România Liberă, august 1978 (Anul 36, nr. 10502-10527)

1978-08-01 / nr. 10502

Pagina a 2-a — 1 august 7978 PREZENTE SEMNIFICATIVE ÍN VIATA CULTURALA a tarii Iniţiative şi experienţe valoroase la teatrele maghiare din Cluj-Napoca, Satu Mare şi Tg. Mureş Cindi, în urmă cu cîteva luni, se încheia Colocviul teatral de la S£. Gheorghe, presa de specia­litate, cronicarii, publicul, con­statau, pe lingă originalitatea acestei manifestări, calitatea ideologică şi artistică a specta­colelor prezentate de teatre­le naţionalităţilor conlocui­toare. Acum, după încheierea stagiunii, citeva discuţii avute cu conducători ai teatrelor ma­ghiare, cu critici, cu îndrumă­tori­ culturali, ne-au reliefat complexitatea preocupărilor a­­cestor colective, integrate orga­nic în viaţa teatrală românească. Accesul la cultură in limba proprie, reliefarea tradiţiilor co­mune de luptă ale oamenilor muncii din ţara noastră, edifica­rea societăţii socialiste de către toţi cetăţenii români, maghiari, germani, sîrbi ori de alte naţio­nalităţi, iată tot atîtea linii di­rectoare prezente in discuţiile pe care le-am purtat. LA CLUJ-NAPOCA, O STAGIUNE BOGATĂ ÎN ÎNVĂŢĂMINTE „De cîteva stagiuni repertoriul Teatrului maghiar de stat din Cluj-Napoca are o structură, aş zice, parabolică — ne-a spus cri­ticul Krizsan Zoltán — la vîrful ei cu una sau două premiere, a­­nuale, care, în sensul cel mai nobil şi exigent al cuvintului, servesc la creşterea prestigiului instituţiei, avînd la dispoziţie pentru­ aceasta toate rezervele spirituale şi materiale disponi­bile. Aşa s-a născut spectacolul „Patetica ’77“ de Mihnea Gheor­­ghiu, în viziunea regizorală a lui Harag György, care a luat mai multe premii la faza pe ţară a Festivalului naţional „Cînta­­rea României“ şi tot aşa a înre­gistrat teatrul succesul său de răsunet din ultimele două sta­giuni cu valorificarea scenică a trilogiei lui Sütő András „Flo­rile unui geambaş“, „Steaua pe rug“ şi „Cain şi Ábel“, de ase­menea, montată de Harag. Pot fi menţionate şi alte spectacole valoroase, dintre cele regizate de Horvath Bela sau de oaspeţi, ori unele care rămîn memora­bile prin creaţia actoricească şi cele care sînt rodul spiritului de iniţiativă de care a dat dovadă teatrul in valorificarea unor texte din literatura română con­temporană, semnate de D. R. Popescu, Titus­­ Popovici sau Ecaterina Oproiu. într-un fel, stagiunea înche­iată a respectat tradiţia celei precedente. Ca premieră de prestigiu a fost gîndită şi reali­zată utima parte a trilogiei lui Sütő András Nu voi înşira toate premierele stagiunii, însă cel puţin două se impun, de asemenea, atenţiei. Prima a fost şi cea de început de stagiune. ,.Henric al IV-lea“ al lui Pirandello, ultima creaţie scenică a regretatului Kovács György, el fiind regizorul spec­tacolului, susţinut în rolul titu­lar alternativ de doi actori, co­legi de generaţie, personalităţi artistice foarte deosebite, dar cu resurse interpretative la fel de întemeiate,­­măsurîndu-se într-o nobilă emulaţie actoricească. De fapt, un festival al celor doi ac­tori : Horvath Bela şi László Gerő. A doua premieră, deosebit de interesantă, „Fiii omului cu inima de piatră“ este o nouă dra­matizare a romanului lui Jokay Mor, de data asta opera a doi actori ai teatrului, Tekel Gabor şi Marton Janos, cel din urmă fiind şi regizorul spectacolului. Mai amintesc o premieră cu piesa lui Örkény István, „Cău­tătorii de cheie“, spectacol mon­tat de Tamas Major, de la „Na­ţionalul“ din Budapesta. Şi „Opinia publică“ a lui Baranga, după părerea criticilor, cea mai bună interpretare a acestei co­medii atît de mult jucată, da­torită regizorului oaspete Dan Alexandrescu şi unor interpreţi de prim rang : Hejja Sandor, Horvath Bela, Borbath Julia, Czikeli László, Barkó etc“. LA SATU MARE, UN NUMĂR TOT MAI MARE DE SPECTATORI „Teatrul de Nord din Satu Mare, secţia maghiară, împli­neşte anul acesta 25 de ani de activitate, ne-a spus tovarăşul Gergely Ioan, vicepreşedintele Comitetului judeţean, de cultură şi educaţie socialistă Satu Mare. Dinamica spectacolelor şi spec­tatorilor noştri ni se pare sem­nificativă. Spectacole : in 1970 — 218 ; in 1975 — 237 ; in 1978 — numai in primul semestru al anului — 142. Iar spectatori : 1970 — 69 513 ; 1975 — 74 803 ; 1978 — numai în primul semes­tru peste 42 000. Aş remarca şi creşterea numărului de specta­cole în afara sediului şi al spec­tatorilor din alte localităţi decit din Satu Mare. In afară de tur­neele obişnuite în judeţele limi­trofe — Maramureş, Cluj, Bihor sau judeţele Mureş, Covasna, Harghita precum şi in Valea Jiului, în ultimii ani au fost or­ganizate stagiuni permanente în oraşele Cărei şi Tăşnad, din ju­deţul Satu Mare. De asemenea, prin îmbunătăţirea bazei mate­riale a căminelor culturale