România Liberă, august 1978 (Anul 36, nr. 10502-10527)
1978-08-01 / nr. 10502
Pagina a 2-a — 1 august 7978 PREZENTE SEMNIFICATIVE ÍN VIATA CULTURALA a tarii Iniţiative şi experienţe valoroase la teatrele maghiare din Cluj-Napoca, Satu Mare şi Tg. Mureş Cindi, în urmă cu cîteva luni, se încheia Colocviul teatral de la S£. Gheorghe, presa de specialitate, cronicarii, publicul, constatau, pe lingă originalitatea acestei manifestări, calitatea ideologică şi artistică a spectacolelor prezentate de teatrele naţionalităţilor conlocuitoare. Acum, după încheierea stagiunii, citeva discuţii avute cu conducători ai teatrelor maghiare, cu critici, cu îndrumători culturali, ne-au reliefat complexitatea preocupărilor acestor colective, integrate organic în viaţa teatrală românească. Accesul la cultură in limba proprie, reliefarea tradiţiilor comune de luptă ale oamenilor muncii din ţara noastră, edificarea societăţii socialiste de către toţi cetăţenii români, maghiari, germani, sîrbi ori de alte naţionalităţi, iată tot atîtea linii directoare prezente in discuţiile pe care le-am purtat. LA CLUJ-NAPOCA, O STAGIUNE BOGATĂ ÎN ÎNVĂŢĂMINTE „De cîteva stagiuni repertoriul Teatrului maghiar de stat din Cluj-Napoca are o structură, aş zice, parabolică — ne-a spus criticul Krizsan Zoltán — la vîrful ei cu una sau două premiere, anuale, care, în sensul cel mai nobil şi exigent al cuvintului, servesc la creşterea prestigiului instituţiei, avînd la dispoziţie pentru aceasta toate rezervele spirituale şi materiale disponibile. Aşa s-a născut spectacolul „Patetica ’77“ de Mihnea Gheorghiu, în viziunea regizorală a lui Harag György, care a luat mai multe premii la faza pe ţară a Festivalului naţional „Cîntarea României“ şi tot aşa a înregistrat teatrul succesul său de răsunet din ultimele două stagiuni cu valorificarea scenică a trilogiei lui Sütő András „Florile unui geambaş“, „Steaua pe rug“ şi „Cain şi Ábel“, de asemenea, montată de Harag. Pot fi menţionate şi alte spectacole valoroase, dintre cele regizate de Horvath Bela sau de oaspeţi, ori unele care rămîn memorabile prin creaţia actoricească şi cele care sînt rodul spiritului de iniţiativă de care a dat dovadă teatrul in valorificarea unor texte din literatura română contemporană, semnate de D. R. Popescu, Titus Popovici sau Ecaterina Oproiu. într-un fel, stagiunea încheiată a respectat tradiţia celei precedente. Ca premieră de prestigiu a fost gîndită şi realizată utima parte a trilogiei lui Sütő András Nu voi înşira toate premierele stagiunii, însă cel puţin două se impun, de asemenea, atenţiei. Prima a fost şi cea de început de stagiune. ,.Henric al IV-lea“ al lui Pirandello, ultima creaţie scenică a regretatului Kovács György, el fiind regizorul spectacolului, susţinut în rolul titular alternativ de doi actori, colegi de generaţie, personalităţi artistice foarte deosebite, dar cu resurse interpretative la fel de întemeiate,măsurîndu-se într-o nobilă emulaţie actoricească. De fapt, un festival al celor doi actori : Horvath Bela şi László Gerő. A doua premieră, deosebit de interesantă, „Fiii omului cu inima de piatră“ este o nouă dramatizare a romanului lui Jokay Mor, de data asta opera a doi actori ai teatrului, Tekel Gabor şi Marton Janos, cel din urmă fiind şi regizorul spectacolului. Mai amintesc o premieră cu piesa lui Örkény István, „Căutătorii de cheie“, spectacol montat de Tamas Major, de la „Naţionalul“ din Budapesta. Şi „Opinia publică“ a lui Baranga, după părerea criticilor, cea mai bună interpretare a acestei comedii atît de mult jucată, datorită regizorului oaspete Dan Alexandrescu şi unor interpreţi de prim rang : Hejja Sandor, Horvath Bela, Borbath Julia, Czikeli László, Barkó etc“. LA SATU MARE, UN NUMĂR TOT MAI MARE DE SPECTATORI „Teatrul de Nord din Satu Mare, secţia maghiară, împlineşte anul acesta 25 de ani de activitate, ne-a spus tovarăşul Gergely Ioan, vicepreşedintele Comitetului judeţean, de cultură şi educaţie socialistă Satu Mare. Dinamica spectacolelor şi spectatorilor noştri ni se pare semnificativă. Spectacole : in 1970 — 218 ; in 1975 — 237 ; in 1978 — numai in primul semestru al anului — 142. Iar spectatori : 1970 — 69 513 ; 1975 — 74 803 ; 1978 — numai în primul semestru peste 42 000. Aş remarca şi creşterea numărului de spectacole în afara sediului şi al spectatorilor din alte localităţi decit din Satu Mare. In afară de turneele obişnuite în judeţele limitrofe — Maramureş, Cluj, Bihor sau judeţele Mureş, Covasna, Harghita precum şi in Valea Jiului, în ultimii ani au fost organizate stagiuni permanente în oraşele Cărei şi Tăşnad, din judeţul Satu Mare. De asemenea, prin îmbunătăţirea bazei materiale a căminelor culturale