România Liberă, iunie 1978 (Anul 36, nr. 10450-10475)

1978-06-10 / nr. 10458

„Románia libera" LUCRĂRILE SESIUNII ŞTIINŢIFICE CU TEMA: „ROLUL INDUSTRIALIZĂRII IN EDIFICAREA SOCIETĂŢII SOCIALISTE MULTILATERAL DEZVOLTATE IN ROMANIA SI TRECEREA LA COMUNISM“ . Cu prilejul aniversării a trei decenii de la naţionalizarea principalelor mijloace de pro­ducţie, vineri, s-au desfăşurat in Capitală lucrările sesiunii ştiinţifice cu tema : „Rolul in­dustrializării in edificarea so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate in România şi trece­rea la comunism“, organizată de Academia Republicii Socialiste România, Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice, Academia „Ştefan Gheorghiu“, Academia de Studii Economice şi Institu­tul de Studii Istorice şi Social- Politice. La lucrările sesiunii au parti­cipat membri şi membri su­pleanţi ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., membri ai C.C. al P.C.R. şi ai guvernului, reprezentanţi ai unor instituţii centrale şi orga­nizaţii de masă, directori ai unor mari întreprinderi indus­triale din ţară, muncitori, aca­demicieni, profesori, cercetători, studenţi, activişti de partid, participanţi direct la înfăptuirea memorabilului eveniment. Lucrările sesiunii au fost des­chise de prof. dr. docent Mih­­nea Gheorghiu, preşedintele Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, care a subliniat impor­tanţa actului istoric de la 11 iu­nie 1948, eveniment cu urmări profunde în transformarea so­cialistă a României, punînd în evidenţă capacitatea Partidului Comunist Român de aplicare creatoare a principiilor marxist­­leniniste In soluţionarea proble­melor complexe ale revoluţiei şi construcţiei socialismului In România, In cadrul general al procesului istoric caracterizat prin dezvoltarea social-polticii proprie ţării noastre. In comunicarea „Contribuţia creatoare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la elaborarea şi În­făptuirea politicii Partidului Comunist Român de industria­lizare socialistă a ţării“, prezen­tată de tovarăşul Gheorghe Oprea, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim vice prim-ministru al guvernului, s-a subliniat că Industrializarea socialistă ca opţiune strategică fundamentală, a constituit coordonata întregii politici economice a partidului şi statului nostru. In toate eta­pele construcţiei socialiste. In fundamentarea unei concepţii ştiinţifice de industrializare so­cialistă, a spus vorbitorul, un rol hotărâtor l-a avut secretarul ge­neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Odată cu a­­legerea sa la crima partidului şi statului, conceptul de industria­lizare socialistă a căpătat noi valenţe, noi trăsături, situind pe prim plan laturile calitative ale dezvoltării economice. Orientările stabilite de Con­gresul al IX-lea al partidului — a spus vorbitorul — au avut menirea de a înlătura unele concepţii limitative privind di­recţiile şi conţinutul industria­lizării socialiste şi de a impri­ma o nouă viziune, revoluţio­nară, strategiei industrializării. Aceste noi orientări de politi­că industrială au avut ca scop esenţial stabilirea unor rapor­turi corespunzătoare între ra­murile producătoare de mijloa­ce de producţie şi cele produ­cătoare de bunuri de consum ; promovarea progresului tehnic în consens cu revoluţia tehnico­­ştiinţifică mondială ; creşterea rolului gindirii şi cercetării ştiin­ţifice proprii ; dezvoltarea prio­ritară a ramurilor moderne, de vîrf ; utilizarea maximă a resurselor naturale ; extinderea industriei pe întreg teritoriul ţării şi dezvoltarea industrială a tuturor judeţelor şi localită­ţilor. O însemnătate deosebită pen­tru elaborarea conceptului ro­mânesc de industrializare socia­listă prezintă tezele tovarăşului Nicolae Ceauşescu privind co­relaţia dintre, acumulare şi consum, aşezarea la temelia a­­cestuia a ştiinţei şi tehnicii ce­lei mai înaintate. Datorită pro­funzimii, clarviziunii şi perspica­cităţii secretarului general al partidului, România dispune în prezent de un concept modern de industrializare socialistă a ţă­rii, de o experienţă originală şi valoroasă in organizarea efortu­rilor creatoare ale poporului, constituind o garanţie trainică a îndeplinirii cu succes a pro­gramului făuririi societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate şi înaintării spre comunism, a­­tingerii celor mai înalte culmi de progres şi civilizaţie. In comunicarea „Importanţa şi rolul istoric al naţionalizării principalelor mijloace de produc­ţie pentru construcţia noii orân­duiri sociale în România“, pre­zentată de tovarăşul Ion Po­­pescu-Puţuri, directorul Ins­titutului de Studii istorice şi social-politice, se relevă că ac­tul revoluţionar al naţionalizării ilustrează cu putere că poporul român a ştiut, ca întotdeauna, să se situeze în actualitatea şi stringenţa mersului istoriei, acest act fiind un imperativ ge­nerat nemijlocit de noul curs al dezvoltării ţării noastre în epoca­ inaugurată de insurecţia trium­fătoare din August 1944. In continuare, vorbitorul a arătat că naţionalizarea princi­palelor mijloace de producţie a fost­ opera clasei muncitoare, clasă care reprezenta cel mai profund poporul român. In frunte cu partidul său revolu­ţionar, clasa muncitoare a do­vedit şi prin actul naţionalizării că