România Liberă, august 1978 (Anul 36, nr. 10502-10527)
1978-08-05 / nr. 10506
Pagina a 2-a — 5 august 1978 O R OC B UN, HARNICI MINERI AI TARII! Dintre sărbătorile dedicate muncii, aceea consacrată minerilor are o semnificaţie aparte. Căci, înainte de toate, munca minerului este legată de cărbune, aşa cum cărbunele este legat de imaginea focului, a căldurii, a luminii, deci. Fără efortul lor plin de devoţiune faţă de patrie, de politica partidului nu se poate vorbi de metalurgie şi siderurgie ; nu se pot concepe energia şi mişcarea maşinilor ; fără munca minerilor însăşi existenţa maşinilor ar deveni himerică ; fără mineri nu ar exista drumuri săpate prin munte şi nici sute de km de canale de aducţiune pentru marile cumpene ale apelor îngemănate în arcurile barajelor hidroenergetice. Mineritul nu a fost niciodată o îndeletnicire romantică. Poate tocmai de aceea, cultul muncii are la mineri rădăcini de nezdruncinat. Tradiţia acestui cult i-a transformat în făuritori de istorie. Este remarcabilă continuitatea pe care au avut-o în rearile prefaceri ale timpurilor două meşteşuguri ale pămîntului : ţăranii, aceşti muncitori ai brazdelor sub soare, şi apoi minerii, scormonitori ai brazdelor de sub pămînt . Cultului muncii î se adaugă, atunci cînd vorbim de mineri, un cult al istoriei. Stă chezăşie, în acest sens, însăşi istoria patriei, istoria devenirii şi a maturizării clasei muncitoare din România, istoria luptelor revoluţionare pentru libertatea şi demnitatea muncii.in România, două mari vetre de minerit se confundă cu două mari vetre ale eroismului revoluţionar : Valea Jiului şi Valea Trotuşului. Generaţiile de azi recunosc in ceea ce hărţile indică a fi Lupeni, Lonea, Vulcan, Petrila, Comăneşti, Asău, jertfa de singe şi speranţă, pe care minerii anului '29 au plătit-o. În anii luminoşi ai socialismului, speranţele lor, ca şi ale întregului nostru popor, s-au împlinit. Ţara pe care ei au visat-o, iată, este o ţară a muncii, a libertăţii de gîndire şi de acţiune, a demnităţii ! Nu-i puţin să ştii că la originea tuturor succeselor de azi ale orînduirii noi, socialiste, se află obolul muncii tale, aşa cum la baza florii se află pămintul. Căci, spectaculoasa înflorire a industriei socialiste româneşti îşi are rădăcinile in minereurile şi cărbunii minerilor, în aurul muncii lor, in spiritul lor de abnegaţie şi devotament pentru binele ţării, demn de urmat de toată suflarea muncitoare a ţării. Mereu deschizători de drumuri, minerii României, aceşti adevăraţi eroi ai muncii, intră în abatajele luminii şi ale bărbăţiei însoţiţi de urarea întregului nostru popor. Noroc bun ! liba şi argumentele locului I Nu de mult, la Exploatarea minieră liba, judeţul Maramureş, a avut loc o festivitate care a umplut de satisfacţie inimile tuturor celor care lucrează aici: decernarea Drapelului pentru ocuparea locului I în întrecerea socialistă pe anul 1977, loc care, în semn de recunoaştere şi preţuire a efortului creator, a fost onorat şi cu una dintre cele mai înalte distincţii ale ţării : Ordinul Muncii clasa I. Ne-am oprit asupra acestui eveniment nu numai pentru semnificaţia în sine a momentului dar şi pentru bogatele înţelesuri pe care le implică şi care marchează, de fapt o nouă etapă calitativă a evoluţiei industriei miniere pe meleagurile Maramureşului. Intr-adevăr, Ilbaş şi cu aceasta sunt de acord nu numai specialiştii Centralei minereurilor şi metalurgiei neferoase din Baia Mare, dar şi ortacii din alte exploatări — este la ora actuală o unitate