România Liberă, octombrie 1977 (Anul 35, nr. 10244-10269)
1977-10-01 / nr. 10244
ANUL XXXV Nr. 10244 9 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte in pagina a I-a ALEGERILE,veniment major în viaţa politică a ţării, expresie a democratismului societăţii noastre socialiste Sfirşitul acestui an atit de rodnic in toate domeniile de activitate este marcat de trei momente politice de însemnătate deosebită pentru poporul nostru: Conferinţa Naţională a Partidului, cea de-a XXX-a aniversare a proclamării Republicii, alegerile de deputaţi în consiliile populare municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, orăşeneşti şi comunale. Ne propunem să stăruim, în cele ce urmează, asupra sensurilor trafce ale campaniei electorale, care va începe în curind şi care va constitui un prilej de largă dezaştere de către întregul popor a politicii interne şi externe promovate de partid şi de stat, un moment important pentru unirea tot mai strinsă a eforturilor tuturor oamenilor muncii in vederea înfăptuirii cu succes a hotăririlor istorice ale Congresului al XI-lea. Printr-o coincidenţă, ea însăşi semnificativă, actuala campanie electorală se desfăşoară in perioada cind se împlinesc zece ani de la aplicarea cunoscutelor măsuri privind perfecţionarea organizării teritorial-administrative a României. Un deceniu fertil, în care toate zonele ţării şi-au potrivit pasul într-o cadenţă dinamică, modernă, un deceniu prodigios, al cărui progres motivează încrederea noastră profundă in viitorul patriei, in ascensiunea ei rapidă pe calea civilizaţiei socialiste şi comuniste. Realizările ale căror autori şi martori am fost in aceşti zece ani certifică prin fapte justeţea hotăririlor adoptate la Conferinţa Naţională din 1967. privind aducerea profilului administrativ-teritorial în consens cu noul stadiu de dezvoltare a ţării, măsură care a permis sporirea rolului şi atribuţiilor oraşelor şi comunelor — unităţi de bază nu ■are se desfăşoară întreaga acivitate economică, politică, soci-culturală a cetăţenilor. Aceaşi pozitivă urmare a avut-o , stabilirea, la nivelul conducerilor tuturor unităţilor teorial-adiminstrative, a printpiului cumulului de funcţii lă cumul de retribuţie. Prin crearea judeţelor, prin instituirea municipiilor, prin redimensionarea comunelor, prin organizarea într-o viziune modernă a aparatului de stat, a crescut eficienţa activităţii organelor locale, s-a dezvoltat iniţiativa lor, conducerea centrală a fost legată mai strîns de verigile de bază ale administraţiei de stat. S-a creat, astfel, un cadru favorabil pentru repartizarea echilibrată, raţională, a forţelor de producţie pe teritoriul ţării, pentru dezvoltarea armonioasă sub raport economic şi social-cultural a tuturor zonelor, favorizindu-se accesul, cu şanse egale, tuturor locuitorilor, la binefacerile civilizaţiei moderneşi ale progresului. Aceste principii de organizare şi dezvoltare ale noilor unităţi teritorial-administrative au fost consacrate şi dezvoltate de Congresul al XI-lea al partidului, care a stabilit, ca până în anul 1980, fiecare judeţ să realizeze o producţie de cel puţin 10 miliarde lei. O cifră mobilizatoare, care a angajat eforturile oamenilor muncii într-o vastă activitate de identificare şi reconsiderare a resurselor umane şi materiale de care dispun toate zonele ţării, racordarea acestora la ritmul dinamic, înnoitor, al întregii noastre economii. Această profundă transformare s-a reflectat in mod pozitiv în structura social-culturală a tuturor zonelor ţării, in ridicarea nivelului general de trai material şi cultural al locuitorilor. Ultimul deceniu s-a manifestat ca o perioadă efervescentă şi pe plan politico-social, in perfecţionarea structurii administrativteritoriale, pîrghie deosebit de importantă pentru îndeplinirea la un nivel superior a funcţiilor organizatorice şi politice ale statului socialist. O premisă nouă pentru dezvoltarea unui cadru prielnic progresului pe toate planurile, a creşterii iniţiativei locale, pentru participarea largă a maselor la conducerea treburilor statului. In acest fel, democraţia socialistă, caracteristică orînduirii noastre, a cunoscut o nouă dezvoltare, un proces amplu de adincire şi perfecţionare. Parcurgem o perioadă cind instituţionalizarea