tot mai multe spectacole sunt pre­zentate în comunele judeţului, reuşindu-se atragerea şi a altor categorii de public în sfera edu­­cativ-culturală a scenei. Exem­plu, în comunele Pir, Tiream, Ardul unde cu prilejul „Săptă­­minii culturale a comunei“ o zi a fost rezervată teatrului. In ceea ce privește repertoriul ulti­milor ani se remarcă strădania teatrului de a fi cît mai ancorat în realitatea contemporană, de a educa şi pregăti pentru teatru categorii din ce în ce mai largi de public. Alături de clasicii li­teraturii universale, Aristofan, Euripide, Moliere („Tartuffe“ s-a jucat cu mare succes), Gorki, Ibsen, Arthur Miller, Jo­kay Mor („Omul de aur“), Mó­ricz Zsigmond, prezenţi in ulti­mii ani pe afişele sătmărene, sunt jucaţi numeroşi autori con­temporani din dramaturgia ro­mânească, de pildă Aurel Ba­ranga, jucat cu mai multe piese, Paul Everac, Iosif Naghiu, D. R. Popescu. Dintre scriitorii de limbă maghiară un frumos de­but dramatic şi-a făcut la Satu Mare tinărul autor clujean Koc­sis István care, practic, a fost consacrat de teatrul nostru cu spectacolele „Expoziţie pe stra­dă“, „Magelan“ şi altele. Teatrul de Nord, secţia ma­ghiară, este o prezenţă activă în viaţa culturală a ţării. In afara contactelor cu publicul, reali­zate prin turnee, colectivul nostru a participat la aproape toate manifestările teatrale naţionale : Festivalul naţional „Cintarea României“, Festivalul de teatru scurt de la Oradea (la toate ediţiile), Festivalul de re­citaluri de la Bacău, unde la ultima ediţie s-a remarcat acto­rul Boér Ferencz precum şi pri­mul Festival de la Sf. Gheorghe, care a avut loc anul acesta. In afară de aceasta, secţia noastră, în colaborare cu secţia română a Teatrului de Nord din Satu Mare, este şi gazda unei alte importante manifestări cultu­rale, ajunsă la cea de-a V-a edi­ţie — „Săptămînia teatrală săt­­măreană“. Această manifestare, la care participă în fiecare an colective artistice de prestigiu, din întreaga ţară, critici şi spe­cialişti, prin însuşi profilul ei — arta actorului contemporan şi dialogul cu publicul —, prin dez­baterile pe care le organizează, sugerează preocuparea colecti­vului sătmărean pentru proble­mele de actualitate ale teatrului: lărgirea mijloacelor de expresie şi comunicare, aducerea pe scenă a realităţilor contemporane prin promovarea unei drama­turgii originale de valoare, edu­caţia estetică şi politică a unui public cît mai larg. Tocmai pen­tru perfecţionarea actorului cît şi p pentru organizarea unor spec­­tacole-dezbateri pe categorii de public, piese într-un act, recita­luri, pe lîngă stagiunea curentă funcţionează şi un Studiou, a cărui activitate, care include şi experimentul, este unanim apre­ciată atît de spectatori cît şi de profesionişti. Teatrul are un co­lectiv închegat, din care se de­taşează nume de prestigiu ca Acs Alajos, Elekes Erna, Boér Ferencz, Török Stefan etc. In fiecare an, efectivul actorilor este completat cu tineri absol­venţi ai Institutului de artă tea­trală din Tîrgu Mureş. Specta­colele comune cu secţia română ca, de exemplu, „Martin Luther“, autor Dieter Forte, s-au bucurat de mult succes“. STAGIUNI PERMANENTE IN CÎT MAI MULTE LOCALITĂŢI DIN ŢARA Tovarăşul Sos Rudolf, director adjunct al Teatrului de stat din Tg. Mureş ne-a spus : „Teatrul de stat din Tg. Mureş prin re­pertoriul secţiei maghiare şi-a propus să realizeze spectacole de înaltă ţinută artistică şi ideo­logică, plecind de la trăsăturile valoroase ale dramaturgiei con­temporane şi clasice autohtone şi universale. Astfel, stagiunea am început-o cu un text al lui Sütő András prezentat în­­ pre­mieră pe ţară la Petroşani — spectacolul cu piesa „Bocet vesel pentru un fir de praf rătăcitor" în regia lui Harag Gheorghe şi Hunyadi András, scenografia Ana Tamás. Cu acest spectacol am participat şi la Festivalul de teatru contemporan de la Bra­şov unde am obţinut diploma revistei „Teatrul“ pentru pre­zentarea piesei originale şi pre­miul de interpretare masculină oferit actorului Tarr László pen­tru interpretarea rolului Fü­ge­­des. Spectacolul a avut un deo­sebit succes şi la Tg. Mureş unde a fost prezentat în faţa a 13 033 spectatori, iar în deplasare fiind vizionat de 15 070 spectatori. Am mai prezentat în pre­mieră spectacolul „Don Carlos“ de Schiller in regia lui Kincses Elemér şi scenografia Tamás Ana. „Efectul razelor gama asupra anemonelor“ de Paul Zindel, în regia lui Szabó József şi scenografia Paulovics László, „Doctor în filozofie“ de B. Nu­­sic în regia lui Hunyadi András şi scenografia lui Szakács György şi „Domnişoara­­Nastasia“ de G.M. Zamfirescu în regia lui Dan Alexandrescu şi scenografia lui Mircea Matcaboji. Toate aceste spectacole au fost pre­zentate în premieră în sala şi scena mare a