România Liberă, iunie 1978 (Anul 36, nr. 10450-10475)
1978-06-10 / nr. 10458
„Románia libera" LUCRĂRILE SESIUNII ŞTIINŢIFICE CU TEMA: „ROLUL INDUSTRIALIZĂRII IN EDIFICAREA SOCIETĂŢII SOCIALISTE MULTILATERAL DEZVOLTATE IN ROMANIA SI TRECEREA LA COMUNISM“ . Cu prilejul aniversării a trei decenii de la naţionalizarea principalelor mijloace de producţie, vineri, s-au desfăşurat in Capitală lucrările sesiunii ştiinţifice cu tema : „Rolul industrializării in edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate in România şi trecerea la comunism“, organizată de Academia Republicii Socialiste România, Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice, Academia „Ştefan Gheorghiu“, Academia de Studii Economice şi Institutul de Studii Istorice şi Social- Politice. La lucrările sesiunii au participat membri şi membri supleanţi ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., membri ai C.C. al P.C.R. şi ai guvernului, reprezentanţi ai unor instituţii centrale şi organizaţii de masă, directori ai unor mari întreprinderi industriale din ţară, muncitori, academicieni, profesori, cercetători, studenţi, activişti de partid, participanţi direct la înfăptuirea memorabilului eveniment. Lucrările sesiunii au fost deschise de prof. dr. docent Mihnea Gheorghiu, preşedintele Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, care a subliniat importanţa actului istoric de la 11 iunie 1948, eveniment cu urmări profunde în transformarea socialistă a României, punînd în evidenţă capacitatea Partidului Comunist Român de aplicare creatoare a principiilor marxistleniniste In soluţionarea problemelor complexe ale revoluţiei şi construcţiei socialismului In România, In cadrul general al procesului istoric caracterizat prin dezvoltarea social-polticii proprie ţării noastre. In comunicarea „Contribuţia creatoare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la elaborarea şi Înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român de industrializare socialistă a ţării“, prezentată de tovarăşul Gheorghe Oprea, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim vice prim-ministru al guvernului, s-a subliniat că Industrializarea socialistă ca opţiune strategică fundamentală, a constituit coordonata întregii politici economice a partidului şi statului nostru. In toate etapele construcţiei socialiste. In fundamentarea unei concepţii ştiinţifice de industrializare socialistă, a spus vorbitorul, un rol hotărâtor l-a avut secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Odată cu alegerea sa la crima partidului şi statului, conceptul de industrializare socialistă a căpătat noi valenţe, noi trăsături, situind pe prim plan laturile calitative ale dezvoltării economice. Orientările stabilite de Congresul al IX-lea al partidului — a spus vorbitorul — au avut menirea de a înlătura unele concepţii limitative privind direcţiile şi conţinutul industrializării socialiste şi de a imprima o nouă viziune, revoluţionară, strategiei industrializării. Aceste noi orientări de politică industrială au avut ca scop esenţial stabilirea unor raporturi corespunzătoare între ramurile producătoare de mijloace de producţie şi cele producătoare de bunuri de consum ; promovarea progresului tehnic în consens cu revoluţia tehnicoştiinţifică mondială ; creşterea rolului gindirii şi cercetării ştiinţifice proprii ; dezvoltarea prioritară a ramurilor moderne, de vîrf ; utilizarea maximă a resurselor naturale ; extinderea industriei pe întreg teritoriul ţării şi dezvoltarea industrială a tuturor judeţelor şi localităţilor. O însemnătate deosebită pentru elaborarea conceptului românesc de industrializare socialistă prezintă tezele tovarăşului Nicolae Ceauşescu privind corelaţia dintre, acumulare şi consum, aşezarea la temelia acestuia a ştiinţei şi tehnicii celei mai înaintate. Datorită profunzimii, clarviziunii şi perspicacităţii secretarului general al partidului, România dispune în prezent de un concept modern de industrializare socialistă a ţării, de o experienţă originală şi valoroasă in organizarea eforturilor creatoare ale poporului, constituind o garanţie trainică a îndeplinirii cu succes a programului făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintării spre comunism, atingerii celor mai înalte culmi de progres şi civilizaţie. In comunicarea „Importanţa şi rolul istoric al naţionalizării principalelor mijloace de producţie pentru construcţia noii orânduiri sociale în România“, prezentată de tovarăşul Ion Popescu-Puţuri, directorul Institutului de Studii istorice şi social-politice, se relevă că actul revoluţionar al naţionalizării ilustrează cu putere că poporul român a ştiut, ca întotdeauna, să se situeze în actualitatea şi stringenţa mersului istoriei, acest act fiind un imperativ generat nemijlocit de noul curs al dezvoltării ţării noastre în epoca inaugurată de insurecţia triumfătoare din August 1944. In continuare, vorbitorul a arătat că naţionalizarea principalelor mijloace de producţie a fost opera clasei muncitoare, clasă care reprezenta cel mai profund poporul român. In frunte cu partidul său revoluţionar, clasa muncitoare a dovedit şi prin actul naţionalizării că este