România Liberă, septembrie 1978 (Anul 36, nr. 10528-10553)

1978-09-01 / nr. 10528

ANUL XXXVI Nr. 10528 6 pagini 30 bani ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Obiectiv prioritar în economie GOSPODĂRIREA RAţiiMA­I MATERIILOR PRIME, EURGIEI ŞI COMBUSTIBILUL!! Majoritatea colectivelor de muncă din economia judeţului Hunedoara desfăşoară o activi­tate rodnică pentru folosirea ra­ţională a materiilor prime, ma­terialelor, combustibililor şi e­­nergiei electrice, pentru valori­ficarea lor superioară. în acest sens se aplică mai multe iniţia­tive şi măsuri bune, dar rezul­tatele diferă de la o unitate la alta, datorită preocupărilor dife­rite, iar in mai multe locuri- ele nu sunt la nivelul posibilităţilor. Iată cîteva exemple. Din datele statistice care au fost centrali­zate la judeţ rezultă că în se­mestrul I consumul de energie electrică planificat a fost depăşit cu aproape 16 milioane kilowatt­­ere, pentru ca în luna iulie să se diminueze această depăşire cu 5,4 milioane kWh, în timp ce unele unităţi, cum sunt între­prinderea „Victoria“ din Călan, Centrala minereurilor-Deva, în­treprinderea de reţele electrice etc. au realizat economii, la Com­­­binatul minier Valea Jiului şi la Combinatul siderurgic Hunedoa­ra s-a consumat mai multă ener­gie electrică decît era stabilit. Despre felul cum sunt dozate preocupările pentru gospodări­rea unor materiale vorbesc şi alte exemple. In primele 6 luni, numai la Combinatul siderurgic s-au economisit 69 318 tone com­-­­bustibil convenţional, dar pe to­talul judeţului, economia a fost diminuată la mai puţin de ju­mătate faţă de cifra amintită, deoarece consumul normat a fost depăşit la unităţile producătoa­re de energie electrică, la între­prinderea de lianţi de la Chiş­­cădaga-Mintia şi în alte unităţi. După cum se ştie, conducerea partidului a atras de mai multe ori atenţia asupra necesităţii re­ducerii consumului de cocs, lemn de mină şi alte materiale. Se poate spune că siderurgiştii din Hunedoara şi Călan au înţeles sarcinile care le revin în acest domeniu. Pe lîngă faptul că au dat anul acesta circa 24 000 tone cocs peste plan, ei au reuşit să economisească mai mult de 2100 tone cocs metalurgic. în legătu­ră cu lemnul de mină se cuvin însă citeva explicaţii. în prima jumătate a anului s-au consumat pentru nevoile producţiei cu 1 909 mc lemn de mină mai pu­ţin decît era planificat datorită extinderii susţinerii metalice şi a altor metode noi de lucru. E­­conomiile de lemn puteau fi însă cu mult mai mari dacă anumite unităţi din cadrul Centralei mi­nereurilor Deva nu depăşeau consumurile atît în primul se­mestru cit şi în luna iulie. în raport cu specificul produc­ţiei pe care o realizează, colec­tivele de muncă au datoria să gospodărească şi să valorifice cît mai bine metalul. Anul aces­ta, la întreprinderea de material rulant Simeria, la întreprinderea „Marmura“ din aceeaşi localita­te, la întreprinderea de prospec­ţiuni şi exploatări geologice Deva s-au economisit importante cantităţi de metal, dar au fost mult depăşite consumurile pla­nificate la întreprinderile minie­re Barza şi Hunedoara, la Com­binatul siderurgic şi în alte locuri. Iar economia pe judeţ abia depăşeşte 100 de tone. ■ Sesizînd că asemenea diferen­ţă de rezultate ascund rezerve care n-au fost puse în valoare, Biroul Comitetului judeţean de partid Hunedoara a luat, in ul­tima vreme, măsuri pe baza că­rora în toate unităţile economice, în oraşe şi municipii, precum şi la nivel de judeţ s-au constituit colective de muncitori şi specia­lişti care au reanalizat posibili­tăţile de reducere a consumuri­lor specifice pentru întreagă pe­rioadă ce­ a mai rămas din acest cincinal. Au fost reanalizate ast­fel 298 norme şi normative de consum, iar pentru majoritatea dintre ele s-au găsit soluţii de reducere. Pe această