este continuatorul de drept şi făurarul aspiraţiilor supreme ale poporului, a voinţei sale din­­totdeauna de a fi stăpîn pe munca şi înfăptuirile proprii. După ce a arătat că odată cu preluarea deplină a puterii po­litice de către oamenii muncii problema naţionalizării mijloa­celor de producţie aflate în pro­prietatea burgheziei s-a impus ca o cerinţă obiectivă pentru re­zolvarea contradicţiei dintre noua suprastructură politică şi caracterul economiei. In care se menţinea proprietatea capita­listă, vorbitorul a spus : Deschi­­zind o etapă nouă în evoluţia relaţiilor de producţie din ţara noastră, actul revoluţionar al naţionalizării a reprezentat una dintre victoriile decisive ale oa­menilor muncii, ce avea să pună temelia trainică viitoarei dezvol­tări socialiste a României. Naţio­nalizarea a însemnat, pentru po­porul român, condiţia necesară şi momentul care a declanşat progresul său economic şi social rapid. In comunicarea prezentată de tovarăşul Ilie Verdeţ, mem­bru al Comitetului Politic Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., prim viceprim-ministru al guvernu­lui, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării : „îmbună­tăţirea conducerii, organizării şi planificării economiei naţiona­le“ se evidenţiază intensa acti­vitate desfăşurată de partid pentru elaborarea şi înfăptui­rea unei politici temeinic anco­rate în realităţile economiei româneşti, în cerinţele etapei actuale de dezvoltare a socie­tăţii noastre. Secretarul gene­ral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a subliniat vorbitorul, a avut un rol hotă­­ritor in elaborarea politicii de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate in ţara noastră, in stabilirea măsurilor concrete de înfăptuire a aces­teia, in crearea actualului sis­tem de organizare, conducere şi planificare, in perfecţionarea continuă a mecanismului eco­­nomico-financiar. In cadrul an­samblului de măsuri adoptate, un loc deosebit de important a ocupat şi ocupă In continua­re perfecţionarea continuă a structurilor organizatorice şi a activităţii de planificare, pentru ca acestea să permită — pe ba­za concepţiei de conducere u­­nitară a societăţii — stimularea iniţiativei şi răspunderii unită­ţilor socialiste. Întărirea auto­nomiei lor in procesul de ela­borare şi realizare in condiţii de eficienţă maximă a planu­lui naţional unic. In continuare vorbitorul a arătat că lărgirea democraţiei socialiste, atragerea activă şi nemijlocită a maselor la adop­tarea hotăririlor care privesc prezentul şi viitorul ţârii, la creaţia istorică conştientă, con­stituie una din trăsăturile fun­damentale a măsurilor luate în ultimii ani de partidul nostru. Menţionind că pe primul plan se situează, instituţionalizarea, în Întreaga economie, a princi­piului muncii şi conducerii co­lective, vorbitorul a spus : Partidul nostru consideră orga­nismele colective de conduce­re, consiliile oamenilor muncii, adunările generale, ca forme dezvoltate ale autoconducerii muncitoreşti, de manifestare a răspunderii fiecărui colectiv pen­tru buna gospodărire a mijloace­lor materiale şi financiare ce le sunt încredinţate. Permanentul simţ al noului ce caracterizează conducerea partidului, a fost pus în evidenţă, odată în plus, de plenara Comitetului Central din martie a.c., care a adoptat un cuprinzător ansamblu de măsuri privind perfecţionarea conducerii­­ şi planificării economico-finan­­ciare. Stabilite în concordanţă cu cerinţele etapei actuale de dezvoltare a economiei, — a spus vorbitorul — noile măsuri adoptate de plenară, la iniţia­tiva şi corespunzător orien­tărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, urmăresc să pună de acord mecanismul economi­co­­financiar existent, prea rigid şi complicat, cu cadrul organiza­toric democratic creat după Congresul al IX-lea, astfel incit organismele de conducere colectivă să dispună de mijloa­cele necesare îndeplinirii în cele mai bune condiţii a sarcinilor ce le revin. Noua înfăţişare a puternicului şantier naval din Olteniţa şi condiţiile noi în care lucrează constructorii navali de aici au fost, prezentate în comunicarea „Mărturii despre înfăptuirea ac­tului naţionalizării la Şantierul Naval din Olteniţa“ făcută de tovarăşul Ioan V. Cristea, di­rector al şantierului, care şi-a început activitatea ca muncitor al acestei unităţi încă din 1944. De la mai puţin de 100 munci­tori citi eram atunci, a spus el, am ajuns acum la aproape 4 000, iar în următorii ani, prin darea în folosinţă a unor noi capaci­tăţi de producţie în şantier, vor lucra aproximativ 7­8 000 de oameni ai muncii. De la cons­trucţia de şaniere şi şlepuri de 1 000 şi 2 000 tone, am trecut la vase de agrement costiere, la remorchere impingătoare de 2 400 CP, la spărgătoare de gheaţă, motonave de 5 000 tone şi cargouri maritime de 2 400 tdw. Şantierul naval Olteniţa cu­noaşte, în ultimii ani, o puter­nică dezvoltare, iar aceasta este organic legată de politica înţe­leaptă promovată de Partidul Comunist Român, politică al că­rei promotor şi genial iniţiator este tovar­ăşul Nicolae Ceauşescu. Recentele măsuri privind auto­­conducerea şi autogestiunea, creşterea rolului şi atribuţiilor consiliilor oamenilor muncii, lărgirea cadrului democratic în care acestea işi desfăşoară acti­vitatea atestă, încă o