continuatorul de drept şi făurarul aspiraţiilor supreme ale poporului, a voinţei sale dintotdeauna de a fi stăpîn pe munca şi înfăptuirile proprii. După ce a arătat că odată cu preluarea deplină a puterii politice de către oamenii muncii problema naţionalizării mijloacelor de producţie aflate în proprietatea burgheziei s-a impus ca o cerinţă obiectivă pentru rezolvarea contradicţiei dintre noua suprastructură politică şi caracterul economiei. In care se menţinea proprietatea capitalistă, vorbitorul a spus : Deschizind o etapă nouă în evoluţia relaţiilor de producţie din ţara noastră, actul revoluţionar al naţionalizării a reprezentat una dintre victoriile decisive ale oamenilor muncii, ce avea să pună temelia trainică viitoarei dezvoltări socialiste a României. Naţionalizarea a însemnat, pentru poporul român, condiţia necesară şi momentul care a declanşat progresul său economic şi social rapid. In comunicarea prezentată de tovarăşul Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim viceprim-ministru al guvernului, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării : „îmbunătăţirea conducerii, organizării şi planificării economiei naţionale“ se evidenţiază intensa activitate desfăşurată de partid pentru elaborarea şi înfăptuirea unei politici temeinic ancorate în realităţile economiei româneşti, în cerinţele etapei actuale de dezvoltare a societăţii noastre. Secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a subliniat vorbitorul, a avut un rol hotăritor in elaborarea politicii de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate in ţara noastră, in stabilirea măsurilor concrete de înfăptuire a acesteia, in crearea actualului sistem de organizare, conducere şi planificare, in perfecţionarea continuă a mecanismului economico-financiar. In cadrul ansamblului de măsuri adoptate, un loc deosebit de important a ocupat şi ocupă In continuare perfecţionarea continuă a structurilor organizatorice şi a activităţii de planificare, pentru ca acestea să permită — pe baza concepţiei de conducere unitară a societăţii — stimularea iniţiativei şi răspunderii unităţilor socialiste. Întărirea autonomiei lor in procesul de elaborare şi realizare in condiţii de eficienţă maximă a planului naţional unic. In continuare vorbitorul a arătat că lărgirea democraţiei socialiste, atragerea activă şi nemijlocită a maselor la adoptarea hotăririlor care privesc prezentul şi viitorul ţârii, la creaţia istorică conştientă, constituie una din trăsăturile fundamentale a măsurilor luate în ultimii ani de partidul nostru. Menţionind că pe primul plan se situează, instituţionalizarea, în Întreaga economie, a principiului muncii şi conducerii colective, vorbitorul a spus : Partidul nostru consideră organismele colective de conducere, consiliile oamenilor muncii, adunările generale, ca forme dezvoltate ale autoconducerii muncitoreşti, de manifestare a răspunderii fiecărui colectiv pentru buna gospodărire a mijloacelor materiale şi financiare ce le sunt încredinţate. Permanentul simţ al noului ce caracterizează conducerea partidului, a fost pus în evidenţă, odată în plus, de plenara Comitetului Central din martie a.c., care a adoptat un cuprinzător ansamblu de măsuri privind perfecţionarea conducerii şi planificării economico-financiare. Stabilite în concordanţă cu cerinţele etapei actuale de dezvoltare a economiei, — a spus vorbitorul — noile măsuri adoptate de plenară, la iniţiativa şi corespunzător orientărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, urmăresc să pună de acord mecanismul economicofinanciar existent, prea rigid şi complicat, cu cadrul organizatoric democratic creat după Congresul al IX-lea, astfel incit organismele de conducere colectivă să dispună de mijloacele necesare îndeplinirii în cele mai bune condiţii a sarcinilor ce le revin. Noua înfăţişare a puternicului şantier naval din Olteniţa şi condiţiile noi în care lucrează constructorii navali de aici au fost, prezentate în comunicarea „Mărturii despre înfăptuirea actului naţionalizării la Şantierul Naval din Olteniţa“ făcută de tovarăşul Ioan V. Cristea, director al şantierului, care şi-a început activitatea ca muncitor al acestei unităţi încă din 1944. De la mai puţin de 100 muncitori citi eram atunci, a spus el, am ajuns acum la aproape 4 000, iar în următorii ani, prin darea în folosinţă a unor noi capacităţi de producţie în şantier, vor lucra aproximativ 78 000 de oameni ai muncii. De la construcţia de şaniere şi şlepuri de 1 000 şi 2 000 tone, am trecut la vase de agrement costiere, la remorchere impingătoare de 2 400 CP, la spărgătoare de gheaţă, motonave de 5 000 tone şi cargouri maritime de 2 400 tdw. Şantierul naval Olteniţa cunoaşte, în ultimii ani, o puternică dezvoltare, iar aceasta este organic legată de politica înţeleaptă promovată de Partidul Comunist Român, politică al cărei promotor şi genial iniţiator este tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Recentele măsuri privind autoconducerea şi autogestiunea, creşterea rolului şi atribuţiilor consiliilor oamenilor muncii, lărgirea cadrului democratic în care acestea işi desfăşoară activitatea atestă, încă o dată, cu forţa argumentului