cale au fost estimate importante rezerve în ceea ce priveşte economisi­rea metalului, a combusti­bilului convenţional, a ener­giei electrice, minereului de fier, huilei pentru cocs, a lemnului de mină şi altele. A­­vînd în vedere că, alături de alţi factori, şi organizaţiile compo­nente ale Frontului Unităţii So­cialiste trebuie să aducă o mare contribuţie la valorificarea su­perioară a resurselor de materii prime şi materiale, de energie electrică şi combustibili, am so­licitat amănunte de la tovarăşul MIRCEA LUCACIU, secretar al Comitetului judeţean Hunedoa­ra al P.C.R., secretarul Consiliu­lui judeţean al Frontului Unităţii Socialiste, care ne-a spus : „ Cunoaşteţi rezultatele ob­ţinute pină la începutul lunii august în ce priveşte situaţia consumurilor. După cum se poa­te constata, ele diferă mult de la un colectiv la altul ca efect al preocupărilor diferite. A venit timpul ca fiecare om să înţelea­gă bine că este absolut necesar să măsurăm cu gramul şi micro­nul, să utilizăm­ cit mai bine ,chiar şi­ltima bucăţică de de­­şeu. Această înţelegere depin­de însă de modul cum acţionea­ză organele şi organizaţiile de partid, conducerile colective ale unităţilor economice, organiza­ţiile componente­­ ale Frontului Unităţii Socialiste, toţi oamenii muncii. Nu se poate concepe o îmbunătăţire radicală a situa­ţiei economico-financiare din în­treprinderile noastre — aşa cum bine a indicat conducerea par­tidului , fără creşterea gradului de prelucrare a materiilor prime şi materialelor, fără eliminarea oricărei forme de risipă. Mai multe iniţiative care se aplică în judeţul Hunedoara răspund acestor cerinţe şi contribuie e­­fectiv la transformarea acumu­lărilor cantitative într-o calitate nouă. In ultima vreme s-au realizat anumite economii de benzină şi motorină. Acesta nu-i un lucru întîmplător. încă din anii trecuţi, mai mulţi şoferi şi mecanici de locomotive au hotă­­rit ca într-o zi din fiecare lună să circule cu benzină sau combu­stibil din economii şi o bună parte dintre ei reuşesc. Merită să fie amintit şi faptul că o se­rie de colective de muncă din industria hunedoreană , şi-au stabilit ca o deviză în întrecere: „Să nu cerem de la alţii ceea ce putem face noi“. „ Cum apreciaţi aportul pe care-l aduc alte categorii de cetăţeni din judeţ la valorifica­rea superioară şi eficientă a resurselor materiale ? — De la începutul discuţiei noastre m-am gîndit şi la acest aspect. Este domeniul în care organizaţiile şi consiliile Fron­tului Unităţii Socialiste pot să intervină şi să influenţeze mai mult, în mod practic există două aspecte. Primul vizează educarea oamenilor în aşa fel ca atit în gospodăria proprie,, cît şi la locurile de muncă să dozeze cît mai raţional consu­mul de valori materiale şi să lupte împotriva oricărei forme de risipă. Şi în judeţul nostru s-au organizat mai multe acţi­uni pentru folosirea cît mai ra­ţională a energiei electrice, a apei, a hîrtiei etc. A doua pro­blemă este mobilizarea populaţiei­ de toate vîrstele la readucerea în circuitul economic a unor valori materiale prin colectarea deşeurilor. Totuşi, in acest do­meniu se poate face mai mult. în unele locuri se mai aruncă­­la gunoi anvelope care pot fi reşapate şi deşeuri de hîrtie, ori se neglijează recuperarea uleiurilor arse. — Observ, tovarăşe secretar, că nu sinteţi mulţumit pe deplin de felul in care se acţionează pentru valorificarea unor resur­se materiale. Ar fi bine să explicaţi mai pe larg motivele acestei nemulţumiri. — Deocamdată, rezultatele nu sunt la nivelul posibilităţilor şi al cerinţelor în luna noiem­brie anul trecut, când a vizitat Hunedoara, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a atras, pe bună dreptate, atenţia asupra faptului că circa 20 la sută din metalul I. Cojocaru (Continuare in pag. a 3-a) Critica noastră