tot mai multe spectacole sunt prezentate în comunele judeţului, reuşindu-se atragerea şi a altor categorii de public în sfera educativ-culturală a scenei. Exemplu, în comunele Pir, Tiream, Ardul unde cu prilejul „Săptăminii culturale a comunei“ o zi a fost rezervată teatrului. In ceea ce privește repertoriul ultimilor ani se remarcă strădania teatrului de a fi cît mai ancorat în realitatea contemporană, de a educa şi pregăti pentru teatru categorii din ce în ce mai largi de public. Alături de clasicii literaturii universale, Aristofan, Euripide, Moliere („Tartuffe“ s-a jucat cu mare succes), Gorki, Ibsen, Arthur Miller, Jokay Mor („Omul de aur“), Móricz Zsigmond, prezenţi in ultimii ani pe afişele sătmărene, sunt jucaţi numeroşi autori contemporani din dramaturgia românească, de pildă Aurel Baranga, jucat cu mai multe piese, Paul Everac, Iosif Naghiu, D. R. Popescu. Dintre scriitorii de limbă maghiară un frumos debut dramatic şi-a făcut la Satu Mare tinărul autor clujean Kocsis István care, practic, a fost consacrat de teatrul nostru cu spectacolele „Expoziţie pe stradă“, „Magelan“ şi altele. Teatrul de Nord, secţia maghiară, este o prezenţă activă în viaţa culturală a ţării. In afara contactelor cu publicul, realizate prin turnee, colectivul nostru a participat la aproape toate manifestările teatrale naţionale : Festivalul naţional „Cintarea României“, Festivalul de teatru scurt de la Oradea (la toate ediţiile), Festivalul de recitaluri de la Bacău, unde la ultima ediţie s-a remarcat actorul Boér Ferencz precum şi primul Festival de la Sf. Gheorghe, care a avut loc anul acesta. In afară de aceasta, secţia noastră, în colaborare cu secţia română a Teatrului de Nord din Satu Mare, este şi gazda unei alte importante manifestări culturale, ajunsă la cea de-a V-a ediţie — „Săptămînia teatrală sătmăreană“. Această manifestare, la care participă în fiecare an colective artistice de prestigiu, din întreaga ţară, critici şi specialişti, prin însuşi profilul ei — arta actorului contemporan şi dialogul cu publicul —, prin dezbaterile pe care le organizează, sugerează preocuparea colectivului sătmărean pentru problemele de actualitate ale teatrului: lărgirea mijloacelor de expresie şi comunicare, aducerea pe scenă a realităţilor contemporane prin promovarea unei dramaturgii originale de valoare, educaţia estetică şi politică a unui public cît mai larg. Tocmai pentru perfecţionarea actorului cît şi p pentru organizarea unor spectacole-dezbateri pe categorii de public, piese într-un act, recitaluri, pe lîngă stagiunea curentă funcţionează şi un Studiou, a cărui activitate, care include şi experimentul, este unanim apreciată atît de spectatori cît şi de profesionişti. Teatrul are un colectiv închegat, din care se detaşează nume de prestigiu ca Acs Alajos, Elekes Erna, Boér Ferencz, Török Stefan etc. In fiecare an, efectivul actorilor este completat cu tineri absolvenţi ai Institutului de artă teatrală din Tîrgu Mureş. Spectacolele comune cu secţia română ca, de exemplu, „Martin Luther“, autor Dieter Forte, s-au bucurat de mult succes“. STAGIUNI PERMANENTE IN CÎT MAI MULTE LOCALITĂŢI DIN ŢARA Tovarăşul Sos Rudolf, director adjunct al Teatrului de stat din Tg. Mureş ne-a spus : „Teatrul de stat din Tg. Mureş prin repertoriul secţiei maghiare şi-a propus să realizeze spectacole de înaltă ţinută artistică şi ideologică, plecind de la trăsăturile valoroase ale dramaturgiei contemporane şi clasice autohtone şi universale. Astfel, stagiunea am început-o cu un text al lui Sütő András prezentat în premieră pe ţară la Petroşani — spectacolul cu piesa „Bocet vesel pentru un fir de praf rătăcitor" în regia lui Harag Gheorghe şi Hunyadi András, scenografia Ana Tamás. Cu acest spectacol am participat şi la Festivalul de teatru contemporan de la Braşov unde am obţinut diploma revistei „Teatrul“ pentru prezentarea piesei originale şi premiul de interpretare masculină oferit actorului Tarr László pentru interpretarea rolului Fügedes. Spectacolul a avut un deosebit succes şi la Tg. Mureş unde a fost prezentat în faţa a 13 033 spectatori, iar în deplasare fiind vizionat de 15 070 spectatori. Am mai prezentat în premieră spectacolul „Don Carlos“ de Schiller in regia lui Kincses Elemér şi scenografia Tamás Ana. „Efectul razelor gama asupra anemonelor“ de Paul Zindel, în regia lui Szabó József şi scenografia Paulovics László, „Doctor în filozofie“ de B. Nusic în regia lui Hunyadi András şi scenografia lui Szakács György şi „DomnişoaraNastasia“ de G.M. Zamfirescu în regia lui Dan Alexandrescu şi scenografia lui Mircea Matcaboji. Toate aceste spectacole au fost prezentate în premieră în sala şi scena mare a