România Liberă, ianuarie 1978 (Anul 36, nr. 10323-10347)

1978-01-03 / nr. 10323

«.ni. un «i împreuna la munca v/ V/E celor de pe şantiere „Am fost curioasă să văd, cum fiin să petreacă oamenii cu care lucrează tatăl meu. Ştiam cum muncesc ei, dar nu cum se distrează. Şi mă simt tare bine“. Fata, studentă în anul III la medicină, înaltă, suplă şi plină de farmec, ca toate fetele la virata ei, ar fi putut să-şi petreacă, revelionul oriunde, la revelioanele pentru studenţi, la cele pentru tineret... „Dar tatăl meu este aici gazda, cum puteam să-l lăsăm singur ?“ într-adevăr, inginerul Grigore Popescu, proaspătul director al proaspătului grup de şantiere care face revizii şi reparaţii de instalaţii chimice, pe platformele de la Piteşti, Rîmnicu Vilcea şi Craiova, este in această seară mai mult gazdă decit invitat. Petrece şi el în rind cu ceilalţi, dar mai ales este atent ca fiecare om să se simtă bine. Inginerul Palade şi inginerul Nicolescu, maiştrii Stamate, Părăscuţă, Lozici, Pituş, muncitorii Ghimpu, Piseru, Nicolae Gheorghe... oamenii de care depind zeci de alţi oameni, sute de alţi oameni, cu realizările lor. Oameni de care depind tone şi vagoane de polietilenă, de negru de fum, de sodă, de acid azotic, de policlorură, de îngrăşăminte chimice, la Piteşti, la Govora, la Craiova. Şi toţi aceşti oameni, fiecare cu familia, îşi petrec revelionul în marea familie a Trustului de construcţii industriale cu sediul în Piteşti. ...După cum urcă scările largi ale noului liceu de construcţii industriale din Piteşti, după cum se salută, după cum sînt intîmpinaţi şi conduşi la mese, după cum îi aşteaptă pe fiecare locul său, cu numele frumos caligrafiat pe un cartonaş cu o carte de vizită — pare a fi o sărbătoare de gală. Şi este — pentru ambasadorii constructorilor de pe şantierele petrochimiei, uzinei de autoturisme, fabricii de proteină din Curtea de Argeş, combinatului de fire sintetice de la Cîmpulung, constructorilor polietilenei şi pirolizei, rafinăriilor şi coşurilor înalte, Combinatului de articole din cauciuc, fabricilor de stofe, de bere şi de pîine, combinatelor zootehnice. Constructori pe care-i cunoscusem mimai în haine de lucru, şi-i văzusem doar pe şantier, şi care, iată, ştiu să se şi îmbrace frumos, să danseze, să petreacă şi să oficieze un protocol de înaltă ţinută. Soţia fierarului betonist Ion Poenaru mă priveşte totuşi cu reproş pentru cele cîteva minute pe care i le răpesc soţului său : — Sînt aici din 1958, am venit atunci 30 de fierari betonişti de pe şantierele din Iaşi. Ceruţi de Piteşti. Pentru un timp... dar mai mult de jumătate ne-am făcut piteşteni, ne-am întemeiat adică familii, ne-am stabilit aici. Şi eu, şi fratele meu, Vasile şi Constantinescu, Costescu, Şoroga, Gafenciuc... Secretarul comitetului de partid al unităţilor de construcţii industriale din Piteşti, Ion Rizu, făcindu-mi cunoştinţă cu cei prezenţi la revelion, îmi prezintă un bărbat tînăr : —■ Locţiitorul cu probleme economice. Cînd termina facultatea, in urmă cu 11 ani, inginerul Ion Fintîneru ar fi putut să opteze pentru o carieră didactică în învăţămîntul superior.. Se căsătorise din anii studenţiei şi, cite ambiţii nu se pot presupune pentru o tinară familie. Soţia luase’ şi ea, examenul de stat cu nota 10. Dar la Piteşti se construia cel mai marecombinat petrochimic din ţară... — Am lucrat ciţiva ani in execu-_ţie, adică am contribuit să se ridice din pămint o parte dintre construcţiile pe care le vedeţi. Apoi am intrat in proiectare. — Ce înseamnă un atelier de proiectare in cadrul unităţii de construcţii ? — Înseamnă din ce in ce mai mult ! De pildă, proiecte in ordinea de care au nevoie executanţii şi in soluţiile pe care le cer şi pe care le pot executa : de pildă, economii de 