reprezentativă. „Am cîştigat trofeul — spunea şeful de brigadă Vasile Petca — datorită conştiinciozităţii, şi, pregătirii multilaterale a oamenilor cu care lucrăm. In brigada noastră, de exemplu, fiecare ştie să execute orice lucrare, ceea ce ne permite să folosim la maximum timpul de lucru şi să ne însuşim uşor tehnologiile noi, de mare productivitate, şi chiar să le perfecţionăm, in funcţie de condiţiile specifice zâcămîntului. Faptul că am fost declaraţi «model» în ceea ce priveşte susţinerea lucrărilor şi executarea lor conform prescripţiilor tehnice spune, mult despre felul in care gindesc şi fac această meserie ortacii mei“. Aceasta ar fi cea mai scurtă caracterizare a celor care prin eforturi continue, amplificate de o Rindin tehnică în permanentă competiţie cu timpul dau noi dimensiuni mineritului românesc : oamenii Ilbei. „Ceea ce apreciez eu însă mai mult la oamenii noştri — ne spunea tovarăşul Petru Clef, directorul exploatării — este capacitatea lor de a gîndi in termeni noi mineritul, de a racorda această profesie dificilă, făcută pivă nu de mult numai cu efort fizic, la imperativele cincinalului revoluţiei tehnico- ştiinţifice. Dacă acum 15 ani majoritatea celor care lucrau la Ilba, erau mineri necalificaţi, astăzi sunt un colectiv omogen, capabil de multă forţă şi iniţiativă tehnică. Continua modernizare a exploatării, rezultatele ei, adică tonele de minereu peste plan, o demonstrează". Intr-adevăr, în afară de aplicarea unor tehnologii de mare randament in exploatare — ca aceea a abatajelor cu înmagazinare, metodă pe care tehnicienii şi minerii de la Ilba au adaptat-o condiţiilor variate de zăcăminte, numeroase sunt noutăţile tehnice, multe dintre ele concepute şi realizate chiarde specialiştii şi tehnicienii exploatării — paralel cu activitatea de producţie — care au contribuit la creşterea productivităţii muncii, la uşurarea efortului fizic al tisometrilor. ‘ Au fost mecanizate absolut toate abatajele cu fîşii orizontale ; rularea minereului şi a sterilului se face cu screpere de mare capacitate ; încărcarea minereului in siloz şi galeria vagonetelor este complet mecanizată. Mecanizarea din urmă la silozuri a fost făcută de o echipă condusă de inginerul Marcu Moraru, fără ca întreprinderea să cumpere nici măcar un utilaj. Odată cu introducerea metodei de exploatare cu abataje cu înmagazinare și extinderea unor lucrări de abatare în panouri scurte pe verticală —, realizator inginerul Bela Weber— productivitatea în subteran a crescut. Executarea cu mare pricepere a acestor lucrări — şef de brigadă Iacob Bura, care a reuşit realizarea celei mai mari producţii pe post de lucru, din istoria exploatării — a impus modernizarea transportului. In foarte scurt timp, tot prin forţe proprii, sectorul energetic a asigurat electrificarea transportului pe toate galeriile principale, care măsoară mai bine de 10 kilometri. Puterea mai mare a locomotivelor s-a făcut imediat simţită în creşterea vitezei de rulaj a minereului, iar lipsa de zgomot a uşurat şi mai mult munca în subteran. Enumerarea iniţiativelor tehnice şi organizatorice aplicate în abataje şi la suprafaţă ar putea continua cu organizarea transportului schimburilor cu maşini pină la gura fiecărei mine — numai prin această măsură organizatorică s-a cîştigat zilnic aproape cite 1,5 ore de fiecare om, pierdute înainte cu mersul pe jos , cu aplicarea, nu numai la liba dar şi in alte unităţi, a invenţiei „Dispozitiv de curăţire a vagoanelor“,, sau cu construirea-hr regie “proprie a