teatrului, iar în sala mică spectacolele „Jurnalul unui nebun“ de N.V. Gogol, „Flori­­ de măceş“, program de balade populare secuieşti. In afara premierelor, în re­luare am mai prezentat specta­colele „Fii bun pină la moarte“ de Moritz Zsigmond în regia lui Hunyadi András şi scenografia lui Szakács György, „Fidelitate“ de Szabó Lajos, in regia maes­trului emerit al artei Tompa Miklós şi scenografia lui Ke­­mely Árpád, spectacol cu care am participat şi la festivalul tea­trului naţionalităţilor conlocui­toare la Sf. Gheorghe, „Maiorul Barbara“ de Bernard Shaw în regia lui Anatol Constantin şi scenografia lui Tukács György, iar în cadrul sălii mici am mai prezentat în reluare spectaco­lele : „Printre copaci“, din poe­ziile lui Kanyady Sándor „Ora­toriu liric“ din poeziile lui Szi­lagyi Domokos şi „Aici zorile sunt liniştite“ de Boris Vasiliev în regia lui Kincses Elemér şi scenografia lui Szakács György. In stagiunea care a trecut sec­ţia maghiară a teatrului a pre­zentat în total 246 de spectacole în faţa a 94 682 spectatori, din care : 137 spectacole în faţa a 47 580 spectatori la sediu şi 109 spectacole în faţa a 47 102 spec­tatori în judeţele limitrofe şi în alte localităţi. Secţia maghiară îşi propune stagiuni permanente la Sighişoara, Gheorgheni, Ciu­­mani, Miercurea Ciuc, Odorheiul Secuiesc, Tirnăveni, Sovata, Lu­duş, Reghin unde ne angajăm în faţa abonaţilor să prezentăm 314 spectacole într-o stagiune. La sediu avem 732 abonaţi adulţi şi­­ 728 abonaţi din rîndul stu­denţilor şi tineretului din licee. In urma acestor priviri retros­pective se pot trage importante concluzii, privind valoarea edu­cativă ascendentă a spectacole­lor teatrale, înmulţirea număru­lui celor care în contact cu tea­trul işi lărgesc orizontul spiri­tual. Faptul că din cele 42 de teatre ale ţării 10 îşi desfăşoară activitatea in limbile naţionali­tăţilor conlocuitoare ni se pare în sine grăitor pentru liberul acces la cultură al maselor largi, pentru umanismul revolu­ţionar al culturii româneşti con­temporane. Ion Drugănoiu „Flori de metal“ Prin Întreaga ta înfăţişare Galaţiul demonstrează că locui­torii lui ştiu să folosească toate elementele specifice pentru a face din oraşul de la Dunăre una din localităţile foarte fru­moase. Vom argumenta cu un singur exemplu : iniţiativa Co­mitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, luată cu pes­te 2 ani in urmă, a avut darul să schimbe înfăţişarea falezei, făcind din aceasta o adevărată expoziţie de sculptură in aer li­ber. Punindu-li-se la dispoziţie resturi din materia primă ce se foloseşte in unităţile industria­le ale Galaţiului, o serie de ar­tişti plastici talentaţi au dat me­talului forme artistice de mare expresivitate. Tabăra de sculp­tură in metal, la care iau parte anual cite 10 artişti plastici, a oferit de fiecare dată falezei Du­nării de la Galaţi, valoroase lu­crări de sculptură in metal. Dintre cele 20 de lucrări reali­zate in cele două ediţii, amin­tim in primul rind, remarcabila lucrare „Confluenţe“ de Ma­nuela Sk­lodi, „Fructul soarelui“ de George Apostu, „Chemarea zborului“ de Silviu Catargiu, „Naşterea luminii“ de Wilhelm Demeter etc. In vara aceasta, ar­tiştii plastici vor poposi din nou pe malul Dunării, la cea de-a 3-a ediţie a taberei de sculptu­ră un metal de la Galaţi, conti­­nuîndu-şi opera de creaţie şi înfrumuseţare cu „flori de me­tal“ a acestor locuri. (V. CHIURTU). Adevăr liber, libertate adevărată (Urmare din pag. I) tul negativist, de falsitate şi idealism, o face să fie cerută şi apreciată de milioane de iubitori ai culturii. In numele respectării adevărului pentru care Partidul Comunist Român a dus şi duce o luptă hotărîtă şi consecventă, creaţia din ţara noastră este îndrumată spre un realism com­plex şi profund, spre un uma­nism generos, care să exprime, în stilurile cele mai diverse, via­ţa, idealurile, bucuriile, durerile, gîndurile şi sentimentele oa­menilor acestui timp şi al a­­cestor pămînturi, lupta înain­taşilor pentru salvgardarea fiin­ţei noastre naţionale, pentru dreptate socială şi libertate na­ţională, hotărirea noastră de a construi o viaţă liberă şi ferici­tă, în demnitate, pace, colabo­rare şi prietenie cu toate po­poarele. Oricine cunoaşte creaţia din România socialistă îşi poate da lesne seama de adevărata liber­tate de creaţie de care se bucură toţi creatorii, fără deosebire de naţionalitate. In România de azi se creează pe întreaga claviatură a sufletului omenesc pentru a-i exprima avînturile, pasiunile şi neliniştea fertilă, fiinţa umană in toată complexitatea şi pentru a cunoaşte tainele lucrurilor, fiorii dragostei şi năzuinţa spre inalturi, zbaterea între " frumos şi urît, între bine şi rău, munca modelatoare a făpturii umane, generatoare de civilizaţie