teatrului, iar în sala mică spectacolele „Jurnalul unui nebun“ de N.V. Gogol, „Flori de măceş“, program de balade populare secuieşti. In afara premierelor, în reluare am mai prezentat spectacolele „Fii bun pină la moarte“ de Moritz Zsigmond în regia lui Hunyadi András şi scenografia lui Szakács György, „Fidelitate“ de Szabó Lajos, in regia maestrului emerit al artei Tompa Miklós şi scenografia lui Kemely Árpád, spectacol cu care am participat şi la festivalul teatrului naţionalităţilor conlocuitoare la Sf. Gheorghe, „Maiorul Barbara“ de Bernard Shaw în regia lui Anatol Constantin şi scenografia lui Tukács György, iar în cadrul sălii mici am mai prezentat în reluare spectacolele : „Printre copaci“, din poeziile lui Kanyady Sándor „Oratoriu liric“ din poeziile lui Szilagyi Domokos şi „Aici zorile sunt liniştite“ de Boris Vasiliev în regia lui Kincses Elemér şi scenografia lui Szakács György. In stagiunea care a trecut secţia maghiară a teatrului a prezentat în total 246 de spectacole în faţa a 94 682 spectatori, din care : 137 spectacole în faţa a 47 580 spectatori la sediu şi 109 spectacole în faţa a 47 102 spectatori în judeţele limitrofe şi în alte localităţi. Secţia maghiară îşi propune stagiuni permanente la Sighişoara, Gheorgheni, Ciumani, Miercurea Ciuc, Odorheiul Secuiesc, Tirnăveni, Sovata, Luduş, Reghin unde ne angajăm în faţa abonaţilor să prezentăm 314 spectacole într-o stagiune. La sediu avem 732 abonaţi adulţi şi 728 abonaţi din rîndul studenţilor şi tineretului din licee. In urma acestor priviri retrospective se pot trage importante concluzii, privind valoarea educativă ascendentă a spectacolelor teatrale, înmulţirea numărului celor care în contact cu teatrul işi lărgesc orizontul spiritual. Faptul că din cele 42 de teatre ale ţării 10 îşi desfăşoară activitatea in limbile naţionalităţilor conlocuitoare ni se pare în sine grăitor pentru liberul acces la cultură al maselor largi, pentru umanismul revoluţionar al culturii româneşti contemporane. Ion Drugănoiu „Flori de metal“ Prin Întreaga ta înfăţişare Galaţiul demonstrează că locuitorii lui ştiu să folosească toate elementele specifice pentru a face din oraşul de la Dunăre una din localităţile foarte frumoase. Vom argumenta cu un singur exemplu : iniţiativa Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, luată cu peste 2 ani in urmă, a avut darul să schimbe înfăţişarea falezei, făcind din aceasta o adevărată expoziţie de sculptură in aer liber. Punindu-li-se la dispoziţie resturi din materia primă ce se foloseşte in unităţile industriale ale Galaţiului, o serie de artişti plastici talentaţi au dat metalului forme artistice de mare expresivitate. Tabăra de sculptură in metal, la care iau parte anual cite 10 artişti plastici, a oferit de fiecare dată falezei Dunării de la Galaţi, valoroase lucrări de sculptură in metal. Dintre cele 20 de lucrări realizate in cele două ediţii, amintim in primul rind, remarcabila lucrare „Confluenţe“ de Manuela Sklodi, „Fructul soarelui“ de George Apostu, „Chemarea zborului“ de Silviu Catargiu, „Naşterea luminii“ de Wilhelm Demeter etc. In vara aceasta, artiştii plastici vor poposi din nou pe malul Dunării, la cea de-a 3-a ediţie a taberei de sculptură un metal de la Galaţi, continuîndu-şi opera de creaţie şi înfrumuseţare cu „flori de metal“ a acestor locuri. (V. CHIURTU). Adevăr liber, libertate adevărată (Urmare din pag. I) tul negativist, de falsitate şi idealism, o face să fie cerută şi apreciată de milioane de iubitori ai culturii. In numele respectării adevărului pentru care Partidul Comunist Român a dus şi duce o luptă hotărîtă şi consecventă, creaţia din ţara noastră este îndrumată spre un realism complex şi profund, spre un umanism generos, care să exprime, în stilurile cele mai diverse, viaţa, idealurile, bucuriile, durerile, gîndurile şi sentimentele oamenilor acestui timp şi al acestor pămînturi, lupta înaintaşilor pentru salvgardarea fiinţei noastre naţionale, pentru dreptate socială şi libertate naţională, hotărirea noastră de a construi o viaţă liberă şi fericită, în demnitate, pace, colaborare şi prietenie cu toate popoarele. Oricine cunoaşte creaţia din România socialistă îşi poate da lesne seama de adevărata libertate de creaţie de care se bucură toţi creatorii, fără deosebire de naţionalitate. In România de azi se creează pe întreaga claviatură a sufletului omenesc pentru a-i exprima avînturile, pasiunile şi neliniştea fertilă, fiinţa umană in toată complexitatea şi pentru a cunoaşte tainele lucrurilor, fiorii dragostei şi năzuinţa spre inalturi, zbaterea între " frumos şi urît, între bine şi rău, munca modelatoare a făpturii umane, generatoare de civilizaţie şi