unei moderne cantine unde servesc masa peste 1 300 de mineri. „Ne bucurăm că şi în acest an putem confirma rezultatele obţinute anul trecut , ne spunea directorul întreprinderii. Până la această oră am dat peste plan mai mult de 50 000 tone minereu, prin aceasta realizind prevederile primilor trei ani ai cincinalului, iar pină la sfirşitul anului sperăm să mărim acest avans. Cum ? Inscriindu-ne in continuare cu toate forţele pe coordonatele revoluţiei tehnicoştiinţifice, aşa cum ne-o cere partidul. Dacă multe iniţiative tehnice, aş spune, născute in abataje, au produs mutaţii profunde in minerit, cu oamenii şi condiţiile pe care le avem astăzi sunt convins că această străveche meserie în Maramureş va deveni, intr-un viitor apropiat, foarte nouă pentru cei care au început să o profeseze şi să o trăiască nu mai de mult decit acum 15 ani, cind am început noi să căutăm metal pe sub dealurile Ilbei“. Panourile şi graficele de la întreprinderea minieră Uricani au fost completate ieri dimineaţa cu cele mai proaspete realizări din întrecere. Au apărut din nou numele unor mineri renumiţi, ca Laurenţiu Kelemen, Gheorghe Scorpie, Constantin Sorescu, Ştefan Bandu, Traian Pop, Simion Budescu şi alţii. Alături de aceste nume bine cunoscute au apărut, însă, multe nume noi. Sunt doar o parte dintre sutele de mineri care au înţeles bine, că acolo, spre inima pămîntului, unde muncesc ei, începe, de fapt, marea bătălie pentru asigurarea cocsului atit de necesar furnalelor noastre ,şi s-au avîntat cu toată hărnicia în bătălia pentru cărbune. . „Noi am zis un cuvînt şi-l respectăm spune şeful ■ ,de brigadă Gheorghe brută, de la sectorul nr. 3. Ştim că este mare nevoie de cărbune pentru cocs şi ne străduim să dăm mai mult cărbune“. Acest miner care, a venit în Valea Jiului cu 17 ani în urmă de la Videle ,e în stare să mute munţii din loc“, cum zic unii. Şi-a cîştigat această faimă pentru că nu se lasă uşor în trecut, mai bine spus nu concepe să fie în trecut. Brigada pe care o conduce a dat anul acesta aproape 2 000 tone cărbune peste plan. Aceeaşi brigadă reuşeşte să ,,puşte“ de cite două ori în schimburi de 6 ore ceea ce constituie un frumos record. La Uricani există, însă, mulţi mineri harnici care-şi au „secretul“ lor. Atunci cînd mi l-a prezentat pe Andrei Tokeş, tovarăşul Corneliu Bololoi, secretarul comitetului de partid, a precizat : — Este o viitoare speranţă a minei noastre. Tokes împreună cu ortacii săi, români şi maghiari, lucrează la sectorul de investiţii. Ei deschid mereu noi drumuri spre cărbune. In luna trecută au depăşit planul cu 6 metri şi au făcut lucrări bune. Acum, după 18 ani de muncă în adîncuri, şeful brigăzii este o mare speranţă. Şi am aflat şi motivele. După cum se ştie, pe baza indicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în Valea Jiului, se aplică un amplu program de măsuri pentru creşterea gradului de mecanizare şi uşurare a muncii. Ca urmare şi întreprinderea minieră Uricani va primi, în afara altor utilaje moderne, şi o maşină de înaltă productivitate pentru înaintarea în steril. Aflu că după un curs de specializare, Andrei Tokeş va conduce noua „uzină" subterană. La sectorul 2 discut cu şeful de brigadă Dumitru Bornoiu. „Noi nu facem minuni , spune el. Să nu credeţi că nu avem greutăţi dar ştim că trebuie cărbune cocsificabil şi ne străduim să ne facem bine datoria“. Şi brigada lui cinsteşte ziua de 23 August cu importante depăşiri de plan. De fapt, majoritatea minerilor din Uricani ţin să-şi facă datoria. In