România Liberă, august 1978 (Anul 36, nr. 10502-10527)

1978-08-05 / nr. 10506

A Expunerea tovarăşului N­icolae Ceauşescu la şedinţa activului central de partid şi de stat O STRĂLUCITĂ ANALIZĂ ŞTIINŢIFICĂ, PROFUND REALISTĂ ŞI CONSTRUCTIVĂ, ASUPRA SITUAŢIEI INTERNAŢIONALE, UN VAST PROGRAM DE ACŢIUNE PENTRU ÎNTREAGA POLITICĂ EXTERNĂ A ROMÂNIEI Organizată din iniţiativa se­cretarului general al partidului, şedinţa activului central de partid şi de stat care a avut loc în Capitală se Înscrie in practica democratică a partidului nostru, promovată cu consecvenţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a analiza şi prezenta periodic principalele probleme interne şi internaţionale, pentru a orienta membrii partidului, toţi oamenii muncii, întregul nostru popor in munca de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe pămintul românesc, in lupta pentru progres şi pace in lume. Magistrala expunere prezen­tată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu acest prilej a avut menirea de a înarma activitatea organelor şi organizaţiilor de partid şi de stat cu cunoaşterea fenomenelor, mutaţiilor şi ten­dinţelor ce au loc pe arena in­ternaţională, în mişcarea comu­nistă şi muncitorească, cu pozi­ţia P.C.R. in problemele de im­portanţă majoră cu care este confruntată astăzi omenirea. Purtind amprenta gîndirii revo­luţionare, profund ştiinţifice şi creatoare a secretarului general al partidului, preşedintele Româ­niei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, expunerea se înscrie ca o nouă contribuţie de o inestimabilă va­loare teoretică şi practică, la stabilirea direcţiilor clare, te­meinic fundamentate ale politi­cii externe a partidului şi sta­tului nostru. Analizînd de pe poziţii rigu­ros ştiinţifice aspectele actuale ale situaţiei internaţionale, ex­punerea a reliefat justeţea apre­cierilor Congresului al XI-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului asupra evoluţiei eve­nimentelor externe, caracteri­zate prin ascuţirea contradic­ţiilor în viaţa internaţională, in­tensificarea tendinţelor de reîm­părţire a zonelor de influenţă, de întărire a dominaţiei în dife­rite părţi ale lumii. Strîns le­gate de criza economică, criza monetară , şi criza energetică, au creat o situaţie grea în nu­meroase state ; la aceasta se a­­daugă, faptul că încercările de a ieşi din criză n-au dat pînă a­­cum rezultatele aşteptate. Eve­nimentele internaţionale poar­tă amprenta acestor contra­dicţii şi ilustrează faptul că, pentru a le depăşi, ţările capitaliste dezvoltate acţio­nează fiecare în parte pentru a-şi întări poziţiile dominante pe­ glob şi, totodată, pentru a obţine avantaje proprii maxime. In momentul de faţă, pe plan mondial, asistăm la două tendin­ţe principale în politica de do­minaţie şi de reîmpărţire a zo­nelor de influenţă : pe de o parte, tendinţa de recurgere la forţă, la căile militare pentru promovarea intereselor de do­minaţie, pentru obţinerea sau consolidarea zonelor de influen­ţă iar, pe de altă parte, tendinţa de folosire, în principal, a mij­loacelor economice, sub diferite forme, pentru întărirea domina­ţiei monopolurilor şi societăţilor multinaţionale, pentru consoli­darea influenţei unor state în diferite regiuni ale lumii. In opoziţie cu aceste manifestări, se afirmă tot mai puternic o poli­tică nouă de colaborare între state pe baza deplinei egalităţi în drepturi, a principiilor inde­pendenţei şi suveranităţii naţio­nale, a neamestecului in trebu­rile interne şi avantajului reci­proc — singură cale care poate asigura o evoluţie democratică a vieţii politice mondiale, întă­rirea