România Liberă, august 1977 (Anul 35, nr. 10192-10217)
1977-08-15 / nr. 10204
ANUL XXXV Nr. 10204 6 pagini 30 bani S. CU. T. Adunările generale ale oamenilor muncii precum şi experienţele pozitive ale unor întreprinderi scot în evidenţă IMPORTANTE REZERVE DE CREŞTERE A PRODUCTIVITĂŢII MUNCII Secţia de turnătorie de la întreprinderea „Unirea" din Cluj- Napoca, in primul semestru al acestui an, şi-a depăşit indicatorul de creştere a productivităţii muncii cu 13,4 la sută. Sintetizate, mijloacele prin care s-a ajuns la acest spor de productivitate, care a însemnat în final şi un spor de producţie de circa 4 000 000 lei, ar fi extinderea unor metode moderne de turnare la marea majoritate a reperelor, mecanizarea unor operaţii, plus utilizarea, la întreaga capacitate, a utilajelor şi instalaţiilor. Alt exemplu, se referă la o întreprindere care a realizat cel mai mare indice de creştere a productivităţii muncii din întreaga centrală industrială : întreprinderea de stofe de mobilă din Bucureşti. Şi aci, creşterea productivităţii muncii s-a realizat pe seama extinderii unor tehnologii moderne, a folosirii intensive a utilajelor şi a timpului de muncă, prin modernizarea produselor şi valorificarea superioară a materiilor prime şi materialelor, prin îmbunătăţirea structurii sortimentale. Totuşi, la ambele colective am putut auzi remarci, privind rezervele existente in direcţia creşterii productivităţii muncii după cum am înregistrat propuneri concrete ale muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor în vederea obţinerii unei sporiri a acesteia. Faptul ni se pare normal. Intîi, pentru că, atît la „Unirea“ cit şi la întreprinderea de mobilă, s-au formulat critici severe, concrete, la adresa unor cadre care nu s-au străduit deajuns să creeze condiţiile pentru utilizarea acestor rezerve. Al doilea, criticile şi autocriticile le-am simţit izvorind dintr-o înţelegere superioară şi foarte exactă a importanţei primordiale pe care o are creşterea productivităţii muncii sociale în realizarea aspiraţiilor de a ridica ţara noastră în rîndul ţărilor dezvoltate, de a asigura înfăptuirea programelor partidului de creştere a bunăstării poporului nostru. Vorbind despre cele două colectivităţi industrielle mai sus amintite, şi despre mobilurile aspiraţiilor şi acţiunilor lor îndreptate spre creşterea productivităţii muncii — şi exemple de acest fel sunt destule —, nu putem să nu amintim şi de existenţa unor situaţii nesatisfăcătoare, criticate în recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., care a cerut tuturor colectivităţilor industriale, din construcţii şi transporturi să ia măsurile corespunzătoare pentru îndeplinirea tuturor prevederilor programului de creştere suplimentară a productivităţii muncii. Lucru pe deplin justificat dacă ţinem seama de faptul că, în ciuda unor dotări la un înalt nivel tehnic, într-o serie de întreprinderi, productivitatea muncii este de cîteva ori mai mică decit cea din ţările cu o industrie avansată. De altfel, în acest domeniu, al productivităţii muncii se manifestă, în cele din urmă decalajul dintre noi şi ţările avansate din punct de vedere economic. De unde şi concluzia firească că numai prin creşterea generală a productivităţii muncii sociale vom izbuti să lichidăm acest decalaj. „Să fim conştienţi că, dacă vrem să lichidăm rămânerea în urmă, trebuie să facem eforturi mari. Fără acestea, nu vom putea realiza cele prevăzute în program. De aceea, problema creşterii productivităţii muncii ca şi reducerea cheltuielilor materiale şi a consumului la producţie trebuie să stea în centrul întregii noastre activităţi economice", spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea rostită la Plenara C.C. alP.C.R. din 29 iunie 1977. Congresul consiliilor oamenilor muncii însuşindu-şi această apreciere a secretarului general al partidului, a hotărit să adopte ca principiu director al activităţii tuturor colectivităţilor industriale, sporirea mai accentuată a productivităţii muncii, astfel incit să se realizeze, pe întregul cincinal, în industrie, o creştere a