şi cul­tură, farmecul inteligenţei isco­ditoare, luptă şi strădaniile o­­mului de-a lungul istoriei pen­tru a fi el însuşi, pentru a crea progresul umanităţii, macro şi microcosmosul, pe scurt tot ceea ce este omenesc e liber să intre în universul tematic al creaţiei româneşti contemporane. Unora din occident li se pare că angajarea şi militantismul creatorilor de la noi se consti­tuie in piedici ale libertăţii de creaţie. Nimic mai absurd, deoa­rece cei mai mari scriitori ro­mâni s-au simţit totdeauna „su­flet in sufletul neamului lor", au militat pentru idealurile sale naţionale şi sociale, s-au anga­jat cu toată­ fiinţa lor in lupta lui pentru o viaţă mai dreaptă şi mai bună. Cu atît mai mult astăzi cind partidul sub Înţe­leaptă conducere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu a dăruit po­porului o ţară mîndră, in plină înflorire şi ţării un popor li­ber, suveran, stăpîn pe soarta sa, creatorii de la noi văd în angajarea lor socială, o expresie firească a libertăţii lor de crea­ţie. Ascultind îndemnurile atât de calde şi mobilizatoare ale tova­răşului Nicolae Ceauşescu la re­centa întîlnire cu membri ai conducerii Uniunii Scriitorilor, cu toţii ne-am întărit încă o dată convingerea că literatura viabilă, cu opere profund veridice, ne­cesară constructorilor socialis­mului trebuie să se inspire din eroica luptă a comuniştilor, din realităţile de azi, să evoce toate momentele de seamă care stau la baza progresului şi a civiliza­ţiei româneşti. wsmmwMm * La Suceava s-a deschis tabăra micilor mu­zicieni din întreaga ţară, care vor participa la Festivalul „Ciprian Porumbescu“. * In ziua de 6 august, la Mausoleul din Mă­­răşeşti, se va desfăşura spectacolul „Hronic de vitejie şi eroism“, iar duminică 13 august ma­nifestarea „Suntem­ urmaşi ai eroilor de la Mă­răşeşti“. * In holul Casei de cultură din Rm. Vilcea s-a deschis expoziţia de artă plastică a picto­rului scenograf Vasile Buz, de la Teatrul Na­tional din Craiova. * La Casa de cultură din Deva a avut loc un concert de muzică­­fieneză, susţinut de forma­ţia instrumentală „Viena ’78“ din Austria. * Casa de cultură a sindicatelor din oraşul Sfîntu Gheorghe găzduieşte expoziţia de foto­grafii a lui O. Cahane. VIAŢA RAŢIONALĂ Tutunul — „i a multor rele . Subliniam într-un articol pre­cedent, faptul că studiile epide­­miologice făcute in ţara noastră şi în străinătate demonstrează legătura organică dintre fumat şi cancerul pulmonar, riscul crescut de a contracta această boală de către fumători. Se fac precizări chiar că virsta medie de apariţie a cancerului bronho­­pulmonar diferă net de la ne­­fumâtori la fumători. Corelaţia dintre obiceiul de a fuma şi in­cidenţa cancerului localizat la buze, cavitate bucală, laringe şi esofag este dovedită şi indiscu­tabilă ; este totodată alarmant faptul că nivelul morbidităţii prin aceste cancere este de circa 4 ori mai mare la fumători, in­diferent dacă folosesc ţigară, pină sau trabuc. Este deosebit de interesantă asociaţia făcută de către Dische şi Flamant privind inhalarea fumului de tutun, fie că provine de la ţigări, pipă sau trabuc şi incidenţa cancerului de vezică. Pe această linie, prof. Eugen Proca semnalează o mărire a acestui risc faţă de cancerul de rinichi şi insistă asupra factori­lor care trebuie înlăturaţi ; mai recent, un alt specialist a emis ipoteza rolului nefast al tutunu­lui in dezvoltarea cancerului de col uterin. In contrast cu această observaţie şi cu multitudinea de mijloace prin care se invadează ţesuturile şi organele, progresele terapeuticii permit astăzi vinde­carea cancerului şi in special a celor care sunt la prima apariţie şi în primele stadii. Cei care fac al doilea neoplasm, fără să existe obligatoriu şi o metas­tază, denotă multiple puncte de impact ale cancerului cu fumul de tutun. Aceasta impune bol­navilor trataţi şi vindecaţi de primul cancer, hotărirea totală de înlăturare a fumatului, pen­tru a limita definitiv riscul unei a doua tumori. Tutunul este, de asemenea, vi­novat de apariţia bronhopneu­­mopatiilor cronice obstructive, datorită elementelor toxice gre­fate in timp pe căile respiratorii şi care, la rîndul lor, stimulează dezvoltarea bronşitei cronice şi a emfizemului pulmonar. Este unanim recunoscut astăzi, că, dintre toţi factorii­ cauzali ex­terni ai bronhopneumopatiilor cronice obstructive, fumatul se află incontestabil pe primul loc. Studiile demonstrează că bronşi­tele cronice sunt mai frecvente la fumători decit la nefumători, iar riscul apare proporţional cu cantitatea de tutun consumat. Cunoscuţii cercetători Holland şi Reid dau chiar procente :­­ la Radu Ozun doctor in ştiinţe medicale sută bronşită cronică la nefumă­tori, faţă de 27 la sută la fumă­tori la un consum de sub 10 g