dată, cu forţa argumentului cit de rea­listă şi, in acelaşi timp, nova­toare este politica promovată de partidul şi statul nostru. Comunicarea „Rolul clasei muncitoare în dezvoltarea for­ţelor de producţie şi înfăptuirea, sub conducerea P.C.R., a mari­lor transformări revoluţionare în ţara noastră“, prezentată de tovarăşul Gheorghe Pană, mem­bru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Consiliului Central al U.G.S.R., a sintetizat drumul parcurs de clasa noastră munci­toare in anii edificării noii orîn­­duiri sociale, care a dus cu cinste pe umerii săi greul indus­trializării, a luptat cu abnegaţie şi a făcut sacrificii pentru ca această operă, vitală pentru na­ţiunea noastră, să triumfe. După ce a subliniat creşterea continuă a rolului conducător al clasei noastre muncitoare, care se află In primele rînduri ale luptei pentru progresul eco­nomic şi social al ţării, pentru înfăptuirea planurilor de dez­voltare economico-socială a pa­triei, vorbitorul a spus : In per­fecţionarea continuă a condu­cerii societăţii pe baze ştiinţi­fice, in adm­eirea democraţiei socialiste, o contribuţie de ex­cepţională importanţă a adus secretarul general al parti­dului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care a acţionat şi acţionează cu consecvenţă, cu profundă viziune creatoare pen­tru asigurarea unei conduceri ştiinţifice şi democratice a so­cietăţii, a formelor concrete or­ganizatorice, prin care clasa muncitoare să-şi poată exercita efectiv rolul de forţă socială conducătoare. Subliniind, în continuare, im­portanţa măsurilor adoptate de partid pentru adîncirea de­mocraţiei economice, afirmarea oamenilor muncii in calitatea lor de producători şi, in acelaşi timp, stăpîni ai mijloacelor de producţie, vorbitorul a spus : Această cerinţă se realizează în principal prin organele de con­ducere colectivă din întreprin­deri, centrale, ministere, în componenţa cărora, pe lingă ca­dre ale administraţiei de stat, Intră reprezentanţi aleşi ai oame­nilor muncii, precum şi ai orga­nelor de partid, sindicat, de tineret, de femei şi prin adună­rile generale ale oamenilor muncii, formă supremă demo­cratică de conducere a unităţi­lor, în structura noastră econo­mică şi socială. „Uzina noastră, creaţi» a po­liticii de industriali­zare socia­listă“ — a fost tema comunică­rii tovarăşului Nicolae Laz­ăr, muncitor la întreprinderea d« maşini grei« din Bucureşti, vi­cepreşedinte al Consiliului Na­ţional al Oamenilor Muncii. Io ea tint Înfăţişate tforturil« ma­teriale făcuta de statul nostru pentru utilarea la cel mai înalt nivel tehnic a acestei unităţi de bază In construcţia de ma­şini, care realizează astăzi un volum de producţie cu peste 60 de ori mai mare decît în 1968. Vorbitorul a arătat apoi preo­cupările actuale ale colectivu­lui unităţii pentru dezvoltarea în continuare şi modernizarea întreprinderii, pentru înfăptui­rea cu succes a sarcinilor ac­tualului cincinal. Caracteristica planului pe acest an şi In vii­tor nu este numai dinamica cantitativă, a spus el, ci şi la­tura calitativă exprimată prin diversificarea accentuată a ga­melor de produse, asimilarea altora de mare tehnicitate ce sunt premiere pentru industria constructoare de maşini din ţara noastră. In prezent colecti­vul nostru, ca dealtfel, oamenii muncii din întreaga ţară, ac­ţionează cu fermitate pentru trecerea la înfăptuirea sarcini­lor trasate de plenara C.C. al P.C.R. din martie anul acesta, cu privire la realizarea produc­ţiei nete, a producţiei fizice, la autoconducerea şi autogospodă­­rirea muncitorească, la partici­parea oamenilor muncii la be­neficii. In comunicarea tovarăşului Ioan Ursu, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, „Revolu­ţia tehnico-ştiinţifica — baza dezvoltării in ritmuri susţinute a economiei naţionale" se su­bliniază că momentele decisive ale afirmării ştiinţei şi tehno­logiei, ca avangardă a dezvol­tării ţării, sânt nemijlocit şi complex legate de gindirea re­voluţionară, de concepţia nova­toare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, care a adus o con­tribuţie inestimabilă la dezvol­tarea cercetării ştiinţifice şi ingineriei tehnologice româneşti pe bazele cele mai moderne, la fundamentarea căilor de creştere a eficienţei economice şi sociale a acestor activităţi în ţara noastră. După ce a arătat că pe par­cursul ultimului deceniu ştiin­ţa şi tehnologia românească au cunoscut cea mai viguroasă dezvoltare, vorbitorul a spus : Congresul al IX-lea al parti­dului a constituit un moment hotărîtor în evoluţia ştiinţei şi tehnologiei naţionale, un ade­vărat moment de schimbare a destinului acestora. Pentru pri­ma oară ştiinţa şi tehnologia din România primeau, din par­tea partidului, in numele între­gii societăţi, o comandă socia­lă fermă, chemarea de a se angaja cu toate forţele in ope­ra de construcţie economică. Astăzi, în perspectiva timpului scurs, se poate aprecia şi mai bine consecvenţa şi fermitatea cu care partidul, in frunte cu secretarul său general, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, a pre­gătit politic şi organizatoric ar­mata de cercetători, ingineri şi proiectanţi ai ţării pentru încredinţarea unei misiuni de o amploare şi răspundere fără precedent. Partidul nostru a făcut din progresul tehnic un obiectiv politic şi, de