productivităţii de peste 55 la sută, asigurindu-se pe această cale mai mult de 80 la sută din sporul producţiei. în momentul de faţă, în întreaga ţară se dezvoltă această acţiune pe baza programelor de creştere suplimentară a productivităţii muncii in fiecare întreprindere şi, în multe cazuri, pe baza programelor privind productivitatea muncii pe produs. Programe, care au stat, de altfel, şi in centrul dezbaterilor multor adunări generale ale oamenilor muncii. Căile de creştere a productivităţii muncii sunt cunoscute şi nu le vom mai repeta. Ele înseamnă, de exemplu, pentru colectivul muncitoresc de la Şantierul naval din Brăila necesitatea urgentă de a elimina cauzele care împiedică folosirea intensivă a utilajelor şi ocuparea integrală a forţei de muncă. Se cere, de asemenea, o etapizare mai reală a aprovizionării cu materiale pentru toate comenzile, mai multă iniţiativă in procurarea unor piese de schimb care să asigure mersul neîntrerupt al maşinilor, introducerea tehnologiei avansate a modalizării în fabricaţia navelor şi, nu in ultimul rind, întărirea disciplinei şi eliminarea muncii de mintuială a unora. Pentru Uzina electrică din Paroşeni, care n-a realizat indicele de productivitate cu circa 7 la sută, realizarea dezideratului de mai sus înseamnă eliminarea, în primul rind, a cauzelor ce au dus la avarii ceea ce pretinde înlăturarea superficialităţii în muncă şi a abaterilor de la disciplina tehnologică, eradicarea practicii profund dăunătoare de a nu se executa la timp planul de revizii şi reparaţii a utilajelor. Pentru colectivul de la „Armătura din Cluj-Napoca, ridicarea productivităţii muncii la un nivel superior presupune extinderea la întreg nivelul producţiei a mecanizării transportului la turnătorie, a montajului şi a altor operaţii prin autodotare. Pentru foarte multe alte întreprinderi creşterea mai accentuată a productivităţii muncii înseamnă o îmbunătăţire a structurii ocupaţiei personalului lor, în sensul creşterii ponderii personalului calificat, a mecanizării şi automatizării unor procese de muncă, care se fac astăzi in condiţii mai mult sau mai puţin rudimentare şi deci in condiţii de productivitate scăzută. Ponderea muncii necalificate este in unele întreprinderi M. Radian (Continuare in pag. a 5-a) Se impun măsuri exemplare pentru extinderea metodelor moderne de lucru, folosirea la întreaga capacitate a utilajelor şi instalaţiilor, respectarea strictă a disciplinei de muncă ZIUA PRESE! ROHM In tradiţia sărbătorilor chemate să cinstească rivna şi izbinzile diverselor categorii de oameni ai muncii din patria noastră, ocupă un loc de cinste „Ziua presei române“, pe care o celebrăm la 15 august, în amintirea apariţiei primului număr al „Scinteii“ ilegale. Portretul moral al celor ce slujesc cauza partidului prin intermediul presei scrise şi vorbite, modelul politic şi profesional la care suntem chemaţi să ne raportăm în fiece clipă, îl găsim în îndemnul exigent şi însufleţitor al secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu : „Gazetarul comunist trebuie să fie un om cu o concepţie înaintată, cu o temeinică pregătire ideologică marxist-leninistă, în stare să înţeleagă marile transformări revoluţionare din lume, să fie strins legat de masele muncitoare, să servească prin întreaga sa activitate interesele clasei muncitoare, ale întregului popor, cauza partidului, a socialismului, a comunismului, deoarece numai astfel el va putea realiza cu succes misiunea de a milita neobosit pentru înfăptuirea politicii interne și externe a partidului“, în opera de transformare revoluţionară a societăţii şi a omului, pentru fericirea şi bunăstarea naţiunii noastre socialiste, presa a acţionat şi acţionează ca un puternic instrument de intervenţie constructivă şi educaţie. In aceasta constă înalta sa menire şi dacă în îndeplinirea ei presa se manifestă din ce în ce mai pregnant, aceasta o datorăm conducerii sale de către partid. Ziua presei române se situează cronologic în preajma marii sărbători de la 23 August, la ceasul bilanţurilor şi al faptelor de muncă exemplare, constituite