unor forme de participare a maselor la conducerea treburilor obşteşti se manifestă ca un adevăr practic, cind formele multiple de acces al oamenilor muncii la actul de decizie se intilnesc in viaţa de toate zilele. Au sporit, in ultima vreme, modalităţile prin care decizia reprezintă un act colectiv de gindire şi voinţă, hotărîrile consiliilor populatim fiind efectiv emanaţia cetăţenilor. Dezbaterea publică a schiţelor de sistematizare, măsurile de dezvoltare a localităţilor, de bună servire a cartierelor, orientarea profilurilor serviciilor comerciale, sanitare, de invăţămint, de transport, reprezintă rodul dezbaterii şi cerinţelor cetăţeneşti. Această participare nemijlocită la elaborarea hotăririlor determină, implicit, o reorientare de atitudine a compartimentelor consiliilor populare care trebuie să fie tot mai mult,în contact nemijlocit cu cetăţenii. Creatorii de bunuri materiale, au posibilitatea practică de a participa la elaborarea deciziilor şi hotăririlor, bucurindu-se de realitatea exercitării unor drepturi suverane ale poporului în stat, ceea ce dovedeşte,, o dată în plus, afirmarea în viaţă, a principiului democraţiei participative. Ampla contribuţie a cetăţenilor la stabilirea unor hotărîri majore pentru dezvoltarea localităţilor în care trăiesc şi muncesc a fost favorizată, in acelaşitimp, de crearea unor competenţe mereu mai numeroase a organelor locale ale administraţiei, in soluţionarea problemelor economice şi sociale. Aceste noi competenţe se traduc in existenţa unui larg evantai de drepturi privind administrarea bugetelor locale şi efectuarea de investiţii, au in vedere realizarea, cu forţe proprii, a multitudinii sarcinilor ce le revin, stimularea priceperii şi iniţiativei locale. Ca o încununare a procesului de definita a răspunderilor consiliilor populare, a rolului pe care îl au în mecanismul democraţiei noastre socialiste, ca urmare a primului lor Congres întrunit in 1976, s-a hotărit crearea unei camere legis- lative proprii. Actuala campanie electorală se desfăşoară intr-un moment în care organele administraţiei şi puterii locale se află angajate in transpunerea hotăririlor adoptate de partidul şi statul nostru. Se pun in evidenţă modalităţi noi pentru sporirea contribuţiei organismelor consiliilor populare la rezolvarea sarcinilor complexe pe care acestea le au în teritoriile respective, se evidenţiază o mai bună folosire a studiilor şi materialelor elaborate de comisiile permanente, se fac eforturi pentru reducerea formularisticii inutile. Se acţionează mai hotărit pentru folosirea cadrului instituţional creat în ultimii ani, pentru ca activitatea tuturor organismelor democratice să aibă în acest context un conţinut tot mai profund, tot mai bogat ; se perfecţionează, totodată, raporturile acestora, pe de o parte cu ministerele şi alte organe centrale, pe de altă parte cu celelalte organe locale, acestea din urmă vizind promovarea unei autonomii mai largi, a unei contribuţii mai substanţiale la propria lor dezvoltare, la dezvoltarea judeţelor, a ţării întregi. Actuala campanie se desfăşoară, in acelaşi timp, într-o perioadă de activă întrecere intre comune, oraşe şi municipii pentru mai buna gospodărire şi pentru înfrumuseţarea localităţilor. Spiritul de emulaţie, dorinţa de propăşire, de creştere a gradului de civilizaţie a acestora, antrenează mii şi mii de oameni ai muncii in exercitarea vocaţiei lor de buni gospodari. Campania electorală se desfăşoară intr-o perioadă cind chipul multor oraşe şi comune se transformă după coordonate moderne, cind schiţele de sistematizare trec din faza machetelor la scara realităţii. Ea se suprapune unei perioade importante in devenirea socialistă a ţării, cinci zeci de comune î; schimbă statutul de localităţi rurale din cel de centre agrarindustriale, ceea ce presupune antrenarea unor mase largi de oameni in realizarea unor unităţi economice noi, in schimbarea unor profesii şi ocupaţii, in creşterea gradului de confort urban şi îmbunătăţirea generală a nivelului lor de trai. Activitatea complexă în care este antrenată întreaga ţară prilejuieşte în cadrul campaniei electorale, o trecere activă in Ioana Pătraşcu (Continuare in pag. a 5-a) „Alegerile trebuie să constituie o afirmare puternică a unităţii, voinţei