România Liberă, decembrie 1978 (Anul 36, nr. 10606-10632)
1978-12-01 / nr. 10606
Astăzi se împlinesc 60 de ani de la marea Unire a ţinuturilor de peste munţi cu patria mumă — România moment care a dobîndit în istorie semnificaţia înaltă şi strălucitoare a încheierii procesului îndelung şi complex de făurire a statului nostru naţional unitar. Aşa cum a subliniat exponentul cel mai autorizat al rîndurilor, simţămintelor şi aspiraţiilor noastre, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Unirea pecetluită cu şase decenii in urmă prin votul celor 1228 de delegaţi aleşi, în faţa unei mulţimi de peste 100 000 de oameni, adunaţi la Alba Iulia. ne Dealul turcilor, însîngerat şi sfintit prin martiriul lui Horea, această faptă măreaţă reprezintă „încununarea aspiraţiilor de veacuri ale popotului nostru pentru eliberare naţională“, un „rezultat al luptei duse de cele mai inaintate forţe social-politice ale vremii din cadrul cărora rolul hotăritor l-au avut masele populare“ şi se constituie ca o „adevărată piatră de hotar în dezvoltarea României moderne“. Precum urcă sevele în arbori, împlinind cercuri noi în trupul lor viguros, aceşti ani pe care i-am trăit de la marea Unire ne-au întărit continuu potenţialul de muncă şi creaţie, au dat sensuri noi ,,misiei“ de pace, înţelegere şi colaborare cu care, după spusa înţeleaptă a Bălcescului, sîntem investiti în această parte a lumii. Ştim, desigur, că în condiţiile în care burghezia şi moşierimea deţineau puterea, multe dintre dezideratele cu caracter economic şi social, formulate odată cu Unirea, nu şi-au găsit, şi nici nu-şi puteau găsi întruparea în fapte. Sarcina de a le duce pînă la capăt, de a le converti în minunate realităţi, această nobilă misiune şi-au asumat-o forţele înaintate ale naţiunii, in frunte cu comuniştii. Sarcina de a transforma idealurile promotorilor şi înfăptuitorilor marii Uniri în certitudini şi de a le duce mai departe reprezintă însăşi raţiunea de a fi a evului nou, socialist. Transformarea cea mai spectaculoasă şi mai plină de înţelesuri s-a produs, prin aplicarea politicii promovate de partid’, în ambianta solară a noii noastre orinduiri, în însăşi accepţia conceptului de unire. Imbrăcînd de-a lungul unor epoci lungi, furtunoase, si neasezate, cum spune cronicarul, un conţinut national si reprezentînd un crez incandescent, acest principiu sacru ce dă temei milenarei existente a poporului român, a dobîndit în vremea noastră un sens politic și social desemnînd sugestiv, trăsătura dominantă a obștei românești — o colectivitate cu o unitate de monolit, înscrisă pe drapelul partidului și al patriei, proclamată solemn în documentele ce configurează statutul nostru juridic şi politic — Constituţia ţării, Programul partidului — unitatea indestructibilă de muncă şi de luptă a întregului popor — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, deopotrivă — reprezintă suprema cucerire, bunul cel mai de preţ pe care-l avem. Pe acest fundament solid înălţăm temerar edificiul economical României contemporane. Aşa cum o ştim din documentele programatice şi aşa cum am hotărît în unanimitate, opţiunile converg spre dezvoltarea amplă şi modernizarea rapidă a forţelor de producţie, proces a cărui cheie de boltă o dă intensificarea industrializării, racordarea ei la exigenţele revoluţiei ştiinţifice şi tehnice ce jalonează evoluţia lumii de azi, în contextul unei perioade în care cursa aberantă a înarmărilor, tendinţele de reîmpărţire a sferelor de influenţă, perpetuarea sechelelor colonialismului, produc atîtea convulsii şi antrenează atîtea reculuri. România se ilustrează printr-un dinamism viguros, prin realizarea fără abatere a unor proiecte de o