România Liberă, iulie 1977 (Anul 35, nr. 10166-10191)

1977-07-01 / nr. 10166

­ Din cuvîntul participanţilor la dezbateri Proiectul de lege privind im­pozitul pe fondul total de retri­buire al unităţilor socialiste de stat, precum şi cel referitor la impozitul agricol, elaborate din indicaţia şi sub conducerea directă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, fac parte integrantă din programul general stabilit de Congresul al XI-lea pentru con­tinua perfecţionare a întregii noastre activităţi economico-so­­ciale şi ridicarea neîntreruptă a nivelului de trai al întregului popor, a spus deputatul ŞTEFAN BOROŞ. Trăsătura definitorie a acestor proiecte, constă în făptui că ele pun un accent deosebit pe creşterea retribuţiei şi venituri­lor directe ale oamenilor mun­cii. Astfel, aşa cum se remarca şi la Plenara Comitetului Central al partidului nostru, retribuţia este mai strins legată de activi­tatea proprie a fiecăruia, de gra­dul de calificare şi importanţa muncii desfăşurate, permiţind totodată fiecăruia să-şi gospodă­rească mai bine, potrivit proprii­lor dorinţi şi necesităţi cîştigu­­rile sporite de care dispune. Pro­iectul de lege privind impozitul pe fondul total de retribuire cu­prinde reglementări de natură să asigure înfăptuirea în mai bune condiţiuni a principiului socialist de retribuire după can­titatea, calitatea şi importanţa socială a muncii depuse. La rîndul său, proiectul de lege privind impozitul­­în agri­cultură, cuprinde forme şi meto­de noi de impunere a veniturilor din agricultură, care îmbină în mod armonios necesitatea cointe­resării în continuare a coopera­tivelor agricole şi a celorlalţi producători în sporirea produc­ţiei agricole, cu cerinţele simpli­ficării modului de determinare a impozitului, întregul sistem de impozitare prevăzut în proiectul de lege ia în considerare un complex de factori ce vor influ­enţa pozitiv rezultatele genera­le ale cooperativelor agricole de producţie şi ale gospodăriilor cetăţenilor de la sate, stimulind creşterea producţiei agricole. In încheiere, deputatul a in­format că în judeţul Neamţ pla­nul producţiei globale industri­ale pe primul semestru a fost în­deplinit cu opt zile mai devre­me, obţinîndu-se un spor de pro­ducţie de 350 milioane lei. Asemeni întregului popor, am luat cunoştinţă cu deosebită sa­tisfacţie de conţinutul proiectu­lui de lege privind impozitul pe fondul total de retribuire al uni­­taţilor socialiste de stat şi, in numele alegătorilor din circums­cripţia nr. 3 Sighişoara, judeţul Mureş, permiteţi-mi să exprim deplina noastră adeziune faţă de prevederile acestui act normativ , a spus deputata ELENA GALEA. După ce a subliniat importanţa unor prevederi ale acestui proiect de lege, vorbitoarea şi-a expri­mat convingerea că transpunerea în practică a prevederilor lui va determina o largă mobilizare a tuturor oamenilor muncii la fo­losirea superioară a potenţialului material, tehnic şi uman, din fiecare unitate economică şi pe această bază sporirea continuă a venitului naţional, care poate asigura temelia trainică şi mi­jloacele necesare pentru mărirea veniturilor directe ale lucrători­lor, punerea la dispoziţia popu­laţiei a unor cantităţi sporite de bunuri şi servicii de bună ca­litate. în încheiere, deputata a spus : Iată de ce cetăţenii pe care îi re­prezint, luind cunoştinţă cu pro­fundă satisfacţie şi bucurie de prevederile noilor măsuri, m-au împuternicit să exprim in acest înalt forum, ataşamentul lor faţă de partid, recunoştinţa deo­sebită pentru grija părintească pe care o poartă partidul, dumnea­voastră personal, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, în­făptuirii neîncetate a unor con­diţii tot mai superioare de muncă şi viaţă întregului nostru popor. Oamenii muncii de pe melea­gurile Tirnavei Mari, de la între­prinderea de stofe Sighişoara unde îmi desfăşor activitatea, mobilizaţi de organizaţiile de partid, sunt angajaţi plenar cu întreaga lor fiinţă şi capacitate de muncă, neprecupeţind nimic pentru înfăptuirea neabătută a hotăririlor partidului şi statului nostru, a preţioaselor indicaţii date de către dumneavoastră, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, cu ocazia vizitelor de lucru efectuate in judeţul Mureş, pentru realizarea exemplară a sarcinilor de plan şi a angaja­mentelor asumate în întrecerea socialistă pe acest an ca şi pe întregul cincinal, împreună cu toţi locuitorii satelor patriei, ţăranii coopera­tori, mecanizatorii, ceilalţi oa­meni ai muncii de pe ogoarele judeţului Timiş — români, ger­mani, maghiari, sîrbi şi de alte naţionalităţi — au primit cu viu şi legitim interes proiectul legii privind impozitul agricol, care a fost supus dezbaterii publice, a spus deputatul MILOŞ JIVA­­NOV. Promovînd o politică justă de industrializare a României socia­liste, Partidul Comunist Român acordă aceeaşi atenţie şi agricul­turii pornind de la ideea că spo­rirea producţiei vegetale şi ani­male va asigura satisfacerea în condiţii tot mai bune a cerinţelor de consum ale populaţiei, a ne­cesităţilor industriei şi a altor nevoi ale economiei. Prevederile noului act legislativ răspund pe deplin cerinţelor