şi hotâririi ferme a întregului nostru popor de a înfăptui neabătut programul de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintate spre comunism NICOLAE CEAUŞESCU Ultimul trimestru şi priorităţile în economie In construcţia calendaristică a anului economic, cel de-al patrulea trimestru semnifică faza finalizării eforturilor şi ordonării in detaliu a activităţilor ulterioare. Este o etapă deosebit de complexă care, prin desfăşurarea ei, are menirea să pună in lumină capacitatea de organizare a muncii la nivelul întreprinderilor, centralelor şi ministerelor economice, modul in care organele de conducere colectivă ştiu să fructifice avantajele Plaunificării şi ale cunoaşterii din timp a sarcinilor ce le revin pentru anul următor, promptitudinea şi spiritul de iniţiativă în aplicarea indicaţiilor conducerii partidului, calităţile de puni gospodari, preocupaţi in egală măsură de rezolvarea problemelor curente şi viitoare. Munca tenace, rodnică, plină de abnegaţie desfăşurată de clasa noastră muncitoare, de toţi oamenii muncii in frunte cu comuniştii, elanul şi convingerea cu care întreaga naţiune s-a angajat în transpunerea în fapt a măsurilor juste, ferme, mobilizatoare, de largă cuprindere stabilite de conducerea partidului în vederea asigurării înfăptuirii neabătute a programului elaborat de Congresul al XI-lea al P.C.R. s-au materializat, la încheierea primelor trei trimestre, cu rezultate remarcabile in toate sectoarele economiei. De altfel, veştile ce ne-au parvenit .1 redacţie in ultimele zile atesă că in industria unor judeţe, n majoritatea întreprinderilor, n centrale industriale, trusturi de construcţii şi instalaţii, sar■inile pe 9 luni au fost indeplinite înainte de termen. De pe această bază debutează astăzi ultimul trimestru decisiv pentru completa conturare a bilanţului privind realizarea planului naţional unic şi a angajamenteor în întrecerea socialistă, în al doilea an al cincinalului. In conştiinţa fiecăruia dintre noi stăruie puternica impresie produsă de înalta apreciere dată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, recenta Consfătuire de lucru de la C.C. al P.C.R., activităţii osţinute a oamenilor muncii fără deosebire de naţionalita■ e, ne sunt vii in memorie orientările şi îndemnurile adreate nouă, tuturor, de a ne valorifica mai bine potenţialul de creaţie, talent şi vrednicie în vederea creşterii continue a eficienţei muncii sociale , printr-o mai bună organizare, prin ridicarea gradului de calificare, întărirea spiritului gospodăresc, a ordinii şi disciplinei la fiecare loc de muncă. Sunt aceştia factori de puternică stimulare a răspunderii şi exigenţei, a spiritului revoluţionar in abordarea şi soluţionarea problemelor şi priorităţilor specifice ultimului pătrat al anului. Evident, selecţia acestor priorităţi reliefează puternic o necesitate de prim ordin. Planul a îndeplinit ritmic, la toţi indicatorii, la toate sortimentele. In mecanismul economiei naţionale, sarcinile ce revin fiecărui colectiv de întreprindere se află in strinsă interdependenţă cu cele din alte unităţi şi sectoare ale industriei, construcţiilor, agriculturii, transporturilor, comerţului. Aşa cum precizam in unele articole anterioare, publicate în ziarul nostru, rezultatele bune obţinute in realizarea producţiei globale reflectă doar gradul de punere înoperă a mijloacelor materiale şi a muncii vii, dar nu pot releva latura principală activităţii economice : producţia fizică, măsura în care marfa, sortimentele contractate, au ajuns la beneficiari. Iată de ce este necesară accentuarea eforturilor in această direcţie, paralel cu onorarea obligaţiilor asumate de colectivele de muncă prin angajamentele in întrecerea socialistă de a depăşi sarcinile de producţie, de a produce cit mai mult — acolo unde sunt asigurate condiţii de desfacere a bunurilor obţinute —, de a ridica eficienţa muncii vii şi trecute, de a aplica cu consecvenţă, în spiritul ,,cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice“, tehnici şi tehnologii noi, procedee şi metode avansate, de înalt randament. Este timpul ca programele complexe de măsuri — aprobate de adunările generale ale oamenilor muncii — privind organizarea superioară a producţiei şi a muncii, creşterea suplimentară