amplitudine fără precedent. Este adînc grăitor, pentru cursul pe care-l urmează ea, faptul că, într-o perioadă de treizeci de ani, şi-a sporit de 40 de ori volumul producţiei industriale. Dacă adăugăm că structura industriei pe care şi-a făurit-o şi şi-o amplifică necontenit este eminamente modernă, ramurile prioritare rămînînd energetica, metalurgia, construcţiile de maşini, chimia, purtătoare sigure ale progresului tehnic, dacă ţinem seama că se are permanent în vedere odezvoltare armonioasă, echilibrată, prin amplasarea marilor întreprinderi în toate zonele, în toate judeţele, dacă menţionăm, în sfîrşit, preocuparea permanentă ce se acordă creşterii productivităţii, reducerii consumurilor, sporirii eficienţei economice, avem o imagine globală a elementelor ce desemnează efigia ţării şi fac renumele ei. Grijulie cu ziua de mîine si dornică să-si pună în valoare toate resursele materiale si umane. România îşi întregeşte profilul industrial prin corelarea lui strinsă cu dezvoltarea agriculturii, cu intensivizarea acestei ramuri pentru care are si condiţii si experienţă din belşug. Unitatea poporului nostru, pe care o cimentăm in mod conştient îmbogăţindu-i continuu valenţele şi lărgindu-i orizonturile, este, în egală măsură, temelie şi pentru acţiunile pe care le desfăşurăm în plan social, acţiuni care au ca numitor comun crearea tuturor posibilităţilor necesare pentru afirmarea personalităţii umane. Clocotitoarea dezvoltare economică a creat, an de an, nenumărate noi locuri de muncă. Un program riguros urmărit şi pentru care se descoperă surse de suplimentare asigură creşterea veniturilor băneşti dobîndite prin muncă, pentru întreaga populaţie, pentru muncitori, ţărani, intelectuali, deopotrivă. Pe un front de o neobişnuită amploare, se aplică măsuri avînd ca obiect creşterea calităţii vieţii oamenilor. Niciodată nu s-a construit la noi atît de mult şi atît derapid. Practic nu există localitate, de la Capitala ţării şi pînă la cel mai mic cătun, în care să nu se înalţe construcţii destinate omului. In strinsă concordanţă cu dezvoltarea vieţii materiale, se intensifică viaţa spirituală ale cărei etaloane de referinţă rămîn principiile nobile ale umanismului socialist şi ale democratismului cel mai profund. In cadrul nou pe care l-am statuat şi pe care-l întărim prin toate mijloacele, demnităţii materiale şi spirituale i se asociază în chip firesc demnitatea civică a omului. Am creat şi perfecţionăm un complex de forme care asigură participarea nemijlocită a tuturor cetăţenilor ţării, fără deosebire de naţionalitate, la decizie, la luarea hotărîrilor ce angajează politica internă şi externă a partidului şi a statului. Se poate spune pe drept cuvînt că trăim momentul de plenitudine, cînd masele largi, poporul, în totalitatea lui, dispune de tot ce are nevoie pentru a se afirma ca un creator activ şi conştient al propriei sale istorii. Sîntem o ţară şi un popor cu o deplină conştiinţă de sine. Sîntem o naţiune hotărită să-şi continue, fără abatere, opera constructivă în care s-a angajat, cu trup şi suflet, să-şi apere independenţa şi suveranitatea naţională. Sîntem şi vrem să rămînem o forţă activă a păcii şi a înţelegerii, un factor de promovare a dialogului in vederea accentuării destinderii pe arena internaţională. Aceste crezuri incandescente, care au configurat dintotdeauna ,hobita , vocaţie a poporului român, au dobîndit un relief pregnant, determinînd adeziunea spontană şi unanimă a întregii obşti româneşti, prin reafirmarea lor de către cel mai iubit fiu al poporului român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Modul strălucit, înflăcărarea patriotică şi demnitatea bărbătească cu care secretarul