securităţii şi păcii gene­rale. România este angajată ferm pe această linie şi nu va precupeţi nimic, nici in viitor, pentru instituirea unei politici noi, cu adevărat echitabile şi democratice, în viaţa interna­ţională. Prezentind un amplu tablou al relaţiilor promovate de ţara noastră cu ţările socialiste, cu ţările în curs de dezvoltare, cu­­celelalte state ale lumii, expu­nerea a evidenţiat succesele de seamă obţinute în ansamblu de toate ţările socialiste în, dezvol­tarea lor economică, in con­strucţia noii orinduiri sociale. Totodată, au fost arătate şi o serie de fenomene negative, care se fac simţite, in­clusiv în ţara noastră, în aceas­tă evoluţie, scoţîndu-se în evi­denţă necesitatea depăşirii lor. „Afirmarea superiorităţii socia­lismului, a forţei sale — a ară­tat secretarul general al parti­dului nostru — nu se poate face numai prin declaraţii d­­in pri­mul rind prin felul cum sunt re­zolvate problemele economice, problemele privind condiţiile de muncă şi de viaţă ale oameni­lor, alte probleme sociale, legate inclusiv de dezvoltarea demo­craţiei socialiste, de perfecţio­narea conducerii societăţii pe baze ştiinţifice“. Trebuie perm­a­­nent avut în vedere că efectele crizei economice nu se opresc la graniţele ţărilor socialiste, că sistemul socialist nu se poa­te rupe de economia mondială, de diviziunea­­ internaţională a muncii şi de colaborarea econo­mică internaţională. Răspunzînd unor întrebări le­gate de problemele şi divergen­ţele ivite în relaţiile dintre unele ţări socialiste, secretarul general al partidului a subliniat că partidul nostru nu poate de­cit să regrete această evoluţie negativă şi şi-a exprimat spe­ranţa că aceste state, partidele comuniste vor face totul pen­tru depăşirea cit mai rapidă a situaţiei actuale. Toate aceste probleme privesc ţările respective ; ele­ au datoria să acţioneze în spiritul respectului reciproc, al independenţei şi suveranităţii naţionale, al egali­tăţii depline în drepturi, al prin­cipiilor socialismului, prin solu­ţionarea pe calea înţelegerii directe a problemelor ivite între ele. In ce ne priveşte, vom face totul ca orice probleme faţă de care există deosebiri de păreri între Partidul Comunist Român, ţara noastră şi alte partide sau ţări socialiste să fie soluţionate numai pe calea discuţiilor, trata­tivelor, in scopul întăririi soli­darităţii şi unităţii. Interesele supreme ale socialismului cer nu ascunderea realităţii, ci analiza temeinică, în modul cel mai res­ponsabil, a cauzelor care gene­rează disensiuni şi probleme li­tigioase şi trecerea la acţiune pentru soluţionarea lor pe baza tratativelor între părţi, în ve­derea întăririi solidarităţii şi colaborării în construcţia socia­lismului, in lupta generală pen­tru progres şi pace in lume. In acest spirit, România va milita în continuare pentru dezvoltarea relaţiilor cu toate ţările socia­liste.­­Secetarul general al parti­dului a evocat relaţiile de prie­tenie, colaborare şi solidaritate între România şi Uniunea So­vietică, subliniind că promova­rea acestor relaţii va constitui, şi în viitor, o preocupare deo­sebită a partidului şi statului nostru. Evocînd vizita oficială de prietenie, întreprinsă în pri­măvara acestui an, în cinci ţări socialiste din­­Asia, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a subliniat rezultatele bune ale convorbiri­lor la nivel înalt româno-chine­­ze, faptul că, în a doua parte a acestei luni, preşedintele Hua Kuo-fen urmează să efectueze o vizită în ţara noastră, intensifi­carea bunelor raporturi româno­­coreene, exemplu de colaborare (Continuare in pag. a 6-a) „Cu încredere nestrămutată