a productivităţii, utilizarea mai bună a maşinilor şi utilajelor, îmbunătăţirea calităţii produselor, reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale, combustibili şi energie — şi care vizează atit perioada pe care o parcurgem, cit şi anul viitor — să fie finalizate, pentru a putea contribui în mod real la desfăşurarea normală a proceselor de producţie, la îndeplinirea sarcinilor şi indicaţiilor date in această privinţă. Cu deosebită grijă şi perseverenţă trebuie să acţioneze în această perioadă colectivelor din unităţile care mai înregistrează rămineri în urmă, la planul acestui an, sau care nu şi-au recuperat restanţele din anul trecut. După cum arăta secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, realizarea integrală a cincinalului înseamnă, de fapt, atingerea şi depăşirea nivelelor planificate pentru fiecare an in parte, in fiecare întreprindere, centrală, minister sau pe plan teritorial. Cu alte cuvinte, înfăptuirea cincinalului nu înseamnă numai atingerea unor nivele stabilite în comparaţie cu anul de bază, ci obţinerea producţiei planificate, a indicatorilor sintetici prevăzuţi pentru fiecare secţiune din cincinal. Acest concept, calitativ nou in comparaţie cu perioadele trecute, se cuvine a fi însuşit cu răspundere de fiecare om al muncii care participă la realizarea producţiei materiale1; se cuvine, deci, ca la toate nivelele — şi în primul rind in centrale şi ministere — să fie luate măsuri pentru sprijinirea întreprinderilor situate sub plan, indiferent de care dintre indicatori este vorba. Practica relevă că există unele Întreprinderi, în general mai noi, care încă nu şi-au definitivat profilul, care au capacităţi nefolosite, prezintă un grad redus de încărcare a maşinilor şi forţei de muncă, in timp ce altele abia prididesc să facă faţă comenzilor şi cererilor. Realizarea unei legături ,,de vase comunicante“ între asemenea unităţi trebuie să ducă nu la ajustări pe seama colectivelor cu rezultate foarte bune, cum se mai obişnuieşte în unele centrale industriale, ci la o cooperare rodnică între intre- Ing. Artur loan (Continuare în pag. a 3-a) Angajamentul minerilor: Vom da ţării cit mai mult cărbune şi de calitate cit mai bună Telegrama adresată C. C. al P. C. R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de participanţii la plenara Comitetului municipal Petroşani al P. C. R. cu activul de partid din întreaga Vale a Jiului In ziua de 30 septembrie a.c. a avut loc plenara Comitetului municipal Petroşani al P.C.R. cu activul de partid din întreaga Vale a Jiului, care a analizat şi dezbătut sarcinile ce revin organelor şi organizaţiilor de partid, de masă şi obşteşti, consiliilor oamenilor muncii din întreprinderile miniere pentru realizarea integrală a indicatorilor de plan pe acest an şi întregul cincinal, în lumina indicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul vizitei întreprinse în Valea Jiului şi a cuvintărilor rostite la recentele consfătuiri de lucru de la Comitetul Central al Partidului Comunist Român. Cu acest prilej, intr-o atmosferă de puternică însufleţire, a fost adoptată o telegramă adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, în care se spune : Activul de partid, în numele tuturor comuniştilor din bazinul carbonifer al Văii Jiului vă raportează, stimate tovarăşe secretar general, că in scopul îndeplinirii sarcinilor de plan pe anul 1977 şi recuperării restanţelor înregistrate în producţia de cărbune, s-au asigurat măsuri tehnice şi organizatorice pentru desfăşurarea normală a activităţii de producţie in condiţiile programului de lucru in pattru schimburi, îmbunătăţirea programului de mecanizare a minelor pentru perioada 1976- 1980, redistribuirea la lucrări direct productive în subteran a unui număr important de muncitori din sectoarele auxiliare, constituirea de echipe specializate care să efectueze lucrări în subteran, de montaj, întreţinere şi reparaţie a utilajelor, prestarea în activităţi direct productive a cel puţin 50 la sută din timpul de lucru al personalului tehnico-ingineresc din serviciile tehnice şi tehnologice ale unităţilor miniere. Au fost luate măsuri de realizare a hotăririi Congresului consiliilor oamenilor muncii cu privire la reducerea personalului tehnic, economic, de