cit de realistă şi, in acelaşi timp, novatoare este politica promovată de partidul şi statul nostru. Comunicarea „Rolul clasei muncitoare în dezvoltarea forţelor de producţie şi înfăptuirea, sub conducerea P.C.R., a marilor transformări revoluţionare în ţara noastră“, prezentată de tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Central al U.G.S.R., a sintetizat drumul parcurs de clasa noastră muncitoare in anii edificării noii orînduiri sociale, care a dus cu cinste pe umerii săi greul industrializării, a luptat cu abnegaţie şi a făcut sacrificii pentru ca această operă, vitală pentru naţiunea noastră, să triumfe. După ce a subliniat creşterea continuă a rolului conducător al clasei noastre muncitoare, care se află In primele rînduri ale luptei pentru progresul economic şi social al ţării, pentru înfăptuirea planurilor de dezvoltare economico-socială a patriei, vorbitorul a spus : In perfecţionarea continuă a conducerii societăţii pe baze ştiinţifice, in admeirea democraţiei socialiste, o contribuţie de excepţională importanţă a adus secretarul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care a acţionat şi acţionează cu consecvenţă, cu profundă viziune creatoare pentru asigurarea unei conduceri ştiinţifice şi democratice a societăţii, a formelor concrete organizatorice, prin care clasa muncitoare să-şi poată exercita efectiv rolul de forţă socială conducătoare. Subliniind, în continuare, importanţa măsurilor adoptate de partid pentru adîncirea democraţiei economice, afirmarea oamenilor muncii in calitatea lor de producători şi, in acelaşi timp, stăpîni ai mijloacelor de producţie, vorbitorul a spus : Această cerinţă se realizează în principal prin organele de conducere colectivă din întreprinderi, centrale, ministere, în componenţa cărora, pe lingă cadre ale administraţiei de stat, Intră reprezentanţi aleşi ai oamenilor muncii, precum şi ai organelor de partid, sindicat, de tineret, de femei şi prin adunările generale ale oamenilor muncii, formă supremă democratică de conducere a unităţilor, în structura noastră economică şi socială. „Uzina noastră, creaţi» a politicii de industrializare socialistă“ — a fost tema comunicării tovarăşului Nicolae Lazăr, muncitor la întreprinderea d« maşini grei« din Bucureşti, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii. Io ea tint Înfăţişate tforturil« materiale făcuta de statul nostru pentru utilarea la cel mai înalt nivel tehnic a acestei unităţi de bază In construcţia de maşini, care realizează astăzi un volum de producţie cu peste 60 de ori mai mare decît în 1968. Vorbitorul a arătat apoi preocupările actuale ale colectivului unităţii pentru dezvoltarea în continuare şi modernizarea întreprinderii, pentru înfăptuirea cu succes a sarcinilor actualului cincinal. Caracteristica planului pe acest an şi In viitor nu este numai dinamica cantitativă, a spus el, ci şi latura calitativă exprimată prin diversificarea accentuată a gamelor de produse, asimilarea altora de mare tehnicitate ce sunt premiere pentru industria constructoare de maşini din ţara noastră. In prezent colectivul nostru, ca dealtfel, oamenii muncii din întreaga ţară, acţionează cu fermitate pentru trecerea la înfăptuirea sarcinilor trasate de plenara C.C. al P.C.R. din martie anul acesta, cu privire la realizarea producţiei nete, a producţiei fizice, la autoconducerea şi autogospodărirea muncitorească, la participarea oamenilor muncii la beneficii. In comunicarea tovarăşului Ioan Ursu, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, „Revoluţia tehnico-ştiinţifica — baza dezvoltării in ritmuri susţinute a economiei naţionale" se subliniază că momentele decisive ale afirmării ştiinţei şi tehnologiei, ca avangardă a dezvoltării ţării, sânt nemijlocit şi complex legate de gindirea revoluţionară, de concepţia novatoare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, care a adus o contribuţie inestimabilă la dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi ingineriei tehnologice româneşti pe bazele cele mai moderne, la fundamentarea căilor de creştere a eficienţei economice şi sociale a acestor activităţi în ţara noastră. După ce a arătat că pe parcursul ultimului deceniu ştiinţa şi tehnologia românească au cunoscut cea mai viguroasă dezvoltare, vorbitorul a spus : Congresul al IX-lea al partidului a constituit un moment hotărîtor în evoluţia ştiinţei şi tehnologiei naţionale, un adevărat moment de schimbare a destinului acestora. Pentru prima oară ştiinţa şi tehnologia din România primeau, din partea partidului, in numele întregii societăţi, o comandă socială fermă, chemarea de a se angaja cu toate forţele in opera de construcţie economică. Astăzi, în perspectiva timpului scurs, se poate aprecia şi mai bine consecvenţa şi fermitatea cu care partidul, in frunte cu secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a pregătit politic şi organizatoric armata de cercetători, ingineri şi proiectanţi ai ţării pentru încredinţarea unei misiuni de o amploare şi răspundere fără precedent. Partidul nostru a făcut din progresul tehnic un obiectiv politic şi, de asemenea, o sarcină de prim rang a planificării dezvoltării. In comunicarea „Dezvoltarea economică şi socială a judeţelor rămase în urmă“, prezentată de tovarăşul Petre Preoteasa, prim-secretar al Comitetului judeţean Dolj al P.C.R., se precizează că, la fel ca şi alte judeţe ale României antebelice, Doljul s-a situat in rindul judeţelor slab dezvoltate din punct de vedere industrial. Ia economie, ponderea revenea agriculturii. Astăzi, datorită aplicării consecvente a politicii de industrializare socialistă, Doljul a devenit unul dintre judeţele de frunte ale ţării avind o economie modernă, în care industria, ramură conducătoare, asigură dinamismul întregii economii şi dezvoltarea proporţională a forţelor de producţie pe teritoriil sau. Pe baza acestor importante mutaţii, s-au produs schimbări de seamă in structura populaţiei şi a forţei de muncă, numărul populaţiei in agricultură scazind de la 78 la sută, cit era in 1960, la 51, la suta in 1977. Impresionante schimbări au avut loc inanii socialismului şi in domeniul creşterii calităţii vieţii, precum şi in preocupările spirituale ale maselor de oameni ai muncii. „Industrializarea socialistă şi viaţa oamenilor muncii din oraşul nostru", comunicare prezentată de tovarăşul Lilschel Ioan, muncitor la întreprinderea „Automecanica“ din Mediaş, pune in evidenţă noua comiguraţie economica şi socială a acestei aşezări, a Întregului judeţ Sibiu, însăşi viaţa mea — a spus vorbitorul — şi ca mine sunt miloane şi milioane in România, indiferent ca suut români, maghiari, germani, sârbi sau de alte naţionalităţi, este legală prin mii denire de industrializarea socialista, marcată acum ou de ani prin naţionalizarea celor nou importante mijloace de producţie. In continuare, vorbitorul a subliniat că, prin munca înfrăţită a romanilor, maghiarilor şi germanilor, judeţul Sibiu a devenit printre cele mai intens industrializate din Romania, iar Mediaşul industrial realizează azi in 80 de zile cit producea acum trei decenii intr-un an. In cincinalul actual, a spus vorbitorul Mediaşul se va completa cu noi obiective industriale şi cartiere de locuinţe cu mii de apartamente. Oamenii muncii din judeţul şi oraşul pe care la reprezint, care, in prezenţa conducătorului nostru iubit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi-au sărbătorit, nu de mult, şapte secole de atestare documentară, prin temelia prezentului nostru socialist puterea faptelor de fiecare şi, a muncii înfrăţite, dragostea şi recunoştinţe lor faţă de gloriosul nostru partid ■i conducătorul său iubit, al cărui exemplu de generol patriotism vrem să-l urmăm cu demnitate muncitorească. In comunicarea tovarăşilor Emilian Dobrescu, ministru secretar de stat, prim-vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării, şi Costin Murgescu, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România, cu tema „Industrializarea, dezvoltarea in ritm rapid a economiei socialiste — baza ridicării necontenite a nivelului de trai material şi cultural al poporului“, se subliniază că, in condiţiile răminerii economice in urmă, care fusese moştenită, realizarea ţelului socialismului impunea — ca o condiţie sinequa-non — concentrarea întregului efort naţional spre o dezvoltare rapidă a forţelor de producţie, pe temelia noilor relaţii sociale care se extindeau treptat şi se consolidau, în condiţiile României — se arată in continuare — opţiunea clară făcută in acest sens, după 1960, constituie temelia pe care se realizează atit dezvoltarea economică in ritmuri rapide şi, deci, treptata reducere a decalajelor faţă de ţările avansate industrial, cit şi amplificarea permanentă a fondului bunăstării sociale, prin intermediul căruia sunt satisfăcute cerinţele legii fundamentale a socialismului. Comunicarea subliniază că industrializarea — prin accelerarea dezvoltării forţelor de producţie — constituie motorul procesului complex de realizare a unei superioare productivităţi a muncii sociale şi de creştere a venitului naţional — baza ridicării bunăstării — de mărire şi diversificare a valorilor de întrebuinţare aflate la dispoziţia societăţii, de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă pentru toţi, de odihnă, de sănătate, de învăţămint şi a tot ceea ce se include in noţiunea cuprinzătoare de calitate a vieţii, în comunicarea prezentată de tovarăşul Ferdinand Nagy, primsecretar al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R.. „Repartizarea raţională a forţelor de producţie pe teritoriul ţării — temelia trainică a rezolvării marxist-leninist a problemei naţionale in România“ se arata că experienţa istorică a deceniilor construcţiei socialiste evidenţiază consecvenţa, grija deosebită cu care a fost transpus in fapte ansamblul de măsuri elaborat de partid pentru soluţionarea problemelor complexe ale edificării societăţii noi şi, in cadrul ei, a problemei naţionale. Rezultatele remarcabile dobindite in această operă, a spus vorbitorul, atestă cu putere justeţea politicii partidului şi se datoresc faptului că toţi oamenii, fără deosebire de naţionalitate, întregul popor înfăptuieşte neabătut această politică ce corespunde intereselor şi aspiraţiilor de păstrare a suveranităţii şi independenţei. Oamenii muncii înţeleg că factorul de bază al realizării