România Liberă, august 1978 (Anul 36, nr. 10502-10527)

1978-08-05 / nr. 10506

Pagina a 2-a — 5 august 1978 O R OC B UN, HARNICI MINERI AI TARII! Dintre sărbătorile dedicate muncii, aceea consacrată minerilor are o semnificaţie aparte. Căci, înainte de toate, munca minerului este legată de cărbune, aşa cum cărbunele este legat de imaginea focului, a căldurii, a luminii, deci. Fără efortul lor plin de devo­ţiune faţă de patrie, de politica partidului nu se poate vorbi de metalurgie şi siderurgie ; nu se pot concepe energia şi mişcarea maşinilor ; fără munca minerilor însăşi existenţa maşinilor ar de­veni himerică ; fără mineri nu ar exista drumuri săpate prin munte şi nici sute de km de canale de aducţiune pentru marile cumpene ale apelor îngemănate în arcurile barajelor hidroenergetice. Mineritul nu a fost niciodată o îndeletnicire romantică. Poate tocmai de aceea, cultul muncii are la mineri rădăcini de nezdrun­cinat. Tradiţia acestui cult i-a transformat în făuritori de istorie. Este remarcabilă continuitatea pe care au avut-o în rearile prefaceri ale timpurilor două meşteşuguri ale pămîntului : ţăranii, aceşti munci­tori ai brazdelor sub soare, şi apoi minerii, scormonitori ai brazde­lor de sub pămînt . Cultului muncii î se adaugă, atunci cînd vorbim de mineri, un cult al istoriei. Stă chezăşie, în acest sens, însăşi istoria patriei, istoria devenirii şi a maturizării clasei muncitoare din România, isto­ria luptelor revoluţionare pentru libertatea şi demnitatea muncii.­in România, două mari vetre de minerit se confundă cu două mari vetre ale eroismului revoluţionar : Valea Jiului şi Valea Trotuşului. Generaţiile de azi recunosc in ceea ce hărţile indică a fi Lupeni, Lonea, Vulcan, Petrila, Comăneşti, Asău, jertfa de singe şi speranţă, pe care minerii anului '29 au plătit-o. În anii luminoşi ai socialismu­lui, speranţele lor, ca şi ale întregului nostru popor, s-au împlinit. Ţara pe care ei au visat-o, iată, este o ţară a muncii, a libertăţii de gîndire şi de acţiune, a demnităţii ! Nu-i puţin să ştii că la ori­ginea tuturor succeselor de azi ale orînduirii noi, socialiste, se află obolul muncii tale, aşa cum la baza florii se află pămintul. Căci, spectaculoasa înflorire a industriei socialiste româneşti îşi are rădă­cinile in minereurile şi cărbunii minerilor, în aurul muncii lor, in spiritul lor de abnegaţie şi devotament pentru binele ţării, demn de urmat de toată suflarea muncitoare a ţării. Mereu deschizători de drumuri,­ minerii României, aceşti adevăraţi eroi ai muncii­, intră în abatajele luminii şi ale bărbăţiei însoţiţi de urarea întregului nostru popor. Noroc bun ! liba şi argumentele locului I Nu de mult, la Exploatarea minieră liba, judeţul Maramu­reş, a avut loc­ o festivitate care a umplut de satisfacţie inimile tuturor celor care lucrează aici: decernarea Drapelului pentru ocuparea locului I în întrecerea socialistă pe anul 1977, loc care, în semn de recunoaştere şi pre­ţuire a efortului creator, a fost onorat şi cu una dintre cele mai înalte distincţii ale ţării : Or­­­dinul Muncii clasa I. Ne-am oprit asupra acestui eveniment nu numai pentru semnificaţia în sine a momen­tului dar şi pentru bogatele înţe­lesuri pe care le implică şi care marchează, de fapt o nouă etapă calitativă a evoluţiei industriei miniere pe meleagurile Mara­mureşului. Intr-adevăr, Ilba­ş şi cu aceasta sunt de acord nu numai specialiştii Centralei mi­nereurilor şi metalurgiei nefe­roase din Baia Mare, dar şi or­tacii din alte exploatări — este la ora actuală o unitate repre­zentativă. „Am