aseme­nea, o sarcină de prim rang a planificării dezvoltării. In comunicarea „Dezvoltarea economică şi socială a judeţe­lor rămase în urmă“, prezenta­tă de tovarăşul Petre Preotea­sa, prim-secretar al Comitetu­lui judeţean Dolj al P.C.R., se precizează că, la fel ca şi alte judeţe ale României antebelice, Doljul s-a situat in rindul ju­deţelor slab dezvoltate din punct de vedere industrial. Ia economie, ponderea revenea a­­griculturii. Astăzi, datorită apli­cării consecvente a politicii de industrializare socialistă, Doljul a devenit unul dintre judeţele de frunte ale ţării avind o eco­nomie modernă, în care indus­tria, ramură conducătoare, asi­gură dinamismul întregii eco­nomii şi dezvoltarea proporţio­nală a forţelor de producţie pe teritoriil­ sau. Pe baza acestor importante mutaţii, s-au pro­dus schimbări de seamă in structura populaţiei şi a forţei de muncă, numărul populaţiei in agricultură scazind de la 78 la sută, cit era in 1960, la 51­,­ la suta in 1977. Impresionante schimbări au avut loc in­anii socialismului şi in domeniul creşterii calităţii vieţii, precum şi in preocupările spirituale ale maselor de oameni ai muncii. „Industrializarea socialistă şi viaţa oamenilor muncii din ora­­şul nostru", comunicare prezen­tată de tovarăşul Lilschel Ioan, muncitor la întreprinderea „Au­­tomecanica“ din Mediaş, pune in evidenţă noua comiguraţie economica şi socială a acestei aşezări, a Întregului judeţ Si­biu, însăşi viaţa mea — a spus vorbitorul — şi ca mine sunt miloane şi milioane in Româ­nia, indiferent ca suut români, maghiari, germani, sârbi sau de alte naţionalităţi, este legală prin m­ii de­nire de industria­lizarea socialista, marcată acum ou de ani prin naţionalizarea celor nou importante mijloace de producţie. In continuare, vorbitorul a subliniat că, prin munca înfră­ţită a romanilor, maghiarilor şi germanilor, judeţul Sibiu a de­venit printre cele mai intens in­dustrializate din Romania, iar Mediaşul industrial realizează azi in 80 de zile cit producea acum trei decenii intr-un an. In cincinalul actual, a spus vorbi­torul Mediaşul se va completa cu noi obiective industriale şi cartiere de locuinţe cu mii de apartamente. Oamenii muncii din judeţul şi oraşul pe care la reprezint, care, in prezenţa con­ducătorului nostru iubit, tova­răşul Nicolae Ceauşescu şi-au sărbătorit, nu de mult, şapte se­cole de atestare documentară, pri­n temelia prezentului nos­tru socialist puterea faptelor de fiecare şi, a muncii înfrăţite, dragostea şi recunoştinţe lor faţă de gloriosul nostru partid ■i conducătorul său iubit, al că­rui exemplu de generol patrio­tism vrem să-l urmăm cu dem­nitate muncitorească. In comunicarea tovarăşilor Emilian Dobrescu, ministru se­cretar de stat, prim-vicepre­­şedinte al Comitetului de Stat al Planificării, şi Costin Mur­­gescu, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România, cu tema „Industrializa­rea, dezvoltarea in ritm rapid a economiei socialiste — baza ridicării necontenite a nivelului de trai material şi cultural al poporului“, se subliniază că, in condiţiile răminerii economice in urmă, care fusese moştenită, realizarea ţelului socialismului impunea — ca o condiţie sine­­qua-non — concentrarea între­gului efort naţional spre o dez­voltare rapidă a forţelor de pro­ducţie, pe temelia noilor relaţii sociale care se extindeau trep­tat şi se consolidau, în condiţiile României — se arată in continuare — opţiunea clară făcută in acest sens, după 1960, constituie temelia pe care se realizează atit dezvoltarea economică in ritmuri rapide şi, deci, treptata reducere a deca­lajelor faţă de ţările avansate industrial, cit şi amplificarea permanentă a fondului bunăstă­rii sociale, prin intermediul că­ruia sunt satisfăcute cerinţele legii fundamentale a socialis­mului. Comunicarea subliniază că in­dustrializarea — prin accelerarea dezvoltării forţelor de produc­ţie — constituie motorul proce­sului complex de realizare a unei superioare productivităţi a muncii sociale şi de creştere a venitului naţional — baza ridi­cării bunăstării — de mărire şi diversificare a valorilor de în­trebuinţare aflate la dispoziţia societăţii, de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă pentru toţi, de odihnă, de sănătate, de învăţămint şi a tot ceea ce se include in noţiunea cuprinzătoa­re de calitate a vieţii, în comunicarea prezentată de tovarăşul Ferdinand Nagy, prim­­secretar al Comitetului jude­ţean Covasna al P.C.R.. „Repar­tizarea raţională a forţelor de producţie pe teritoriul ţării — te­melia trainică a rezolvării mar­­xist-leninist a problemei naţio­nale in România“ se arata că experienţa istorică a deceniilor construcţiei socialiste evidenţiază consecvenţa, grija deosebită cu care a fost transpus in fapte an­samblul de măsuri elaborat de partid pentru soluţionarea pro­blemelor complexe ale edificării societăţii noi şi, in cadrul ei, a problemei naţionale. Rezultatele remarcabile dobindite in această operă, a spus vorbitorul, atestă cu putere justeţea politicii partidului şi se datoresc faptului că toţi oamenii, fără deosebire de naţionalitate, întregul popor înfăptuieşte neabătut această politică ce corespunde interese­lor şi aspiraţiilor de păstrare a suveranităţii şi independenţei. Oamenii muncii înţeleg că fac­torul de