tu­tun pe zi ; 40 la sută la fumă­tori, la un consum între 12—24 g pe zi ; 50 la su­tă la fumători, la un consum de peste 25 g tutun pe zi. Dacă urmărim cu atenţie evoluţia acestei maladii, se ob­servă cu uşurinţă rapiditatea afectării funcţiei ventilatorii care este, de asemenea, propor­ţional influenţată de numărul ţi­gărilor fumate zilnic. De bună seamă, că mortalitatea prin aceste afecţiuni este în legătură directă cu gradul tabagismului. Studiile româneşti şi din străi­nătate au demonstrat indubitabil că oprirea fumatului este de re­gulă urmată de o dipmiiuare semnificativă — pină la dispari­ţia completă, a tusei şi expec­­toraţiei — în stadiul de bronşită cronică simplă. Insuficienţa res­piratorie, despre care se ştie că este cel mai adesea generată de bronşita cronică, deci la origine fiind fumatul, costă prin ea în­săşi prea mult societatea şi este datoria noastră s-o prevenim prin toate mijloacele. Tutunul este vinovat, printre altele, şi de apariţia a nume­roase boli cardiovasculare, prin­tre­ ele, cea mai­­dramatică fiind cardiopatia ischemică. In legă­tură cu aceasta, există o conclu­zie pentru toate studiile efec­tuate în lume, inclusiv la noi in ţară şi anume, că mortalitatea prin această afecţiune este mai ridicată la fumătorii de ţigări şi că­ ea creşte proporţional cu consumul ţigaretelor. Studiile consemnează şi aspectul că morbiditatea prin cardiopatie ischemică este mai slabă la foştii fumători, adică la cei care renunţă la fumat. Ar fi insă destul de greşit să punem apari­ţia şi evoluţia cardiopatiei ische­mice doar pe fumat. Se ştie că riscurile sau, mai bine zis, fac­torii de risc in cardiopatia ische­mică sunt numeroşi (alimentaţia neraţională, stresul, hipertensiu­nea, sedentarismul etc.). Această impune desigur în prevenirea cardiopatiei ischemice, elimina­rea şi a altor factori de risc decît tabagismul, dar, oricum renunţarea definitivă la fumat reduce cel puţin un număr de decese prin cardiopatie ische­mică egal cu cele produse prin cancer bronhopulmonar. Dintre bolile cardiovasculare care sunt determinate, în parte, de tabagism este şi hipertensiu­nea arterială, datorită faptului că fumatul favorizează spasmele arteriale, constricţia vasculară, care creşte tensiunea arterială. La persoanele tinere, arteriopa­­tiile obliterante la membrele in­ferioare sunt condiţionate in mare măsură de intoxicaţia ta­bagică, boala fiind caracteristică aproape exclusiv fumătorilor iar tratamentul arteriopatiilor cro­nice fără renunţarea la fumat este lipsit de eficienţă. Printre riscurile majore pe care le prezintă tutunul se im­pune a fi menţionat cel prezent la femeile gravide, la care, da­torită fumatului, poate să crească riscul de avort spontan, pot avea naşteri premature sau nasc copii cu o dezvoltare sub­ponderală. De altfel, în acest do­meniu, riscurile fumatului sunt multiple şi există o mare dife­renţă a acestor riscuri prezente la femeile care fumează, faţă de cele care nu fumează. Fumatul, aşa cum este demonstrat pe plan mondial, este o intoxicaţie per­manentă, care atrage după sine o întreagă patologie cardiovas­culară şi nervoasă la toate vîrs­­tele şi în toate stările fiziolo­gice. Nici aparatul digestiv nu este scutit de consecinţele cauzate de fumat. Ulcerul gastric şi ulce­rul duodenal sînt de 3—4 ori mai frecvente la fumători, in raport cu cei care nu fumează. Pe de altă parte, durerea ulce­roasă este mai mare la fumă­tori decît la nefumători, iar ci­catrizarea ulcerului se face mult mai încet la fumători. Mai mult decît atît, tutunul agravează îm­preună cu alţi factori complica­ţiile ulcerelor şi a altor afec­ţiuni digestive. Tutunul este implicat în apa­riţia ridurilor la femei, argu­ment ce nu poate fi neglijat la nici o virstă, după cum nici cel care se referă la corelaţia frec­ventă între tabagismul cronic şi tulburările endocrine specifice la bărbaţi şi la femei. In fine, aş vrea să subliniez faptul că fumatul alterează gus­tul, iar atunci find este asociat şi cu alcoolul, el dă tulburări de comportament, stări de nervozi­tate, instabilitate psihică. Fără a mai enumera şi alte consecinţe ale fumatului, se impune ca educaţia sanitară în­ acest domeniu să acţioneze în mod special de la vîrstele tinere, contra acestui obicei care face atîtea ravagii ființei umane și tr­aduce nefericire. Gogoşile de mătase Doljul ocupă primul­­loc între judeţele ţării la­ producţia gogo­şilor de mătase — importantă pepinieră pentru Industria tex­tilă. Anul acesta se­­urmăreşte obţinerea unei producţii sporite, totalizind 100 000 kilograme de gogoşi de mătase, prin furajarea viermilor atit cu frunză de dud, cit şi cu frunză de ricin. Pe lingă marile complexe sericicole de la Leu şi Maglăvit, vor con­tribui la realizarea acestei