cîştigat trofeul — spunea şeful de brigadă Vasile Petca — datorită conştiinciozităţii, şi,­ pre­gătirii multilaterale a oamenilor cu care lucrăm. In brigada noas­tră, de exemplu, fiecare ştie să execute orice lucrare, ceea ce ne permite să folosim la maximum timpul de lucru şi să ne însuşim uşor tehnologiile noi, de mare productivitate, şi chiar să le per­fecţionăm, in funcţie de condi­ţiile specifice zâcămîntului. Fap­tul că am fost declaraţi «model» în ceea ce priveşte susţinerea lucrărilor şi executarea lor con­form prescripţiilor tehnice spune, mult despre felul in care gindesc şi fac această meserie ortacii mei“. Aceasta ar fi cea mai scurtă caracterizare a celor care prin eforturi continue, amplificate de o Rindin­ tehnică în permanentă competiţie cu timpul dau noi di­mensiuni mineritului românesc : oamenii Ilbei. „Ceea ce apreciez eu însă mai mult la oamenii noştri — ne spunea tovarăşul Petru Clef, di­rectorul exploatării — este ca­pacitatea lor de a gîndi in ter­meni noi mineritul, de a ra­corda această profesie dificilă, făcută pivă nu de mult numai cu efort fizic, la imperativele cincinalului revoluţiei tehnico-­ ştiinţifice. Dacă acum 15 ani ma­joritatea celor care lucrau la Ilba, erau mineri necalificaţi, astăzi sunt un colectiv omogen, capabil de multă forţă şi iniţiativă teh­nică. Continua modernizare a exploatării, rezultatele ei, adică tonele de minereu peste plan, o demonstrează". Intr-adevăr, în afară de apli­carea unor tehnologii de mare randament in exploatare — ca aceea a abatajelor cu înmagazi­­nare, metodă pe care tehnicienii şi minerii de la Ilba au adap­tat-o condiţiilor variate de ză­căminte, numeroase sunt noută­ţile tehnice, multe dintre ele concepute şi realizate chiar­­de specialiştii şi tehnicienii exploa­tării — paralel cu activitatea de producţie — care au contribuit la creşterea productivităţii muncii, la uşurarea efortului fizic al tiso­metrilor. ‘ Au fost mecanizate ab­solut toate abatajele cu fîşii ori­zontale ; rularea minereului şi a sterilului se face cu screpere de mare capacitate ; încărcarea minereului in siloz şi galeria va­­gonetelor este complet mecani­zată. Mecanizarea din urmă la silozuri a fost făcută de o echipă condusă de inginerul Marcu Mo­raru­, fără ca întreprinderea să cumpere nici măcar un utilaj. Odată cu introducerea metodei de exploatare cu abataje cu în­­magazinare și extinderea unor lucrări de abatare în panouri scurte pe verticală —, realizator inginerul Bela Weber­­— pro­ductivitatea în subteran a cres­cut. Executarea cu mare price­pere a acestor lucrări — şef de brigadă Iacob Bura, care a reu­şit realizarea celei mai mari pro­ducţii pe post de lucru, din isto­ria exploatării — a impus mo­dernizarea transportului. In foarte scurt timp, tot prin forţe proprii, sectorul energetic a asi­gurat electrificarea transportului pe toate galeriile principale, care măsoară mai bine de 10 kilo­metri. Puterea mai mare a lo­comotivelor s-a făcut imediat simţită în creşterea vitezei de rulaj a minereului, iar lipsa de zgomot a uşurat şi mai mult munca în subteran. Enumerarea iniţiativelor teh­nice şi organizatorice aplicate în abataje şi la suprafaţă ar putea continua cu organizarea trans­portului schimburilor cu maşini pină la gura fiecărei mine — nu­mai prin această măsură organi­zatorică s-a cîştigat zilnic aproape cite 1,5 ore de fiecare om, pierdute înainte cu mersul pe jos , cu aplicarea, nu numai la liba dar şi in alte unităţi, a invenţiei „Dispozitiv de curăţire a vagoanelor“,, sau cu construi­rea­-hr regie “proprie a unei