cultură, farmecul inteligenţei iscoditoare, luptă şi strădaniile omului de-a lungul istoriei pentru a fi el însuşi, pentru a crea progresul umanităţii, macro şi microcosmosul, pe scurt tot ceea ce este omenesc e liber să intre în universul tematic al creaţiei româneşti contemporane. Unora din occident li se pare că angajarea şi militantismul creatorilor de la noi se constituie in piedici ale libertăţii de creaţie. Nimic mai absurd, deoarece cei mai mari scriitori români s-au simţit totdeauna „suflet in sufletul neamului lor", au militat pentru idealurile sale naţionale şi sociale, s-au angajat cu toată fiinţa lor in lupta lui pentru o viaţă mai dreaptă şi mai bună. Cu atît mai mult astăzi cind partidul sub Înţeleaptă conducere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu a dăruit poporului o ţară mîndră, in plină înflorire şi ţării un popor liber, suveran, stăpîn pe soarta sa, creatorii de la noi văd în angajarea lor socială, o expresie firească a libertăţii lor de creaţie. Ascultind îndemnurile atât de calde şi mobilizatoare ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu la recenta întîlnire cu membri ai conducerii Uniunii Scriitorilor, cu toţii ne-am întărit încă o dată convingerea că literatura viabilă, cu opere profund veridice, necesară constructorilor socialismului trebuie să se inspire din eroica luptă a comuniştilor, din realităţile de azi, să evoce toate momentele de seamă care stau la baza progresului şi a civilizaţiei româneşti. wsmmwMm * La Suceava s-a deschis tabăra micilor muzicieni din întreaga ţară, care vor participa la Festivalul „Ciprian Porumbescu“. * In ziua de 6 august, la Mausoleul din Mărăşeşti, se va desfăşura spectacolul „Hronic de vitejie şi eroism“, iar duminică 13 august manifestarea „Suntem urmaşi ai eroilor de la Mărăşeşti“. * In holul Casei de cultură din Rm. Vilcea s-a deschis expoziţia de artă plastică a pictorului scenograf Vasile Buz, de la Teatrul National din Craiova. * La Casa de cultură din Deva a avut loc un concert de muzicăfieneză, susţinut de formaţia instrumentală „Viena ’78“ din Austria. * Casa de cultură a sindicatelor din oraşul Sfîntu Gheorghe găzduieşte expoziţia de fotografii a lui O. Cahane. VIAŢA RAŢIONALĂ Tutunul — „i a multor rele . Subliniam într-un articol precedent, faptul că studiile epidemiologice făcute in ţara noastră şi în străinătate demonstrează legătura organică dintre fumat şi cancerul pulmonar, riscul crescut de a contracta această boală de către fumători. Se fac precizări chiar că virsta medie de apariţie a cancerului bronhopulmonar diferă net de la nefumâtori la fumători. Corelaţia dintre obiceiul de a fuma şi incidenţa cancerului localizat la buze, cavitate bucală, laringe şi esofag este dovedită şi indiscutabilă ; este totodată alarmant faptul că nivelul morbidităţii prin aceste cancere este de circa 4 ori mai mare la fumători, indiferent dacă folosesc ţigară, pină sau trabuc. Este deosebit de interesantă asociaţia făcută de către Dische şi Flamant privind inhalarea fumului de tutun, fie că provine de la ţigări, pipă sau trabuc şi incidenţa cancerului de vezică. Pe această linie, prof. Eugen Proca semnalează o mărire a acestui risc faţă de cancerul de rinichi şi insistă asupra factorilor care trebuie înlăturaţi ; mai recent, un alt specialist a emis ipoteza rolului nefast al tutunului in dezvoltarea cancerului de col uterin. In contrast cu această observaţie şi cu multitudinea de mijloace prin care se invadează ţesuturile şi organele, progresele terapeuticii permit astăzi vindecarea cancerului şi in special a celor care sunt la prima apariţie şi în primele stadii. Cei care fac al doilea neoplasm, fără să existe obligatoriu şi o metastază, denotă multiple puncte de impact ale cancerului cu fumul de tutun. Aceasta impune bolnavilor trataţi şi vindecaţi de primul cancer, hotărirea totală de înlăturare a fumatului, pentru a limita definitiv riscul unei a doua tumori. Tutunul este, de asemenea, vinovat de apariţia bronhopneumopatiilor cronice obstructive, datorită elementelor toxice grefate in timp pe căile respiratorii şi care, la rîndul lor, stimulează dezvoltarea bronşitei cronice şi a emfizemului pulmonar. Este unanim recunoscut astăzi, că, dintre toţi factorii cauzali externi ai bronhopneumopatiilor cronice obstructive, fumatul se află incontestabil pe primul loc. Studiile demonstrează că bronşitele cronice sunt mai frecvente la fumători decit la nefumători, iar riscul apare proporţional cu cantitatea de tutun consumat. Cunoscuţii cercetători Holland şi Reid dau chiar procente : la Radu Ozun doctor in ştiinţe medicale sută bronşită cronică la nefumători, faţă de 27 la sută la fumători la un consum de