in confruntarea contemporană Ion Dodu Bălan Pentru oricine urmăreşte, cu o oarecare atenţie, stimă şi obiectivitate, mişcarea critică din cultura românească actuală, este evident faptul că această impor­tantă pîrghie a construirii unei spiritualităţi noi a făcut pro­grese, nu numai incontestabile ci şi impunătoare. Există o ple­iadă de critici talentaţi şi com­petenţi care urmăresc fenome­nul literar, la zi, descifrindu-i, cu gust estetic şi pricepere pro­fesională, specificul şi tendinţele, valorile intrinsece şi mesajul ideologic. Act ştiinţific, obiec­tiv şi act subiectiv, de crea­ţie totodată, critica pre­zintă o mare diversitate de gusturi, atitudini şi opţiuni, in funcţie de personalitatea fiecă­rui critic, de pregătirea lui pro­fesională şi de crezul său este­tic, bazat pe concepţiile mate­­rialist-dialectice. De aici, marea diversitate a activităţii criticii literare de la noi care se afirmă intr-un climat fructuos de liber­­tate şi creativitate, impunînd personalităţi distincte, de o certă originalitate. Nu e mai puţin adevărat, însă, că unii critici de artă şi literari, ori numai ambiţioşi veleitari, cantonează într-un formalism infructuos, ingnorînd conţinu­tul creaţiei, că manifestă un subiectivism exacerbat, făcînd să funcţioneze criterii extra­estetice,­­ că evită dezbaterile de idei, lăsîndu-se ademe­niţi de hărţuieli mărunte, de polemici infructuoase, de­­atitu­dini teribiliste, care vestejesc, indiscutabil, prestigiul şi efici­enţa criticii. Subiectivismul excesiv face ca opere de valoare ale actualităţii să rămînă uneori necomentate iar altele, foarte şu­brede şi firave, să stea in aten­ţia unor critici lungi perioade de timp, ca o pură pierdere de vreme. Dar dintre toate neajunsurile care mai dăinuie în rîndul unui restrîns număr de critici­ li­terari, unul dintre cele mai întristătoare, mi se pare a fi ventilarea fără discernămint a unor teze­­şi idei străine de­­es­tetica ştiinţifică, nehotărirea de a intra intr-un dialog deschis, susţinut,­­ cu diversele curente din mişcarea critică mondială. O anume timiditate, ca şi unele prejudecăţi teoretice ne retează îndrăzneala de a discuta de la egal la egal cu criticii din alte ţări pe probleme fundamentale ale artei, ale democraţiei cul­turii, ale libertăţii de creaţie, ale statutului creatorului în socie­tatea contemporană. Este, cred, o primă cauză pentru care cri­tica noastră nu circulă mai preg­(Continuare in pag. a 2-a) literară de idei Proletari din toate ţările, uniți-vă! Recoltarea şi transportul sfeclei de zahăr la nivelul ca de prelucrare De mai bine de zece zile, în aproape toate zonele de cultură din ţară s-a dat startul într-o lucrare agricolă de proporţii : recoltarea şi prelucrarea sfeclei de zahăr. Iată de ce considerăm utilă următoarea precizare : can­titatea şi calitatea zahărului care urmează să fie extras din producţia de sfeclă a acestui an ca şi randamentul prelucrării sunt condiţionate de modul cum este organizată munca acum, la recoltare şi preluare, de trans­portare operativă a acestei­ ma­terii prime la unităţile de pre­lucrare. Cît priveşte sectorul de industrializare, aşa cum ne-a asigurat inginerul­­ Constantin Arsene, director tehnic in cen­trala de specialitate, întreprin­derile de zahăr din ţară sunt bine pregătite din punct de vedere tehnic şi organizatoric. Totoda­tă, s-a acţionat pe linia dotării tuturor bazelor şi punctelor de recepţie cu utilaje mecanice de mare capacitate şi randament, înfiinţării de coloane I-T.A. şi punerea acestora la dispoziţia beneficiarilor pentru o dirijare eficientă şi operativă a capacită­ţilor de transport, paralel extin­­zîndu-se capacităţile de descăr­care pentru scurtarea timpului de staţionare a mijloacelor de transport. Deşi au trecut aproape două săptămîni de la declanşarea campaniei de