întrecerea lor au apărut iniţiative şi competiţii noi. 14 brigăzi au concurat în primul semestru la titlul de „Brigada înaltei productivităţiLocul I a fost ocupat de brigada Ilii Gheorghe Drănău dar, practic, a ciştigat întregul colectiv. Brigăzile care aplică iniţiativa amintită au extras 7 642 tone cărbune peste prevederile planului semestrial. Nu întimplător in abatajul de la Uricani s-a depăşit randamentul mediu cu 1 000 kilograme cărbune cocsificabil pe post de lucru. Paralel cu aceasta s-a redus consumul de lemn de mină cu un metru cub la 1 000 tone cărbune extras, iar consumul de cherestea cu 1,8 mc. și s-au economisit mai mult de 5 milioane kWh energie electrică. Dar acolo, in adîncuri, unde începe bătălia pentru cocs se luptă nu numai pentru cărbune cocsificabil, ci și pentru modelarea conştiinţei minereşti. De mai multă vreme un obiectiv al întrecerii îl reprezintă cucerirea titlului de „Brigadă de muncă şi educaţie socialistă“. In primul semestru brigada lui Gheorghe Scorpie a obţinut cele mai bune rezultate. Nu a lipsit însă mult că brigada condusă de Constantin Sorescu să ajungă pe primul loc. Sorescu, unul dintre cei mai renumiţi veterani ai minei din Uricani a anunţat că nn , semestrul II a hotărit să ocupe el locul I în această frumoasă competiţie minerească. După cum se poate deduce, întrecerea pentru cărbune care se desfăşoară la Uricani stârneşte ambiţii şi alimentează in permanenţă dorinţa de perfecţiune, de autodepăşire. „Avem posibilitatea să realizăm mai mult“ , spun minerii de aici, de la director la vagonetar. Şi pentru acest „mai mult“, care înseamnă cantităţi suplimentare de cărbune cocsificabil, se fac acum eforturi susţinute pentru a se evita anumite strangulări de la sectorul X, se extinde mecanizarea în depozit şi s-au luat măsuri pentruajutorarea brigăzilor care intîmpină, greutăţi. Mai mult chiar, a fost declanşată o amplă acţiune pentru Îmbunătăţirea calităţii, prin alegerea sterilului vizibil din cărbune chiar in abataje. Există la mijloc şi o chestiune de onoare. Nu întimplător, anul trecut, unul din şefii de brigadă de la Uricani a fost omul care l-a rugat pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In cadrul unei mari adunări a minerilor, să pri-, mească titlul de „Minier de onoare al Văii Jiului“ şi ,s-a angajat în faţa secretarului gene- ral al partidului că, minerii din acest mare bazin carbonifer îşi vor face cu cinste datoria. De curînd, minerii din Uricani şi-au suplimentat angajamentul pe acest an. Este încă o dovadă că ei vor da ţării mai mult cărbune s cuptoarelor inalte ale cetăţilor siderurgice. Bătălia pentru „plinea furnalelor“ Aspect de la Exploatarea minieră Girla-Gorj din bazinul carbonifer Rovinari f Condiţii superioare de muncă şi viaţă in munca şi viaţa minerilor au intervenit în anii socialismului schimbări radicale. Introducerea pe scară tot mai largă a mecanizării a redus considerabil efortul fizic al minerilor, a creat condiţii pentru realizarea unei productivităţi sporite. Elocvente sunt şi noile condiţii de viaţă pe care le oferă în zilele noastre localităţile minereşti. fi) Extinderea încărcării mecanizate a cărbunelui şi sterilului la înaintări, de la 46,1 la sută în 1976 la 55,1 la sută în 1978, din volumul total al excavaţiilor a permis o reducere substanţială a efortului fizic, productivitatea fiind cu peste 15 la sută mai mare. # în 1978 cantitatea de minereuri extrase prin metode de mare productivitate a sporit cu 16 la sută faţă de 1976. Una din aceste metode — exploatarea cu subetaje — s-a extins cu circa 60 la sută în acest an faţă de începutul cincinalului ; ea permite să se consume de 3 ori mai puţin lemn de mină decit consumul mediu înregistrat in exploatările miniere. De la începutul cincinalului, a sporit de 1,25 ori cantitatea de huilă extrasă din abataje cu front de lucru dotate cu complexe de susţinere mecanizată, acţionate hidraulic ; prin această metodă consumul de lemn de mină se reduce cu 60—65 la sută, iar productivitatea muncii pe post de lucru se dublează. fi) In intervalul celor 31 de ani de cînd s-au pus temeliile noului oraş Uricani, zestrea lui edilitară s-a îmbogăţit continuu cuprinzînd acum 2 500 apartamente, o casă de cultură, 27 unităţi comerciale, cinci şcoli, ateliere meşteşugăreşti şi altele. In curs de realizare se află la Uricani un nou cartier de blocuri denumit „Bucura". Numai din anul 1960 şi pină în prezent, în localităţile din Valea Jiului s-au construit peste 22 000 noi apartamente, la care se adaugă numeroase alte locuinţe individuale. De la începutul anului, la Comăneşti au fost construite şi date în folosinţă, din fondurile Exploatării miniere, peste 40 apartamente. # Fondul de locuinţe noi al tînârului oraş minier Motru numără 4 600 apartamente, în blocuri cu mai multe nivele. # In oraşul Motru se află două şcoli generale, o şcoală profesională, un liceu industrial minier şi 13 grădiniţe de copii. Satele care intră în componenţa localităţii dispun de încă 8 şcoli generale şi 6 grădiniţe de copii. Fiecare exploatare din bazinul minier Motru dispune de un grup social la dispoziţia personalului muncitor. Imagine din Petrila, unul din oraşele Văii Jiului care a cunoscut o puternică dezvoltare edilitară in anii construcţiei socialiste Tuneliştii Imaginea minerului, îndeobşte cunoscută, este aceea a omului care sapă ,spre inima Pămintului căutindu-i bogăţiile. Cărbune, fier, aramă, zinc, aur, sare. Energie, metale, minerale utile... Cu gindul la această lume a oamenilor din subteran sau din marile cariere, îi uităm adeseori pe minerii care sapă numai in piatră inaintind cu înfrigurare spre lumină... Pe cei care străpung versanţi şi cumpene de ape, ca să strecoare pe sub munte căi ferate şi drumuri. Pe ceicare dau alte cursuri apelor de munte, dirijîndu-le spre agregatele electroenergetice şi, de aici, spre lumina zilei. Sintem tentaţi să-i trecem in rindurile ceferiştilor sau energeticiştilor. Sunt de fapt şi ei mineri. Sint generaţii de mineri. Mari construcţii ale socialismului, începind cu Bumbeşti-Livezeni sau Bicazul au rămas mult in urmă, iar eroii care ne-au incintat prin faptele lor acum două-trei decenii au început să iasă la pensie lăsind, firesc, locul altora. Au fost Tudor Moraru. Erou al Muncii Socialiste, Pavel Oţel, Constantin Fasole — mineri care ,.au făcut“ defileul Jiului, au făcut Bicazul, Argeşul, Lotrul,Porţile de Fier, Someşul: Sunt pensionari azi, dar aflăm că încă mai lucrează. Crezul muncii ignoră calendarul... A fost şi este cunoscutul maistru miner Ion Moga, care lucrează azi in galeria de aducţiune de la Prigoana- Sebeş, împreună cu mai tinărul Ion Andreica. Sunt tuneliştii carestrăpung al doilea fir feroviar în Mestecăniş sau vajnicii iniţieri care lucrează in dificilele galerii şi puţuri ale viitoarei hidrocentrale din Valea Drăganului... Tuneliştii. Cei care caută Lumina. De „Ziuă minerului“, şi spre ei se îndreaptă cu recunoştinţă şi dragoste gindurile noastre. Şi să o facem întotdeauna, cind în călătoriile noastre străbatem