sub 10 g tutun pe zi ; 40 la sută la fumători, la un consum între 12—24 g pe zi ; 50 la sută la fumători, la un consum de peste 25 g tutun pe zi. Dacă urmărim cu atenţie evoluţia acestei maladii, se observă cu uşurinţă rapiditatea afectării funcţiei ventilatorii care este, de asemenea, proporţional influenţată de numărul ţigărilor fumate zilnic. De bună seamă, că mortalitatea prin aceste afecţiuni este în legătură directă cu gradul tabagismului. Studiile româneşti şi din străinătate au demonstrat indubitabil că oprirea fumatului este de regulă urmată de o dipmiiuare semnificativă — pină la dispariţia completă, a tusei şi expectoraţiei — în stadiul de bronşită cronică simplă. Insuficienţa respiratorie, despre care se ştie că este cel mai adesea generată de bronşita cronică, deci la origine fiind fumatul, costă prin ea însăşi prea mult societatea şi este datoria noastră s-o prevenim prin toate mijloacele. Tutunul este vinovat, printre altele, şi de apariţia a numeroase boli cardiovasculare, printre ele, cea maidramatică fiind cardiopatia ischemică. In legătură cu aceasta, există o concluzie pentru toate studiile efectuate în lume, inclusiv la noi in ţară şi anume, că mortalitatea prin această afecţiune este mai ridicată la fumătorii de ţigări şi că ea creşte proporţional cu consumul ţigaretelor. Studiile consemnează şi aspectul că morbiditatea prin cardiopatie ischemică este mai slabă la foştii fumători, adică la cei care renunţă la fumat. Ar fi insă destul de greşit să punem apariţia şi evoluţia cardiopatiei ischemice doar pe fumat. Se ştie că riscurile sau, mai bine zis, factorii de risc in cardiopatia ischemică sunt numeroşi (alimentaţia neraţională, stresul, hipertensiunea, sedentarismul etc.). Această impune desigur în prevenirea cardiopatiei ischemice, eliminarea şi a altor factori de risc decît tabagismul, dar, oricum renunţarea definitivă la fumat reduce cel puţin un număr de decese prin cardiopatie ischemică egal cu cele produse prin cancer bronhopulmonar. Dintre bolile cardiovasculare care sunt determinate, în parte, de tabagism este şi hipertensiunea arterială, datorită faptului că fumatul favorizează spasmele arteriale, constricţia vasculară, care creşte tensiunea arterială. La persoanele tinere, arteriopatiile obliterante la membrele inferioare sunt condiţionate in mare măsură de intoxicaţia tabagică, boala fiind caracteristică aproape exclusiv fumătorilor iar tratamentul arteriopatiilor cronice fără renunţarea la fumat este lipsit de eficienţă. Printre riscurile majore pe care le prezintă tutunul se impune a fi menţionat cel prezent la femeile gravide, la care, datorită fumatului, poate să crească riscul de avort spontan, pot avea naşteri premature sau nasc copii cu o dezvoltare subponderală. De altfel, în acest domeniu, riscurile fumatului sunt multiple şi există o mare diferenţă a acestor riscuri prezente la femeile care fumează, faţă de cele care nu fumează. Fumatul, aşa cum este demonstrat pe plan mondial, este o intoxicaţie permanentă, care atrage după sine o întreagă patologie cardiovasculară şi nervoasă la toate vîrstele şi în toate stările fiziologice. Nici aparatul digestiv nu este scutit de consecinţele cauzate de fumat. Ulcerul gastric şi ulcerul duodenal sînt de 3—4 ori mai frecvente la fumători, in raport cu cei care nu fumează. Pe de altă parte, durerea ulceroasă este mai mare la fumători decît la nefumători, iar cicatrizarea ulcerului se face mult mai încet la fumători. Mai mult decît atît, tutunul agravează împreună cu alţi factori complicaţiile ulcerelor şi a altor afecţiuni digestive. Tutunul este implicat în apariţia ridurilor la femei, argument ce nu poate fi neglijat la nici o virstă, după cum nici cel care se referă la corelaţia frecventă între tabagismul cronic şi tulburările endocrine specifice la bărbaţi şi la femei. In fine, aş vrea să subliniez faptul că fumatul alterează gustul, iar atunci find este asociat şi cu alcoolul, el dă tulburări de comportament, stări de nervozitate, instabilitate psihică. Fără a mai enumera şi alte consecinţe ale fumatului, se impune ca educaţia sanitară în acest domeniu să acţioneze în mod special de la vîrstele tinere, contra acestui obicei care face atîtea ravagii ființei umane și traduce nefericire. Gogoşile de mătase Doljul ocupă primulloc între judeţele ţării la producţia gogoşilor de mătase — importantă pepinieră pentru Industria textilă. Anul acesta seurmăreşte obţinerea unei producţii sporite, totalizind 100 000 kilograme de gogoşi de mătase, prin furajarea viermilor atit cu frunză de dud, cit şi cu frunză de ricin. Pe lingă marile complexe sericicole de la Leu şi Maglăvit, vor contribui la realizarea