în forţa partidului şi poporului nostru, sîntem convinşi că România socialistă va obţine succese tot mai mari în construcţia societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi va aduce o contribuţie tot mai însemnată la cauza socialismului şi păcii în lume“. NICOLAE CEAUŞESCU (Din expunerea la şedinţa activului central de partid şi de stat) Importante cantităţi de produse peste prevederi Întrecerea socialistă în cinstea ■ zilei de 23 August se desfăşoară şi în judeţul Neamţ la cele mai înalte cote ale hărniciei, entu­ziasmului şi conştiinţei comu­niste. Acţiunile întreprinse pen­tru creşterea accentuată a pro­ductivităţii muncii, folosirea cu randamente superioare a maşi­nilor, instalaţiilor şi utilajelor din dotare au permis oamenilor muncii din industria acestui ju­deţ să-şi depăşească sarcinile de plan cu peste 235 milioane lei. Economia naţională a­ pri­mit, în plus, printre altele, 1 850 tone fire sintetice, piese de schimb în­ valoare de 25 milioane Iei, 6 000 mc cherestea, 7 500 mp hîrtie, 2,4 milioane că­rămizi şi blocuri ceramice, mo­,­bilă în valoare de 6,7 milioane lei, 200 000 mp ţesături şi alte bunuri materiale. In imagine, vedere parţială a platformei industriale Săvi­­nești . I Preocupări pentru diversificarea producţiei In decursul celor unsprezece luni, care au trecut de la data integrării sale în circuitul pro­ductiv, întreprinderea de con­fecţii Scorniceşti — cea mai tînără unitate de pe raza jude­ţului Olt — a devenit cunoscută şi apreciată in întreaga ţară, datorită produselor de bună ca­litate şi gamei sortimentale variate in care acestea se reali­zează. Astfel, numai de la înce­putul anului în curs şi pînă acum, au fost introduse în pro­ducţia de serie 67 noi modele, care au sporit nomenclato­rul actual de fabricaţie al întreprinderii la peste 100 de sortimente. Confecţionate din bumbac, poliester, diftină, finet şi alte asemenea materiale — uşor lavabile, cu desene impri­mate in culori pastelate şi ca­racterizate printr-o mare rezis­tenţă la uzură şi la acţiunea decolorantă a razelor solare — articolele produse la Scorniceşti se remarcă printr-un finisaj su­perior şi printr-o croială mo­dernă, cu numeroase elemente­­ decorative. Se cuvine menţionat şi fap­tul că, până la această dată, aici au fost asimilate mai mult de jumătate din modelele prevă­zute în planul celui de-al doilea semestru al anului. (Agerpres) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NATIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE ANUL XXXVI nr. 10 506 Simbătă 5 august 1978 6 pagini 30 bani Livrări suplimentare la export Preocuparea colectivelor de muncă din industria prahovea­na pentru diversificarea produc­ţiei, ca şi îmbunătăţirea para­metrilor ei calitativi, s-a con­cretizat­­ în depăşirea sarcini­lor „la zi“ ale planului la ex­port. Astfel, au fost livrate, su­plimentar, partenerilor din cele peste 70 de ţări ale lumii — unde produsele acestui judeţ sunt tot mai mult solicitate — instalaţii petroliere pentru fo­raj, extracţie şi prelucrare, maşini-unelte, aparatură de in­jecţie şi hidraulică, uleiuri mi­nerale, benzine, polietilenă, mo­torină, hidrocarburi aromatice şi alte derivate din ţiţei, mobilă şi alte bunuri materiale a căror valoare se ridică la circa 200 milioane lei-valută — realiza­re ce întrece substanţial anga­jamentul asumat pe întregul an 1978. Se evidenţiază în această direcţie întreprinderile construc­toare de maşini, cele ale indus­triei chimice­ şi producătoare de materiale pentru construcţii — ramuri cu pondere în economia judeţului. u Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri după-amiază, în staţiunea Nep­tun, pe Abdul Cader Şahul Hameed, ministrul afacerilor externe al Republicii Sri Lanka, care face o vizită oficială in ţara noastră. La primire a participat Ştefan Andrei, ministrul afacerilor externe. Exprimînd sincere mulţumiri pentru onoarea de a fi primit, oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu din partea preşedintelui Republicii Sri Lanka.