deplinei egalităţi în drepturi a tuturor cetăţenilor patriei, fără deosebire de naţionalitate, al dezvoltării rapide a forţelor de producţie, repartizarea lor raţională pe întregul teritoriu al ţării, creează drumul pentru dezvoltarea vieţii materiale şi spirituale noi, pentru satisfacerea nevoilor personale ale tuturor cetăţenilor ţării, pentru creşterea fără precedent a culturii şi civilizaţiei. După ce au fost prezentate transformările care au avut loc în judeţele locuite de oameni ai muncii români şi de cei aparţinind naţionalităţilor conlocuitoare, transformări evidente în domeniul dezvoltării economice, a nivelului de trai, al culturii, ştiinţei şi invăţămintului, în comunicare se spune : Principialitatea şi modul creator in care Partidul Comunist Român a rezolvat problema naţională, îşi găsesc explicaţia în rolul şi contribuţia excepţională a secretarului general a! partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in elaborarea şi înfăptuirea politicii nationale a partidului, politică care in profunzime asigură egalitatea In drepturi a oamenilor muncii români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi. „Industrializarea şi participarea României la diviziunea internaţională a muncii“, comunicare prezentată de tovarăşul Gheorghe Dolgu, rectorul Academiei de Studii Economice, relevă modelul românesc de dezvoltare, elaborat cu contribuţia hotărîtoare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, care conţine ca o coordonată de bază ideea necesităţii obiective a participării active a ţârii la circuitul economic mondial. Această extindere a colaborării internaţionale, a arătat vorbitorul, apare din orice analiză calitativă şi cantitativă a dezvoltării noastre ca o premisă şi, in acelaşi timp, ca un rezultat al industrializării în ritmuri înalte a ţării, ca o premisă şi un rezultat al ridicării nivelului tehnic al producţiei şi al produselor, a sporirii eficienţei întregii activităţi economice. În continuare, vorbitorul a subliniat că, ceea ce dă specificitate concepţiei româneşti de industrializare este teza că aceasta trebuie să constituie principala pirghie materială a construirii economiei naţionale ca un complex unitar şi armonios, multilateral dezvoltat, conţinind toate principalele elemente ale unei structuri avansate, moderne. Doctrina şi practica românească despre diviziunea internaţională a muncii şi participarea României la această diviziune are In vedere un sistem mondial bazat pe lichidarea subdezvoltării, » Împărţirii lumii in ţări bogate şi ţări sărace, In ţări creatoare şi ţări consumatoare de tehnologii, pe articularea durabilă, rezonabilă şi echitabilă a unor economii naţionale independente reprezentând cadrul de bază al progresului economic şi social. In cuvântul de Închidere, tovarăşul Leonte Riutu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de conducere al Academiei „Ştefan Gheorghiu“ a evidenţiat faptul că, aşa cum s-a relevat în suita de comunicări prezentate, naţionalizarea principalelor mijloace de producţie a constituit, în virtutea logicii istoriei, alături de cucerirea puterii, un moment culminant al luptei de clasă desfăşurate de proletariat şi aliaţii săi fireşti, sub conducerea avangărzii comuniste. înscrierea României In rindul statelor cu cele mai ridicate ritmuri de creştere economică din lume, integrarea sa tot mai activă in diviziunea internaţională a muncii se datorează faptului că partidul nostru a elaborat, cu contribuţia determinantă a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o concepţie profund ştiinţifică in domeniul dezvoltării economico-sociale. În continuare, vorbitorul a arătat că în elaborarea şi realizarea politicii de industrializare. In stabilirea priorităţilor dezvoltării economice, în amplasarea teritorială a forţelor de producţie, partidul nostru s-a călăuzit neabătut după principiul îmbinării criteriilor economice cu valorile politice şi socialumane ce izvorăsc din însăşi esenţa orînduirii noastre, al cărei scop suprem este prosperitatea patriei socialiste, ridicarea constantă şi generalizată a nivelului de trai material şi spiritual al maselor. Gindirea profund creatoare a secretarului general al partidului, a spus în încheiere vorbitorul — luciditatea prospectivă, inepuizabila sa energie revoluţionară, prestigiul imens de care se bucură în întreaga lume, însufleţesc întregul partid, întregul nostru popor, angajat cu toate forţele sale materiale şi spirituale in opera de făurite a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. La sfirşitul lucrărilor sesiunii, participanţii au adresat o telegramă tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, în care se exprimă nepreţuita stimă şi consideraţie faţă de secretarul general al partidului,, militant revoluţionar remarcabil al clasei muncitoare, proeminentă personalitate politică a lumii contemporane, de numele şi activitatea căreia sunt indisolubil legate marile izbinzi ale edificării socialiste a patriei, prosperitatea şi propăşirea întregii noastre naţiuni. Reafirmăm şi eu acest prilej, se subliniază în telegramă, deplina noastră adeziune la politica partidului şi statului la a cărei elaborare aveţi un