obiective ale dezvoltării agriculturii. Conducerea partidului şi statu­lui nostru a acordat şi acordă o atenţie deosebită creşterii fertili­tăţii solului — una din marile noastre bogăţii naţionale. In ju­­deţul Timiş, ca de altfel şi în celelalte zone ale ţării, în anii socialismului au fost efectuate ample lucrări hidroameliorative, care au determinat scoaterea de sub influenţa excesului de umi­ditate a circa 480 000 ha. Fonduri de investiţii ce însumează 1,3 mi­liarde lei asigură, în actualul cin­cinal, efectuarea unor noi siste­me de desecare pe 52 000 ha şi completări în sistemele existente pe alte 108 000 ha. Direct intere­saţi în creşterea fertilităţii pă­mintului, ţăranii cooperatori, toţi locuitorii satelor noastre, mobi­lizaţi de organizaţiile de partid şi consiliile populare, participă activ la amenajările de desecare, aducîndu-şi astfel contribuţia la crearea tuturor condiţiilor pentru obţinerea de recolte tot mai îmbelşugate. Nu încape nici o îndoială că adoptarea şi intrarea în vigoare a noii legi privind impozitul a­ m , 1' Pagina a 2-a — 1 iulie 1977 LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI Expunerea la proiectele de legi privind impozitul pe fondul total de retribuire al unităţilor socialiste de stat şi impozitul agricol prezentată de tovarăşul Florea Dumitrescu, ministrul finanţelor Vă rog să-mi permiteţi ca din însărcinarea Consiliului de Mi­niştri să supun spre examina­re şi adoptare forului suprem legislativ al ţării proiectul de lege privind impozitul pe fon­dul total de retribuire al unită­ţilor socialiste de stat şi proiec­tul de lege privind impozitul agricol. Proiectele de legi care vă sunt prezentate spre examinare şi adoptare au fost elaborate din iniţiativa şi sub directa îndru­mare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii, şi se în­scriu în amplul program de per­fecţionare continuă a organiză­rii şi conducerii activităţii eco­nomice şi sociale. In acest con­text, prevederile din proiectele de legi menţionate vor contribui la perfecţionarea relaţiilor fi­nanciare, la crearea condiţiilor ca oamenii muncii să cunoască nemijlocit drepturile băneşti pe care trebuie să le primească pentru munca prestată, să exer­cite un control direct asupra modului de determinare a veni­turilor ce­ li se cuvin, eliminîn­­du-se, totodată, formele şi me­todele complicate de calcul al impozitelor, atît la unităţile de stat, cit și la cele cooperatiste. Proiectul de lege privind im­pozitul pe fondul total de re­tribuire al unităţilor socialiste de stat prevede desfiinţarea im­pozitului pe retribuţia individua­lă şi introducerea unui nou sis­tem simplificat, potrivit căruia impozitul urmează a fi calculat pe total unitate socialistă, prin aplicarea cotei de impozit stabi­lită prin lege la fondul total de retribuire al fiecărei unităţi. Potrivit indicaţiilor date de conducerea partidului, la elabo­rarea proiectului de lege s-a ur­mărit asigurarea­, în condiţiile desfiinţării impozitului pe re­tribuţia individuală, a venituri­lor nete pe care oamenii mun­cii le realizează in prezent. In consecinţă, în proiectul de lege se prevede că retribuţia tarifa­ră de încadrare netă se stabi­leşte prin scăderea din retribu­ţia tarifară brută a impozitului aferent acesteia, astfel că fie­care om al muncii va primi o retribuţie netă egală cu cea ac­tuală, pînă la majorarea retri­buţiei în ramura sau sectorul respectiv de activitate. Sporul de vechime neîntre­ruptă in aceeaşi unitate nu va mai fi impozitat, iar cotele de spor existente, care rămin ne­modificate, vor fi aplicate la retribuţiile tarifare fără impo­zit. De asemenea, se vor stabi­li fără impozit adaosul de re­tribuţie pentru depăşirea nor­melor de muncă, gratificaţiile şi toate celelalte drepturi de retri­buire prevăzute de lege pentru munca prestată. Ca o consecin­ţă a desfiinţării impozitului pe retribuţia individuală, scutirile, reducerile şi majorările de im­pozit nu vor mai acţiona. In ce priveşte drepturile şi o­­bligaţiile personalului muncitor care in prezent se determină in raport de anumite plafoane ale retribuţiei tarifare brute, ca de exemplu alocaţia de stat pentru copii, chiria şi altele, în proiec­tul de lege se prevede că aces­tea rămin nemodificate şi după aplicarea retribuţiilor tarifare fără impozit, at­ia timp cit nu se schimbă condiţiile pe baza cărora au fost stabilite. Plafo­nul de 1 500 lei venit mediu" lunar pe fiecare membru de fa­milie, care dă dreptul la o lo­cuinţă cu chirie din fondul lo­cativ de stat, rămine, de ase­menea, nemodificat, deci nu va fi redus cu impozitul aferent. Proiectul de lege privind im­pozitul pe fondul total de retri­buire al unităţilor socialiste de stat cuprinde şi dispoziţii speci­fice referitoare la determinarea fondului de retribuire impozabil, cotele de impozit diferenţiate pe ramuri, subramuri şi activi­tăţi între 14,50 şi 17,50 la sută, termenele de plată, precum şi îndatoririle unităţilor financiar­­bancare cu privire la controlul determinării şi plăţii impozitu­lui. Programul Partidului Comu­nist Român de făurire a socie­tăţii socialiste multilateral dez­voltate şi înaintare a României spre