pro­ducţii peste 50 cooperative agri­cole, precum şi gospodăriile per­sonale ale unui număr mare de săteni din comunele Dăbuleni, Daneţi, Ciupercenii Noi, Desa, Bechet şi multe altele. (ION BECHERU) „Vitejii“ Doi tineri lucrători de pe şan­tierul Cerna-Motru coborau pe­riodic In staţiunea Herculane, la sfirşit de săptămînă, pentru a se cinsti cu cite o sticlă de bere. Nu era nimic rău in asta, dacă ultima dată nu ar fi pierdut măsura. A fost suficient să bea citeva pahare in plus, ca să-şi amintească că ei sunt urmaşii lui lovan Iorgovan, vestit cindva prin partea locului pentru fap­tele lui de vitejie. Şi cum ei nu aveau cu ce să fie viteji, şi-au îndreptat tirul pumnilor asupra trecătorilor care au avut ghinio­nul să le iasă In cale. Pentru fapta lor antisocială, instanţa i-a condamnat, intr-un proces public, la cite 3 luni închisoare. (ION MEDOIA). Aviz amatorilor Lucrătorii întreprinderii pen­tru reţele electrice din Deva au organizat mai multe controale, , In vederea verificării modului in care se foloseşte energia e­­lectrică. Şi, in afara altor sur­prize, au fost descoperiţi şi unii indivizi care recurg la anumite metode pentru a deregla apa­ratele care înregistrează consu­mul. Şi au fost „răsplătiţi“ : Romulus Cîndea, din comuna Rapold, H. Murtean, din­­satul Sintandrei, Ioan Sala din Delta şi alţii au plătit, in afara amen­zii legale de 1 000—3 000 lei fie­care, despăgubiri pentru pagu­bele aduse întreprinderii de re­ţele electrice. Avii amatorilor ! (I. COJOCARU). Copiii din Ghermăneşti Undeva, intr-o margine a ju­deţului Vaslui, la G­her­mâne­ştii de pe Valea Prutului, doi entu­ziaşti şi pricepuţi, dascăli (a­­mindoi autodidacţi în ale mu­zicii), Toader Lemnaru şi Gh. Anton, au întemeiat, trei orches­tre de copii. O orchestră de man­doline formată din 40 de elevi, alta din 17 cobzari şi a treia din 28 de ţiteraşi. La început, adică abia cu 2 ani în urmă, fusese închegat un grup de 12 mando­­linişti. Dar acum, la faza jude­ţeană a Festivalului naţional „Cintarea României“ sunt pre­zenţi 80. Din rîndul acestor instrumentişti s-au detaşat şi doi copii folkişti — Ion şi Gelu Chiriac — care au parti­cipat la o emisiune de televizi­une la „Ora tineretului“. De re­marcat este şi faptul că o parte din instrumente, bunăoară Ute­rele sunt confecţionate de un timplar al satului — Ion Parte­­ne. Aplauze pentru copii şi pen­tru Inimoșii lor dirijori ama­tori I (VASILE IANCU). Rubrică realizată de Pia Rădulescu .,Románia liberó•• Vă relatez in cele ce ur­mează o situaţie pe care o supunem spre soluţionare or­ganelor in drept. M-am pre­zentat intr-o zi la Oficiul poştal nr. 1 Brăila, ca să tri­mit nişte bani la Buletinul Oficial Bucureşti. Am com­pletat mandatul poştal după indicaţiile scrise pe formular dar la ghişeu nu a fost pri­mit cerind să scriu titulatura Buletinului Oficial (fără stra­dă), nr. contului de virament al destinatarului şi de ce bancă aparţine (filiala). Am explicat că nu cunosc aceste date şi nici nu ştiu cum se completează un astfel de mandat. Cele care există un comerţ nu au Indicaţiile res­pective. Nu mi s-a mai dat nici o altă lămurire astfel că am fost nevoit să mă duc la B.N.R. să rog pe cineva să mă ajute să aflu datele ne­cesare şi abia după aceea am trimis m­andatul. Eu zic că lucrătorii P.T.T.R. au drep­tate să respecte instrucţiu­nile curente, privind comple­tarea mandatelor, dar noi cetăţenii, cum să ne des­curcăm, de vreme ce nu le cunoaştem . Dacă P.T.T.R. are astfel de instrucţiuni ar fi necesar să aibă şi un indi­cator pe care să-l ţină un lu­crător al poştei. Ar mai fi necesar, de asemenea, să se tipărească mandate poştale speciale pentru astfel de tri­miteri de bani. GRIGORE GRIGORESCU str. Eliberării 21, Brăila . In farmaciile din munici­piul Focşani lipsesc de mai multă vreme o serie de plante medicinale cum ar fi: flori de tei, de muşeţel, pătla­gină etc. Deoarece procura­rea acestora ridică locuito­rilor de aici o serie de greu­tăţi propun forurilor în drept (Centrala Plafar Bucureşti) să­ studieze problema înfiin­ţării în acest municipiu — deoarece nu există — o uni­tate Plafar. Mai propun de asemenea — avind in vedere că ne aflăm în perioada de recoltare a plantelor medici­nale , să se organizeze, prin directa îndrumare a filialelor Plafar, stringerea şi depozi­tarea din timp a acestora. IANCU SEINER str. Birsei nr. 8, Focşani Sunt muncitor la o între­prindere din Bucureşti şi fac zi­­de zi naveta în Capitală, în calitate de beneficiar al transportului I.T.A. vă trans­mit unele neajunsuri pe care le întimpinăm la Autogara 3 călători Băneasa. Maşina care circulă pe ruta Băneasa — Fierbinţi avea plecarea — înainte de schimbarea mer­sului autobuzelor l.T.A. — la ora 23,30. Era o maşină toc­mai bună fiindcă majorita­tea muncitorilor navetişti ies de la lucru (schimbul II) la nu ?? 