4 milioane de lei in acest an fată de prevederile studiului tehnico-economic , de pildă, contactul direct cu şantierul, care te obligă să gîndeşti ?i să lucrezi operativ. Cind unui tînăr inginer i se încredinţează proiectul unei lucrări in valoare de sute de milioane de lei, poate să existe o condiţie de afirmare mai bună ? Nu trecuse multă vreme de cînd se afla în şantier şi inginerul Ion Fintîneru a primit execuţia proiectului bazei de producţie a trustului care, la darea sa în funcţiune, a fost apreciată drept cea mai modernă din ţară. O adevărată uzină pentru stîlpi, grinzi, panouri şi dale din beton, pentru confecţii de tîmplărie metalică, pentru alte piese care se montează pe şantiere. — Despre inovaţie v-a vorbit ? mă întreabă secretarul comitetului de partid. — Ce inovaţie ? — Inginerul Ion Fintîneru împreună cu ing. Ion Adam au realizat o inovaţie, care a fost şi brevetată, şi a fost bine primită în expoziţia de la Bucureşti, din cadrul Festivalului „Cintarea României“. Este vorba despre o instalaţie cu cofraje metalice pentru turnurile înalte de apă, care reduce cu două treimi volumul de metal şi se montează intr-o singură zi, faţă de 26 de zile cit era necesar pentru vechea instalaţie. Economie în bani — 240 mii de lei pe bucată. Cu ea a fost construit castelul de apă de la Vedea, iar acum a început castelul de la Merişani. Tovarăşul Ion Rizu îmi vorbeşte despre alţi şi alţi constructori, care la acest revelion al anului 1978 se prezintă cu deosebite realizări — fie că este vorba despre muncitorii Florea Buican, Ion Popescu, Ştefan Enescu, fie detinerii constructori Prodan Teodor ,sau Aurel Bîrzotescu, fie de ing. Ion Dobre sau Ion Tufeanu, de şefii de şantiere Ştefan Bălănescu, Nuţă Marin, Ghiţă Florian, Mircea Popescu, despre ing. Ioan Moldovan, de curînd promovat în funcţia de director al trustului, amfitrionul principal la această sărbătoare, de fapt primul revelion al constructorilor de aici. Marin Ioniţa gîndurile noastre se îndreaptă cu recunoştinţă către tovarăşul Nicolae Ceauşescu — ne spunea maistrul Ion Negrea. Să închinăm acest pahar de vin in sănătatea omului de aleasă omenie, ziditorul fericirii noastre. Dînsul este acolo la uzina „23 August“, dar noi îl simţim şi aici, lingă noi, îl simţim alături de bucuriile noastre, aşa cum este în toate împrejurările, la bine şi la greu, li urăm din tot sufletul multă, multă sănătate şi viaţă lungă, pentru binele patriei şi al întregului popor“. Victor Dinu ţionalizare şi ce se fabrica aici ? Capace de fontă pentru canale, cîteva batoze mici de munte, carde simple pentru industria textilă şi cam atît. Din ceea ce a fost a rămas un singur atelier, înfăţişarea de azi este alta, nouă modernă, la care s-a adăugat „Independenţa II“, sector metalurgic de ultimă expresie a tehnicii, de pe platforma Nocrichulului, unde se produc utilaje complexe. Realizările obţinute aici sunt rezultatele muncii înfrăţite a celor care azi, se bucură din plin de munca lor, de faptul că succesele le sunt răsplătite prin retribuţii şi alocaţii pentru copii sporite — numai aici fondul de retribuţie al întreprinderii crescînd recent cu 16,5 milioane lei. Colectivul întreprinderii „Independenţa“ a încheiat anul 1977 cu o producţie globală suplimentară de 26,5 milioane lei şi acum aspiră spre noi succese. Mesajul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de la cumpăna anilor, primit cu deosebită satisfacţie şi de oamenii muncii de la „Independenţa“, a constituit un îndemn însufleţitor pentru a face din 1978 un an al calităţii, care să ridice şi mai mult faima iscusinţei şi hărniciei lor. Virgil Lázár Atmosferă sărbătorească şi veselie la revelionul muncii de la întreprinderea de mecanică fină . Cu satisfacţia unor mari înfăptuiri