recoltare, numai două întreprinderi funcţionează la capacitate, cele din Buzău şi Bucecea. De ce numai acestea ? Dintr-un singur motiv : lipsa materiei prime, adică a sfeclei de zahăr. O altă întrebare : edi­tura de sfeclă de zahăr n-a ajuns încă la momentul optim de recoltare ? Acelaşi interlocutor, inginerul Constantin Arsene, ne precizează . ..O mare parte din suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr a ajuns la maturitatea tehnologică, adică în perioada când radamentul de prelucrare (digestia) este de peste 12 la sută. Şi suprafeţe mai mari care îndeplinesc această condiţie, putem întilni în zonele de cul­tură ale întreprinderilor de za­hăr din Arad, Podari, Ţăndărei, întreprindri care, în ciuda aces­tor posibilităţi, nu funcţionează la capacitate“. Aşadar, unităţile de prelucrare sunt, pregătite din toate punctele de vedere, o parte din produc­ţia de sfeclă de zahăr poate fi recoltată, in schimb liniile teh­nologice de prelucrare nu func­ţionează la parametri planificaţi. Cauza ? Pentru a da un răspuns avizat, în măsură să de a explica- Dumitru Tecuţă (Continuare in p pag. a 5-a) Bazele de preluare a sfeclei de zahăr au fost dotate cu mijloace me­canice de încărcare şi descărcare, fapt care asigură o manipulare operativă a producției in condiții de calitate, deci fără pierderi din recolta acestui an. Poduri noi pe Aici, unde pămîntul urcă trep­tat din Lunca Dunării spre dea­lurile­­ cu rădăcini de piatră de la Cernavodă, poduri noi vor fi înălţate peste fluviul ce se în­dreaptă tumultuos către mare. In punctul de adincime maximă al fluviului verticala construc­ţiilor va măsura circa 70 metri, ceea ce sugerează proporţiile lu­crării, în fapt un sistem nou de transport, de legătură cu lito­ralul, cum ne spune şeful pro­iectului, dr. ing. Dragoş Teodo­­rescu, de la Institutul de proiec­tări căi ferate. Ceea ce vede călătorul care străbate aceste locuri cu trenul este panorama unui vast şantier, unde se forează şi se betonează­­ pe pămînt şi în apă, la adă­postul batardourilor, dar şi de pe utilaje plutitoare. Este zona Borcea. Ce va fi : o „dublare“ a podurilor de cale ferată con­struite acum mai bine de opt decenii de un grup de ingineri români în frunte cu Anghel Sa­­ligny. Noul sistem de poduri Borcea- Cernavoda, va permite o juxta­punere a căii ferate, ea însăşi dublă,­­cu o şosea avînd 4 fire de circulaţie şi spaţii pietonale. Cele două serii de poduri, vechi şi noi, vor sta alături, intr-o pa­ralelă perfectă. Această soluţie, elaborată pe baza indicaţiilor secretarului general al partidu­lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, are ca obiectiv asigurarea celor mai eficiente racorduri la siste­mele feroviar şi rutier actuale, folosirea cu spirit gospodăresc a pămintului, devenit fertil în cea mai mare parte datorită unor ample lucrări de scoatere de sub inundabilitate. O primă conse­cinţă, ce ne-a fost semnalată de proiectant : „economisirea“ unui pod, fapt care evidenţiază şi eficienţa realizării într-o largă perspectivă a fiecărei investiţii, idee subliniată în repetate rîn­duri de secretarul general al partidului. Sistemul feroviar conceput de Anghel Saligny, împreună cu alţi ingineri români, a fost la vremea sa, în Europa, cea mai­­ lungă trecere pe poduri metalice peste o apă (total peste 4 km), cu cea mai mare deschidere în zona centrală (190 m). Soluţiile adoptate la data aceea, in spe­cial folosirea oţelurilor — o ade­vărată cutezanţă tehnică — au făcut ca pe parcursul celor peste 80 de ani de exploatare continuă podurile de la Dunăre să-şi păstreze viabilitatea, per­­miţînd creşterea continuă a tra­ficului şi a vitezei de circulaţie, în condiţiile in care, fără modi­ficarea structurii de bază, s-au făcut doar unele completări de- Cornelia Preda (Continuare în pag. a 3-a Podurile peste