mai importante probleme privind făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în etapa actuală. Intr-adevăr, Plenara ca şi cuvintarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, s-au ocupat de probleme-cheie începînd cu cele legate de perfecţionarea continuă a organizării, conducerii societăţii noastre, de perfecţionare a activităţii economice şi de creştere a forţelor de producţie şi terminind cu cele care condiţionează perfecţionarea relaţiilor de producţie, a formelor de educaţie ca şi a formelor de participare a tuturor oamenilor muncii la conducerea societăţii. Din acest unghi de vedere se poate aprecia că plenara a fost obiectiv necesară iar complexul de măsuri în toate domeniile, hotăririle ei, hotăriri cu bătaie lungă, îşi vor pune fără îndoială amprenta mobilizatoare şi puternic creatoare pe întreaga activitate viitoare a poporului nostru. Modul acesta de a aborda problemele, prin proiectarea, lor Înviitor, pornind de la aprecierea realităţilor şi posibilităţilor, prospectarea cit mai analitică a resurselor şi scoaterea la lumină a rezervelor, mod de lucru caracteristic partidului nostru, şi in primul rind secretarului său general, este de fapt „secretul" izbînzilor de pînă acum, după cum el va constitui izvorul viitoarelor noastre succese. Aşa, de pildă, Plenara a aprobat proiectele planului naţional unic de dezvoltare economică și socială ,și bugetului de stat pe anul 1978. Vom mai scrie, desigur, despre acestea, dar nu putem trece mai departe fără a sublinia faptul că proiectul de plan ca și cel al bugetului, elaborate sub îndrumarea nemijlocită a secretarului general al partidului, se disting tocmai prin sinteza ştiinţifică operată între condiţiile şi posibilităţile de care dispunem şi obiectivele ce ni le propunem, ca şi a tendinţelor principale ale revoluţiei tehnicoştiinţifice contemporane. Ele orientează, astfel, eforturile poporului nostru spre înfăptuirea fermă în ţara noastră a revoluţiei tehnico-ştiinţifice, cu scopul declarat de creştere puternică a forţelor de producţie, baza materială a sporirii venitului naţional şi a ridicării nivelului de viaţă al celor de muncesc. Firul roşu care străbate planul de stat pe 1178, este grija de a pune în valoare la un nivel superior potenţialul economiei noastre, resursele noastre umane şi materiale, toate abordările şi soluţiile însă, avind privirea puternic îndreptată spre viitor. ..Noi pregătim pentru a supune Conferinţei, Naţionale orientările pentru noul cincinal şi avem în vedere o creştere mai accentuată a venitului naţional in cincinalul următor, in raport cu prevederile planului de lungă durată, spunea in cuvintarea sa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Pentru aceasta este necesar ca în cincinalul actual, in fiecare an, să obţinem rezultate mult mai bune". Cunoscind mai bine ca oricine altul, din contactul nemijlocit cu masele, realităţi concrete ale economiei naţionale, secretarul general al partidului oferă încuvintarea sa şi soluţiile corespunzătoare : folosirea intensivă şi integrală a capacităţilor de producţie, sporirea puternică a productivităţii muncii, introducerea tehnologiilor noi, valorificarea raţională a bazei de materii prime şi energetice, reducerea în continuare a consumurilor materiale de combustibil, energie ca şi a cheltuielilor de producţie, mecanizarea şi automatizarea producţiei, reducerea personalului productiv şi trecerea lui la activitatea direct productivă, atenţia neabătută acordată investiţiilor noi, o orientare fermă în toate actele de decizie ca şi in întreaga activitate de producţie şi circulaţie a mărfurilor spre eficienţa economică. ..Să fim conştienţi că, dacă vrem să lichidăm rămînerea in urmă trebuie să facem eforturi mari, spune tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Fără aceasta nu vom putea realiza cele prevăzute în program. De aceea problema creşterii mult mai rapide a productivităţii muncii ca şi reducerea cheltuielilor materiale şi a consumului în producţie, trebuie să stea în centrul întregii activităţi economice. Numai pe această cale vom obţine o creştere mai accelerată a venitului naţional", acesta este îndemnul pe care secretarul general al partidului il adresează întregului popor. Sintetizind, am putea spune că ne aflăm în fața unei amen(Continuare in pag. a 3-a)