România Liberă, septembrie 1978 (Anul 36, nr. 10528-10553)
1978-09-01 / nr. 10528
ANUL XXXVI Nr. 10528 6 pagini 30 bani ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Obiectiv prioritar în economie GOSPODĂRIREA RAţiiMAI MATERIILOR PRIME, EURGIEI ŞI COMBUSTIBILUL!! Majoritatea colectivelor de muncă din economia judeţului Hunedoara desfăşoară o activitate rodnică pentru folosirea raţională a materiilor prime, materialelor, combustibililor şi energiei electrice, pentru valorificarea lor superioară. în acest sens se aplică mai multe iniţiative şi măsuri bune, dar rezultatele diferă de la o unitate la alta, datorită preocupărilor diferite, iar in mai multe locuri- ele nu sunt la nivelul posibilităţilor. Iată cîteva exemple. Din datele statistice care au fost centralizate la judeţ rezultă că în semestrul I consumul de energie electrică planificat a fost depăşit cu aproape 16 milioane kilowattere, pentru ca în luna iulie să se diminueze această depăşire cu 5,4 milioane kWh, în timp ce unele unităţi, cum sunt întreprinderea „Victoria“ din Călan, Centrala minereurilor-Deva, întreprinderea de reţele electrice etc. au realizat economii, la Combinatul minier Valea Jiului şi la Combinatul siderurgic Hunedoara s-a consumat mai multă energie electrică decît era stabilit. Despre felul cum sunt dozate preocupările pentru gospodărirea unor materiale vorbesc şi alte exemple. In primele 6 luni, numai la Combinatul siderurgic s-au economisit 69 318 tone com-bustibil convenţional, dar pe totalul judeţului, economia a fost diminuată la mai puţin de jumătate faţă de cifra amintită, deoarece consumul normat a fost depăşit la unităţile producătoare de energie electrică, la întreprinderea de lianţi de la Chişcădaga-Mintia şi în alte unităţi. După cum se ştie, conducerea partidului a atras de mai multe ori atenţia asupra necesităţii reducerii consumului de cocs, lemn de mină şi alte materiale. Se poate spune că siderurgiştii din Hunedoara şi Călan au înţeles sarcinile care le revin în acest domeniu. Pe lîngă faptul că au dat anul acesta circa 24 000 tone cocs peste plan, ei au reuşit să economisească mai mult de 2100 tone cocs metalurgic. în legătură cu lemnul de mină se cuvin însă citeva explicaţii. în prima jumătate a anului s-au consumat pentru nevoile producţiei cu 1 909 mc lemn de mină mai puţin decît era planificat datorită extinderii susţinerii metalice şi a altor metode noi de lucru. Economiile de lemn puteau fi însă cu mult mai mari dacă anumite unităţi din cadrul Centralei minereurilor Deva nu depăşeau consumurile atît în primul semestru cit şi în luna iulie. în raport cu specificul producţiei pe care o realizează, colectivele de muncă au datoria să gospodărească şi să valorifice cît mai bine metalul. Anul acesta, la întreprinderea de material rulant Simeria, la întreprinderea „Marmura“ din aceeaşi localitate, la întreprinderea de prospecţiuni şi exploatări geologice Deva s-au economisit importante cantităţi de metal, dar au fost mult depăşite consumurile planificate la întreprinderile miniere Barza şi Hunedoara, la Combinatul siderurgic şi în alte locuri. Iar economia pe judeţ abia depăşeşte 100 de tone. ■ Sesizînd că asemenea diferenţă de rezultate ascund rezerve care n-au fost puse în valoare, Biroul Comitetului judeţean de partid Hunedoara a luat, in ultima vreme, măsuri pe baza cărora în toate unităţile economice, în oraşe şi municipii, precum şi la nivel de judeţ s-au constituit colective de muncitori şi specialişti care au reanalizat posibilităţile de reducere a consumurilor specifice pentru întreagă perioadă ce a mai rămas din acest cincinal. Au fost reanalizate astfel 298 norme şi normative de consum, iar pentru majoritatea dintre ele s-au găsit soluţii de