­­Junius Richard Jaya­­wardisne, un cald salut priete­nesc, urări de succes şi prospe­ritate pentru poporul român. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru urările adre­sate şi a transmis, la rîndul său, preşedintelui Republicii Sri Lanka, un salut cordial şi cele mai bune urări, iar poporului acestei ţări urări de prosperi­tate­­ şi bunăstare. In timpul întrevederii au fost evocate bunele raporturi stator­nicite între România şi Sri Lanka în diverse domenii şi s-a exprimat dorinţa de a adin­ei şi diversifica în continuare relaţiile bilaterale, în folosul şi spre binele ambelor popoare, al cauzei păcii şi colaborării inter­naţionale. In acest cadru au fost evidenţiate noi căi şi mijloace pentru extinderea relaţiilor în domeniile politic, economic, cul­tural, al cooperării în producţie în interesul propăşirii multila­terale a celor două ţări şi popoare. In cadrul ■schimbului de ve­deri consacrat unor probleme actuale ale vieţii internaţionale a fost reafirmată dorinţa celor două ţări de a întări conlu­crarea intre ele, in cadrul Or­ganizaţiei Naţiunilor Unite, al mişcării de nealiniere, de a-şi aduce împreună contribuţia la rezolvarea pe cale paşnică, în interesul popoarelor, a marilor probleme care confruntă ome­nirea, la instaurarea unei noi ordini economice şi politice internaţionale bazată pe echi­tate, care să asigure lichidarea subdezvoltării şi progresului economico-so­cial mai rapid al ţărilor rămase in­ urmă, la fău­rirea unei lumi mai drepte şi mai bune, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prie­tenească. PRIMARI LA PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU Ministrul afacerilor externe al Republicii Sri Lanka Ambasadorul Kuweitului Vineri, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, în staţiunea Neptun, pe Ai­ Zakaria Al-Ansari, ambasadorul Kuwei­tului la Bucureşti, în legătură cu încheierea misiunii sale în ţara noastră. Cu acest prilej a avut loc o convorbire care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. ÎNTREGUL NOSTRU POPOR, ÎNTR-O DEPLINĂ UNITATE, ÎŞI MANIFESTĂ PROFUNDA SATISFACŢIE Şl APROBARE FAŢĂ DE NOUA Şl VIGUROASA AFIRMARE A POLITICII DE PACE Şl COLABORARE INTERNAŢIONALĂ A ROMÂNIEI SOCIALISTE . In telegrame adresate tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cetăţenii patriei îşi exprimă adeziunea unanimă la ideile de excepţională valoare teoretică şi practică, cuprinse în Expunerea la şedinţa activului central de partid şi de stat (în pagina a 3-a) f GRINELE. LA 20 de judeţe au anunţat pină acum încheierea recoltatului la griu, iar în celelalte se lucrează intens pentru ca această lucrare să fie finalizată în cel mai scurt timp. A mai rămas de strîns re­colta de pe o suprafaţă de 400 mii hectare, ceea ce repre­zintă 5 la sută din totalul supra­feţei cultivate în sectorul de stat al agriculturii şi 20 la sută din cel aparţinînd cooperativelor a­­gricole. Timpul bun de acum per­mite ca secerişul să se desfăşoa­re cu toate mijloacele şi, deci, să se realizeze viteze zilnice de lucru cu mult superioare. In acelaşi timp trebuie impulsio­nate şi ritmurile de predare a pro­ducţiei contractate la bazele de recepţie. La această oră, bunăoa­ră ar fi trebuit ca