acestei producţii peste 50 cooperative agricole, precum şi gospodăriile personale ale unui număr mare de săteni din comunele Dăbuleni, Daneţi, Ciupercenii Noi, Desa, Bechet şi multe altele. (ION BECHERU) „Vitejii“ Doi tineri lucrători de pe şantierul Cerna-Motru coborau periodic In staţiunea Herculane, la sfirşit de săptămînă, pentru a se cinsti cu cite o sticlă de bere. Nu era nimic rău in asta, dacă ultima dată nu ar fi pierdut măsura. A fost suficient să bea citeva pahare in plus, ca să-şi amintească că ei sunt urmaşii lui lovan Iorgovan, vestit cindva prin partea locului pentru faptele lui de vitejie. Şi cum ei nu aveau cu ce să fie viteji, şi-au îndreptat tirul pumnilor asupra trecătorilor care au avut ghinionul să le iasă In cale. Pentru fapta lor antisocială, instanţa i-a condamnat, intr-un proces public, la cite 3 luni închisoare. (ION MEDOIA). Aviz amatorilor Lucrătorii întreprinderii pentru reţele electrice din Deva au organizat mai multe controale, , In vederea verificării modului in care se foloseşte energia electrică. Şi, in afara altor surprize, au fost descoperiţi şi unii indivizi care recurg la anumite metode pentru a deregla aparatele care înregistrează consumul. Şi au fost „răsplătiţi“ : Romulus Cîndea, din comuna Rapold, H. Murtean, dinsatul Sintandrei, Ioan Sala din Delta şi alţii au plătit, in afara amenzii legale de 1 000—3 000 lei fiecare, despăgubiri pentru pagubele aduse întreprinderii de reţele electrice. Avii amatorilor ! (I. COJOCARU). Copiii din Ghermăneşti Undeva, intr-o margine a judeţului Vaslui, la Ghermâneştii de pe Valea Prutului, doi entuziaşti şi pricepuţi, dascăli (amindoi autodidacţi în ale muzicii), Toader Lemnaru şi Gh. Anton, au întemeiat, trei orchestre de copii. O orchestră de mandoline formată din 40 de elevi, alta din 17 cobzari şi a treia din 28 de ţiteraşi. La început, adică abia cu 2 ani în urmă, fusese închegat un grup de 12 mandolinişti. Dar acum, la faza judeţeană a Festivalului naţional „Cintarea României“ sunt prezenţi 80. Din rîndul acestor instrumentişti s-au detaşat şi doi copii folkişti — Ion şi Gelu Chiriac — care au participat la o emisiune de televiziune la „Ora tineretului“. De remarcat este şi faptul că o parte din instrumente, bunăoară Uterele sunt confecţionate de un timplar al satului — Ion Partene. Aplauze pentru copii şi pentru Inimoșii lor dirijori amatori I (VASILE IANCU). Rubrică realizată de Pia Rădulescu .,Románia liberó•• Vă relatez in cele ce urmează o situaţie pe care o supunem spre soluţionare organelor in drept. M-am prezentat intr-o zi la Oficiul poştal nr. 1 Brăila, ca să trimit nişte bani la Buletinul Oficial Bucureşti. Am completat mandatul poştal după indicaţiile scrise pe formular dar la ghişeu nu a fost primit cerind să scriu titulatura Buletinului Oficial (fără stradă), nr. contului de virament al destinatarului şi de ce bancă aparţine (filiala). Am explicat că nu cunosc aceste date şi nici nu ştiu cum se completează un astfel de mandat. Cele care există un comerţ nu au Indicaţiile respective. Nu mi s-a mai dat nici o altă lămurire astfel că am fost nevoit să mă duc la B.N.R. să rog pe cineva să mă ajute să aflu datele necesare şi abia după aceea am trimis mandatul. Eu zic că lucrătorii P.T.T.R. au dreptate să respecte instrucţiunile curente, privind completarea mandatelor, dar noi cetăţenii, cum să ne descurcăm, de vreme ce nu le cunoaştem . Dacă P.T.T.R. are astfel de instrucţiuni ar fi necesar să aibă şi un indicator pe care să-l ţină un lucrător al poştei. Ar mai fi necesar, de asemenea, să se tipărească mandate poştale speciale pentru astfel de trimiteri de bani. GRIGORE GRIGORESCU str. Eliberării 21, Brăila . In farmaciile din municipiul Focşani lipsesc de mai multă vreme o serie de plante medicinale cum ar fi: flori de tei, de muşeţel, pătlagină etc. Deoarece procurarea acestora ridică locuitorilor de aici o serie de greutăţi propun forurilor în drept (Centrala Plafar Bucureşti) să studieze problema înfiinţării în acest municipiu — deoarece nu există — o unitate Plafar. Mai propun de asemenea — avind in vedere că ne aflăm în perioada de recoltare a plantelor medicinale , să se organizeze, prin directa îndrumare a filialelor Plafar, stringerea şi depozitarea din timp a acestora. IANCU SEINER str. Birsei nr. 8, Focşani Sunt muncitor la o întreprindere din Bucureşti şi fac zide zi naveta în Capitală, în calitate de beneficiar al transportului I.T.A. vă transmit unele neajunsuri pe care le întimpinăm la Autogara 3 călători Băneasa. Maşina care circulă pe ruta Băneasa — Fierbinţi avea plecarea — înainte de schimbarea mersului autobuzelor l.T.A. — la ora 23,30. Era o maşină tocmai bună fiindcă majoritatea muncitorilor navetişti ies de la lucru (schimbul II) la nu ?? 