reducere. Pe această cale au fost estimate importante rezerve în ceea ce priveşte economisirea metalului, a combustibilului convenţional, a energiei electrice, minereului de fier, huilei pentru cocs, a lemnului de mină şi altele. Avînd în vedere că, alături de alţi factori, şi organizaţiile componente ale Frontului Unităţii Socialiste trebuie să aducă o mare contribuţie la valorificarea superioară a resurselor de materii prime şi materiale, de energie electrică şi combustibili, am solicitat amănunte de la tovarăşul MIRCEA LUCACIU, secretar al Comitetului judeţean Hunedoara al P.C.R., secretarul Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste, care ne-a spus : „ Cunoaşteţi rezultatele obţinute pină la începutul lunii august în ce priveşte situaţia consumurilor. După cum se poate constata, ele diferă mult de la un colectiv la altul ca efect al preocupărilor diferite. A venit timpul ca fiecare om să înţeleagă bine că este absolut necesar să măsurăm cu gramul şi micronul, să utilizăm cit mai bine ,chiar şiltima bucăţică de deşeu. Această înţelegere depinde însă de modul cum acţionează organele şi organizaţiile de partid, conducerile colective ale unităţilor economice, organizaţiile componente ale Frontului Unităţii Socialiste, toţi oamenii muncii. Nu se poate concepe o îmbunătăţire radicală a situaţiei economico-financiare din întreprinderile noastre — aşa cum bine a indicat conducerea partidului , fără creşterea gradului de prelucrare a materiilor prime şi materialelor, fără eliminarea oricărei forme de risipă. Mai multe iniţiative care se aplică în judeţul Hunedoara răspund acestor cerinţe şi contribuie efectiv la transformarea acumulărilor cantitative într-o calitate nouă. In ultima vreme s-au realizat anumite economii de benzină şi motorină. Acesta nu-i un lucru întîmplător. încă din anii trecuţi, mai mulţi şoferi şi mecanici de locomotive au hotărit ca într-o zi din fiecare lună să circule cu benzină sau combustibil din economii şi o bună parte dintre ei reuşesc. Merită să fie amintit şi faptul că o serie de colective de muncă din industria hunedoreană , şi-au stabilit ca o deviză în întrecere: „Să nu cerem de la alţii ceea ce putem face noi“. „ Cum apreciaţi aportul pe care-l aduc alte categorii de cetăţeni din judeţ la valorificarea superioară şi eficientă a resurselor materiale ? — De la începutul discuţiei noastre m-am gîndit şi la acest aspect. Este domeniul în care organizaţiile şi consiliile Frontului Unităţii Socialiste pot să intervină şi să influenţeze mai mult, în mod practic există două aspecte. Primul vizează educarea oamenilor în aşa fel ca atit în gospodăria proprie,, cît şi la locurile de muncă să dozeze cît mai raţional consumul de valori materiale şi să lupte împotriva oricărei forme de risipă. Şi în judeţul nostru s-au organizat mai multe acţiuni pentru folosirea cît mai raţională a energiei electrice, a apei, a hîrtiei etc. A doua problemă este mobilizarea populaţiei de toate vîrstele la readucerea în circuitul economic a unor valori materiale prin colectarea deşeurilor. Totuşi, in acest domeniu se poate face mai mult. în unele locuri se mai aruncăla gunoi anvelope care pot fi reşapate şi deşeuri de hîrtie, ori se neglijează recuperarea uleiurilor arse. — Observ, tovarăşe secretar, că nu sinteţi mulţumit pe deplin de felul in care se acţionează pentru valorificarea unor resurse materiale. Ar fi bine să explicaţi mai pe larg motivele acestei nemulţumiri. — Deocamdată, rezultatele nu sunt la nivelul posibilităţilor şi al cerinţelor în luna noiembrie anul trecut, când a vizitat Hunedoara, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a atras, pe bună dreptate, atenţia asupra faptului că circa 20 la sută din metalul I. Cojocaru (Continuare in pag. a 3-a) Critica noastră in confruntarea contemporană Ion Dodu Bălan Pentru oricine urmăreşte, cu o oarecare atenţie, stimă şi obiectivitate, mişcarea critică din cultura românească actuală, este evident faptul că această importantă pîrghie a construirii unei spiritualităţi noi a făcut progrese, nu numai incontestabile ci şi impunătoare. Există o pleiadă de critici talentaţi şi competenţi care urmăresc fenomenul literar, la zi, descifrindu-i, cu gust estetic şi pricepere profesională, specificul şi tendinţele, valorile intrinsece şi mesajul ideologic. Act ştiinţific, obiectiv şi act subiectiv, de creaţie totodată, critica prezintă o mare diversitate de gusturi, atitudini şi opţiuni, in funcţie de personalitatea fiecărui critic, de pregătirea lui profesională şi de crezul său estetic, bazat pe concepţiile materialist-dialectice. De aici, marea diversitate a activităţii criticii literare de la noi care se afirmă intr-un climat fructuos de libertate şi creativitate, impunînd personalităţi distincte, de o certă originalitate. Nu e mai puţin adevărat, însă, că unii critici de artă şi literari, ori numai ambiţioşi veleitari, cantonează într-un formalism infructuos, ingnorînd conţinutul creaţiei, că manifestă un subiectivism exacerbat, făcînd să funcţioneze criterii extraestetice, că evită dezbaterile de idei, lăsîndu-se ademeniţi de hărţuieli mărunte, de polemici infructuoase, deatitudini teribiliste, care vestejesc, indiscutabil, prestigiul şi eficienţa criticii. Subiectivismul excesiv face ca opere de valoare ale actualităţii să rămînă uneori necomentate iar altele, foarte şubrede şi firave, să stea in atenţia unor critici lungi perioade de timp, ca o pură pierdere de vreme. Dar dintre toate neajunsurile care mai dăinuie în rîndul unui restrîns număr de critici literari, unul dintre cele mai întristătoare, mi se pare a fi ventilarea fără discernămint a unor tezeşi idei străine deestetica ştiinţifică, nehotărirea de a intra intr-un dialog deschis, susţinut, cu diversele curente din mişcarea critică mondială. O anume timiditate, ca şi unele prejudecăţi teoretice ne retează îndrăzneala de a discuta de la egal la egal cu criticii din alte ţări pe probleme fundamentale ale artei, ale democraţiei culturii, ale libertăţii de creaţie, ale statutului creatorului în societatea contemporană. Este, cred, o primă cauză pentru care critica noastră nu circulă mai preg(Continuare in pag. a 2-a) literară de idei Proletari din toate ţările, uniți-vă! Recoltarea şi transportul sfeclei de zahăr la nivelul ca de prelucrare De mai bine de zece zile, în aproape toate zonele de cultură din ţară s-a dat startul într-o lucrare agricolă de proporţii : recoltarea şi prelucrarea sfeclei de zahăr. Iată de ce considerăm utilă următoarea precizare : cantitatea şi calitatea zahărului care urmează să fie extras din producţia de sfeclă a acestui an ca şi randamentul prelucrării sunt condiţionate de modul cum este organizată munca acum, la recoltare şi preluare, de transportare operativă a acestei materii prime la unităţile de prelucrare. Cît priveşte sectorul de industrializare, aşa cum ne-a asigurat inginerul Constantin Arsene, director tehnic in centrala de specialitate, întreprinderile de zahăr din ţară sunt bine pregătite din punct de vedere tehnic şi organizatoric. Totodată, s-a acţionat pe linia dotării tuturor bazelor şi punctelor de recepţie cu utilaje mecanice de mare capacitate şi randament, înfiinţării de coloane I-T.A. şi punerea acestora la dispoziţia beneficiarilor pentru o dirijare eficientă şi operativă a capacităţilor de transport, paralel extinzîndu-se capacităţile de descărcare pentru scurtarea timpului de staţionare a mijloacelor de transport. Deşi au trecut aproape