Dunăre, la Borcea. In dreapta machetei, noua construcţie proiectată : calea ferată, flancată de benzi ale şoselei Vineri 1 septembrie 1978 Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte In pagina a 1-a PRIMIRI LA PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşul Haralambos Drakopoulos, secretar al C.C. al Partidului Comunist din Grecia (interior) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit, joi după-amiază, pe tovarăşul Ha­ralambos Drakopoulos, secretar al C.C. al Partidului Comunist din Grecia (interior), care s-a aflat la daihnă în ţara noastră, la invitaţia C.C. al P.C.R. La întrevedere a participat tovarăşul Vasile Muşat, secretar al C.C. al P.C.R. Oaspetele a adresat tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu un salut călduros din partea conducerii P.C. din Grecia (interior) şi a mulţumit pentru prilejul ce i s-a oferit de a vizita din nou România, de a cunoaşte realiză­rile deosebite obţinute de po­porul român, sub­­ conducerea Partidului Comunist Român, pe calea edificării societăţii socia­liste multilateral dezvoltate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat să se transmită conduce­rii şi membrilor partidului un, cald salut şi urări de noi suc­cese în lupta pe care o duc, îm­preună cu alte forţe progresiste şi democratice din Grecia, pen­tru promovarea intereselor oa­menilor muncii, pentru afirma­rea idealurilor democraţiei, inde­pendenţei şi progresului social, în timpul convorbirii s-a pro­cedat la o informare reciprocă cu privire la activitatea şi preo­cupările celor două partide şi a avut loc un schimb de vederi asupra unor probleme actuale ale vieţii internaţionale. în acest cadru, a fost expri­mată satisfacţia pentru bunele relaţii existente intre Partidul Comunist Român şi Partidul Co­munist din Grecia (interior) a­­preciindu-se că dezvoltarea acestora pe baza principiilor egalităţii, autonomiei, a dreptu­lui fiecărui partid de a-şi elabo­ra independent şi de sine stătă­tor propria politică, fără nici un amestec din­­afară, contribuie la extinderea raporturilor de cola­borare dintre România şi Gre­cia, în interesul ambelor popoa­re, al cauzei păcii şi securităţii, înţelegerii şi cooperării în Bal­cani, în Europa şi în întreaga lume. Schimbul de vederi cu privire la unele probleme actuale ale situaţiei internaţionale a scos în evidenţă profundele schimbări care au avut loc în lume ca re­zultat al afirmării tot mai puter­nice a voinţei popoarelor de a trăi libere, independente şi su­verane, de a pune capăt vechii politici imperialiste de domina­ţie şi dictat. S-a relevat că, în aceste condiţii, este necesară in­tensificarea acţiunilor inite, atît pe plan naţional, cît şi interna­ţional, ale forţelor de stingă, ale tuturor forţelor revoluţionare, progresiste şi democratice în lupta împotriva tendinţelor de reîmpărţire a lumii in zone de influenţă, pentru pace­­şi pro­­­gres social, pentru statornicirea în viaţa internaţională a unor noi relaţii interstatale, pentru edificarea unei noi ordini eco­nomice şi politice mondiale care să asigure dezvoltarea liberă şi independentă a tuturor popoare­lor. In acest context a fost rele­vată importanţa intensificării eforturilor pentru înfăptuirea unui sistem real de securitate şi cooperare in Europa, a unor măsuri concrete de dezarmare şi, în primul rind, de dezarmare nucleară, fără de care nu pot fi concepute pacea şi securitatea atit pe continentul nostru, cît şi în întreaga lume. Cele două partide şi-au rea­firmat hotărirea de a milita mai activ pentru realizarea de noi paşi în direcţia îmbunătăţirii colaborării şi dezvoltării unor raporturi strinse de prietenie şi bună vecinătate în Balcani, co­respunzător intereselor popoare­lor din această zonă, cu convin­gerea că acest lucru foloseşte cauzei păcii şi cooperării în