30 De la’28’mai 1978 această ultimă cursă pleacă la 23,15 sau, după bunul plac al şofe­rilor, la 23. Astfel că majori­tatea muncitorilor nu o mai putem prinde. Vă rugăm foarte mult să interveniţi d.v. pe lingă forurile in drept pentru a lua măsuri de înlă­turare a acestui mare nea­juns, în sensul ca această cursă (Băneasa — Fierbinţi) să pornească un traseu la orele 23,30. Totodată propun să se facă zilnic măcar cite un control pe traseu in ve­derea depistării şi înlăturării tuturor neregulilor existente. DUMITRU OPREA comuna Moara Vlăsiei, judeţul Ilfov In societatea noastră, in care nu se mai tolerează ciştigul fără muncă, mai există ici-colea indivizi care umblă după „ciupeală". M-am convins de acest lu­cru, duminică 23 iulie a.c. (orele 8,00), cind am călăto­rit cu autobuzul 21-01- 1744, condus de şoferul Chiriţă Dumitru (numele citit de­asupra bordului). In maşină era, intr-adevăr, o ambian­ţă neplăcută, mărturie a unei proaste gospodăriri, dar asta nu scuză faptul că şo­ferul nu a eliberat bilete că­lătorilor, deşi aceştia au plătit. După părerea mea, nici conştiinţa călătorilor n-a fost la înălţime de vreme ce nu au insistat să li se dea biletele. Oamenii au gîndit probabil „Ce pierd eu“­­ şi cu asta s-au liniştit. Pentru că întimplarea din 23 iulie nu-i un caz singular, consider că e necesară intensificarea controalelor pe traseele au­tobuzelor I.T.A. atit în timpul săptăminii cit şi du­minica. Asemenea procedee trebuie să dispară atit din munca unor şoferi cit şi a celorlalţi ce urmăresc cîşti­­guri de asemenea natură. CONSTANTIN TOMA Cartier Trivale bloc 69, Piteşti Este un fapt cunoscut că toate întreprinderile şi insti­tuţiile duc o acţiune sus­ţi­nută, cum este şi firesc, ca să reducă la minimum chel­tuielile administrative,­­ ne­productive. Dar, din păcate, unele dintre acestea, în do­rinţa de a încasa anumite debite, oricît de mici ar fi ele, cheltuiesc cu corespon­­ţa mai mult decît este va­loarea debitului ! Iată un exemplu : recent, întreprin­derea de reţele electrice din Deva str. Enescu nr. 39, a trimis o scrisoare recoman­dată conducerii asociaţiei sportive „Voinţa“ din Haţeg prin care o înştiinţa că pe perioada 1 aprilie—30 iunie 1978 la baza sa sportivă s-au consumat (peste plăţile făcu­te) 2 kW curent electric si, deci, are de achitat suma de 1,04 lei! Recomandata a costat-o, pe numita Între­prindere de reţele electrice din Deva, 1,55 lei, cu 0,51 lei mai mult decit debitul! ! In astfel de cazuri, aş pro­pune ca întreprinderile să facă decontarea acestor con­sumuri in plus la finele anu­lui cind, totusi, debitul ar putea fi mai mare. NICU SBUCHEA bloc P 30, ap. 17, Haţeg CINEMATOGRAFE O FATA APROAPE CUMINTE : Patria (11 86 25), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15 ; Bucuresti (15 61 54), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30; Favorit (3106 15), orele 9 -11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; MELODII, MELODII : Scala (11 03 72), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30­; Capitol (16 29 17), orele 9,15 -11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Grădina Capitol, ora 20 ; Feroviar (50 51 40), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,­­ 20 ; Gloria (47 46 75), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Gradina Buzești, ora 20,30 ; CORSARUL DIN INSULA­­ Sala Pa­latului, ora 20 ; ÎNTOARCEREA ; Luceafărul (15 87 67), orele 9,30 - 11,45 - 14 - 16,15 - 18,30 20,45 ; Festival (15 63 84), orele 9 -11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Grădina Luceafărul, ora 20 ; CELE 12 MUNCI ALE LUI ASTERIX * Eforie (13 04 83), orele 9 - 11,15 -13,30 - 16 18,15 - 20,30 ; BRIGADA SPECIALA : Victoria (16 28 79), orele 9- 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15 ; Giulești (17 55 46), orele 9 - 11 - 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20 ; Aurora (35 04 66), orele 9 — 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Gradina Aurora, ora 20 ; DACI! : Central (14 12 24), orele 9,13 - 11,30 —­ 13,45 - 16 - 18,15 - 20,30 .