bază al realizării de­plinei egalităţi în drepturi a tu­turor cetăţenilor patriei, fără deosebire de naţionalitate, al dezvoltării rapide a forţelor de producţie, repartizarea lor raţio­nală pe întregul teritoriu al ţării, creează drumul pentru dezvoltarea vieţii materiale şi spirituale noi, pentru satisface­rea nevoilor personale ale tutu­ror cetăţenilor ţării, pentru creş­terea fără precedent a culturii şi civilizaţiei. După ce au fost prezen­tate transformările care au avut loc în judeţele locuite de oameni ai muncii români şi de cei aparţinind naţionalităţi­lor conlocuitoare, transformări evidente în domeniul dezvol­tării economice, a nivelului de trai, al culturii, ştiinţei şi invă­­ţămintului, în comunicare se spune : Principialitatea şi mo­dul creator in care Partidul Co­munist Român a rezolvat pro­blema naţională, îşi găsesc ex­plicaţia în rolul şi contribuţia excepţională a secretarului ge­neral a! partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in elaborarea şi înfăptuirea politicii natio­nale a partidului, politică care in profunzime asigură egalita­tea In drepturi a oamenilor muncii români, maghiari, ger­mani şi de alte naţionalităţi. „Industrializarea şi participa­rea României la diviziunea in­ternaţională a muncii“, comu­nicare prezentată de tovarăşul Gheorghe Dolgu, rectorul Aca­demiei de Studii Economice, re­levă modelul românesc de dez­voltare, elaborat cu contribuţia hotărîtoare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, care conţine ca o coordonată de bază ideea ne­cesităţii obiective a participării active a ţârii la circuitul eco­nomic mondial. Această extin­dere a colaborării internaţio­nale, a arătat vorbitorul, apare din orice analiză calitativă şi cantitativă a dezvoltării noas­tre ca o premisă şi, in acelaşi timp, ca un rezultat al industria­lizării în ritmuri înalte a ţării, ca o premisă şi un rezultat al ridicării nivelului tehnic al producţiei şi al produselor, a sporirii eficienţei întregii acti­vităţi economice. În continuare, vorbitorul a subliniat că, ceea ce dă specifi­citate concepţiei româneşti de industrializare este teza că a­­ceasta trebuie să constituie prin­cipala pirghie materială a con­struirii economiei naţionale ca un complex unitar şi armonios, multilateral dezvoltat, conţinind toate principalele elemente ale unei structuri avansate, moder­ne. Doctrina şi practica româ­nească despre diviziunea in­ternaţională a muncii şi partici­parea României la această divi­ziune are In vedere un sistem mondial bazat pe lichidarea sub­dezvoltării, » Împărţirii lumii in ţări bogate şi ţări sărace, In ţări creatoare şi ţări consuma­toare de tehnologii, pe articula­rea durabilă, rezonabilă şi echi­tabilă a unor economii naţio­nale independente reprezentând cadrul de bază al progresului economic şi social. In cuvântul de Închidere, to­varăşul Leonte Riutu, membru al Comitetului Politic Execu­tiv al C.C. al P.C.R., preşedin­tele Consiliului de conducere al Academiei „Ştefan Gheor­ghiu“ a evidenţiat faptul că, aşa cum s-a relevat în suita de comunicări prezentate, naţio­nalizarea principalelor mijloace de producţie a constituit, în vir­tutea logicii istoriei, alături de cucerirea puterii, un moment culminant al luptei de clasă desfăşurate de proletariat şi aliaţii săi fireşti, sub conduce­rea avangărzii comuniste. în­scrierea României In rindul sta­telor cu cele mai ridicate rit­muri de creştere economică din lume, integrarea sa tot mai acti­vă in diviziunea internaţională a muncii se datorează faptului că partidul nostru a elaborat, cu contribuţia determinantă a se­cretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o concepţie profund ştiinţifică in domeniul dezvoltării economico-sociale. În continuare, vorbitorul a arătat că în elaborarea şi realizarea politicii de industrializare. In stabilirea priorităţilor dezvol­tării economice, în amplasarea teritorială a forţelor de pro­ducţie, partidul nostru s-a că­lăuzit neabătut după principiul îmbinării criteriilor economice cu valorile politice şi social­­umane ce izvorăsc din însăşi esenţa orînduirii noastre, al cărei scop suprem este prospe­ritatea patriei socialiste, ridi­carea constantă şi generalizată a nivelului de trai material şi spiritual al maselor. Gindirea profund creatoare a secretarului general al parti­dului, a spus în încheiere vor­bitorul — luciditatea prospec­tivă, inepuizabila sa energie revoluţionară, prestigiul imens de care se bucură în întreaga lume, însufleţesc întregul partid, întregul nostru popor, angajat cu toate forţele sale materiale şi spirituale in opera de făurite a societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate. La sfirşitul lucrărilor sesiu­nii, participanţii au adresat o telegramă tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, în care se ex­primă nepreţuita stimă şi con­sideraţie faţă de secretarul ge­neral al partidului,, militant revoluţionar remarcabil al cla­sei muncitoare, proeminentă personalitate politică a lumii contemporane, de numele şi ac­tivitatea căreia sunt indisolubil legate marile izbinzi ale edifi­cării socialiste a patriei, pros­peritatea şi propăşirea întregii noastre naţiuni. Reafirmăm şi eu acest prilej, se subliniază în telegramă, de­plina noastră adeziune la poli­tica partidului şi