două săptămîni de la declanşarea campaniei de recoltare, numai două întreprinderi funcţionează la capacitate, cele din Buzău şi Bucecea. De ce numai acestea ? Dintr-un singur motiv : lipsa materiei prime, adică a sfeclei de zahăr. O altă întrebare : editura de sfeclă de zahăr n-a ajuns încă la momentul optim de recoltare ? Acelaşi interlocutor, inginerul Constantin Arsene, ne precizează . ..O mare parte din suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr a ajuns la maturitatea tehnologică, adică în perioada când radamentul de prelucrare (digestia) este de peste 12 la sută. Şi suprafeţe mai mari care îndeplinesc această condiţie, putem întilni în zonele de cultură ale întreprinderilor de zahăr din Arad, Podari, Ţăndărei, întreprindri care, în ciuda acestor posibilităţi, nu funcţionează la capacitate“. Aşadar, unităţile de prelucrare sunt, pregătite din toate punctele de vedere, o parte din producţia de sfeclă de zahăr poate fi recoltată, in schimb liniile tehnologice de prelucrare nu funcţionează la parametri planificaţi. Cauza ? Pentru a da un răspuns avizat, în măsură să de a explica- Dumitru Tecuţă (Continuare in p pag. a 5-a) Bazele de preluare a sfeclei de zahăr au fost dotate cu mijloace mecanice de încărcare şi descărcare, fapt care asigură o manipulare operativă a producției in condiții de calitate, deci fără pierderi din recolta acestui an. Poduri noi pe Aici, unde pămîntul urcă treptat din Lunca Dunării spre dealurile cu rădăcini de piatră de la Cernavodă, poduri noi vor fi înălţate peste fluviul ce se îndreaptă tumultuos către mare. In punctul de adincime maximă al fluviului verticala construcţiilor va măsura circa 70 metri, ceea ce sugerează proporţiile lucrării, în fapt un sistem nou de transport, de legătură cu litoralul, cum ne spune şeful proiectului, dr. ing. Dragoş Teodorescu, de la Institutul de proiectări căi ferate. Ceea ce vede călătorul care străbate aceste locuri cu trenul este panorama unui vast şantier, unde se forează şi se betonează pe pămînt şi în apă, la adăpostul batardourilor, dar şi de pe utilaje plutitoare. Este zona Borcea. Ce va fi : o „dublare“ a podurilor de cale ferată construite acum mai bine de opt decenii de un grup de ingineri români în frunte cu Anghel Saligny. Noul sistem de poduri Borcea- Cernavoda, va permite o juxtapunere a căii ferate, ea însăşi dublă,cu o şosea avînd 4 fire de circulaţie şi spaţii pietonale. Cele două serii de poduri, vechi şi noi, vor sta alături, intr-o paralelă perfectă. Această soluţie, elaborată pe baza indicaţiilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, are ca obiectiv asigurarea celor mai eficiente racorduri la sistemele feroviar şi rutier actuale, folosirea cu spirit gospodăresc a pămintului, devenit fertil în cea mai mare parte datorită unor ample lucrări de scoatere de sub inundabilitate. O primă consecinţă, ce ne-a fost semnalată de proiectant : „economisirea“ unui pod, fapt care evidenţiază şi eficienţa realizării într-o largă perspectivă a fiecărei investiţii, idee subliniată în repetate rînduri de secretarul general al partidului. Sistemul feroviar conceput de Anghel Saligny, împreună cu alţi ingineri români, a fost la vremea sa, în Europa, cea mai lungă trecere pe poduri metalice peste o apă (total peste 4 km), cu cea mai mare deschidere în zona centrală (190 m). Soluţiile adoptate la data aceea, in special folosirea oţelurilor — o adevărată cutezanţă tehnică — au făcut ca pe parcursul celor peste 80 de ani de exploatare continuă podurile de la Dunăre să-şi păstreze viabilitatea, permiţînd creşterea continuă a traficului şi a vitezei de circulaţie, în condiţiile in care, fără modificarea structurii de bază, s-au făcut doar unele completări de- Cornelia