o splendidă construcţie poliedrică, sala de mese a întreprinderii de mecanică fină, găzduieşte această sărbătoare a revelionului muncitoresc. Maiştri, tehnicieni, muncitori şi ingineri, împreună cu familiile, tineri şi vîrstnici, peste 300 de persoane constituite într-o adevărată fampilie, au ţinut, să fie împreună în această seară ca să se bucure împreună, pentru ceea ce au dobîndit împreună prin muncă ; realizarea planului de producţie pe anul 1977 cu 25 de zile mai devreme, oferind peste plan economiei naţionale produse de mecanică fină în valoare de zeci şi zeci de milioane de lei l-am văzut pe directorul întreprinderii, inginerul Valeriu Matache şi pe ceilalţi membri ai consiliului oamenilor muncii, trecînd rînd pe rind pe la mesele unde se aflau lăcătuşul Gheorghe Rădulescu, mecanicul Anghel Borcea, frezorul Ion Ciobanu şi alţi muncitori fruntaşi, împreună cu familiile lor. Un an vntreg au muncit împreună şi, iată, acum trec pragul noului an tot împreună. Pentru succesele lor pentru ceea ce au de înfăptuit, pentru sănătatea şi fericirea întregului colectiv, se toastează. Atmosfera sărbătorească este susţinută de artiştii amatori ai întreprinderii, soliştii de muzică populară şi uşoară, fiind urmaţi de alaiul Pluguşorului. Ultimele minute ale anului 1977 sunt şi cele mai dense şi emoţionante. Este momentul cind, pe calea Undelor, întreaga ţară ascultă mesajul tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Apoi, in cuvinte simple şi calde, sunt exprimate sentimentele de adîncă stimă şi preţuire faţă de secretarul general al partidului. „In aceste clipe deosebite, Revelionul constructorilor de autobuz» I Pagina a 2-a — 3 ianuarie 1978 Gînduri de viitor ale minerilor din Băiuţ La Băiuţ, comună maramureşană din munţii Ţibleşului, timpul se măsoară după cel al exploatării miniere, unde lucrează majoritatea bărbaţilor. Şi, aci, anul 1978 a sosit cu 13 zile mai devreme, la data cind exploatarea a îndeplinit integral sarcinile de pian pe anul 1977. Aceasta şi alte fapte din viaţa şi munca minerilor din Băiaţ au constituit tema tradiţionalului „Pluguşor“, rostită de brigada artistică a Exploatării miniere. Cu toate că ultimul schimb al anului 1977 s-a încheiat în 31 decembrie la ora 18, cînd colectivul exploatării a raportat realizarea în proporţie de 103 la sută a sarcinilor la producţia industrială şi marfă, la ora 21 peste 200 de mineri şi familiile lor au fost prezenţi la sărbătoarea Revelionului, într-o atmosferă plină de veselie, minerii şi familiile lor — între care fruntaşii în muncă Irimie Fazekaş, Iosif Coca, Andrei Mar, Andrei Szilagy, mineri, Vasile Oroslan, mecanic de întreţinere, Oros Iosif, electrician în subteran, Nicolae I Immerschi, strungar, cel mai vechi lucrător din întreprindere — au ridicat împreună paharele, unindu-şi lor şi ţării întregi tradiţionalul .,La mulţi ani!" şi minerescul „Noroc bun“ Şi, ca la orice asemenea sărbătoare, oamenii işi împărtăşesc cu plăcere gîndurile de viitor : „In anul 1978 — ne spunea inginerul Gh. Cosmuţa, directorul exploatării — la mina Văratec, va avea loc o premieră tehnică, pentru a cărei deplină reuşită muncim cu toţii : punerea în funcţiune, pentru prima dată in ţară, a maşinii de extracţie creată la „Unio"Satu Mare. Aceasta nu numai că va uşura munca oamenilor, dar va contribui substanţial la creşterea productivităţii muncii in subteran“. „Anul trecut a fost bogat in realizări — sunt cuvintele lui Gh. Sraum, preşedintele organizaţiei sindicale — dar cel pe care-l începem, îl dorim şi mai bogat ! Pentru a ne îmbunătăţi munca şi viaţa, in acest an vom construi o cantină cu 200 de locuri la Botiza, la gura minei, unde se vor servi mincăruri calde, cîteva blocuri în regie proprie, o creşă şi o grădiniţă pentru