mo­derne cantine unde servesc masa peste 1 300 de mineri. „Ne bucurăm că şi în acest an putem confirma rezultatele ob­ţinute anul trecut , ne spu­nea directorul întreprinderii. Până la această oră am dat peste plan mai mult de 50 000 tone minereu, prin aceasta realizind prevederile primilor trei ani ai cincinalului, iar pină la­ sfirşitul anului sperăm să mărim acest avans. Cum ? Inscriindu-ne in continuare cu toate forţele pe coordonatele revoluţiei tehnico­­ştiinţifice, aşa cum ne-o cere partidul. Dacă multe iniţiative tehnice, aş spune, născute in abataje, au produs mutaţii pro­funde in minerit, cu oamenii şi condiţiile pe care le avem astăzi sunt convins că această străveche meserie în Maramureş va de­veni, intr-un viitor apropiat, foarte nouă pentru cei care au început să o profeseze şi să o trăiască nu mai de mult decit acum 15 ani, cind am început noi să căutăm metal pe sub dea­lurile Ilbei“. Panourile şi graficele de la întreprinderea minieră Uricani au fost completate ieri dimi­neaţa cu cele mai proaspete realizări din întrecere. Au apă­rut din nou numele unor mineri renumiţi, ca Laurenţiu Kele­men, Gheorghe Scorpie, Con­stantin Sorescu, Ştefan Bandu­, Traian Pop, Simion Budescu şi alţii. Alături de aceste nume bine cunoscute au­ apărut, însă, multe nume noi. Sunt doar o parte dintre sutele de mineri care au înţeles bine, că acolo, spre inima pămîntului, unde muncesc ei, începe, de fapt, ma­rea bătălie pentru asigurarea cocsului atit de necesar furna­lelor noastre ,şi s-au avîntat cu­ toată hărnicia în bătălia pentru cărbune. . „Noi am zis un cuvînt şi-l respectăm spune şeful ■ ,de brigadă Gheorghe brută, de la sectorul nr. 3. Ştim că este mare nevoie de cărbune pentru cocs şi ne străduim să dăm mai mu­lt cărbune“. Acest miner care, a venit în Valea Jiului cu 17 ani în urmă de la Videle ,­e în stare să mute munţii din loc“, cum zic unii. Şi-a cîştigat această faimă pen­tru că nu se lasă uşor în trecut, mai bine spus nu concepe să fie în trecut. Brigada pe care o con­duce a dat anul acesta aproape 2 000 tone cărbune peste plan. Aceeaşi brigadă reuşeşte să ,,puşte“ de cite două ori în schimburi de 6 ore ceea ce con­stituie un frumos record. La Uricani există, însă, mulţi mineri harnici care-şi au „se­cretul“ lor. Atunci cînd mi l-a prezentat pe Andrei Tokeş, to­varăşul Corneliu Bololoi, secre­tarul comitetului de partid, a precizat : — Este o viitoare speranţă a minei noastre. Tokes împreună cu ortacii săi, români şi maghiari, lucrează la sectorul de investiţii. Ei deschid mereu noi drumuri spre căr­bune. In luna trecută au depăşit planul cu 6 metri şi au făcut lucrări bune. Acum, după 18 ani de muncă în adîncuri, şeful bri­găzii este o mare speranţă. Şi am aflat şi motivele. După cum se ştie, pe baza indicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu,­ în Valea Jiului, se aplică un am­plu program de măsuri pentru creşterea gradului de mecani­zare şi uşurare a muncii. Ca ur­mare şi întreprinderea minieră Uricani va primi, în afara altor utilaje moderne, şi o maşină de înaltă productivitate pentru îna­intarea în steril. Aflu că după un curs de specializare, Andrei Tokeş va conduce noua „uzină" subterană. La sectorul 2 discut cu şeful de brigadă Dumitru Bornoiu. „Noi nu facem minuni , spune el. Să nu credeţi că nu avem greutăţi dar ştim că trebuie căr­bune cocsificabil şi ne străduim să ne facem bine datoria“. Şi brigada lui cinsteşte ziua de 23 August cu importante depăşiri de plan. De fapt, majo­ritatea minerilor din Uricani ţin să-şi facă datoria. In întrece­rea