Preda (Continuare în pag. a 3-a Podurile peste Dunăre, la Borcea. In dreapta machetei, noua construcţie proiectată : calea ferată, flancată de benzi ale şoselei Vineri 1 septembrie 1978 Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte In pagina a 1-a PRIMIRI LA PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşul Haralambos Drakopoulos, secretar al C.C. al Partidului Comunist din Grecia (interior) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit, joi după-amiază, pe tovarăşul Haralambos Drakopoulos, secretar al C.C. al Partidului Comunist din Grecia (interior), care s-a aflat la daihnă în ţara noastră, la invitaţia C.C. al P.C.R. La întrevedere a participat tovarăşul Vasile Muşat, secretar al C.C. al P.C.R. Oaspetele a adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu un salut călduros din partea conducerii P.C. din Grecia (interior) şi a mulţumit pentru prilejul ce i s-a oferit de a vizita din nou România, de a cunoaşte realizările deosebite obţinute de poporul român, sub conducerea Partidului Comunist Român, pe calea edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat să se transmită conducerii şi membrilor partidului un, cald salut şi urări de noi succese în lupta pe care o duc, împreună cu alte forţe progresiste şi democratice din Grecia, pentru promovarea intereselor oamenilor muncii, pentru afirmarea idealurilor democraţiei, independenţei şi progresului social, în timpul convorbirii s-a procedat la o informare reciprocă cu privire la activitatea şi preocupările celor două partide şi a avut loc un schimb de vederi asupra unor probleme actuale ale vieţii internaţionale. în acest cadru, a fost exprimată satisfacţia pentru bunele relaţii existente intre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Grecia (interior) apreciindu-se că dezvoltarea acestora pe baza principiilor egalităţii, autonomiei, a dreptului fiecărui partid de a-şi elabora independent şi de sine stătător propria politică, fără nici un amestec dinafară, contribuie la extinderea raporturilor de colaborare dintre România şi Grecia, în interesul ambelor popoare, al cauzei păcii şi securităţii, înţelegerii şi cooperării în Balcani, în Europa şi în întreaga lume. Schimbul de vederi cu privire la unele probleme actuale ale situaţiei internaţionale a scos în evidenţă profundele schimbări care au avut loc în lume ca rezultat al afirmării tot mai puternice a voinţei popoarelor de a trăi libere, independente şi suverane, de a pune capăt vechii politici imperialiste de dominaţie şi dictat. S-a relevat că, în aceste condiţii, este necesară intensificarea acţiunilor inite, atît pe plan naţional, cît şi internaţional, ale forţelor de stingă, ale tuturor forţelor revoluţionare, progresiste şi democratice în lupta împotriva tendinţelor de reîmpărţire a lumii in zone de influenţă, pentru paceşi progres social, pentru statornicirea în viaţa internaţională a unor noi relaţii interstatale, pentru edificarea unei noi ordini economice şi politice mondiale care să asigure dezvoltarea liberă şi independentă a tuturor popoarelor. In acest context a fost relevată importanţa intensificării eforturilor pentru înfăptuirea unui sistem real de securitate şi cooperare in Europa, a unor măsuri concrete de dezarmare şi, în primul rind, de dezarmare nucleară, fără de care nu pot fi concepute pacea şi securitatea atit pe continentul nostru, cît şi în întreaga lume. Cele două partide şi-au reafirmat hotărirea de a milita mai activ pentru realizarea de noi paşi în direcţia îmbunătăţirii colaborării şi dezvoltării unor raporturi strinse de prietenie şi bună vecinătate în Balcani, corespunzător intereselor popoarelor din această zonă, cu convingerea că acest lucru foloseşte cauzei păcii şi cooperării