statului la a cărei elaborare aveţi un rol determinant şi sprijinim cu toate forţele preocuparea dumnea­voastră consecventă pe care o manifestaţi pentru dezvoltarea armonioasă a forţelor de pro­ducţie pe tot cuprinsul patriei — bază trainică a creşterii nive­lului de trai material şi cultu­ral al poporului, a realizării adevăratei egalităţi în drepturi a tuturor cetăţenilor patriei fără deosebire de naţionalitate. în continuare, în telegramă se spune : Cele trei decenii care au trecut de la naţionalizare au arătat întregii lumi măsura capacităţilor creatoare ale unui popor liber şi independent, de­plin stăpîn pe avuţia şi destinul său, care şi-a atras simpatia, respectul şi aprecierea oameni­lor de bună credinţă de pretu­tindeni. Animaţi de puternicele senti­mente de preţuire faţă de tra­diţiile de luptă ale poporului nostru pentru libertate socială şi naţională şi de neţărmurită dragoste faţă de patrie, noi, participanţii la sesiune, ne an­gajăm în faţa dumneavoastră mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, să ne înzecim efor­turile pentru a contribui îm­preună cu întregul popor la pro­gresul multilateral al econo­miei, ştiinţei şi culturii, făcind totul pentru a înălţa România pe culmile civilizaţiei comu­niste. Vizita preşedintelui Partidului Social Democrat din R.F. Germania, Willy Brandt Preşedintele Partidului Social Democrat din Republica Fede­rală Germania, Willy Brandt, a depus, vineri dimineaţa, o co­roană de flori la Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru so­cialism. La solemnitate au participat tovarăşii Constantin Dăscălescu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Vasile Muşat, secretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Du­mitru, vicepreşedinte al Consi­liului popular municipal Bucu­reşti. Au fost de faţă persoanele ofi­ciale care însoţesc pe preşedin­tele Partidului Social Democrat din Republica Federală Germa­nia, precum şi Richard Balken, ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, pe Preşedintele P23.D. din R.F. Germania, Willy Brandt. Înso­ţit de tovarăşul Constantin Dăscălescu, a vizitat, in cursul dimineţii de vineri, Combina­tul petrochimic de la Brazi­l una dintre unităţile reprezen­tative ale industriei noastre chimice. La sosirea in combi­nat, in întîmpinare au venit to­varăşul Ion Cîrcei, prime-secre­­tar al Comitetului judeţean Prahova al P.C.R., preşedintele consiliului popular judeţean, alte oficialităţi locale. Ing. Popa Alecu, director adjunct al Cen­tralei pentru rafinării şi petro­chimie a prezentat oaspetelui profilul acestei unităţi, care prelucrează mai bine de 40 la sută din întreaga producţie de ţiţei a ţării, gama largă a prin­cipalelor produse ce poartă marca combinatului prahovean şi care — după cum se ştie sunt deosebit de solicitate la export — între beneficiari se numără, de asemenea, firme din R.F. Germania. Totodată, oaspetele a luat cunoştinţă de procesul de fabricaţie, interesîndu-se de instalaţiile şi tehnologiile folo­site,­in bună parte creaţii ro­mâneşti. * Vineri dupâ-amiesă, preşedin­tele Partidului Social Democrat din R.F. Germanism Willy Brandt, s-a intilnit cu staristi români — redactori al presei centrale, al Agerpres şi Tele­viziunii­­, precum şi cu cores­pondenţi ai presei străine. Cu acest prilej, oaspetele a declarat că a discutat cu pre­şedintele Nicolae Ceauşescu u­­nele probleme ale situaţiei din Europa şi din lume, îndeosebi cele privind securitatea euro­peană, destinderea şi dezarma­rea, lichidarea subdezvoltării. „Am discutat despre ce este necesar să se Întreprindă pen­tru a se realiza o limitare a Înarmărilor şi o reducere a a­­cestor înarmări In Europa. A­­vem aceeaşi opinie : destinde­rea va supravieţui In următo­rii ani dacă va fi sprijinită de măsuri concrete în domeniul dezarmării", în legătură cu problemele re­feritoare la lichidarea subdez­voltării, a aşa-numitului dialog Nord-Sud, a continuat vorbi­torul. „Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi cu mine avem o­­pinii similare : trebuie să se stabilească o conexiune între înarmările pe plan mondial şi dezvoltarea pe plan mondial. Cu alte cuvinte, in deceniul următor trebuie să reuşim să redirijăm o serie de fonduri pentru dezvoltare şi pentru pro­movarea cooperării internaţio­nale“. După ce a relevat că „rela­ţiile dintre Republica Federală Germania şi Republica Socialis­tă România srrst bune“, preşedin­tele P.S.D. a declarat că s-a discutat, de asemenea, despre utilitatea ca între P.S.D. şi P.C.R. să se desfăşoare un schimb de opinii şi un schimb de experienţă, fără ca prin a­­ceasta să se ascundă unele deo­sebiri care rezultă din tradiţii­le şi ideologiile diferite. „Convorbirile cu preşedintele Nicolae Ceauşescu —­ a apre­ciat Willy Brandt — au fost de o înaltă valoare pentru mine. Preşedintele Ceauşescu se nu­mără printre personalităţile po­litice internaţionale care deţin o bogată experienţă nu numai in ceea ce priveşte propria ţară, regiunea în care aceasta este situată, ci întreaga lume. Pre­şedintele României este angajat de ani de zile in realizarea unei colaborări pe bază de egalitate in drepturi între naţiuni, pen­tru a se asigura securitatea şi pacea, o politică de echitate intre ţările in curs de dezvol­tare şi ţările dezvoltate. Pentru