* TAINA MICILOR REVOLUTIONARI : Timpuri Noi (15 61 10), orele 10-12 — 14 - 16 - 18 - 20 ; NEW YORK, NEW YORK : Studio (Casa filmului 13 92 72), orei» 10 — 13 - 16 - 19 ; ZORO : Palatul Sporturilor si Cul­turii (23 40 40), ora 18 ; PROGRAM DE DESENE ANIMATE * Doina (16 35 38), orele 9,15 — 10,30 — 11,45 — 13 — 14,15 ; Ferentari, ora 15.30 ; ONOAREA PIERDUTA A KATHARI­­NEI BLUM , Doina, orele 15,30­­* 12 - 20.15 ; ALBUL R­M - URECHE NEAGRA * Buzesti (50 43 58), orele 9 - 12,30 - 16 - 19.30 ; AVENTURILE MAIMUŢEI MURY ! Fla­mura, ora 9 ; MARE POLITISTUL LA GENOVA ! Flamura (85 77 12), orele 11,15 - 13,30 - 15.45 - 18 - 20,15 ; Excelsior (65 49 45), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15.45 - 18 - 20.15 ; Melodia (12 06 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,13 -20.30 ; Profetul, aurul si ardelenii­­ Dacia (50 35 94), orele 9 - 11,15 -13.30 - 15.45 - 18 - 20 ; NIMENI NU ALEARGĂ MEREU ! Gri­­vița (17 08 58), orele 9 - 11,15 - 13.30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Modern (23 71 01), orele 9 - 11,15 - 13.30 - 16 - 18,15 — 20,30 ; Gradina Modern, ora 20 ; ULTIMA CINA * Lira (317171), ere­le 15,30 - 18 ; MEREU ÎMPREUNA ! Drumul Sării (31 28 13), orele 16 - 18 -20 ; UN POD PREA ÎNDEPĂRTAT ! Bu­cegi (17 05 47), orele 9 - 12,15 - 16 -19,30 ; Grădina Bucegi, ora 20 ; DE PARTEA CEALALTĂ A OGLINZII « Volga (79 71 26), orele 9 - 11,15 -13,30 - 16 - 18,15 - 20,15 ; Arta (21 31 86), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20 ; EDITIE SPECIALA : Cotroceni (49 48 48), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15 ; CUM SE HRĂNESTE UN MAGAR­I Ferentari (80 49 85), orele 18 - 20 ! AVENTURILE LUI ROBIN HOOD : Miorita (14 27 14), orele 9 - 11 - 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20 ; A DISPĂRUT O FATA ! Pacea (60 30 85), orele 16 - 18 - 20 ; MELODIILE NOPȚII ALBE : Floreat­­ca (33 29 71), orele 15,30 — 18 — 20 ; HYPERION: Popular (35 15 17), ore­­le 16 - 18 ; ADIOS MUCHACHOS : Munca (21 50 97), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20 ; EU, TU ȘI OVIDIU : Cosmos (27 54 95), orele 16 - 18 -20 ; PODUL : Tomis (21 49 46), orele 9 - 11 - 13,15 - 15.30 - 17,45 - 20 ; Gră­dina Tomis, ora 20.30 ; URA : Viitorul (11 40 03), orele 15.30 - 17.45­­.20 ; TRANSAMERICA EXPRESS­­ Flacăra (20 33 40), orele 10.30 - 13 - 15.30 - 18 - 20.30 ; Grădina Flacăra, ora 20 ; PROGRAM PENTRU COPII : Flacăra, ora 9 ; ACȚIUNEA „AUTOBUZUL" : Progre­sul (23 94 10), orele 16 - 18 - 20 ; CINTA PENTRU MINE : Gradina Arta (21 31 86), orele 20,15 ; UN MILION PENTRU JAKE : Gradina Dinamo, ora 20,15 ; TENTACULE : Gradina Festival, ora 20 ; JUCĂRIA : Grădina Lira, ora 20,15­­ MELODIILE BROADWAYULUI : Pare Hotel (17 08 58), ora 20.15 ; UN OM CU „IDEI" : Gradina Titan, ora 20.15 ; Cinemateca — sala Union (13 49 04) ; FRATII MARX IA CIRC, orele 10 - 12 ; O FATA FERICITA, ora 14.15 ; VIATA NU IARTĂ, ora 16 30 ; MAREA SPAIMA, orele 18.45 ^ 20.45. e CALENDAR 1 august 1978 Soarele răsare la ora 5,02 il apune la ora 19,42 • In 1714 Dimitrie Cantemir, a fost ales membru al Academiei din Berlin, fiind cel dintîi român membru al unei academii de ştiințe. • In 1876 a apărut primul volum din ,, Documente privitoare la Istoria românilor" editate de Eudoxiu Hurmu­raki. " In 1901 a apărut primul tratat consacrat Istoriei limbii române ,,Histoire de la langue roumaine", scrisă de Ovid Densuşianu. D In 1946 s-a creat Uniunea Interna­ţională a Studenţilor (U.I.S.) In care studenţii români sunt reprezentaţi prin Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comu­nişti din România (U.A.S.C.R.). TEATRE NEVESTELE VESELE DIN BOEMA , Teatrul ,,C. Tanase“ (15 56 78), ora 20 la gradina Boema ; SARA PE DEAL — SPECTACOL DE SUNET ŞI LUMINA PE VERSURI DE MIHAI EMINESCU : Tea­trul Giuleşti (18 04 85), ora 20,30 în parcul din Drumul Taberei . BUN VE­NIT LA RAPSODIA : Ansamblul Rapso­dia Română (13 13 00), ora 18:30. TELEVIZIUNE Programul 1 9 : Teleşcoala ; 10 : Anii de aur ai comediei ; 10,55 : In alb şi negru ; 11,45 : Telex ; 16 : Telex ; 16,05 : Te­­leşcoală ; 16,35 : In marile sudului ; 17 : Melodii populare ; 17,15 : La vo­lan ; 17,30 : Muzica în imagini ; 17,50 : Contraste ; 18,05 : Tribuna TV ; 18,25 : Cintarea României ; 18,50 : Lecţii TV pentru lucratorii din agricultură ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejur­nal ; 19,50 : Programul partidului — programul poporului ; 20,15 : Seară de teatru. Neîncredere în Foişor de Nelu Ionescu ; 22 : Romanţe cu Lucia Tibuleac, Constanţa Cîmpeanu, Emil Pinghireac ; 22,20 : Telejurnal. Programul 2 19,50 : Don Quijote ; 20,15 : Muzică populară ; 20,40 : Viaţa economică ; 21,10 : Telex ; 21,15 : Muzică de ca­meră ; 21,45: Inscripţii pe celuloid. PROGNOZĂ METEOROLOGICA Meteorologul de serviciu­­ IOAN STANCESCU ne comunica : Caracteristica vremii s Răcoroasă şi In .general instabila în jumătatea de Est a ţării şi relativ frumoasă şi căldu­roasă în rest. Precipitaţii : Ploi, mai ales sub forma de aversă în Estul Transilvaniei, Moldova, Dobrogea şi Muntenia. In celelalte regiuni averse izolate. Temperatura . Maximele de astăzi între 20 şi 28 grade, minimele de la noapte intre 10 şi 18 grade. Bucureşti : Vreme răcoroasa şi uşor Instabilă. Ploaie de scurtă durată. Vînt moderat. Temperatura maxima între 2­1 şi 26 grade, iar temperatura mi­nima între 13 și 15 grade.

Next