specialitate şi administrativ, prin raţionalizarea activităţii acestuia, realizîndu-se astfel prezenţa lui în sectoarele de producţie. Exprimîndu-se sentimentele de recunoştinţă şi satisfacţie ale tuturor locuitorilor din Valea Jiului — români, maghiari şi germani — în telegramă se adresează din toată inima conducerii partidului şi statului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, călduroase mulţumiri pentru grija deosebită şi permanentă faţă de ridicarea nivelului de viaţă a minerilor ţării — detaşament de frunte al clasei noastre muncitoare, al celor (Continuare in pag. a 5-a) Sîmbătă 1 octombrie 1977 PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Delegaţia Partidului Comunist Portughez Vineri, după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit ■ delegaţia Partidului Comunist Portughez, condusă de tovarăşul Octavio Pato, membru al Comisiei Politice, secretar al C.C. al P.C. Portughez, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., face o vizită de prietenie in ţara noastră. La primire au participat tovarăşii Ştefan Andrei şi Iosif Banc, membri supleanţi ai Comitetului Politic Executiv, secretari ai C.C. al P.C.R. Au luat parte, de asemenea, tovarăşii America Leal şi Aloim Ingles,, membri ai VC.Q. al. .P.C. . Portughez. Tovarăşul Octavio Pato a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cordial salut prietenesc din partea C.C. al P.C.P. şi a tovarăşului Alvaro Cunhal, secretar general al P.C. Portughez, împreună cu cele mai bune urări de succes in activitatea pe care o desfăşoară in fruntea partidului şi statului, pentru îndeplinirea hotăririlor Congresului al XI-lea al P.C.R., pe calea edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate in România. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat să se transmită secretarului general al P.C. Portughez, celorlalţi membri ai conducerii partidului, tuturor comuniştilor portughezi, un cald salut de prietenie şi urări de succes în lupta pentru apărarea intereselor oamenilor muncii, pentru consolidarea democraţiei şi a independenţei de stat. In cadrul convorbirilor, s-a procedat la o informare reciprocă asupra activităţii şi preocupărilor celor două partide, asupra dezvoltării relaţiilor dintre P.C.R. şi P.C.P., dintre România şi Portugalia, precum şi asupra unor probleme actuale ale vieţii internaţionale, ale mişcării co-tancista .„şitmmctoreştu Tovarăşul Nicolae, Ceauşescu a reafirmat solidaritatea comuniştilor, a întregului popor român, cu activitatea Partidului Comunist Portughez, a celorlalte forţe politice democratice şi progresiste din Portugalia, în lupta lor pentru apărarea şi consolidarea cuceririlor Revoluţiei din 25 aprilie 1974, a principiilor democratice înscrise in Constituţia Republicii, pentru dezvoltarea procesului democratic, pentru înaintarea Portugaliei pe calea independenţei şi progresului social. Conducătorul delegaţiei portugheze a dat o înaltă apreciere rezultatelor obţinute de poporul român, sub conducerea partidului său comunist, în dezvoltarea economiei, ştiinţei şi culturii, în ridicarea nivelului de trai, material şi spiritual, al oamenilor muncii. In cadrul întrevederii a fost evidenţiată cu satisfacţie dezvoltarea rodnică a relaţiilor de prietenie,colaborare şi solidaritate militantă dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Portughez, care slujeşte dezvoltarea raporturilor dintre cele două ţări şi popoare, cauzei unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. S-a relevat, de comun acord, hotărirea ambelor partide de a acţiona pentru dezvoltarea raporturilor bune de colaborare, pe multiple planuri, dintre România şi Portugalia, corespunzător intereselor celor două popoare, ale cauzei păcii şi înţelegerii internaţionale. Cele două partide au exprimat hotărirea de a acţiona pentru edificarea unui sistem trainic de securitate şi cooperare în Europa şi au subliniat importanța pe care o are în acest sens apropiata reuniune de la Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, vineri dimineaţa, pe Edward Heath, personalitate de frunte a Partidului Conservator din Marea Britanie, fost primministru care, la invitaţia Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, a făcut o vizită in ţara noastră. Oaspetele