copiii minerilor. De asemenea, am început cu toţii, umăr la umăr, construirea unor băi la Tăul Tocila, care vor valorifica izvorul de apă sulfuroasă de aici. Pavilionul cu vane este gata, iar hotelul cu două etaje este ridicat la roşu“. „Iar Revelionul viitor, cu siguranţă că-l vom petrece acolo — ne spune minerul Irimie Fazekaş — şi suntem convinşi că această construcţie va fi pe măsura realizărilor cu care ne-am obişnuit“. Radu Piciu înfrăţiţi în viaţa şi muncă » » Sute de oameni ai muncii, români, germani, maghiari, de la cunoscuta întreprindere sibiană „Independenţa“ au petrecut revelionul împreună la cantina-restaurant din preajmă. Pluguşorul, inspirat din realităţile întreprinderii, a omagiat numeroşi fruntaşi, binecunoscuţi tuturor. „...Uraţi pentru veterani I Pentru cei care de ani / Dau dovadă că se poate / Să fii om de calitate I Crudulici, Bleoacă / Mindreanu / Toth, Hăprian Ioan / Pentru Coman Aurel / şi alţii ca ei...“. Pluguşorul a mai amintit de Schneider, Dăncăneţ, Stirner, Fekete, Ber, Schnell, Boieraş, de mulţi alţi fruntaşi, unii aflaţi chiar în sală, petrecînd în voie bună revelionul. L-am revăzut aici pe Moise Vasiu, maistru la cazangerie, a cărui formaţie a executat în 1977 primul distribuitor din ţară pentru hidrocentrala de la Cerna-Motru, piesă uriaşă, de mare rezistenţă ; pe cunoscuta sudoriţă Aspasia Ciupudeanu, mamă a trei copii, care şi-a legat numele de construcţia unor mari utilaje livrate industriei chimice şi hidrocentralelor ; pe cazangiii Gerghely şi Ioan Depner, pe maistrul Simion Stoica de la utilaje şi pe frezorul loan Boieraş, veteran al întreprinderii şi pe atîţia alţii participanţi activi la marile transformări pe care le-a cunoscut întreprinderea. Căci ce reprezenta uzina la na în familia constructorilor de nave La Revelionul constructorilor de nave din Constanţa, în jurul meselor îmbelşugate domnea veselia : „Suntem o mare şi unită familie — ne spune tovarăşul Ştefan Panait, secretarul comitetului de partid al întreprinderii — împreună muncim şi e firesc ca împreună să sărbătorim şi sosirea Anului nou. Păstrăm incă vii in minte şi în suflet clipele emoţionante pe care le-am trăit astă vară, cind, in prezenţa celui mai iubit fiu al poporului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, navaliştii constănţeni au încredinţat apelor, cu un an mai devreme, primul mare petrolier de 150 000 tdio —, cu nume atit de scump românilor — „Independenţa“. Tot in anul care a trecut am livrat flotei maritime comerciale două mineraliere, de 55 000 tdw şi am lansat la apă mineralierul „Buziaş“ din aceiaşi serie de nave. Şi acum iată-ne tot împreună, sărbătorind succesele“ In momentul solemn al venirii noului an, cei prezenţi s-au îmbrăţişat cu căldură, felicitîndu-se şi urîndu-şi noi succese in viaţă şi în muncă. Păşind in noul an, constructorii navali de la principala poartă maritimă a ţării, ştiu că-i aşteaptă sarcini tot mai importante pentru traducerea in viaţă a obiectivelor stabilite de Congresul al XI-lea al P.C.R. şi de Conferinţa Naţională a partidului. La una din mese intîlnim o veche cunoştinţă pe Ion Simion, şef de echipă fruntaşă la secţia mecanică . „Pornim cu toată hotărirea la realizarea obiectivelor pe noul an — ne-a spus dînsul — avind vii In conştiinţă cuvintele secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu privire la transformarea cantităţii intr-o nouă calitate. Asemenea celorlalţi constructori navali, nu voi precupeţi nici un efort pentru realizarea întocmai a sarcinilor de producţie ce-mi revin şi voi contribui la efortul întregului colectiv care şi-a propus in 1978 să sporească coeficientul de utilizare a metalului de la 91 la 93 la sută". „Am ascultat cu cea mai mare atenţie mesajul de Anul Nou, adresat