mine a fost încuraja­tor să constat că avem, in multe privinţe, puncte de ve­dere identice sau foarte apro­piate. La­­aceasta se adaugă şi faptul că preşedintele Ceauşescu a subliniat importanta pe care o acordă colaborării cu R.F.G. Despre aceasta am discutat şi acum unsprezece ani, cind am vizitat România. Apoi, am con­tinuat convorbirile noastre In 1973, cu prilejul vizitei oficiale In R.F.G. a preşedintelui Nicolae Ceauşescu. Cu toate câ vizita mea a foat foarte scurtă am doblndit im­presii vii in legătură cu dez­voltarea deosebită pe care a cunoscut-o România in ultimul deceniu. Mă întorc In patrie cu sentimente de profund respect şi prietenie sinceră faţă de po­porul român*. Subliniind din nou ei relaţiil« dintre România şi R.F.G. sint bune, vorbitorul şi-a exprimat convingerea că acestea pot fi îm­bunătăţite în continuare. „Con­sider ei există încă posibilităţi considerabile pentru extinderea relaţiilor noastre economice. în decursul anilor, am înregistrat un curs ascendent in ceea ce priveşte colaborarea tehnico­­ştiinţifică şi culturală". „Poziţia României — a subli­niat in context Willy Brandt — este deosebit de importantă şi in ceea ce priveşte raporturile dintre ţările în curs de dezvol­tare şi ţările dezvoltate şi aceas­tă poziţie ne interesează“. Răspunzînd, apoi, la întrebă­rile ziariştilor, vorbitorul a o­­pinat,­ între altele, că atmosfera politică din Europa ar putea fi influenţată pozitiv prin reali­zarea ■— în conformitate cu pre­vederile Actului final de la Helsinki — a unui număr mai mare de înţelegeri bilaterale in­tre diversele state ale continen­tului, precum şi prin începerea din timp a pregătirilor în ve­derea reuniunii de la Madrid, din 1980. In ceea ce priveşte negocierile de dezarmare, preşedintele PAD­ a arătat ca „va trebui să se ţină seama de dorinţa sta­telor de a nu fi excluse de la aceste negocieri, astfel incit toate statele să aibă posibilita­tea să participe la elaborarea măsurilor de dezarmare“. Con­stituie o cerinţă urgentă — a continuat el — să se oprească în primul rînd înarmările nu­cleare, experienţele nucleare, astfel incit şi prin stoparea tes­telor nucleare să se pună capăt spiralei înarmărilor nucleare. Cred că lucrurile in domeniul dezarmării vor depinde şi de li­mitarea trupelor şi armamente­lor in Europa. De asemenea, consider că trebuie să creăm un puternic curent de opinie inter­naţională împotriva înarmărilor şi pentru alocarea in folosul dez­voltării economice a fondurilor cheltuite astăzi pentru înarmare. „Preşedintele Nicolae Ceauşescu — a subliniat vorbitorul — a fost printre primii care au arătat lu­mii ce consecinţe are cheltuirea zilnic a mai mult de un miliard de dolari pentru Înarmări“. E­xprimîndu-şi opiniile in le­gătură cu modalităţile de lichi­dare a subdezvoltării şi decala­jelor în lume, Willy Brandt a apreciat intre altele că trebuie să crească influenţa ţârilor In curs de dezvoltare in organis­mele specializate cum sint Banca Mondială pentru dezvol­tare, Fondul Monetar Interna­ţional sau, eventual, să se creeze alte organisme cu profil adecvat. Cred că regulile co­merţului internaţional trebuie dezvoltate în sensul creşterii echilibrate a schimburilor ; tre­buie promovat mai mult decit pină acum transferul de teh­nologii. Willy Brandt a relevat, tot­odată, importanţa şi utilitatea intensificării şi continuităţii in­­tilnirilor şi schimbului de ve­deri între oameni politici cu răspundere din diferite ţări. ★ Ambasadorul Republicii Fede­rale Germania la Bucureşti, Ri­chard Balken, a oferit in cursul după-amiezii de vineri, o recep­ţie in onoarea preşedintelui Par­tidului Social Democrat din R.F.G., Willy Brandt. Au luat parte Constantin Dăs­călean, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Vasile Muşat, secretar al C.C. al P.C.R., alte persoane oficiale. A participat Eberhard Dien­­gels, şeful secţiei Internaţionala a P.S.D. ★ Vineri seara, preşedintele Partidului Social Democrat din R.F. Germania, Willy Brandt, care a efectuat o vizită de prie­teni d­in ţara noastră, la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a părăsit Capitala. La aeroportul Otopeni, oaspe­tele a fost salutat de tovarăşii Constantin Dăscălescu şi Vasile Muşat, de activişti de partid. A fost de faţă Richard Balken, ambasadorul R. F. Germania la Bucureşti. (Agerpres) Excelenţei Sale MANEA MANESCU Prim-ministru al Guvernului Republicii■ Socialiste România In numele guvernului şi poporului australian, doresc să vă mulţumesc dv., guvernului şi poporului României, pentru mesajul dv. de simpatie şi condoleanţe transmis in legătură cu decesul lui Sir Robert Menzies. Amabilul dv. mesaj a fost foarte mult apreciat. Mesajul dv. de compasiune și încurajare a fost transmis familiei Menzies. Al. dv. sincer, J.M. FRASER Prim-ministru al Australiei Primire la C.C. al P.C.R. Tovarăşul Emil Bobu, mem­bru al Comitetului Politic Exe­cutiv, secretar al C.C. al P.C.R., a primit vineri după-amiază de­legaţia Uniunii Tineretului So­cialist din Iugoslavia (U.T.S.I.), condusă de Azem Vlasi, pre­şedintele Conferinţei U.T.S.I., care efectuează o vizită in ţara noastră, la invitaţia C.C. al U.T.C. Cu prilejul primirii, s-a rele­vat importanţa întîlnirilor şi convorbirilor dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedinte al Uniunii Comuniştilor din Iugo­slavia, preşedintele R.S.F. Iugo­slavia, pentru intensificarea, pe multiple planuri, a relaţiilor tra­diţionale de prietenie şi coope­rare dintre cele două partide, ţări şi popoare, pentru extinderea legăturilor dintre tineretul ro­mân şi tineretu­l iugoslav. La primire, desfăşurată intr-o atmosferă caldă prietenească au participat tovarăşii Ion Traian Ştefănescu, prim-secretar ai C.C. al U.T.C., Nicu Ceauşescu, Radu Enache şi Ion Sasu, se­cretari ai C.C. al U.T.C. A fost prezent Trifon Niko­­lici, ambasadorul R.S.F. Iugo­slavia la București. Vizita unei delegaţii de La invitaţia C.C. al P.C.R., o delegaţie de activişti ai Parti­dului Comunist Bulgar, condu­să de P. A. Pirvanov, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., a făcut o vizită în schimb de experienţă în ţara noastră in perioada 5—9 iunie. Oaspeţii au avut convorbiri la Consiliul Central de Control Muncitoresc al Activităţii Eco­nomice şi Sociale, Ministerul Transporturilor şi Telecomuni­caţiilor, Comitetul judeţean Constanţa al P.C.R., Comitetul de partid al Sectorului 8 Bucu­reşti. Delegaţia a vizitat unităţi economice şi social-culturale din Capitală şi judeţul Con­stanţa, s-a întâlnit cu activişti activişti ai P.C. Bulgar ai Partidului Comunist Român, cu cadre de conducere din uni­tăţile vizitate. Vineri după-amiază, delega­ţia de activişti ai P.C. Bulgar a fost primită de tovarăşul Io­sif Banc, membru al Comitetu­lui Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. La primire, care s-a desfă­şurat intr-o atmosferă caldă, tovărăşească, a participat Şte­fan Kiss, secretar de stat la Consiliul Central de Control Muncitoresc al Activităţii Eco­nomice şi Sociale. A fost de faţă T. Ralovski, ministru plenipotențiar la am­basada R.P. Bulgaria din Bucu­reşti. Adunare festivă cu Cu prilejul aniversării a 29 de ani de la înfiinţarea organe­lor de miliţie, vineri a avut loc in Capitală o adunare festivă. In încheierea adunării, într-o atmosferă de puternică însufle­ţire, participanţii au adresat o telegramă tovarăşului Nicolae Ceauşescu in care se spune : Cu prilejul sărbătoririi „Zilei miliţiei“, generalii, ofiţerii, sub­ofiţerii, personalul muncitor îşi reafirmă cu tărie dragostea şi devotamentul faţă de patrie, partid şi popor şi îşi îndreaptă sentimentele de adîncă recunoş­tinţă şi înaltă preţuire către dumneavoastră, cel mai iubit prilejul Zilei Miliţiei fiu al naţiunii noastre, emi­nentă şi strălucită personalitate a lumii contemporane. Avind exemplul dumneavoas­tră strălucit in muncă şi viaţă,­­ animate de un profund pa­­riotism, cadrele de miliţie — de la subofiţer la general — vă raportează, mult iubite şi sti­mate tovarăşe Comandant su­prem al Forţelor Armate, că vor acţiona cu devotament şi abnegaţie, cu dăruire şi spirit de sacrificiu, fermitate şi com­petenţă, pentru apărarea şi consolidarea orînduirii sociale şi de stat, a cuceririlor revoluţio­nare ale poporului român. Pagina a I-a— 10 iunie 1978 N­­MI Cu prilejul Zilei naţionale a Portugaliei, ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, Antonio No­vaen Machado, a oferit, vineri, o recepţie. ★ In perioada 3—9 iunie ne-a vizitat ţara o delegaţie a Comi­tetului ungar de solidaritate, condusă de Karoly Kiss, mem­bru al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socia­list Ungar, vicepreşedinte al Consiliului naţional al sindica­telor din R.P.U. * In perioada 5—8 iunie s-au desfăşurat la Bucureşti lucrările sesiunii Comisiei mixte romăno­­austriece de cooperare ştiinţi­fică şi tehnologică. Cu acest pri­lej a fost examinat stadiul pro­gramelor de cooperare convenite și s-a recomandat realizarea unor noi programe de cercetare­­dezvoltare in domenii de interes comun. 1­ Vineri, au început in Capitală lucrările simpozionului „Rapor­turi culturale româno-bulgare in perioada modernă“, organizat de Universitatea București. TELEVIZIUNE Program«1« 1 şi 2 in jurul orei 10 - transmisiune directă de la Marea adunare populară organizată in Capitală cu prilejul sărbătoririi a 130 de ani de la revoluţia burgheto-de­­mocratică din 1348 şi a 3 decenii de la naţionalizarea principalelor mijloace de producţie. Programul­­ 12 : Cîntece patriotice ; 12,15 : Pe plai de Mioriţă ; 13,10 : Familia Pal­­♦­iser ; 14,05 : Concert distractiv; 14,30 : 30 de ani de la naţionalizare ; Un oraş numit vîlna ; 13 : Carnet de reporter ; 15,23 : Clubul tineretului ; 16,25 : Corul mict al întreprinderii mi­­niere Ghelar şi corul Combinatului siderurgic Hunedoara ; 16,40 : Docu­mentarul românesc ; 17 : Agenda cul­­tural-artistică ; 17,30 : Săptămîna po­litică internă şi internaţională ; 17,43 : Charjee Chaplin ; 19,20 : 1001 de seri; 19,30 : Telejurnal ; 20,30 : Arcuri d­e timp. Spectacol festiv dedicat Unirii a 130 de ani de la Revolu­ţia din 1848 şi a 30 de ani de la naţionalizarea principalelor mijloace de producţie ; 21,40 : Teleenciclope­die ; 22,15 : Telejurnal ; 22,50 : Intîl­­nire cu satira şi umorul ; 23,35 : Cam­pionatul mondial de fotbal : fmnizie­re R.F.G. Repriza a ll-a ; 0,15: Cam­pionatul mondial da fotbal : Italia - Argentina. 22,13 : Telejurnal .­y22,50 : Mari fil­ete western. O trompetă in depărta­re. Distribuție Troy Donahue, James Gregory, Susane Pleishette. Regie Raoul Walsh. Programul 2

Next