munţii, sau cind ne bucurăm de forţa şi căldura electricităţii, căreia aceşti oameni minunaţi ii deschid, pentru oameni, tot mai multe drumuri din inepuizabilele „cartere de cărbune albe ale Carpaților românești. AD U COMĂNEŞTI . ECONOMISIREA MATERIALULUI LEMNOS. Reducerea consumului de lemn de mină constituie unul dintre obiectivele întrecerii pe care o desfăşoară în aceste zile minerii din bazinele carbonifere de pe Valea Trotuşului. Generalizarea sistemului de susţinere a galeriilor cu armături din fier şi elemente prefabricate din beton, introducerea la sectorul Leorda a amflării metalice în abataje-camere, recuperarea şi refolosirea iin totalitate a armăturilor metalice din subteran sunt cîteva dintre măsurile care au condus la economisirea unei cantităţi de aproape 50 m.c. material lemnos. Recent, la sectorul de exploatare Asău a început înlocuirea traverselor de lemn la calea ferată îngustă din subteran cu traverse din beton. Extinderea acestui sistem la toate minele din bazinul carbonifer comăneştean ’ va conduce la economisirea unei cantităţi de aproximativ 300 mc material lemnos, anual. 0 FUNDU-MOLDOVEI : EXTINDEREA MECANIZĂRII. Ca urmare a introducerii sistemului de încărcare mecanică în abataje, minerii care lucrează in sectorul Mestecăniş al Exploatării miniere Fundu-Moldovei au reuşit să extragă peste plan o cantitate de 1 800 tone minereu. La sectorul Dealul Negrii sarcinile de plan la lucrările de pregătire a producţiei au fost depăşite cu 80 m la suitori şi 200 m la galerii. Organizîndu-şi lucrul după metoda graficului ciclic, minerii din brigada condusă , de Vasile Astaloş obţin intr-o galerie de coastă cite două puşcături în fiecare schimb, fapt care asigură realizarea unei viteze de înaintare de 100 metri pe lună, ceea ce reprezintă de două ori mai mult MIRCA CERN faţă de media înregistrată în întreaga exploatare. DANINA : SPORURI DE PRODUCŢIE PRIN CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII. în timp ce brigada lui Eleodor Stroescu a realizat 80 de metri galerie dublă săpată cu mijloace clasice, cea condusă de Petru Ungureanu a extras producţii sporite în abataje depăşind 6 tone pe post, în felul acesta ei, şi ortacii lor de muncă Vasile Feher, Nicolae Buzdug, Gheorghe Cătană şi alţii au depăşit sarcinile de pian pe ultimele decade cu aproximativ 40 la sută. Aceste substanţiale depăşiri au permis minerilor Aninei să extragă suplimentar in cinstea zilei de 23 August, mai bine de 20.000 tone cărbune de bună calitate, ceea ce înseamnă o depăşire a sarcinilor de plan cu aproximativ 5,0 la sută. De remarcat că majoritatea sporurilor obţinute s-au realizat pe seama creşterii productivităţii muncii, indicator superior cu 5,9 la sută faţă de sarcina planificată. 0 RODNA : O NOUA METODA DE EXPLOATARE A MINEREURILOR. La mina Valea Blaznei, din cadrul Exploatării miniere Rodna, judeţul Bistriţa-Năsăud a fost experimentată cu bune rezultate, pentru prima dată in Sectorul minier pentru minereuri neferoase, o metodăde exploatare cu front lung şi susţinere cu stîlpi hidraulici. Noua metodă, provenită din tehnologia exploatării cărbunelui, pe lingă faptul că asigură o productivitate sporită, posibilităţi mai avansate de mecanizare în subteran şi creşterea securităţii muncii, elimină aproape in întregime consumul de lemn. Prin generalizarea ei, într-un an, se vor putea economisi aproximativ 2 500 mc lemn, cantitate socotită la actuala capacitate de producţie a minei realizată de: Radu Piciu, I. Cojocaru, C Antim, A. loan