livrările în ju­deţele din sudul ţării să se fi în­cheiat, ţinind seama că între fina­lul recoltării şi data la care ne a­­flăm, au trecut multe zile. Dar constatăm că ritmul de transport la bazele de recepţie a scăzut, deşi mai sunt de preluat impor­tante cantităţi de grîne. De pildă, judeţul Dolj a raportat terminarea secerişului de 16 zile, dar livrările la fondul de stat ale cooperativelor agricole de pro­ducţie nu au fost realizate in­tegral. In judeţul Timiş, între­prinderile agricole de stat au lăsat pe cimp însemnate canti­tăţi de griu. In consecinţă pre­vederile la fondul de stat au fost realizate doar în proporţie de 76 la sută. Dacă vorbim de judeţele din prima zonă de vegetaţie — cele aflate în sudul şi vestul ţării procentele de onorare a contractelor sunt sub posibili­tăţi, sub nivelul care ar fi putut fi realizat. In diferite judeţe — Iaşi, Vaslui etc. — mii de tone din recoltă au fost lăsate pe cimp, fapt neadmis. Vremea, care nu am putea afirma că a fost­­ numai frumoasă, impune mobilizarea tuturor mijloacelor de transport pentru punerea grabnică la adăpost a recoltei şi pentru achitarea obligaţiilor contractuale. Spunem acest lu­cru întrucit în raidul pe care l-am întreprins in judeţul Ilfov am constatat că în unele locuri, autocamioanele sunt folosite la alte transporturi decât la ce­reale. „Dacă plouă o să că­­răm la baza de recepţie. Acum, pentru că este timp frumos, am trimis camioanele la cimp să aducă furaje. Nu avem griul afară, aşa că nu se întim­­plă nimic rău“. Optică întîlnită la cooperativa­­ agricolă de pro­ducţie din Vedea. Amintim că aici mai sunt de predat in con­tul contractelor peste 400 tone de griu. Cooperatorii din Slobozia de Giurgiu mai au de predat a­­proape 200 de tone. După ce au transportat masiv, au stagnat. „Am avut şi alte treburi, ne-a spus contabilul şef al unităţii de aici. O să terminăm în citeva zile“. Iată două concepţii care dovedesc că livrările la fondul de stat au fost lăsate pe planul al doilea, locul preocupării ce trebuie să existe in acest sens fiind luat de automulţumirea că recolta este la adăpost. Aseme­nea situaţii pot fi întîlnite şi la Hulubeşti, Plopşoru, Frăţeşti, Coconi, Vărăşti, Spanţov şi altele. De notat un fapt îmbucu­rător şi anume că sunt nume­roase unităţi, care şi-au o­­norat şi chiar depăşit obligaţiile faţă de stat (Puieni, Băneasa, Bălăceanca etc.). Citeva cuvinte şi despre mo­dul cum este păstrată recolta sau mai bine spus, despre felul în care se pierde. In cooperativele agricole de producţie, care con­tinuă predările la bazele de recepţie, la unele puncte de în­cărcare in autocamioane gri şi se amestecă cu pămînt, pietriş, iarbă etc. Sint cazuri cind în bazele de recepţie se face, de asemenea, risipă. Toate aleile din incinta acestor baze sunt pre­sărate cu griu sau cu orz. Sunt cantităţi însemnate care se iro­sesc ca urmare a neglijenţelor cu care se fac încărcarea şi descărcarea mijloacelor de transport. Sunt citeva probleme de cea mai mare actualitate care trebuie avută în vedere de toţi acei care răspund de recoltă, de la seceriş pină la buna sa înmagazinare. DE DE URGENTA RECEPŢIE • Peste jumătate din judeţele ţării au încheiat recoltatul • în întreprinde­rile agricole de stat strîngerea griu­lui se desfăşoară pe ultimele hectare • Cooperative agricole fruntaşe la livrări şi altele care întîrzie transportul • Autocamioanele şi remorcile să fie repartizate cu prio­ritate la transportul recolt şi bazele de recepţie in Cifrele înscrise pe hartă reprezintă realizările (în procente) la recol­­tatul griului în cooperativele agricole de producție.

Next