rol determinant şi sprijinim cu toate forţele preocuparea dumneavoastră consecventă pe care o manifestaţi pentru dezvoltarea armonioasă a forţelor de producţie pe tot cuprinsul patriei — bază trainică a creşterii nivelului de trai material şi cultural al poporului, a realizării adevăratei egalităţi în drepturi a tuturor cetăţenilor patriei fără deosebire de naţionalitate. în continuare, în telegramă se spune : Cele trei decenii care au trecut de la naţionalizare au arătat întregii lumi măsura capacităţilor creatoare ale unui popor liber şi independent, deplin stăpîn pe avuţia şi destinul său, care şi-a atras simpatia, respectul şi aprecierea oamenilor de bună credinţă de pretutindeni. Animaţi de puternicele sentimente de preţuire faţă de tradiţiile de luptă ale poporului nostru pentru libertate socială şi naţională şi de neţărmurită dragoste faţă de patrie, noi, participanţii la sesiune, ne angajăm în faţa dumneavoastră mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, să ne înzecim eforturile pentru a contribui împreună cu întregul popor la progresul multilateral al economiei, ştiinţei şi culturii, făcind totul pentru a înălţa România pe culmile civilizaţiei comuniste. Vizita preşedintelui Partidului Social Democrat din R.F. Germania, Willy Brandt Preşedintele Partidului Social Democrat din Republica Federală Germania, Willy Brandt, a depus, vineri dimineaţa, o coroană de flori la Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism. La solemnitate au participat tovarăşii Constantin Dăscălescu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Vasile Muşat, secretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Dumitru, vicepreşedinte al Consiliului popular municipal Bucureşti. Au fost de faţă persoanele oficiale care însoţesc pe preşedintele Partidului Social Democrat din Republica Federală Germania, precum şi Richard Balken, ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, pe Preşedintele P23.D. din R.F. Germania, Willy Brandt. Însoţit de tovarăşul Constantin Dăscălescu, a vizitat, in cursul dimineţii de vineri, Combinatul petrochimic de la Brazil una dintre unităţile reprezentative ale industriei noastre chimice. La sosirea in combinat, in întîmpinare au venit tovarăşul Ion Cîrcei, prime-secretar al Comitetului judeţean Prahova al P.C.R., preşedintele consiliului popular judeţean, alte oficialităţi locale. Ing. Popa Alecu, director adjunct al Centralei pentru rafinării şi petrochimie a prezentat oaspetelui profilul acestei unităţi, care prelucrează mai bine de 40 la sută din întreaga producţie de ţiţei a ţării, gama largă a principalelor produse ce poartă marca combinatului prahovean şi care — după cum se ştie sunt deosebit de solicitate la export — între beneficiari se numără, de asemenea, firme din R.F. Germania. Totodată, oaspetele a luat cunoştinţă de procesul de fabricaţie, interesîndu-se de instalaţiile şi tehnologiile folosite,in bună parte creaţii româneşti. * Vineri dupâ-amiesă, preşedintele Partidului Social Democrat din R.F. Germanism Willy Brandt, s-a intilnit cu staristi români — redactori al presei centrale, al Agerpres şi Televiziunii, precum şi cu corespondenţi ai presei străine. Cu acest prilej, oaspetele a declarat că a discutat cu preşedintele Nicolae Ceauşescu unele probleme ale situaţiei din Europa şi din lume, îndeosebi cele privind securitatea europeană, destinderea şi dezarmarea, lichidarea subdezvoltării. „Am discutat despre ce este necesar să se Întreprindă pentru a se realiza o limitare a Înarmărilor şi o reducere a acestor înarmări In Europa. Avem aceeaşi opinie : destinderea va supravieţui In următorii ani dacă va fi sprijinită de măsuri concrete în domeniul dezarmării", în legătură cu problemele referitoare la lichidarea subdezvoltării, a aşa-numitului dialog Nord-Sud, a continuat vorbitorul. „Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi cu mine avem opinii similare : trebuie să se stabilească o conexiune între înarmările pe plan mondial şi dezvoltarea pe plan mondial. Cu alte cuvinte, in deceniul următor trebuie să reuşim să redirijăm o serie de fonduri pentru dezvoltare şi pentru promovarea cooperării internaţionale“. După ce a relevat că „relaţiile dintre Republica Federală Germania şi Republica Socialistă România srrst bune“, preşedintele P.S.D. a declarat că s-a discutat, de asemenea, despre utilitatea ca între P.S.D. şi P.C.R. să se desfăşoare un schimb de opinii şi un schimb de experienţă, fără ca prin aceasta să se ascundă unele deosebiri care rezultă din tradiţiile şi ideologiile diferite. „Convorbirile cu preşedintele Nicolae Ceauşescu — a apreciat Willy Brandt — au fost de o înaltă valoare pentru mine. Preşedintele Ceauşescu se numără printre personalităţile politice internaţionale care deţin o bogată experienţă nu numai in ceea ce priveşte propria ţară, regiunea în care aceasta este situată, ci întreaga lume. Preşedintele României este angajat de ani de zile in realizarea unei colaborări pe bază de egalitate in drepturi între naţiuni, pentru a se asigura securitatea şi pacea, o politică de echitate intre ţările in curs de dezvoltare şi ţările dezvoltate. Pentru mine a fost încurajator să constat