general al partidului a expus la recenta Consfătuire a Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia, poziţia României în problemele aflate pe ordinea de zi, felul în care a acţionat şi care se înscrie in spiritul orientărilor generale, fundamentale ale partidului nostru,, ale hotărîrilor congreselor partidului, ale deciziilor celorlalte foruri de partid şi de stat, a atras recunoştinţa noastră fierbinte şi suscită adeziunea noastră deplină la punctele de vedere exprimate. Aşa cum a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta Plenară a Comitetului Central al partidului, unanimitatea în care se regăseşte întregul nostru popor în susţinerea acestei poziţii drepte,, pline de principialitate, pătrunsă de o profundă responsabilitate faţă de destinul poporului român, faţă de pacea omenirii, demonstrează „voinţa fermă a naţiunii noastre ca, sub conducerea Partidului Comunist Român, să meargă tot mai ferm, victorios, înainte, pe calea socialismului, să întărească colaborarea cu ţările socialiste, cu toate forţele ce se pronunţă pentru independenţă şi pace, pentru victoria cauzei păcii şi realizarea unei lumi mai drepte şi mai bune pe planeta noastră“. Sîntem în anul 60 al Unirii. Sărbătorim măreţul jubileu al făuririi statului naţional unitar român, însufleţiţi de dorinţa de a ne dărui întreaga noastră energie, forţa braţelor şi a minţilor noastre, cauzei nobile afirmate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cauza sfîntă a propăşirii României, a ascensiunii ei continue pe calea civilizaţiei socialiste şi comuniste. UNIREA REALITATE NEMURITOARE Încununare a aspiraţiilor de veacuri ale poporului nostru pentru eliberare naţională, rezultat al luptei duse de cele mai inaintate forţe social-politice ale vremii din cadrul cărora rolul hotăritor l-au avut masele populare — Unirea din 1918 a reprezentat o adevărată piatră de hotar in dezvoltarea României moderne. NICOLAE CEAUȘESCU Umbre de aur de Al. Andriţoiu Cind trec pe Ungă Universitatea Capitalei, acolo unde este aliniată pleiada de statui, imaginaţia mea replâsmuieşte chiliile de la Sfântul Sava unde ardeleanul Gheorghe Lazăr îşi ţinea lecţiile în prima şcoală românească. :Şi-mi dau seama de osmoza spirituală a românilor de dincoace şi dincolo de Carpaţi, unirea lor in cuget şi simţiri săvirşindu-se cu veacuri in urma unirii politice din 1 Decembrie 1918. Şi văd in pînzele de lumină ale închipuirii, acel du-tevino prin trecătorile Carpaţilor, imnulsionate de conştiinţa românească a muntenilor, moldovenilor şi ardelenilor, de marile acte istorice şi sociale. Bălcescu trecea dincolo cu sufletul dogorind de ideile revoluţiei. Eminercu trecea dincolo să salute, in cetatea Blajului, mica Romă românească. Mi-l închipui pe Caragiale ospătind la masa lui Aurel Isac, tatăl poetului Emil Isac, reprezentant al socialiştilor la actul Unirii şi scriind rînduri de caldă simpatie şi încurajare pe prima pagină a piesei lirice „Maica cea tinără", pe care poetul clujean tocmai o termina. Spu ne Alexandru Odobescu uimindu-i cu volubilitatea dialogului pe confraţii ardeleni din Singlerzul Năsăudului. In vreme ce la „Societatea Academică Română“, participau, ca membri, ardelenii in frunte cu venerabilul Timotei Cipariu, din satul cu nume de baladă, Panade, de lingă Blaj. Si Massim şi Laurian şi ceva mai tirrziu Iosif Vulcan, naşul literar al lui Mihai Eminescu ca, la rindul său, mentorul lui Eminescu, care a fost Titu Maiorescu, ardelean după mamă, să fi studiat şi el, un an, la Braşov. E zi de toamnă cu soare cind scriu aceste rinduri şi, pe cer, ochii visului meu zăresc silueta avionului lui Aurel Vlaicu, aud paşii calmi ai lui Badea Ciiţan împreună cu alte mărturii