lor au apărut iniţiative şi competiţii noi. 14 brigăzi au concurat în primul semestru la titlul de „Brigada înaltei pro­ductivităţiLocul I a fost ocu­pat de brigada Ilii Gheorghe Drănău dar, practic, a ciştigat întregul colectiv. Brigăzile care aplică iniţiativa amintită au ex­tras 7 642 tone cărbune peste prevederile planului semestrial. Nu întimplător in abatajul de la Uricani s-a depăşit randamentul mediu cu 1 000 kilograme căr­bune cocsificabil pe post de lucru. Paralel cu aceasta s-a redus consumul de lemn de mină­ cu un metru cub la 1 000 tone căr­bune extras, iar consumul de cherestea cu 1,8 mc. și s-au eco­nomisit mai mult de 5 milioane kWh energie electrică. Dar acolo, in adîncuri, unde începe bătălia pentru cocs se luptă nu numai pentru cărbune cocsificabil, ci și pentru mode­larea conştiinţei minereşti. De mai multă vreme un obiectiv al întrecerii îl reprezintă cucerirea titlului de „Brigadă de muncă şi educaţie socialistă“. In­ primul semestru brigada lui Gheorghe Scorpie a obţinut cele mai bune rezultate. Nu a lipsit însă mult că brigada condusă de Constan­tin Sorescu să ajungă pe primul loc. Sorescu, unul dintre cei mai renumiţi veterani ai minei din Uricani a anunţat că nn , semestrul II a hotărit să ocupe el locul I în această frumoasă competiţie minerească. După cum se poate deduce, întrecerea pentru cărbune care se desfăşoară la Uricani stâr­neşte ambiţii şi alimentează in permanenţă dorinţa de perfec­ţiune, de autodepăşire. „Avem posibilitatea să realizăm mai mult“ , spun minerii de aici, de la director la vagonetar. Şi pentru acest „mai mult“, care înseamnă cantităţi suplimen­tare de cărbune cocsificabil, se fac acum eforturi susţinute pen­tru a se evita anumite strangu­lări de la sectorul X, se extinde mecanizarea în depozit şi s-au luat măsuri pentru­­ajutorarea brigăzilor care intîmpină, greu­tăţi. Mai mult chiar, a fost de­clanşată o amplă acţiune pentru Îmbunătăţirea calităţii, prin ale­gerea sterilului vizibil din căr­bune ch­iar in abataje. Există la mijloc şi o chestiune de onoare. Nu întimplător, anul trecut, unu­l din şefii de brigadă de la Uricani a fost omul care l-a rugat pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In cadrul unei mari adunări a minerilor, să pri-, mească titlul de „Minier de onoare al Văii Jiului“ şi ,s-a an­gajat în faţa secretarului gene-­­ ral al partidului că, minerii di­n acest mare bazin carbonifer îşi vor face cu cinste datoria. De curînd, minerii din Uricani şi-au suplimentat angajamentul pe acest an. Este încă o dovadă că ei vor da ţării mai mult cărbune s cuptoarelor inalte ale cetăţilor siderurgice. Bătălia pentru „plinea furnalelor“ ­ Aspect de la Exploatarea minieră Girla-Gorj din bazinul carbonifer Rovinari f Condiţii superioare de muncă şi viaţă in munca şi viaţa minerilor au intervenit în anii socia­lismului schimbări radicale. Introducerea pe scară tot mai largă a mecanizării a redus considerabil efortul fizic al mine­rilor, a creat condiţii pentru realizarea unei productivităţi sporite. Elocvente sunt şi noile condiţii de viaţă pe care le oferă în zilele noastre localităţile minereşti. fi) Extinderea încărcării mecanizate a cărbunelui şi sterilului la înaintări, de la 46,1 la sută în 1976 la 55,1 la sută în 1978, din volumul total al excavaţiilor a permis o reducere substanţială a efortului fizic, pro­ductivitatea fiind cu peste 15 la sută mai mare. # în 1978 cantitatea de minereuri extrase prin metode de mare productivitate a sporit cu 16 la sută faţă de 1976. Una din aceste metode — exploatarea cu subetaje — s-a extins cu circa 60 la sută în acest an faţă de începutul cincinalului ; ea permite să se consume de 3 ori mai puţin lemn de mină decit consumul mediu înregistrat in exploatările miniere.