că avem, in multe privinţe, puncte de vedere identice sau foarte apropiate. Laaceasta se adaugă şi faptul că preşedintele Ceauşescu a subliniat importanta pe care o acordă colaborării cu R.F.G. Despre aceasta am discutat şi acum unsprezece ani, cind am vizitat România. Apoi, am continuat convorbirile noastre In 1973, cu prilejul vizitei oficiale In R.F.G. a preşedintelui Nicolae Ceauşescu. Cu toate câ vizita mea a foat foarte scurtă am doblndit impresii vii in legătură cu dezvoltarea deosebită pe care a cunoscut-o România in ultimul deceniu. Mă întorc In patrie cu sentimente de profund respect şi prietenie sinceră faţă de poporul român*. Subliniind din nou ei relaţiil« dintre România şi R.F.G. sint bune, vorbitorul şi-a exprimat convingerea că acestea pot fi îmbunătăţite în continuare. „Consider ei există încă posibilităţi considerabile pentru extinderea relaţiilor noastre economice. în decursul anilor, am înregistrat un curs ascendent in ceea ce priveşte colaborarea tehnicoştiinţifică şi culturală". „Poziţia României — a subliniat in context Willy Brandt — este deosebit de importantă şi in ceea ce priveşte raporturile dintre ţările în curs de dezvoltare şi ţările dezvoltate şi această poziţie ne interesează“. Răspunzînd, apoi, la întrebările ziariştilor, vorbitorul a opinat, între altele, că atmosfera politică din Europa ar putea fi influenţată pozitiv prin realizarea ■— în conformitate cu prevederile Actului final de la Helsinki — a unui număr mai mare de înţelegeri bilaterale intre diversele state ale continentului, precum şi prin începerea din timp a pregătirilor în vederea reuniunii de la Madrid, din 1980. In ceea ce priveşte negocierile de dezarmare, preşedintele PAD a arătat ca „va trebui să se ţină seama de dorinţa statelor de a nu fi excluse de la aceste negocieri, astfel incit toate statele să aibă posibilitatea să participe la elaborarea măsurilor de dezarmare“. Constituie o cerinţă urgentă — a continuat el — să se oprească în primul rînd înarmările nucleare, experienţele nucleare, astfel incit şi prin stoparea testelor nucleare să se pună capăt spiralei înarmărilor nucleare. Cred că lucrurile in domeniul dezarmării vor depinde şi de limitarea trupelor şi armamentelor in Europa. De asemenea, consider că trebuie să creăm un puternic curent de opinie internaţională împotriva înarmărilor şi pentru alocarea in folosul dezvoltării economice a fondurilor cheltuite astăzi pentru înarmare. „Preşedintele Nicolae Ceauşescu — a subliniat vorbitorul — a fost printre primii care au arătat lumii ce consecinţe are cheltuirea zilnic a mai mult de un miliard de dolari pentru Înarmări“. Exprimîndu-şi opiniile in legătură cu modalităţile de lichidare a subdezvoltării şi decalajelor în lume, Willy Brandt a apreciat intre altele că trebuie să crească influenţa ţârilor In curs de dezvoltare in organismele specializate cum sint Banca Mondială pentru dezvoltare, Fondul Monetar Internaţional sau, eventual, să se creeze alte organisme cu profil adecvat. Cred că regulile comerţului internaţional trebuie dezvoltate în sensul creşterii echilibrate a schimburilor ; trebuie promovat mai mult decit pină acum transferul de tehnologii. Willy Brandt a relevat, totodată, importanţa şi utilitatea intensificării şi continuităţii intilnirilor şi schimbului de vederi între oameni politici cu răspundere din diferite ţări. ★ Ambasadorul Republicii Federale Germania la Bucureşti, Richard Balken, a oferit in cursul după-amiezii de vineri, o recepţie in onoarea preşedintelui Partidului Social Democrat din R.F.G., Willy Brandt. Au luat parte Constantin Dăscălean, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Vasile Muşat, secretar al C.C. al P.C.R., alte persoane oficiale. A participat Eberhard Diengels, şeful secţiei Internaţionala a P.S.D. ★ Vineri seara, preşedintele Partidului Social Democrat din R.F. Germania, Willy Brandt, care a efectuat o vizită de prieteni din ţara noastră, la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a părăsit Capitala. La aeroportul Otopeni, oaspetele a fost salutat de tovarăşii Constantin Dăscălescu şi Vasile Muşat, de activişti de partid. A fost de faţă Richard Balken, ambasadorul R. F. Germania la Bucureşti. (Agerpres) Excelenţei Sale MANEA MANESCU Prim-ministru al Guvernului Republicii■ Socialiste România In numele guvernului şi poporului australian, doresc să vă mulţumesc dv., guvernului şi poporului României, pentru mesajul dv. de simpatie şi condoleanţe transmis in legătură cu decesul lui Sir Robert Menzies. Amabilul dv. mesaj a fost foarte mult apreciat. Mesajul dv. de compasiune și încurajare a fost transmis familiei Menzies. Al. dv. sincer, J.M. FRASER Prim-ministru al Australiei Primire la C.C. al P.C.R. Tovarăşul Emil Bobu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., a primit vineri după-amiază delegaţia Uniunii Tineretului Socialist din Iugoslavia (U.T.S.I.), condusă de Azem Vlasi, preşedintele Conferinţei U.T.S.I., care efectuează o vizită in ţara noastră, la invitaţia C.C. al U.T.C. Cu prilejul primirii, s-a relevat importanţa întîlnirilor şi convorbirilor dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedinte al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, preşedintele R.S.F. Iugoslavia, pentru intensificarea, pe multiple planuri, a relaţiilor tradiţionale de prietenie şi cooperare dintre cele două partide, ţări şi popoare, pentru extinderea legăturilor dintre tineretul român şi tineretul iugoslav. La primire, desfăşurată intr-o atmosferă caldă prietenească au participat tovarăşii Ion Traian Ştefănescu, prim-secretar ai C.C. al U.T.C., Nicu Ceauşescu, Radu Enache şi Ion Sasu, secretari ai C.C. al U.T.C. A fost prezent Trifon Nikolici, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la București. Vizita unei delegaţii de La invitaţia C.C. al P.C.R., o delegaţie de activişti ai Partidului Comunist Bulgar, condusă de P. A. Pirvanov, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., a făcut o vizită în schimb de experienţă în ţara noastră in perioada 5—9 iunie. Oaspeţii au avut convorbiri la Consiliul Central de Control Muncitoresc al Activităţii Economice şi Sociale, Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, Comitetul judeţean Constanţa al P.C.R., Comitetul de partid al Sectorului 8 Bucureşti. Delegaţia a vizitat unităţi economice şi social-culturale din Capitală şi judeţul Constanţa, s-a întâlnit cu activişti activişti ai P.C. Bulgar ai Partidului Comunist Român, cu cadre de conducere din unităţile vizitate. Vineri după-amiază, delegaţia de activişti ai P.C. Bulgar a fost primită de tovarăşul Iosif Banc, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. La primire, care s-a desfăşurat intr-o atmosferă caldă, tovărăşească, a participat Ştefan Kiss, secretar de stat la Consiliul Central de Control Muncitoresc al Activităţii Economice şi Sociale. A fost de faţă T. Ralovski, ministru plenipotențiar la ambasada R.P. Bulgaria din Bucureşti. Adunare festivă cu Cu prilejul aniversării a 29 de ani de la înfiinţarea organelor de miliţie, vineri a avut loc in Capitală o adunare festivă. In încheierea adunării, într-o atmosferă de puternică însufleţire, participanţii au adresat o telegramă tovarăşului Nicolae Ceauşescu in care se spune : Cu prilejul sărbătoririi „Zilei miliţiei“, generalii, ofiţerii, subofiţerii, personalul muncitor îşi reafirmă cu tărie dragostea şi devotamentul faţă de patrie, partid şi popor şi îşi îndreaptă sentimentele de adîncă recunoştinţă şi înaltă preţuire către dumneavoastră, cel mai iubit prilejul Zilei Miliţiei fiu al naţiunii noastre, eminentă şi strălucită personalitate a lumii contemporane. Avind exemplul dumneavoastră strălucit in muncă şi viaţă, animate de un profund pariotism, cadrele de miliţie — de la subofiţer la general — vă raportează, mult iubite şi stimate tovarăşe Comandant suprem al Forţelor Armate, că vor acţiona cu devotament şi abnegaţie, cu dăruire şi spirit de sacrificiu, fermitate şi competenţă, pentru apărarea şi consolidarea orînduirii sociale şi de stat, a cuceririlor revoluţionare ale poporului român. Pagina a I-a— 10 iunie 1978 NMI Cu prilejul Zilei naţionale a Portugaliei, ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, Antonio Novaen Machado, a oferit, vineri, o recepţie. ★ In perioada 3—9 iunie ne-a vizitat ţara o delegaţie a Comitetului ungar de solidaritate, condusă de Karoly Kiss, membru al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, vicepreşedinte al Consiliului naţional al sindicatelor din R.P.U. * In perioada 5—8 iunie s-au desfăşurat la Bucureşti lucrările sesiunii Comisiei mixte romănoaustriece de cooperare ştiinţifică şi tehnologică. Cu acest prilej a fost examinat stadiul programelor de cooperare convenite și s-a recomandat realizarea unor noi programe de cercetaredezvoltare in domenii de interes comun. 1 Vineri, au început in Capitală lucrările simpozionului „Raporturi culturale româno-bulgare in perioada modernă“, organizat de Universitatea București. TELEVIZIUNE Program«1« 1 şi 2 in jurul orei 10 - transmisiune directă de la Marea adunare populară organizată in Capitală cu prilejul sărbătoririi a 130 de ani de la revoluţia burgheto-democratică din 1348 şi a 3 decenii de la naţionalizarea principalelor mijloace de producţie. Programul 12 : Cîntece patriotice ; 12,15 : Pe plai de Mioriţă ; 13,10 : Familia Pal♦iser ; 14,05 : Concert distractiv; 14,30 : 30 de ani de la naţionalizare ; Un oraş numit vîlna ; 13 : Carnet de reporter ; 15,23 : Clubul tineretului ; 16,25 : Corul mict al întreprinderii miniere Ghelar şi corul Combinatului siderurgic Hunedoara ; 16,40 : Documentarul românesc ; 17 : Agenda cultural-artistică ; 17,30 : Săptămîna politică internă şi internaţională ; 17,43 : Charjee Chaplin ; 19,20 : 1001 de seri; 19,30 : Telejurnal ; 20,30 : Arcuri de timp. Spectacol festiv dedicat Unirii a 130 de ani de la Revoluţia din 1848 şi a 30 de ani de la naţionalizarea principalelor mijloace de producţie ; 21,40 : Teleenciclopedie ; 22,15 : Telejurnal ; 22,50 : Intîlnire cu satira şi umorul ; 23,35 : Campionatul mondial de fotbal : fmniziere R.F.G. Repriza a ll-a ; 0,15: Campionatul mondial da fotbal : Italia - Argentina. 22,13 : Telejurnal .y22,50 : Mari filete western. O trompetă in depărtare. Distribuție Troy Donahue, James Gregory, Susane Pleishette. Regie Raoul Walsh. Programul 2