britanic şi-a exprimat satisfacţia de a fi primit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, mulţumind, totodată, pentru ospitalitatea ce i-a fost rezervată în timpul şederii în ţara noastră, pentru prilejul ce i-a fost oferit de a cunoaşte realităţile şi dezvoltarea României contemporane. In timpul întrevederii s-a evidenţiat cu satisfacţie evoluţia ascendentă a relaţiilor române, britanice şi s-a apreciat că promovarea pe mai departe a acestor raporturi de colaborare este menită să servească interesele celor două popoare, să contribuie la afirmarea idealurilor păcii şi înţelegerii in lume. S-a subliniat, totodată, importanţa abordării în spirit realist şi constructiv a problemelor edificării unui sistem trainic de securitate în Europa şi înfăptuirii, ca un tot unitar, a angajamentelor asumate la Conferinţa de la Helsinki, în vederea realizării unor paşi concreţi pe calea dezvoltării colaborării între state şi dezangajării militare, a dezarmării, în special a dezarmării nucleare. S-a relevat că este necesar să se asigure participarea activă, pe baze egale, a tuturor statelor la viaţa internaţională, la făurirea noii ordini economice, la instaurarea unui real climat de egalitate, şi colaborare, stimă, respect mutual şi înţelegere între naţiuni. întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească. (Continuare in pag. a 5-a) Edward Heath, fost prim-ministru al Marii Britanii Cu prilejul celei de-a XXVIII-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze Tovarăşului HUA KUO-FEN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Avem deosebita plăcere ca, în momentul în care poporul frate chinez sărbătorește cu entuziasm şi bucurie cea de-a XXVIII-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze, în numele Partidului Comunist Român, guvernului Republicii Socialiste România, poporului român și al nostru personal, să vă adresăm dumneavoastră, Partidului Comunist Chinez, guvernului Republicii Populare Chineze şi întregului popor chinez calde felicitări şi cele mai bune urări. Lupta revoluţionară eroică, desfăşurată de poporul chinez, sub conducerea încercată a partidului său comunist, pentru răsturnarea vechiului regim reacţionar, împotriva imperialismului, feudalismului şi capitalismului comprador, pentru eliberare naţională şi socială, a fost încununată de o strălucită victorie prin proclamarea, la 1 octombrie 1949, a Republicii Populare Chineze. Victoria revoluţiei chineze, naşterea Chinei populare au marcat o cotitură radicală în istoria milenară a poporului chinez, constituind, în acelaşi timp, un eveniment de mare însemnătate internaţională, cu puternice înrîuriri asupra luptei revoluţionare a popoarelor pentru înlăturarea dominaţiei străine, pentru libertate şi independenţă naţională, pentru o viaţă mai bună. Devenit liber şi stăpîn pe destinele sale, har-PEKIN nicul şi talentatul popor chinez a obţinut, in anii puterii populare, victorii şi succese remarcabile în revoluţia şi construcţia socialistă, în afirmarea tot mai puternică a Republicii Populare Chineze pe arena mondială. In prezent, poporul chinez, sub conducerea Partidului Comunist Chinez, a Comitetului său Central, in frunte cu dumneavoastră, tovarăşe Huă Kuo-fen, acţionează cu fermitate şi in mod rodnic pentru traducerea în viaţă a hotăririlor celui de-al XI-lea Congres al partidului, pentru transformarea marii Chine populare intr-un stat socialist puternic şi modern. Poporul român urează din toată inima poporului frate chinez să obţină noi şi tot mai mari realizări în înfăptuirea programului partidului de dezvoltare şi înflorire multilaterală a patriei. Exprimîndu-ne satisfacţia pentru cursul ascendent al relaţiilor tradiţionale frăţeşti româno-chineze, suntem convinşi că prietenia revoluţionară, solidaritatea militantă şi conlucrarea pe multiple planuri dintre partidele, ţările şi popoarele noastre, se vor dezvolta şi întări tot mai mult, in interesul construcţiei socialiste în ţările noastre, al cauzei libertăţii şi independenţei popoarelor, al păcii, colaborării şi socialismului in lume. NICOLAE CEAUȘESCU Secretar general al Partidului Comunist, Român Preşedintele Republicii Socialiste România MANEA MANESCU Prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România