­­ De la începutul cincinalului, a sporit de 1,25 ori cantitatea de huilă extrasă din abataje cu front de lucru dotate cu com­plexe de susţinere mecanizată, acţionate hidraulic ; prin această metodă consumul de lemn de mină se reduce cu 60—65 la sută, iar productivitatea muncii pe post de lucru se dublează. fi) In intervalul celor 31 de ani de cînd s-au pus temeliile noului oraş Uricani, zes­trea lui edilitară s-a îmbogăţit continuu cu­­prinzînd acum 2 500 apartamente, o casă de cultură, 27 unităţi comerciale, cinci şcoli, ateliere meşteşugăreşti şi altele. In curs de realizare se află la Uricani un nou cartier de blocuri denumit „Bucura".­­ Numai din anul 1960 şi pină în pre­zent, în localităţile din Valea Jiului s-au construit peste 22 000 noi apartamente, la care se adaugă numeroase alte locuinţe individuale.­­ De la începutul anului, la Comăneşti au fost construite şi date în folosinţă, din fondurile Exploatării miniere, peste 40 apar­tamente. # Fondul de locuinţe noi al tînârului oraş minier Motru numără 4 600 aparta­mente, în blocuri cu mai multe nivele. # In oraşul Motru se află două şcoli generale, o şcoală profesională, un liceu industrial minier şi 13 grădiniţe de copii. Satele care intră în componenţa localităţii dispun de încă 8 şcoli generale şi 6 grădi­niţe de copii.­­ Fiecare exploatare din bazinul minier Motru dispune de un grup social la dispo­ziţia personalului muncitor. Imagine din Petrila, unul din oraşele Văii Jiului care a cunoscut o puternică dezvoltare edilitară in anii construcţiei socialiste T­uneliştii Imaginea minerului, îndeobşte cunoscută, este aceea a omu­lui care sapă ,spre inima Pămin­­tului căutindu-i bogăţiile. Căr­bune, fier,­­ aramă, zinc, aur, sare. Energie, metale, minerale utile... Cu gindul la această lume a oamenilor din subteran sau din marile cariere, îi uităm adeseori pe minerii care sapă numai in piatră inaintind cu înfrigurare spre lumină... Pe cei care stră­pung versanţi şi cumpene de ape, ca să­­ strecoare pe sub munte căi ferate şi drumuri. Pe cei­­care dau alte cursuri apelor de munte, dirijîndu-le spre agregatele electroenergetice şi, de aici, spre lumina zilei. Sin­tem tentaţi să-i trecem in rin­­durile ceferiştilor sau energeti­­ciştilor. Sunt de fapt şi ei mineri. Sint generaţii de mineri. Mari construcţii ale socialismului, în­­cepind cu Bumbeşti-Livezeni sau Bicazul au rămas mult in urmă, iar eroii care ne-au incintat prin faptele lor acum două-trei de­cenii au început să iasă la pen­sie lăsind, firesc, locul altora. Au fost Tudor Moraru. Erou al Muncii Socialiste, Pavel Oţel, Constantin Fasole — mineri care ,.au făcut“ defileul Jiului, au făcut Bicazul, Argeşul, Lotrul,­­Porţile de Fier, Someşul: Sunt pensionari azi, dar aflăm că încă mai lucrează. Crezul muncii ig­­noră calendarul... A fost şi este cunoscutul maistru miner Ion Moga, care lucrează azi in gale­ria de aducţiune de la Prigoana- Sebeş, împreună cu mai tinărul Ion Andreica. Sunt tuneliştii care­­străpung al doilea fir feroviar în Mestecăniş sau vajnicii iniţieri care lucrează in dificilele galerii şi puţuri ale viitoarei hidrocen­trale din Valea Drăganului... Tuneliştii. Cei care caută Lu­mina. De „Ziuă minerului“, şi spre ei se îndreaptă cu recunoş­tinţă şi dragoste gindurile noas­tre. Şi să o facem întotdeauna, cind în călătoriile noastre stră­batem munţii, sau