comunism prevede pentru agricultură sarcini deosebit de importante privind sporirea con­tinuă a producţiei vegetale şi animale, care să asigure satis­facerea în condiţii tot mai bune a cerinţelor de consum ale populaţiei, a necesităţilor indus­triei şi a altor nevoi ale econo­miei. Este cunoscut sprijinul ma­terial şi financiar pe care statul îl acordă agriculturii pentru me­canizare, chimizare, irigaţii, asi­gurarea cu seminţe şi animale de înaltă productivitate, precum şi pentru pregătirea de cadre calificate, care au stimulat hăr­nicia ţărănimii noastre, contri­buind în mod hotărîtor la creş­terea producţiei agricole şi, pe această bază, la sporirea veni­turilor ţărănimii. Prin proiectul de lege privind impozitul agricol se propun for­me noi de impunere a venituri­lor din agricultură, care îmbină în mod armonios necesitatea co­interesării în continuare a co­operativelor agricole şi a celor­lalţi producători în sporirea pro­ducţiei agricole, cu cerinţele simplificării modului de deter­minare a impozitului. Aşa cum rezultă din proiectul de lege, în locul impunerii ve­niturilor realizate de fiecare membru al cooperativelor agri­cole de producţie se introduce un impozit fix pe hectar dife­renţiat pe trei categorii de fo­losinţă a terenurilor şi cinci zone de fertilitate, care va fi plătit de fiecare cooperativă agricolă de producţie. Impozitul este sta­bilit intre 30 şi 380 lei pe ha şi are în vedere stimularea, gospo­dăririi cu maximum de eficien­ţă a pămintului, punerea în va­loare a potenţialului productiv al tuturor terenurilor, efectua­rea la timp şi de calitate a lu­crărilor agricole. Intrucît veniturile cooperati­velor agricole sunt influenţate si de alţi factori, cum sunt gradul de dotare tehnică sau suprafaţa medie pe un cooperator, in pro­iectul de lege se prevede şi pla­ta unui impozit pe fondul de retribuire care se repartizează membrilor cooperatori. Impozi­tul va fi stabilit, de asemenea, pe total cooperativă, cu cote di­ferenţiate între 3 şi 9 la sută, in funcţie de mărimea venitului mediu anual ce revine pe un cooperator. Acest venit mediu, va fi calculat avînd in vedere cooperatorii care au efectuat numărul minim de norme con­venţionale stabilit de adunarea generală, ceea ce va determina participarea în mai mare măsu­ră a cooperatorilor la executa­rea în bune condiții și la timp a lucrărilor agricole. In ce priveşte gospodăriile a­­gricole ale populaţiei, proiectul de lege privind impozitul agri­col prevede introducerea,­in lo­cul impozitului pe venit, care se calculează în prezent cu cote progresive, a unui impozit fix de 35 pină la 400 lei pe hectar, diferenţiat pe trei categorii de folosinţă a terenurilor şi pe cinci zone de fertilitate, ca şi în ca­zul cooperativelor agricole de producţie. Impozitul va fi plă­tit de toate gospodăriile, ceea ce va stimula creşterea produc­ţiei agricole şi in gospodăriile care deţin suprafeţe mici de teren. In condiţiile introducerii im­pozitului fix pe hectar, venitu­rile realizate de gospodăriile a­­gricole ale populaţiei din creş­terea animalelor, din apicultură şi sericicultură nu vor fi impo­zitate, ceea ce va constitui un stimulent în sporirea numărului de animale şi a producţiei de carne, lapte, lină şi miere. Proiectul de lege privind im­pozitul agricol cuprinde şi re­glementări referitoare la terme­nele de plată a impozitului, a­­cordarea de amînări şi eşalonări, la plata impozitului în situaţii de pierdere a recoltei din cauza calamităţilor naturale, scutirea de impozit a suprafeţelor plan­tate cu vii şi livezi pînă la in­trarea pe rod, precum şi dispo­ziţii cu caracter procedural. In condiţiile prevăzute în pro­iectul de lege privind impozitul agricol, se asigură, pe ansamblul economiei, acelaşi volum de în­casări la bugetul de stat din im­pozitele plătite de cooperativele agricole de producţie şi gospo­dăriile agricole ale populaţiei. In cele două proiecte de legi s-a prevăzut că persoanele fără copii vor plăti, in locul actualei majorări de impozit, care se calculează la totalitatea venitu­rilor realizate, o contribuţie fixă lunară stabilită în mod diferen­ţiat, numai în raport de retri­buţia tarifară de încadrare fără impozit sau, după caz, in raport de venitul realizat din munca prestată in cooperativele agri­cole de producţie sau de supra­faţa deţinută de gospodăriile a­­gricole ale populaţiei. Se men­ţine astfel obligaţia persoanelor in virstă de peste 25 de ani, care nu au copii, de a contribui la constituirea fondurilor necesare formării şi pregătirii tinerei generaţii. Pe baza hotăririi Plenarei Co­mitetului Central al Partidului Comunist Român din 2­3 no­iembrie 1976 şi corespunzător practicii partidului şi a demo­cratismului profund al orln­­duirii noastre socialiste, cele două proiecte de legi au fost publicate in presă şi supuse dez­baterii publice. Doresc să in­formez Marea Adunare Naţio­nală că proiectele de legi au trezit un larg interes în rindu­­rile oamenilor muncii, subliniin­­du-se preocuparea constantă a conducerii partidului nostru pentru îmbunătăţirea formelor şi metodelor de conducere şi pla­nificare, care să asigure o efi­cienţă maximă in