în tot ,atîtea ofrande închinate sărbătorii. Toate aceste înfăptuiri sunt aduse la cunoştinţa maselor prin intermediul presei tipărite şi audiovizuale. In chip firesc, aceste instrumente nu pot rămîne transmiţătoare neutre către cititor, a acelor evenimente de vibrant letopiseţ contemporan, ci trebuie să se modeleze ele însele pe măsura lor, să se sincronizeze riguros cu ele. Cu alte cuvinte, altitudinea la care se situează succesele pe care întregul nostru popor le obţine din viaţă, cu abnegaţie şi entuziasm, obiectivelor trasate de Congresul al XI-lea, procesul general de perfecţionare a întregii noastre vieţi sociale creează pentru lucrătorii din presă obligaţia de a situa şi activitatea lor la acelaşi nivel. Recent, ziariştilor, presei în general, li s-a acordat o nouă dovadă de încredere din partea partidului şi poporului prin Hotărirea Comitetului Central privind creşterea răspunderii conducerilor colective ale redacţiilor ziarelor şi Radioteleviziunii, ca şi aaltor foruri, in activitatea de informare şi educare a oamenilor muncii. Aceste reglementări, despre care secretarul general al partidului şi-a exprimat convingerea că „vor duce la ridicarea nivelului întregii activităţi din presă, radioteleviziune, literatură şi artă", statuează principiul răspunderii directe a ziariştilor pentru activitatea lor. De sărbătoarea presei româneşti ziarul nostru adresează colaboratorilor, corespondenţilor săi voluntari, lucrătorilor din tipografie, tuturor celor ce işi aduc contribuţia la apariţia şi difuzarea ziarului, colegilor de la celelalte publicaţii şi de la Radioteleviziune, călduroase felicitări. Ca de fiecare dată, gîndurile noastre, încărcate de fierbinte şi aleasă recunoştinţă, se îndreaptă spre partid, spre iubitul şi stimatul său secretar general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru grija şi îndrumarea, pline de atenţie şi exigenţă, pe care le acordă presei, reinnoindu-ne angajamentul de a milita ferm pentru îndeplinirea exemplară a îndatoririlor ce ne revin ca activişti profund devotaţi partidului şi poporului, de a munci cu pasiune şi dăruire comunistă, alături de toţi oamenii muncii, pentru realizarea Programului partidului. ** Bună organizare şi ritm intens de lucru pe şantiere Vremea e excelentă pentru constructori iar aici la Alexandria simţim, umblînd printre schele şi macarale, că ne aflăm pe un mare şantier. De altfel, aşa şi este, o arun chiar cifrele : 1 291 apartamente trebuie să fie gata pină la 31 decembrie al acestui an, înainte de a face cunoscut cititorilor stadiul lucrărilor, să consemnăm două evenimente la zi în această reşedinţă de judeţ. Mai întîi, începerea construcţiei ansamblului de locuinţe şi magazine „Dunărea", cu o mie de apartamente care, aşa cum prevede detaliul de sistematizare, va fi înălţat în trepte, cuprinzînd clădiri de la cele de patru etaje şi piuă la blocuri cu zece niveluri, ceea ce Constatări ale unui raid-anchetă printre constructorii de locuinţe din Alexandria va conferi acestui oraş de cîmpie, un relief arhitectural aparte. Cel de-al doilea eveniment îl constituie producerea primelor panouri mari la noua unitate industrială creată un oraş, o adevărată fabrică de case, cu o producţie anuală iniţiată de o mie apartamente. Şi acum să vedem care este stadiul lucrărilor, al dării în folosinţă a noilor apartamente. De la bun început, trebuie să notăm că situaţia nu este deloc îmbucurătoare. Din cele 1291 apartamente prevăzute pe întregul an au fost terminate până la această dată numai 270, adică circa 21 la sută, un procent cu totul nesatisfăcător. Primele semne ale carenţelor care au dus la această situaţie Cornelia Preda (Continuare în pag. a 5-a) — « _ _ _ _ ‘AAJfc SS * HM Sp jfUfi&ft C3AI ijlipN tis fSjA'ii ffTi^naftS........* B y” B .WIS' * ^ pmmm* I h,€ A WmmmMțiI, în prima zi de la deschidere o mare afluenţă de vizitatori la „Tîrgul de mostre de bunuri de consum" (In pag. a 5-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă* ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Pentru cei cinci milioane de elevi şi (în pagina a 3-a) Pentru copiii minerilor din Valea Jiului s-au construit în ultimii ani numeroase construcţii destinate invăţămîntului de toate gradele. Printre acestea, frumoasa clădire a liceului din Vulcan pe care v-o prezentăm în imaginea alăturată. Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte in pagina a 5-a Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe tovarăşul Giancarlo Pajetta Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit, sâmbătă - după-amiază, în staţiunea Neptun, pe tovarăşul Giancarlo Pajetta, membru al Direcţiunii şi Secretariatului Partidului Comunist Italian, care face o vizită în ţara noastră la invitaţia C.C. al P.C.R. La primire a participat tovarăşul Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cald salut, frăţesc din partea preşedintelui Partidului Comunist Italian, tovarăşul Luigi Longo, a secretarului general al partidului, tovarăşul Enrico Berlinguer. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru sentimentele prieteneşti exprimate şi a rugat să fie transmis tovarăşului Luigi Longo şi tovarăşului Enrico Berlinguer salutul său prietenesc. în cadrul întrevederii au fost subliniate cu satisfacţie bunele raporturi tovărăşeşti, de prietenie, colaborare şi solidaritate statornicite de-a lungul anilor, între Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Italian, întemeiate pe stimă şi respect reciproc. A fost reafirmată dorinţa celor două partide de a dezvolta bunele relaţii româno-italiene — politice, economice, tehnico-ştiinţifice, în domeniul culturii, învăţămintului — potrivit intereselor celor două popoare, cauzei păcii şi înţelegerii în Europa şi in întreaga lume. Au fost abordate, de asemenea, probleme ale situaţiei internaţionale actuale şi ale mişcării comuniste şi muncitoreşti. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Giancarlo Paretta au reafirmat importanţa deosebită pe care Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Italian o acordă întăririi solidarităţii şi conlucrării dintre partidele comuniste şi muncitoreşti pe baza principiilor egalităţii în drepturi, respectului reciproc, dreptului fiecărui partid de a-şi elabora de sine stătător — în conformitate cu condiţiile concrete in care acţionează — linia politică, strategia şi tactica. Totodată, a fost subliniată însemnătatea întăririi solidarităţii şi conlucrării dintre partidele comuniste, socialiste, social-democrate, inclusiv forţele de orientare religioasă, în general a tuturor forţelor progresiste, democratice, antiimperialiste, în lupta pentru victoria cauzei păcii, libertăţii, independenţei naţionale şi progresului social. In cursul convorbirilor a avut loc un schimb de păreri în legătură cu problemele întăririi păcii, securităţii şi colaborării în Europa, sprijinirea popoarelor care luptă pentru dezvoltarea independentă pe calea progresului economic şi social, pentru realizarea dezarmării şi, în primul rind, a dezarmării nucleare. întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă de caldă prietenie, caracteristică relaţiilor existente între Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Italian. INTERVIUL acordat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU Radioteleviziunii din Saar- Republica Federală Germania După cum s-a mai anunţat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit în ziua de 29 iulie a.c. pe Karl-Heinz Reintgen, director general adjunct al Radioteleviziunii din Saar, membru al Consiliului general de coordonare a emisiunilor de radio și televiziune din R.F. Germania, căruia i-a acordat un interviu. ÎNTREBARE:" Domnule președinte, România a sărbătorit recent jubileul de 100 de ani de la cucerirea independenţei sale. Cum apreciaţi astăzi independenţa ţării dumneavoastră din punct de vedere politic, economic şi militar ? RĂSPUNS : Cucerirea independenţei de stat, acum 100 de ani, a constituit un moment crucial in dezvoltarea ulterioară a României. Astăzi — odată cu răsturnarea dictaturii militarefasciste şi cucerirea puterii politice de către clasa muncitoare în alianţă cu ţărănimea