cind ne bucu­răm de forţa şi căldura electri­cităţii, căreia aceşti oameni mi­nunaţi ii deschid, pentru oameni, tot mai multe drumuri din ine­puizabilele „cartere de cărbune albe ale Carpaților românești. A­D­ U COMĂNEŞTI . ECONOMI­SIREA MATERIALULUI LEM­NOS. Reducerea consumului de lemn de mină constituie unul dintre obiectivele întrecerii pe care o desfăşoară în aceste zile minerii din bazinele carbonife­re de pe Valea Trotuşului. Ge­neralizarea sistemului de sus­ţinere a galeriilor cu armături din fier şi elemente prefabri­cate din beton, introducerea la sectorul Leorda a am­flării me­talice în abataje-camere, recu­perarea şi refolosirea iin totali­tate a armăturilor metalice din subteran sunt cîteva dintre mă­surile care au condus la­ econo­misirea unei cantităţi de aproa­pe 50 m.c. material lemnos. Re­cent, la sectorul de exploatare Asău a început înlocuirea tra­verselor de lemn la calea fera­tă îngustă din subteran cu tra­verse din­­ beton. Extinderea acestui sistem la toate minele din bazinul carbonifer comăneş­­­tean ’ va conduce la economisi­rea unei cantităţi de aproxima­tiv 300­ mc material lemnos, anual. 0 FUNDU-MOLDOVEI : EX­TINDEREA MECANIZĂRII. Ca urmare a introducerii sistemului de încărcare mecanică în aba­taje, minerii care lucrează in sectorul Mestecăniş al Exploată­rii miniere Fundu-Moldovei au reuşit să extragă peste plan o­ cantitate de­ 1 800 tone minereu. La sectorul Dealul Negrii sar­cinile de plan la lucrările de pregătire a producţiei au fost depăşite cu 80 m la suitori şi 200 m la galerii. Organizîndu-şi lucrul după metoda graficului ciclic, minerii din brigada con­dusă , de Vasile Astaloş obţin intr-o galerie de coastă cite două puşcături în fiecare schimb, fapt care asigură reali­zarea unei viteze de înaintare de 100 metri pe lună, ceea ce reprezintă de două ori mai mult M­IRCA CERN­ faţă de media înregistrată în în­treaga exploatare. D­ANINA : SPORURI DE PRODUCŢIE PRIN CREŞTE­REA PRODUCTIVITĂŢII MUN­CII. în timp ce brigada lui Eleo­­dor Stroescu a realizat 80 de metri galerie dublă săpată cu mijloace clasice, cea condusă de Petru Ungureanu a extras producţii sporite în abataje de­păşind 6 tone pe post, în felul acesta ei, şi ortacii lor de mun­că Vasile Feher, Nicolae Buz­­dug, Gheorghe Cătană şi alţii au depăşit sarcinile de pian pe ultimele decade cu aproximativ 40 la­ sută. Aceste substanţiale depăşiri au permis minerilor Aninei să extragă suplimentar in cinstea zilei de 23 August, mai bine­­ de 20.000 tone cărbune de bună calitate, ceea ce înseamnă o depăşire a sarcinilor de plan cu aproximativ 5,0 la sută. De remarcat că majoritatea sporu­rilor obţinute s-au realizat pe seama creşterii productivităţii muncii, indicator superior cu 5,9 la sută faţă de sarcina planifi­cată. 0 RODNA : O NOUA METO­DA DE EXPLOATARE A MI­NEREURILOR. La mina Valea Blaznei, din cadrul Exploatării miniere Rodna, judeţul Bistri­­ţa-Năsăud a fost experimentată cu bune rezultate, pentru prima dată in Sectorul minier pentru minereuri neferoase, o metodă­­de exploatare cu front lung şi susţinere cu stîlpi hidraulici. Noua metodă, provenită din teh­nologia exploatării cărbunelui, pe­ lingă faptul că asigură o productivitate sporită, posibili­tăţi mai avansate de mecanizare în subteran şi creşterea securi­tăţii muncii, elimină aproape in întregime consumul de lemn. Prin generalizarea ei, într-un an, se vor putea economisi apro­ximativ 2 500 mc lemn, canti­tate socotită la actuala capaci­tate de producţie a minei realizată de: Radu Piciu, I. Cojocaru, C Antim, A. loan

Next