toate dome­niile de activitate. Au fost fă­cute propuneri, din care au fost reţinute şi incluse in proiectele de legi cele de natură să con­tribuie la completarea şi preci­zarea mai clară a reglementări­lor. încredinţat că cele două pro­iecte de legi care se înscriu in ansamblul de măsuri elaborat din iniţiativa şi sub conducerea nemijlocită a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru creşterea ve­niturilor populaţiei, pentru ri­dicarea pe o nouă treaptă de progres şi civilizaţie a întregu­lui nostru popor, vor constitui pentru toţi oamenii muncii din industrie şi agricultură, din ce­lelalte sectoare ale economiei naţionale, un nou­ şi puternic stimulent pentru înfăptuirea sarcinilor mari ce le revin în actualul cincinal pentru dezvol­tarea economică şi socială a pa­triei, imi exprim convingerea că ele vor întruni adeziunea dumneavoastră unanimă a­gricol se va răsfringe favorabil asupra activităţii de folosire in­tensivă a tuturor terenurilor a­­gricole, contribuind la creşterea producţiei vegetale şi animale. Lucrătorii ogoarelor bănăţene, m-au împuternicit ca, în numele lor, să-mi exprim incă odată acordul deplin cu prevederile proiectului Legii impozitului agricol. Actele normative dezbătute astăzi d­in înaltul for legislativ al ţării — a spus deputatul GHEORGHE BLAJ — au fost elaborate din iniţiativa şi sub îndrumarea directă a tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu şi, ca în­treaga noastră legislaţie, reflec­tă pregnant spiritul creator, a­­nalitic, profund ştiinţific ce ca­racterizează întreaga politică de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înain­tare a patriei spre comunism, exprimînd totodată acea perma­nentă, necesară şi neobosită ac­tivitate­a conducerii partidului de a pune în acord deplin legile ţării cu realităţile, cerinţele şi obiectivele fiecărei etape de dezvoltare. Decretul adoptat re­cent privind sporirea retribuţiei personalului muncitor este o nouă şi concludentă dovadă a ceea ce reprezintă omul munci­tor în patria noastră liberă, in­dependentă şi suverană. El nu numai că a fost primit cu o deosebită satisfacţie şi recunoş­tinţă de toţi locuitorii judeţului nostru, dar, vă asigur, a stimulat puternic eforturile şi priceperea oamenilor muncii îndreptate spre realizarea exemplară a sarcini­lor actualului cincinal. De la vizita de lucru pe care secreta­rul general al partidului a fă­cut-o in judeţul nostru şi pînă astăzi, noi şi noi colective au îndeplinit înainte de termen pla­nul semestrial preliminîndu-se o producţie suplimentară de peste 150 milioane lei, de bună cali­tate, peste plan. Ascultind cuvîntarea secreta­rului general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, la Plenara C.C. al P.C.R., am avut din nou prilejul să reflectăm profund asupra criticilor îndrep­tăţite care au fost formulate în legătură cu neajunsurile care mai există în economia noas­tră. Unele lipsuri continuă să persiste şi în judeţul Bihor, unde îmi desfăşor activitatea. Reintorşi la locurile de muncă, vă asigurăm că vom depune toate eforturile pentru a desco­peri noi rezerve pe linia pro­ductivităţii muncii, pentru mai buna folosire a capacităţilor, spaţiilor de producţie pentru a ridica eficienţa unităţilor eco­nomice. Subliniind faptul că în condi­ţiile introducerii impozitului fix pe hectar, veniturile realizate de gospodăriile agricole ale populaţiei din creşterea anima­lelor, din apicultură şi sericicul­tură nu vor fi impozate, vorbi­torul a spus : Resimţim şi aici atenţia plină de grijă a condu­cerii partidului pentru locuito­rii satelor noastre şi deopotrivă îndemnul adresat lor de a de­pune eforturi mai mari pentru sporirea numărului de animale şi a producţiei de carne, lapte, lină şi miere. La rîndul ei, deputata AURICA MUNTEANU a subliniat că proiectul legii privind im­pozi­­tul pe fondul total de retribuire al unităţilor socialiste de stat se înscrie în amplul proces de per­fecţionare a organizării şi con­ducerii economice şi sociale şi va contribui atît la îmbunătăţi­rea relaţiilor financiare cit şi la crearea condiţiilor ca oamenii muncii să cunoască nemijlocit, drepturile băneşti pe care trebuie să le primească pentru munca prestată, să exercite un control direct asupra modului de determinare a veniturilor ce li se cuvin. In fapt, se dezvăluie astfel un nou element al demo­craţiei noastre socialiste largi şi deopotrivă, o dovadă a gradului înalt de conştiinţă al clasei muncitoare, al întregului popor. Atît eu, cît şi oamenii pe care îi reprezint în cel mai înalt forum legislativ — a arătat deputata — apreciem ca deose­bit de importante prevederile, proiectului de lege, deoarece pe lingă simplificarea metodelor de calcul, creează posibilitatea să cunoaștem nemijlocit drepturile bănești pe care trebuie să le pri­mim pentru munca pe care o prestăm şi totodată, să le gospo­dărim potrivit cu nevoile indi­viduale, cu aspiraţiile fiecăruia. In încheiere, deputata a spus : Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu rostită în încheierea lucrărilor Plenarei C.C. al P.C.R. a făcut o amplă analiză a re­zultatelor obţinute, a scos în evidenţă principalele direcţii