ale exodului continuu şi paralel dintr-o parte in cealaltă a Carpatilor, său paşii voluntarilor veniţi in 1877 să se înroleze in armatele războiului de independentă. Toţiducind şi aducînd cu ei zestrea gindurilor şi sentimentelor, cîntecele şi datinile comune,, fagurii de miere ai aceluiaşi grai, portul diferenţiat prin zone dar unic prin structură, mindria obirşiei şi-a continuităţii istorice. Umbrele lor de aur mă urmăresc şi le intîlnesc pretutindeni, in Capitală şi-n toată ţara, astăzi cind idealurile unirii sunt înfăptuite la zenitul lor deplin, prin politica partidului, intr-o patrie socialistă liberă și suverană. Peoletaxi din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE ANUL XXXVI nr. 10606 Vineri 1 decembrie 1978 6 pagini 30 bani TRĂIASCĂ In jurul UNITATEA DE NEZDRUNCINAT A ÎNTREGULUI NOSTRU POPOR PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, AL SECRETARULUI SĂU GENERAL, TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ! . Astăzi, în jurul orei 9, posturile de radio şi televiziune vor transmite direct, de la Sala Palatului Republicii, Sesiunea solemnă comună a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste şi Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România, dedicată sărbătoririi împlinirii a 60 de ani de la formarea statului naţional unitar român în telegrame sosite de pe întreg cuprinsul ţării oamenii muncii, intregul nostru popor işi exprimă, intr-o impresionantă unitate de gind şi voinţă, totala aprobare şi adeziune faţă de poziţia delegaţiei române la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al Tratatului de la Varşovia, inait şi însufleţitor exemplu de slujire devotată a intereselor supreme ale poporului român, a cauzei independenţei şi suveranităţii naţionale, promovării destinderii, colaborării şi păcii in lume. (în pagina a 2-a) Mesaje de a 60 de ani felicitare cu prilejul împlinirii de la făurirea statului naţional unitar român (în pagina a 5-a) Hora la Alba Iulia de Radu Cârneci Lină, rotundă, frumoasă, Horă de cîmpuri cu ploi, Grav unduind şi duioasă Dinspre străbuni către noi — Zveltă şi pură rotire, Iarba simţind-o sub paşi, Mult jinduită-mplinire, Aură pentru urmaşi — Horă de ape în bunie, Munţi legănîndu-se-n dor Şi, sărutat de călcîie Dulcele lui cîntâtor — Horă de vulturi în soare, Horă de oase-n afund, Pururea nemuritoare Hora acestui pămînt!... if ! Preşedintele Consiliului Militar Administrativ Provizoriu şi al Consiliului de Miniştri ale Etiopiei Socialiste va efectua o vizită oficială în România La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, lt. col. Mengistu Haile Mariam, preşedintele Consiliului Militar Administrativ Provizoriu şi al Consiliulului de Miniştri ale Etiopiei Socialiste va efectua în curînd o vizită oficială în România. l ■ Unirea noastră 1918 -1978 de Traian Iancu Minune solară, română minune, S-o facă mai mîndră, mai E SCRIS A vieţii Lumină, şi-a noastră stăpină dreaptă-ntre neamuri, Unire în faptă, cum cronica spune, (~a de-nţelepte şi harnice braţe, , „ „ . „ Stejarul îşi creşte, din Dunăre, Chemare de veacuri, admea fintina... ramuri, PE * Poporul Carpaţilor mai sus să Ne-ai fost graiul Mamei, cu şoapta se-nalţe !... IR1C0E0R mlădie: „. . . Partidul uneşte pe toţi, că e-n toate, Craiasa şi Steaua pe cer, bucurie, 1 r Statornic, prieten, tovarăş şi frate, Pe care-o-nălţarâ în cîntec rapsozii, Părinte_al Unirii adevărate, UNIRE O luptă cu dorul de-a fi-n veşnicie, Lumina cea demnă şi Țara de Din Daci, te-au croit Voievozii! moarte !... PAGINĂ Română minune, Unire solară, SPECIALĂ Pe suflete-n toate Stăpină . . . Unire ! Din veacuri, din neagră (In pagina a 3-a) genune Victorie ești, legendară !...