30 De la’28’mai 1978 această ultimă cursă pleacă la 23,15 sau, după bunul plac al şoferilor, la 23. Astfel că majoritatea muncitorilor nu o mai putem prinde. Vă rugăm foarte mult să interveniţi d.v. pe lingă forurile in drept pentru a lua măsuri de înlăturare a acestui mare neajuns, în sensul ca această cursă (Băneasa — Fierbinţi) să pornească un traseu la orele 23,30. Totodată propun să se facă zilnic măcar cite un control pe traseu in vederea depistării şi înlăturării tuturor neregulilor existente. DUMITRU OPREA comuna Moara Vlăsiei, judeţul Ilfov In societatea noastră, in care nu se mai tolerează ciştigul fără muncă, mai există ici-colea indivizi care umblă după „ciupeală". M-am convins de acest lucru, duminică 23 iulie a.c. (orele 8,00), cind am călătorit cu autobuzul 21-01- 1744, condus de şoferul Chiriţă Dumitru (numele citit deasupra bordului). In maşină era, intr-adevăr, o ambianţă neplăcută, mărturie a unei proaste gospodăriri, dar asta nu scuză faptul că şoferul nu a eliberat bilete călătorilor, deşi aceştia au plătit. După părerea mea, nici conştiinţa călătorilor n-a fost la înălţime de vreme ce nu au insistat să li se dea biletele. Oamenii au gîndit probabil „Ce pierd eu“ şi cu asta s-au liniştit. Pentru că întimplarea din 23 iulie nu-i un caz singular, consider că e necesară intensificarea controalelor pe traseele autobuzelor I.T.A. atit în timpul săptăminii cit şi duminica. Asemenea procedee trebuie să dispară atit din munca unor şoferi cit şi a celorlalţi ce urmăresc cîştiguri de asemenea natură. CONSTANTIN TOMA Cartier Trivale bloc 69, Piteşti Este un fapt cunoscut că toate întreprinderile şi instituţiile duc o acţiune susţinută, cum este şi firesc, ca să reducă la minimum cheltuielile administrative, neproductive. Dar, din păcate, unele dintre acestea, în dorinţa de a încasa anumite debite, oricît de mici ar fi ele, cheltuiesc cu coresponţa mai mult decît este valoarea debitului ! Iată un exemplu : recent, întreprinderea de reţele electrice din Deva str. Enescu nr. 39, a trimis o scrisoare recomandată conducerii asociaţiei sportive „Voinţa“ din Haţeg prin care o înştiinţa că pe perioada 1 aprilie—30 iunie 1978 la baza sa sportivă s-au consumat (peste plăţile făcute) 2 kW curent electric si, deci, are de achitat suma de 1,04 lei! Recomandata a costat-o, pe numita Întreprindere de reţele electrice din Deva, 1,55 lei, cu 0,51 lei mai mult decit debitul! ! In astfel de cazuri, aş propune ca întreprinderile să facă decontarea acestor consumuri in plus la finele anului cind, totusi, debitul ar putea fi mai mare. NICU SBUCHEA bloc P 30, ap. 17, Haţeg CINEMATOGRAFE O FATA APROAPE CUMINTE : Patria (11 86 25), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15 ; Bucuresti (15 61 54), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30; Favorit (3106 15), orele 9 -11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; MELODII, MELODII : Scala (11 03 72), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30; Capitol (16 29 17), orele 9,15 -11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Grădina Capitol, ora 20 ; Feroviar (50 51 40), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18, 20 ; Gloria (47 46 75), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Gradina Buzești, ora 20,30 ; CORSARUL DIN INSULA Sala Palatului, ora 20 ; ÎNTOARCEREA ; Luceafărul (15 87 67), orele 9,30 - 11,45 - 14 - 16,15 - 18,30 20,45 ; Festival (15 63 84), orele 9 -11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Grădina Luceafărul, ora 20 ; CELE 12 MUNCI ALE LUI ASTERIX * Eforie (13 04 83), orele 9 - 11,15 -13,30 - 16 18,15 - 20,30 ; BRIGADA SPECIALA : Victoria (16 28 79), orele 9- 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15 ; Giulești (17 55 46), orele 9 - 11 - 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20 ; Aurora (35 04 66), orele 9 — 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Gradina Aurora, ora 20 ; DACI! : Central (14 12 24), orele 9,13 - 11,30 — 13,45 - 16 - 18,15 - 20,30 .