de acţiune pentru realizarea cu succes a cincinalului. Avem un plan echilibrat, avem posibilităţi pentru îndeplinirea sa exem­plară, dar, aşa cum s-a arătat, avem încă rezerve nefolosite. De aceea, în ce ne priveşte vom analiza cu toată răspunderea, la fiecare loc de muncă, rezer­vele de care dispunem în pri­vinţa folosirii utilajelor, vom întări ordinea şi disciplina, vom acţiona mai hotărît asupra edu­cării tuturor oamenilor muncii, tineri şi vîrstnici în spiritul pa­triotismului socialist, al dragos­tei pentru muncă, al răspunde­rii pentru realizarea exemplară a sarcinilor ce ne revin. Proiectul de lege privind im­pozitul pe fondul total de retri­buire al unităţilor socialiste de stat şi proiectul de lege pri­vind impozitul agricol — a spus deputatul HORIA TATU — sta­bilesc pe o bază nouă, unitară, principiile de aşezare a acestor impozite, imbinînd armonios ce­rinţele simplificării modului de determinare a impozitelor res­pective, cu necesitatea sporirii rolului activ al acestor pîrghii financiare in stimularea oame­nilor muncii pentru obţinerea unor rezultate superioare în ac­tivitatea desfăşurată, îmbunătă­ţirea sistemului de impozitare a retribuţiei conduce la elimina­rea formelor şi metodelor com­plicate de calcul al veniturilor oamenilor muncii, la o mai ra­ţională şi eficientă utilizare a personalului financiar speciali­zat. Aş dori să subliniez faptul că retribuţia, inclusiv sumele ce urmează a fi acordate in cadrul majorărilor generale ale aceste­ia, potrivit programului parti­dului de creştere continuă a ni­velului de trai al întregului po­por, nemaifiind legată de apli­carea unui impozit, exprimă mai bine continua perfecţionare şi dezvoltare a relaţiilor de pro­ducţie, înfăptuirea in practică a principiului retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii, in spiritul eticii si echităţii so­cialiste. Introducerea unui im­pozit care va fi plătit de fieca­re cooperativă agricolă de pro­ducţie. In locul actualului impo­zit care se calculează pentru fiecare cooperator, nu constituie o simplă schimbare a modului de calcul și percepere a impo­zitului ci constituie un sistem la baza căruia stă stimularea cooperatorilor in creşterea pro­ducţiei agricole. Impozitul fix pe hectar va stimula cooperati­vele agricole de producţie să folosească cu maximum de ran­dament toate suprafeţele pe care le deţin. In ce priveşte gospodăriile a­­gricole ale populaţiei, consider că prevederile proiectului de le­ge referitoare la introducerea impozitului fix pe hectar, dife­renţiat pe zone de fertilitate şi categorii de folosinţă a terenu­rilor agricole, sunt de natură să constituie un stimulent notabil în creşterea producţiei agricole pe toate terenurile, indiferent de mărimea acestora. Deputatul GHEORGHE DINU a evidenţiat că ceea ce caracte­rizează in cel mai inart grad proiectele de lege supuse înal­tului for legislativ este promo­varea tot mai accentuată a spi­ritului de echitate socialistă, ele dovedind o dată în plus, grija permanentă pe care partidul şi statul nostru o poartă Îmbună­tăţirii continue a condiţiilor de viaţă ale celor ce muncesc, creşterii bunăstării Întregului popor. Urmărindu-se aplicarea cu fermitate a principiilor eticii şi echităţii socialiste, în proiectul de lege s-a prevăzut ca anga­jaţii care obţin rezultate deose­bite in muncă să poată obţine venituri suplimentare neimpoza­bile sub forma adaosului de re­tribuţie pentru depăşirea norme­lor de muncă, gratificaţiilor etc. Se creează astfel practic posibi­litatea ca oamenii muncii să-şi gospodărească după cum cred de cuvinţă, veniturile obţinute din munca prestată, pentru satisfa­cerea nevoilor lor materiale şi­­ spirituale. Referindu-se în continuare la proiectul de lege privind impo­zitul agricol, vorbitorul a subli­niat că acesta preconizează o reducere a cotei de impozit faţă de normele în vigoare, stabilite în anul 1968, cu toate că produc­ţia şi, respectiv, veniturile rea­lizate de membrii cooperatori au crescut continuu în această pe­rioadă. Astfel, în judeţul Praho­va cele 95 de cooperative agri­cole au stabilit pe anul 1977 la veniturile planificate un impo­zit de peste 26 milioane lei, iar după calculul efectuat in condi­ţiile noii legi, atît ca impozit fix la hectar, cît şi impozitul asu­pra fondului de retribuire a muncii prestate de membrii cooperatori, suma de plată drept impozit ar fi de circa 24 milioa­ne lei. Sumele rămase la dispo­ziţia cooperativelor agricole de producţie pot fi folosite atît pentru creşterea fondului de dezvoltare, cît şi pentru sporirea retribuţiei membrilor coopera­tori. Spre deosebire de actualul sistem de impunere a venituri­lor din agricultură, noua regle­mentare nu mai prevede impo­zitarea animalelor, contribuind în acest fel la creşterea numă­rului de animale şi a producţiei de carne, lapte, lină, ouă etc. Consider că noua lege privind impozitul agricol va contribui la îmbunătăţirea sistemului de im­punere şi la crearea unor con­diţii noi de creştere a produc­ţiei agricole, la mai buna apro­vizionare a oamenilor muncii din ţara noastră. Inscriindu-se in cadrul preo­cupărilor conducerii de partid şi de­ stat pentru