Eu­ropa şi în lume. Convorbirea s-a desfăşurat într-o atmosferă tovărășească de caldă prietenie. Preşedintele Consiliului Naţional şi preşedintele Consiliului Statelor ale Adunării Federale a Confederaţiei Elveţiene Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, în ziua de 31 august, pe Alfred Bussey, preşedintele Consiliului Naţio­nal, şi Robert Reimann, pre­şedintele Consiliului Statelor ale Adunării Federale a Confede­raţiei Elveţiene, care ne vizi­tează ţara, la invitaţia Marii Adunări Naţionale. La primire au luat parte tova­răşii Nicolae Giosan, preşedin­tele Marii Adunări Naţionale, şi Ioan Pop D. Popa, preşedintele Grupului parlamentar pentru relaţiile de prietenie România — Elveţia. A fost de faţă Pierre-Henri Thevenaz, ambasadorul Elveţiei la Bucureşti. Cu acest prilej, oaspeţii au exprimat gratitudinea lor şefu­lui statului român pentru între­vederea acordată, pentru ospita­litatea şi cordialitatea cu care au fost întîmpinaţi în ţara noas­tră, subliniind caracterul rodnic al discuţiilor purtate, impresiile deosebite produse asupra lor de realizările României contempo­rane, în timpul întrevederii, a fost evidenţiată cu satisfacţie evo­luţia ascendentă a relaţiilor dintre România şi Elveţia, pe plan politic, economic, tehnico­­ştiinţific, cultural, relevîndu-se dorinţa comună de a se dez­volta şi mai intens colaborarea, în interesul ambelor ţări şi po­poare. S-a subliniat, în acest cadru, că amplificarea contac­telor şi a schimburilor de pă­reri între parlamentele celor, două ţări este de natură să con­tribuie la adîncirea prieteniei tradiţionale româno-elveţiene, la extinderea conlucrării bilate­rale, la mai buna cunoaştere şi apropiere dintre popoarele noastre, la promovarea idealu­rilor de pace şi colaborare în­tre naţiuni, în cursul convorbirii, s-au abordat, de asemenea, proble­me ale situaţiei, internaţionale actuale, reliefindu-se necesita­tea ca guvernele, parlamentele, să-şi intensifice eforturile pen­tru rezolvarea marilor proble­me care confruntă astăzi ome­nirea. A fost apreciată, însem­nătatea statornicirii pe conti­nentul european a unui sistem real de securitate şi cooperare prin transpunerea în viaţă a prevederilor Actului final al Conferinţei de la Helsinki. A fost exprimată speranţa că reuniunea din 1980 de la Ma­drid — temeinic pregătită — va impulsiona activitatea de înfăptuire a securităţii euro­pene, va deschide largi perspec­tive dezvoltării nestingherite a colaborării economice, tehnico­­ştiinţifice, culturale şi în alte domenii de interes umanitar, va favoriza trecerea la măsuri concrete, eficiente, de dezar­mare şi de dezangajare mili­tară, fără de care nu pot fi concepute pacea şi securitatea pe continentul nostru şi în lume; în acelaşi timp, a fost subliniată necesitatea instaură­rii unor relaţii de egalitate­ şi echitate între state, a făuririi unei noi ordini economice mondiale, care să asigure pro­gresul şi bunăstarea fiecărei­ naţiuni. De ambele părţi, a fost manifestată convingerea că România şi Elveţia, parlamen­tele celor două ţări, vor conlu­cra tot mai strîns pe plan ex­tern, îşi vor aduce întreaga contribuţie la înfăptuirea aspi­raţiilor de libertate, pace şi progres ale popoarelor. întrevederea s-a desfăşurat într-o ambianţă cordială, prie­tenească. O delegaţie de ziarişti mexicani Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, joi dimineaţa, dele­gaţia de ziarişti mexicani con­dusă de Victor Manuel Garcia Solis, preşedintele Clubului de presă „Primera plana“ care face o vizită de documentare şi schimb de experienţă în ţara noastră, la invitaţia Consiliului ziariştilor. La primire a luat parte tova­răşul Dumitru Popescu, mem­bru al Comitetului Politic Exe­cutiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceaușescu a acordat un interviu ziariștilor mexicani.

Next