* TAINA MICILOR REVOLUTIONARI : Timpuri Noi (15 61 10), orele 10-12 — 14 - 16 - 18 - 20 ; NEW YORK, NEW YORK : Studio (Casa filmului 13 92 72), orei» 10 — 13 - 16 - 19 ; ZORO : Palatul Sporturilor si Culturii (23 40 40), ora 18 ; PROGRAM DE DESENE ANIMATE * Doina (16 35 38), orele 9,15 — 10,30 — 11,45 — 13 — 14,15 ; Ferentari, ora 15.30 ; ONOAREA PIERDUTA A KATHARINEI BLUM , Doina, orele 15,30* 12 - 20.15 ; ALBUL RM - URECHE NEAGRA * Buzesti (50 43 58), orele 9 - 12,30 - 16 - 19.30 ; AVENTURILE MAIMUŢEI MURY ! Flamura, ora 9 ; MARE POLITISTUL LA GENOVA ! Flamura (85 77 12), orele 11,15 - 13,30 - 15.45 - 18 - 20,15 ; Excelsior (65 49 45), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15.45 - 18 - 20.15 ; Melodia (12 06 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,13 -20.30 ; Profetul, aurul si ardelenii Dacia (50 35 94), orele 9 - 11,15 -13.30 - 15.45 - 18 - 20 ; NIMENI NU ALEARGĂ MEREU ! Grivița (17 08 58), orele 9 - 11,15 - 13.30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Modern (23 71 01), orele 9 - 11,15 - 13.30 - 16 - 18,15 — 20,30 ; Gradina Modern, ora 20 ; ULTIMA CINA * Lira (317171), erele 15,30 - 18 ; MEREU ÎMPREUNA ! Drumul Sării (31 28 13), orele 16 - 18 -20 ; UN POD PREA ÎNDEPĂRTAT ! Bucegi (17 05 47), orele 9 - 12,15 - 16 -19,30 ; Grădina Bucegi, ora 20 ; DE PARTEA CEALALTĂ A OGLINZII « Volga (79 71 26), orele 9 - 11,15 -13,30 - 16 - 18,15 - 20,15 ; Arta (21 31 86), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20 ; EDITIE SPECIALA : Cotroceni (49 48 48), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15 ; CUM SE HRĂNESTE UN MAGARI Ferentari (80 49 85), orele 18 - 20 ! AVENTURILE LUI ROBIN HOOD : Miorita (14 27 14), orele 9 - 11 - 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20 ; A DISPĂRUT O FATA ! Pacea (60 30 85), orele 16 - 18 - 20 ; MELODIILE NOPȚII ALBE : Floreatca (33 29 71), orele 15,30 — 18 — 20 ; HYPERION: Popular (35 15 17), orele 16 - 18 ; ADIOS MUCHACHOS : Munca (21 50 97), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20 ; EU, TU ȘI OVIDIU : Cosmos (27 54 95), orele 16 - 18 -20 ; PODUL : Tomis (21 49 46), orele 9 - 11 - 13,15 - 15.30 - 17,45 - 20 ; Grădina Tomis, ora 20.30 ; URA : Viitorul (11 40 03), orele 15.30 - 17.45.20 ; TRANSAMERICA EXPRESS Flacăra (20 33 40), orele 10.30 - 13 - 15.30 - 18 - 20.30 ; Grădina Flacăra, ora 20 ; PROGRAM PENTRU COPII : Flacăra, ora 9 ; ACȚIUNEA „AUTOBUZUL" : Progresul (23 94 10), orele 16 - 18 - 20 ; CINTA PENTRU MINE : Gradina Arta (21 31 86), orele 20,15 ; UN MILION PENTRU JAKE : Gradina Dinamo, ora 20,15 ; TENTACULE : Gradina Festival, ora 20 ; JUCĂRIA : Grădina Lira, ora 20,15 MELODIILE BROADWAYULUI : Pare Hotel (17 08 58), ora 20.15 ; UN OM CU „IDEI" : Gradina Titan, ora 20.15 ; Cinemateca — sala Union (13 49 04) ; FRATII MARX IA CIRC, orele 10 - 12 ; O FATA FERICITA, ora 14.15 ; VIATA NU IARTĂ, ora 16 30 ; MAREA SPAIMA, orele 18.45 ^ 20.45. e CALENDAR 1 august 1978 Soarele răsare la ora 5,02 il apune la ora 19,42 • In 1714 Dimitrie Cantemir, a fost ales membru al Academiei din Berlin, fiind cel dintîi român membru al unei academii de ştiințe. • In 1876 a apărut primul volum din ,, Documente privitoare la Istoria românilor" editate de Eudoxiu Hurmuraki. " In 1901 a apărut primul tratat consacrat Istoriei limbii române ,,Histoire de la langue roumaine", scrisă de Ovid Densuşianu. D In 1946 s-a creat Uniunea Internaţională a Studenţilor (U.I.S.) In care studenţii români sunt reprezentaţi prin Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România (U.A.S.C.R.). TEATRE NEVESTELE VESELE DIN BOEMA , Teatrul ,,C. Tanase“ (15 56 78), ora 20 la gradina Boema ; SARA PE DEAL — SPECTACOL DE SUNET ŞI LUMINA PE VERSURI DE MIHAI EMINESCU : Teatrul Giuleşti (18 04 85), ora 20,30 în parcul din Drumul Taberei . BUN VENIT LA RAPSODIA : Ansamblul Rapsodia Română (13 13 00), ora 18:30. TELEVIZIUNE Programul 1 9 : Teleşcoala ; 10 : Anii de aur ai comediei ; 10,55 : In alb şi negru ; 11,45 : Telex ; 16 : Telex ; 16,05 : Teleşcoală ; 16,35 : In marile sudului ; 17 : Melodii populare ; 17,15 : La volan ; 17,30 : Muzica în imagini ; 17,50 : Contraste ; 18,05 : Tribuna TV ; 18,25 : Cintarea României ; 18,50 : Lecţii TV pentru lucratorii din agricultură ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnal ; 19,50 : Programul partidului — programul poporului ; 20,15 : Seară de teatru. Neîncredere în Foişor de Nelu Ionescu ; 22 : Romanţe cu Lucia Tibuleac, Constanţa Cîmpeanu, Emil Pinghireac ; 22,20 : Telejurnal. Programul 2 19,50 : Don Quijote ; 20,15 : Muzică populară ; 20,40 : Viaţa economică ; 21,10 : Telex ; 21,15 : Muzică de cameră ; 21,45: Inscripţii pe celuloid. PROGNOZĂ METEOROLOGICA Meteorologul de serviciu IOAN STANCESCU ne comunica : Caracteristica vremii s Răcoroasă şi In .general instabila în jumătatea de Est a ţării şi relativ frumoasă şi călduroasă în rest. Precipitaţii : Ploi, mai ales sub forma de aversă în Estul Transilvaniei, Moldova, Dobrogea şi Muntenia. In celelalte regiuni averse izolate. Temperatura . Maximele de astăzi între 20 şi 28 grade, minimele de la noapte intre 10 şi 18 grade. Bucureşti : Vreme răcoroasa şi uşor Instabilă. Ploaie de scurtă durată. Vînt moderat. Temperatura maxima între 21 şi 26 grade, iar temperatura minima între 13 și 15 grade.