perfecţionarea sistemului financiar, a reliefat deputatul CONSTANTIN HE­­RESCU, proiectul de lege pri­vind impozitul agricol conduce la simplificarea modului de cal­cul şi, îndeosebi, la stimularea cooperativelor agricole şi a gos­podăriilor populaţiei pentru u­­tilizarea cît mai judicioasă a te­renului, pentru creşterea produc­ţiei vegetale şi animale. Caracterul stimulator al pre­vederilor acestui proiect de lege se relevă sub numeroase aspec­te. Consider necesar să subliniez în acest sens faptul că, în coo­perativele agricole, suprafeţele ocupate de construcţii nu sunt supuse impozitării ; suprafeţele plantate cu pomi şi vii sint im­pozitate incepînd cu primul an următor celui în care intră pe rod ; impozitul fix pe hectar se plăteşte eşalonat, in fiecare tri­mestru, pe măsura obţinerii şi valorificării producţiei pentru plata cu anticipa impozitului stabilit,­­ beneficiază de o reducere la sută din­ impozitul anual, acesta se achită în total pînă la 31 martie. Cu­ prive gospodăriile populaţiei, suprafe­ţele ocupate de construcţii, pre­cum şi curţile, în limitele pre­văzute de dispoziţiile legale în­ vigoare nu sunt supuse impozită­rii ; plantaţiile de pomi şi vii sunt impozitate începind cu pri­mul an următor anului intrări pe rod ; nu plătesc nici un fo de impozit pentru animalele de muncă şi producţie, păsările de­­curte, precum şi pentru valori­ficarea altor resurse ale ţărani­lor cum ar fi activitatea în a­­picultură şi sericicultură sa din valorificarea produselor culese din natură. Totoda­tă, asigur Marea Adunare Naţională, pe dumneavoastră, mult stimate tovarăşe preşedinte al Republicii, că ţăranii coope­ratori şi producătorii agricoli din­ zona necooperativizată sunt hotărâţi să muncească cu toată hărnicia şi priceperea, aşa cum ne-aţi cerut la Congresul ţără­nimii, la recenta plenară a Co­mitetului Central al partidului, pentru a obţine recolte tot mai bogate, corespunzător cu sarci­­nile mari stabilite la recen­t Plenară a Comitetului Central de Comitetul Politic Executiv pentru executarea la timp şi fără pierderi a lucrărilor din­ campania agricolă de vară. Oamenii muncii din judeţul Alba au primit cu deosebită sa­tisfacţie şi bucurie programei adoptate de Comitetul Politic, Executiv al C.C. al P.C.R., cu­ privire la măsurile stabilite ir. vederea creşterii mai accentuate a nivelului de trai al populaţie in cincinalul 1976—1930 — î­ spus deputatul IOAN IANCU Noile măsuri stabilite de ducerea partidului şi statului nostru, din iniţiativa personală a secretarului general al Parti­dului Comunist Român, pre­şedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, reflectă incă o dată, în mod concludent şi edificator, grija deosebită ce se manifestă permanent pentru creşterea ni­velului de trai material şi spi­­­ritual al poporului. Prin sistemul de retribuire şi impozitare statul nostru asigură cu prioritate creşterea conti­nuă a ponderii veniturilor di­recte în veniturile totale ale oa­menilor muncii. Studiind cu a­­tenţie prevederile proiectului de lege se constată şi de această dată spiritul de echitate socia­listă, grija neabătută faţă de om şi nevoile sale, preocuparea per­manentă pentru creşterea gra­dului de civilizaţie a întregului popor. Şi acest proiect de lege face dovada preocupărilor partidului pentru reducerea, simplificarea şi raţionalizarea diferitelor ac­tivităţi ale statului, pentru per­fecţionarea relaţiilor dintre ce­tăţean şi organele administrati­ve. Colectivul de oameni al muncii în care îmi desfăşor acti­vitatea trage şi din aceste mă­suri concluzia necesităţii îmbu­nătăţirii propriilor activităţi şi sporirii contribuţiei la dezvolta­rea judeţului şi a patriei. In numele cetăţenilor din Cir­cumscripţia nr. 3 Cugir, pe care o reprezint — a spus in încheie­re vorbitorul — ne angajăm că nu vom precupeţi nici un efort pentru îndeplinirea integrală şi în mod exemplar a tuturor sar­cinilor ce ne revin, pentru a ne aduce o contribuţie cit mai mare la îndeplinirea programelor de măsuri menite să contribuie la creșterea continuă a nivelului de trai al poporului nostru, la înfăptuirea Programului adoptat de Congresul al XI-lea al Parti­dului Comunist Român. NAJIONA Raportul comun al comisiilor permanente ale Marii Adunări Naţionale prezentat de deputatul Ilie Şalapa Elaborate din iniţiativa şi sub directa îndrumare a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cele două proiecte de legi răspund nu nu­mai unor cerinţe majore de sim­plificare a unor operaţiuni de calcul numeroase şi complicate, ce solicită un mare volum de muncă, simplificare care are şi ea o mare importanţă economică, dar răspund în acelaşi timp şi cerinţelor actuale de stabilire a unor relaţii mai directe în ce priveşte munca depusă şi retri­buţia primită. Comisiile constată că, aşa cum s-a stabilit de Plenara C.C. al P.C.R., din noiembrie 1976, Pro­iectul de lege privind impo­zitul pe fondul total de retribu­ţie prevede ca pe viitor, in locul impozitului calculat pentru fie­care persoană, să se introducă impozitul pe fondul total de re­tribuţie, determinat pe baza unor cote medii, diferenţiate pe ra­muri ale economiei naţionale