întregului nostru popor de tovarăşul Nicolae Ceauşescu — ne-a declarat lăcătuşul Năstase Nedelcu. Cuvintele rostite de secretarul general al partidului ne-au mers la inimă, pentru că ele sintetizează aspiraţiile poporului român, care-şi găsesc expresie in politica înţeleaptă şi clarvăzătoare, promovată cu consecvenţă de Partidul Comunist Român. Şi pentru că, in curind, vom sărbători ziua de naştere a tovarăşului Ceauşescu, aş dori să-i adresez cele mai sincere felicitări şi urări de sănătate îndelungată“. Ion Popovici Pe platformele cu foc continuu Sute de muncitori, tehnicieni şi ingineri — care au ridicat Combinatul siderurgic din Hunedoara la înaltul rang de Combinat-Erou al Muncii Socialiste — s-au adunat să petreacă revelionul la frumoasa casă de odihnă de pe malul lacului Cinciş, la clubul „Siderurgistul“, la cantina-restaurant şi in alte locuri. Şi cu toţii au avut un revelion „specific“, în care s-a îmbinat, ca de obicei, farmecul tradiţiei cu puterea muncii creatoare. Căci tot aici, în această cetate a metalului, sute de oameni au rămas lingă flăcările nestinse, lingă cuptoare şi furnale, la laminoare sau la bateriile de cocsificare. La orele 0,30, echipa prim-topitorului loan Popovici, de la Oţelăria Martin nr. 2, a elaborat cea dinţii şarjă a noului an. în aceeaşi noapte, oţelarii de la cuptorul nr. 7, conduşi de prim-topitorul Constantin Dragomir au pregătit şi elaborat o şarjă, care a durat cu 30 minute mai puţin decit fusese programat. Şi în timp ce la cantina-restaurant peste 700 de siderurgişti constructori ciocneau paharele, pe platformele oţelăriilor şi furnalelor au venit reprezentanţi ai conducerii combinatului, ai comitetelor de partid, de sindicat şi UTC, care i-au felicitat pe cei care se aflau la datorie. Iar dimineaţa, maistrul Victor Petroiescu de la Oţelăria Martin nr. 2 mi-a spus cu justificată satisfacţie : „In noaptea de revelion, colectivul nostru a dat 80 tone de oţel peste plan, iar in primele 24 ele ore din noul an vom ridica plusul la 240 tone. Vrem ca şi anul acesta să fim la înălţime“. 1. Cojocarii Revelionul mecanizatorilor în sala cantinei, împodobită cu ghirlande de brad şi panglici multicolore, se aflau adunate multe zeci de familii — mecanici din atelierul staţiunii, ţărani, cooperatori, mecanizatori de la cele şapte secţii care servesc cooperativele agricole din cadrul Consiliului intercooperatist Traian, tehnicieni şi specialişti. Umăr lingă umăr de-a lungul întregului an, in bătăliile desfăşurate pentru recolte îmbelşugate, ei au ţinut să fie alături şi in această ultimă oră a anului, pentru a petrece şi a se bucura împreună de roadele muncii lor. Printre cei prezenţi erau, împreună cu familiile lor, mecanicul de atelier Constantin Dimidov, mecanizatorul Ionel Bilcu, maistrul agricol Nicolae Sutu, şeful depozitului de carburanţi Gh. Baban, secretar al organizaţiei de partid, inginerul Gh. Vernica, directorul staţiunii şi preşedinte al consiliului intercooperatist. Şi, ca la orice eveniment marcat de bucurie, au invitat în mijlocul lor şi oaspeţi din unităţile vecine — de la S.M.A. Odobeşti şi Răcăciuni, de la Trustul judeţean S.M.A. Aveau şi de ce să se bucure in seara aceea mecanizatorii din Traian , unităţile din judeţul Bacău pe care le servesc au obţinut in anul încheiat recolte mari. Cooperativa agricolă din Dămiefteşti, de pildă, unde lucrează mecanizatori din secţia condusă de Constantin Stoica, au strîns de pe suprafeţele cultivate cu porumb cite 4 200 kg. boabe la fiecare hectar. Rezultate tot atît de bune au obţinut şi cooperatorii din comunele Negri, Tamaş, Prăjeşti, Buhoci. Staţiunea şi-a depăşit planul de venituri pe 1977 cu aproape 4 milioane lei, mecanizatorii primind chiar în ajun de an nou premii in valoare de