şi celelalte categorii sociale —, România şi-a cucerit pe deplin independenţa, punînd capăt oricărei dependenţe, de orice fel, şi asigurîndu-şi progresul economico-social rapid, ridicarea nivelului material şi spiritual al întregului popor. Putem, deci, aprecia că independenţa politică, economică, militară de care se bucură astăzi România constituie rezultatul întregii dezvoltări economicosociale, garanţia făuririi socialismului, a unei politici de egalitate şi de pace. ÎNTREBARE : România şi R.F. Germania întreţin de 10 ani relaţii diplomatice, culturale şi economice. Cum apreciaţi astăzi aceste relaţii ! RĂSPUNS: împlinirea a 10 ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Republica Federală Germania constituie un prilej de a face bilanţul rezultatelor obţinute în această perioadă in dezvoltarea colaborării in diferite domenii de activitate. După cum vă este cunoscut, schimburile economice dintre România şi R.F.G. s-au dezvoltat puternic, ceea ce s-a reflectat şi în faptul că Republica Federală Germania este astăzi primul partener din ţările occidentale al României. Există largi perspective pentru extinderea schimburilor economice, a cooperării în producţie — şi aş dori să menţionez în acest context realizarea unor societăţi mixte în cîteva domenii importante de activitate şi, în mod deosebit, recentul acord cu compania „Fokker“ pentru producerea de avioane. ÎNTREBARE : In ţara dumneavoastră trăiesc, alături de români, diferite naţionalităţi conlocuitoare. Sunt acestea reprezentate in viaţa politică a ţării, ca, de exemplu, in Marea Adunare Naţională ? Mă gindesc în mod deosebit la cetăţeni de origine maghiară şi germană. Cum au evoluat şi s-au statornicit raporturile de convieţuire intre diferite grupuri ale populaţiei ? RĂSPUNS : Noi pornim de la faptul că existenţa în România a unei populaţii de alte naţionalităţi constituie un rezultat al dezvoltării istorice, că, de-a lungul secolelor, între români, maghiari, germani şi populaţia de alte naţionalităţi s-au statornicit relaţii de strînsă colaborare, că tot ceea ce s-a realizat în regiunile unde convieţuiesc împreună este rezultatul muncii lor comune, însăşi cucerirea independenţei şi construcţia socialismului sunt un rezultat nemijlocit al acestei colaborări. întotdeauna Partidul Comunist Român şi, odată cu instaurarea puterii socialiste, statul socialist au acţionat pentru înfăptuirea deplinei egalităţi în drepturi între toţi cetăţenii, fără deosebire de naţionalitate. Aceasta se exprimă, in primul rind , în dezvoltarea economică a tuturor regiunilor, în amplasarea în aşa fel a forţelor de producţie pe teritoriul ţării incit să se creeze posibilităţi ca toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, să poată avea asigurate condiţii de viaţă şi de muncă. In acelaşi timp, am asigurat deplina egalitate în drepturi în domeniul politic, prin participarea cu drepturi depline a tuturor cetăţenilor, fără deosebire de naţionalitate, la viaţa politică, la conducerea tuturor sectoarelor de activitate. Spre exemplu, în Marea Adunare Naţională, din 349 de deputaţi, 29 — deci 8,3 la sută — sunt maghiari, iar 8 — adică 2,2.la sută sunt de origine germană, în timp ce, conform datelor recentului recensămint populaţia de origine maghiară reprezintă mai puţin de 8 la sută, iar cea de naţionalitate germană 1,6 la sută. In consiliile populare, de asemenea, populaţia de naţionalităţi diferite este larg reprezentată ; este evident că în zonele unde populaţia de alte naţionalităţi constituie majoritatea, această majoritate este reflectată şi în ce priveşte reprezentarea în consiliile populare respective; în acelaşi sens se poate vorbi de drepturile culturale, de folosirea limbii respective în şcoli, în activitatea culturală, în justiţie şi altele. ÎNTREBARE : Domnule preşedinte,unii cetăţeni români de origine germană au solicitat reunirea familiilor cu rudele lor din R.F. Germania. Cum a decurs pină in prezent reunirea familiilor şi ce rezultate s-au obţinut ? RĂSPUNS : România a rezolvat întotdeauna în mod umani(Continuare in pag. a 3-a)