şi plătit de unităţile socialiste. Totodată, proiectele de legi conţin prevederi ce constituie un act de justiţie socială, stabilind o anumită contribuție pe care ur­mează să o plătească persoane­le fără copii, ținind seama că şi aceste persoane trebuie să parti­cipe la constituirea fondurilor sociale necesare pentru formarea şi pregătirea tinerelor generaţii. Proiectul legii privind impozi­tul agricol conţine prevederi de mare importanţă pentru stimula­rea cooperativelor agricole de producţie şi a gospodăriilor agri­cole ale populaţiei în utilizarea cit mai judicioasă a fondului funciar, creşterea randamente­lor pe unitate de suprafaţă, spo­rirea numărului de animale. Comisiile au constatat că, în locul unor operaţii complicate de stabilire a impozitelor, in pro­iectul de lege se prevăd modali­tăţi simple şi directe de aşezare a impozitului agricol. Comisiile îşi exprimă convin­gerea că introducerea in viitor a impozitului fix pe hectar şi renunţarea la impozitarea veni­turilor realizate de gospodăriile agricole ale populaţiei din creş­terea animalelor şi păsărilor, din apicultură şi sericicultură, vor constitui un puternic stimu­lent pentru mărirea producţiei de carne, lapte, lină şi alte pro­duse ceea ce va contribui la o mai bună satisfacere a cerinţelor economiei şi populaţiei. Apreciind că ambele proiecte de legi vor duce la simplificarea unui important volum de opera­ţii, la o îmbunătăţire a relaţiilor finanicare în economie şi la o mai echitabilă reglementare în ce priveşte impozitarea venitu­rilor, comisiile Marii Adunări Naţionale le-au avizat, în unani­mitate, favorabil şi recomandă Mării Adunări Naţionale adop­tarea lor in forma in care au fost prezentate. ­ Expunerea prezentată de tovarăşul Proiectele de legi privind pen­siile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială, pensiile ţă­ranilor cooperatori şi pensiile ţăranilor cu gospodării indivi­duale din zonele necooperativi­­zate, supuse dezbaterii înaltului forum­ legislativ al ţării, se în­cadrează in prevederile Progra­mului partidului şi statului nos­tru cu privire la creşterea con­tinuă a nivelului de trai al populaţiei, elaborat din iniţia­tiva şi sub conducerea nemij­locită a secretarului general al partidului, preşedintele Repu­blicii Socialiste România, tova­răşul Nicolae Ceauşescu. Măsurile prevăzute în aceste proiecte de legi sunt o urmare firească a realizării măreţelor obiective stabilite­ de cel de-al XI-lea Congres al Partidului Comunist Român cu privire la creşterea potenţialului economic al ţării, a succeselor obţinute de oamenii muncii din fabrici şi de pe ogoare, din toate ramurile producţiei materiale, în creşte­rea sistematică şi in ritmuri înalte a producţiei, productivi­tăţii muncii sociale şi a venitu­lui naţional, temelia trainică a ridicării necontenite a nivelului de trai al poporului, a asigurării unor condiţii de muncă şi de viaţă tot mai bune, pentru toate categoriile de oameni ai muncii. Prin proiectele de legi propu­se se instituie un sistem gene­ralizat şi unitar de pensii care constituie o realizare de mare însemnătate socială, avind me­nirea să asigure, în spiritul dreptăţii sociale şi umanismului societăţii noastre, ca fiecare om al muncii, ajuns la o virstă înaintată şi care nu mai parti­cipă la activitatea productivă. Să dispună de mijloacele de e­­xistenţă necesare, in raport cu calitatea, cantitatea şi impor­tanţa socială a muncii prestate în perioada activă. Astfel, pentru prima oară în istoria poporului nostru, toate categoriile de cetăţeni care au prestat o muncă sunt cuprinse în sistemul de pensionare. Conceput cu grijă profundă fa­ţă de om, acest sistem asigură tuturor celor ce muncesc o e­­xistenţă demnă, clădită pe mun­că şi se răsfringe binefăcător asupra întregii populaţii a ţării. La elaborarea acestor proiecte de legi s-au avut în vedere, tot­odată, ritmurile înalte de dez­voltare şi în viitor a economiei noastre naţionale, pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii contemporane şi — in aceste condiţii — satisfacerea nevoilor mereu sporite de forţă de muncă, îndeosebi calificată şi cu o bogată experienţă, necesa­ră tuturor sectoarelor de acti­vitate economico-socială. In legătură cu proiectul legii privind pensiile de asigurări so­ciale de­ stat şi asistenţă socială, semnalăm atenţiei dv. faptul că pensia se acordă in raport de vechimea în muncă, de aportul fiecăruia în procesul creării bu­nurilor materiale şi spirituale, fiind considerată ca o continua­re a dreptului la retribuire. Se realizează astfel o mai bună co­relare între nivelul pensiilor şi cel al retribuţiilor, intre pensii­le mici şi cele mari, asigurîn­­du-se totodată, un raport mai echitabil între ceea ce a reali­zat o persoană prin munca pres­tată in timpul activităţii şi ceea ce obţine după pensionare. De asemenea, este de menţionat că prin noul sistem de pensii s-a urmărit eliminarea unor inechi­tăţi, precum şi a unor greşeli comise în trecut. Prevederile proiectului de le­ge, potrivit cărora persoanele care au împlinit virstă de 62 ani, bărbaţii, şi 57 ani, femeile, au posibilitatea, dacă doresc, să desfăşoare activitatea