peste 50 000 de lei. Bucuria din suflete, speranţele şi certitudinile pentru noul an, veselia tuturor şi vinul de Tamaş au creat o atmosferă caldă, de permanentă voioşie. Ginduri de recunoştinţă, urări calde de sănătate şi fericire au fost adresate partidului, personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru înţelepciunea cu care conduce destinele poporului, pentru grija permanentă pe care o poartă celor ce muncesc din ţara noastră. Const. Azoiţii „Románia libera“ Situaţie normală în sistemul energetic naţional Dispeceratul energetic naţional, 1 Ianuarie , 1978, ora 2. De serviciu, şef de tură, ing. Victor Popescu. Dispeceratele teritoriale din toată ţara transmit : „Situaţie normală... Nici o defecţiune... Linişte în sistem..." Calculatoarele de proces şi camerele de televiziune in culori transmit fără întrerupere. Se fac obişnuitele reglaje de putere şi tensiune. In aceste prime ore ale noului alt, mari consumatori de energie sunt doar ciţiva : vetrele de loc continuu de la Hunedoara, Reşiţa, Galaţi şi Tirgovişte, platformele chimice de la Craiova, Borzeşti, Piteşti... Mesaje din largul mărilor şi oceanelor Portul Constanţa, ora 24. La serviciul de radiocoastă se primesc, aproape, fără întrerupere, mesaje de la navele aliate in cursă. Echipajul cargoului „Floreşti" transmite de undeva din apropiere de Singapore, „Borsec“ din portul brazilian Tubano, „Sadu" din Anvers, „Codlea“ din Spania, „Făgăraş“ din Alger, „Bumbeşti" de la Casablanca, „Bocşa“, in drum spre ţară, din Marea Marmara, „Doll" din Oceanul Indian. O serie de echipaje au sărbătorit mai devreme revelionul, altele urmează să intimpine noul an după cîteva ore. Toate mesajele se încheie cu tradiţionala urare „La mulţi ani !“ Noi le dorim tuturor : „Vînt bun la pupa". Ora zero şi două minute, s-a născut primul copil Pină la ora 72 a primei zile a anului 1978, în Capitală s-au născut 124 de copii. S-au născut 72 de fetiţe şi 52 de băieţi. Primul nou născut al anului '78 a fost o fetiţă, care a venit pe lume la ora zero şi două minute. Mama, ing. Mihaela Dulipovici, a fost felicitată călduros de tot colectivul medical al maternităţii Polizu, aliat in gardă de noapte. De la medicul Horia Pascu am aflat că, anul trecut, la maternitatea Polizu s-au născut 6 690 copii. Tuturor le transmitem un călduros „La mulţi ani !" Cel mai mare revelion în familie Fără îndoială, comuna Maieru din județul Bistriţa-Năsăud a primit de Anul nou cei mai mulţi oaspeţi. Copii, nepoţi şi strănepoţi au venit din toate colţurile ţârii să sărbătorească revelionul in familie, împreună cu părinţii, surorile, bunicii sau străbunicii- Poate nu ştiţi, dar la Maieru, 500 de femei au fiecare între cinci şi unsprezece copii in viaţă, 500 mame au primit titlul de „Mamă eroină" sau Ordinul „Gloria maternă“. Drept care se spune că la Maieru a avut loc cel mai mare revelion in familie. La 2507 metri altitudine La cea mai înaltă altitudine a ţării, Virful Omul, n-am putut ajunge din cauza vremii : zăpada viscolită. De la cabana Piatra Arsă, din Bucegi, prin intermediul staţiei de radio a centrului „Salvamont“ - Sinaia, am reuşit să intrăm in legătură cu şeful staţiei meteo, Cătălin Manoliu. Iată , ce-am aflat : meteorolog de serviciu la staţia de pe Virful Omul in noaptea de Anul nou a fost Steliana Braşov. La Omul, in noaptea de revelion, era vini puternic şi ningea viscolit. Datele meteorologice s-au transmis tot timpul. Meteorologii s-au pregătit din vreme pentru a serba cum se cuvine sosirea noului an la 2 507 metri altitudine, cea mai Înaltă cotă a ţării . Alături de cei şase temerari de la virful Omul a sărbătorit revelionul micuţa Ioana Manoliu, care are numai 4 luni. Ioana Manoliu se află la această altitudine de la vîrsta de o lună.