în Europa şi în lume. Convorbirea s-a desfăşurat într-o atmosferă tovărășească de caldă prietenie. Preşedintele Consiliului Naţional şi preşedintele Consiliului Statelor ale Adunării Federale a Confederaţiei Elveţiene Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, în ziua de 31 august, pe Alfred Bussey, preşedintele Consiliului Naţional, şi Robert Reimann, preşedintele Consiliului Statelor ale Adunării Federale a Confederaţiei Elveţiene, care ne vizitează ţara, la invitaţia Marii Adunări Naţionale. La primire au luat parte tovarăşii Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunări Naţionale, şi Ioan Pop D. Popa, preşedintele Grupului parlamentar pentru relaţiile de prietenie România — Elveţia. A fost de faţă Pierre-Henri Thevenaz, ambasadorul Elveţiei la Bucureşti. Cu acest prilej, oaspeţii au exprimat gratitudinea lor şefului statului român pentru întrevederea acordată, pentru ospitalitatea şi cordialitatea cu care au fost întîmpinaţi în ţara noastră, subliniind caracterul rodnic al discuţiilor purtate, impresiile deosebite produse asupra lor de realizările României contemporane, în timpul întrevederii, a fost evidenţiată cu satisfacţie evoluţia ascendentă a relaţiilor dintre România şi Elveţia, pe plan politic, economic, tehnicoştiinţific, cultural, relevîndu-se dorinţa comună de a se dezvolta şi mai intens colaborarea, în interesul ambelor ţări şi popoare. S-a subliniat, în acest cadru, că amplificarea contactelor şi a schimburilor de păreri între parlamentele celor, două ţări este de natură să contribuie la adîncirea prieteniei tradiţionale româno-elveţiene, la extinderea conlucrării bilaterale, la mai buna cunoaştere şi apropiere dintre popoarele noastre, la promovarea idealurilor de pace şi colaborare între naţiuni, în cursul convorbirii, s-au abordat, de asemenea, probleme ale situaţiei, internaţionale actuale, reliefindu-se necesitatea ca guvernele, parlamentele, să-şi intensifice eforturile pentru rezolvarea marilor probleme care confruntă astăzi omenirea. A fost apreciată, însemnătatea statornicirii pe continentul european a unui sistem real de securitate şi cooperare prin transpunerea în viaţă a prevederilor Actului final al Conferinţei de la Helsinki. A fost exprimată speranţa că reuniunea din 1980 de la Madrid — temeinic pregătită — va impulsiona activitatea de înfăptuire a securităţii europene, va deschide largi perspective dezvoltării nestingherite a colaborării economice, tehnicoştiinţifice, culturale şi în alte domenii de interes umanitar, va favoriza trecerea la măsuri concrete, eficiente, de dezarmare şi de dezangajare militară, fără de care nu pot fi concepute pacea şi securitatea pe continentul nostru şi în lume; în acelaşi timp, a fost subliniată necesitatea instaurării unor relaţii de egalitate şi echitate între state, a făuririi unei noi ordini economice mondiale, care să asigure progresul şi bunăstarea fiecărei naţiuni. De ambele părţi, a fost manifestată convingerea că România şi Elveţia, parlamentele celor două ţări, vor conlucra tot mai strîns pe plan extern, îşi vor aduce întreaga contribuţie la înfăptuirea aspiraţiilor de libertate, pace şi progres ale popoarelor. întrevederea s-a desfăşurat într-o ambianţă cordială, prietenească. O delegaţie de ziarişti mexicani Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, joi dimineaţa, delegaţia de ziarişti mexicani condusă de Victor Manuel Garcia Solis, preşedintele Clubului de presă „Primera plana“ care face o vizită de documentare şi schimb de experienţă în ţara noastră, la invitaţia Consiliului ziariştilor. La primire a luat parte tovarăşul Dumitru Popescu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceaușescu a acordat un interviu ziariștilor mexicani.