incă 3 ani în cadrul aceleiaşi unităţi, sti­mulează răminerea în muncă pe o perioadă mai îndelungată de timp a personalului muncitor, care poate astfel să-şi aducă in continuare o contribuţie valoroa­să la dezvoltarea potenţialului economic al ţării. De asemenea, persoanele care beneficiază de încadrare în grupele I şi II şi care, pe baza vechimii au drep­tul să se pensioneze, mai înainte de împlinirea, vîrstei prevăzute de lege, pot lucra în continuare, la cererea lor, în alte locuri de muncă mai uşoare, urmînd ca a­­ceastă din urmă perioadă să fie considerată ca activitate presta­tă în aceeaşi grupă de muncă. Aceste prevederi creează pen­tru oamenii muncii posibilitatea de a beneficia atît de majoră­rile ulterioare ale retribuţiilor, care constituie baza de calcul a pensiei, cît şi de un spor de 0,5 la sută pentru fiecare an lu­crat peste perioada minimă sta­bilită, iar pentru cei încadraţi în grupele I şi II de muncă, şi de suplimentarea vechimii. Această reglementare se înte­meiază pe realitatea obiectivă, confirmată şi de recentul recen­sământ al populaţiei, şi anume creşterea considerabilă a dura­tei medii de viaţă, care a ajuns la 70 ani şi a longevităţii profe­sionale, datorită menţinerii ca­pacităţii de muncă. Ea dă astfel satisfacţie şi dorinţei tot mai frecvent exprimate a unor oa­meni ai muncii de a-şi continua activitatea şi după împlinirea vîrstei de pensionare. Legea prevede însă şi posi­bilitatea, pentru cei care doresc, să-şi înceteze activitatea la îm­plinirea vîrstei de 60 ani, băr­baţii, şi 55 ani femeile, dacă au vechimea necesară. Caracterul profund umanist de care este pătruns proiectul acestei legi este exprimat și in prevederile referitoare la per­soanele devenite inapte de mun­că. Astfel, se stabilește că bene­ficiază de pensie de invaliditate pentru­ gradul I sau II persoa­nele care și-au pierdut total, sau in cea mai mare parte, capaci­tatea de muncă, prin accidente de muncă, boli profesionale sau alte boli contractate în timpul cit erau încadrate in muncă, cuantumul acesteia fiind dife­renţiat şi în raport de vechimea in muncă. Faţă de cei care din aceleaşi cauze şi-au pierdut numai par­ţial capacitatea de muncă, deci care pot continua activitatea profesională , unităţile au o­­bligaţia de a le asigura locuri de muncă corespunzătoare. Un alt capitol al legii se ocu­pă de pensia­­ suplimentară. In conformitate cu prevederile le­gii, se statuează principiul po­trivit căruia toate persoanele în­cadrate în muncă contribuie cu cite 2 la sută din retribuţie pen­tru care obţin o pensie supli­mentară care, in raport cu anii de contribuţie, ajunge pînă la 12 la sută. Pentru prima dată se introduce şi posibilitatea de­­a obţine o pensie suplimentară sporită, ce poate ajunge, pină la 18 la sută pentru cei care con­tribuie benevol cu încă 2 la sută din retribuţie. Un element nou il constituie şi măsurile prevăzute de lege pentru scoaterea pensionării de sub imperiul strict administra­tiv. Prin instituirea comisiilor de pensii şi asigurări sociale in unităţi, ca şi la nivel judeţean şi central, în care se asigură o largă reprezentare a oamenilor muncii, se realizează democra­tizarea activităţii, în acest do­meniu, care face posibilă efec­tuarea unui control riguros în aplicarea corectă a legii. In spirit larg umanitar se re­glementează şi acordarea de alte drepturi de asigurări sociale , asistenţă medicală şi medica­mente pe timpul internării in spital în mod gratuit, concedii în caz de maternitate şi pentru îngrijirea copiilor bolnavi, tra­tament ambulatoriu sau în sta­ţiunile balneoclimatice. Referitor la proiectul legii pri­vind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale membrilor cooperativelor agricole de pro­ducţie, subliniem caracterul sti­mulativ al acestuia pentru dez­voltarea producţiei în coopera­tivele agricole de producţie şi pentru creşterea cantităţilor de produse livrate fondului de stat. în acest sens, este semnifica­tiv modul în care este regle­mentată formarea fondurilor ne­cesare plăţii pensiilor şi a ce­lorlalte drepturi de asigurări so­ciale ale membrilor cooperati­velor agricole de producţie. A­­ceste fonduri se constituie din contribuţia cooperativelor, a a­­sociaţiilor intercooperatiste, pre­cum şi din contribuţia statului, stabilită la valoarea produselor agricole livrate la fondul de stat de către unităţile agricole coo­peratiste, sau de către coopera­tori. Cuantumul pensiilor este dife­renţiat după veniturile realizate de cooperatori, după volumul de produse livrate la fondul de stat, după funcţia îndeplinită şi sec­torul de activitate în care au lucrat cooperatorii, promovin­­du-se astfel şi în acest domeniu principiile repartiţiei după can­titatea, calitatea şi importanţa socială a muncii. Legea reglementează posibili­tatea pentru membrii cooperatori de a cumula pensia cuvenită pentru vechimea în muncă în u­­nitatea agricolă cooperatistă, cu pensia pe care o primesc din sectorul asigurărilor sociale da (Continuare in pag. o 3-a) Ia proiectele de legi privind pensiile Gheorghe Pană, președintele Consiliului Central al U.G.S.R., ministrul muncii. i, Români­a liberă

Next