România Liberă, mai 1979 (Anul 37, nr. 10734-10759)

1979-05-31 / nr. 10759

„România libera“ Convorbiri româno-am­ericane privind colaborarea în domeniul agriculturii Miercuri, Angelo Miculescu, viceprim-ministru al guvernului, ministrul agriculturii şi indus­triei alimentare, a primit dele­gaţia americană condusă de dr. G. Edward Schuh, subsecretar adjunct pentru relaţii interna­ţionale şi programe de produse din Departamentul Agriculturii al S.U.A., care a participat la lucrările celei de a III-a Reu­niuni a Grupului româno-ame­­rican pentru cooperare şi co­merţ cu produse agricole, ce a avut loc la Bucureşti.­­ ★ în zilele de 29—30 mai au avut loc la Bucureşti lucrările celei de-a III-a reuniuni a Grupului rommâno-american pentru coope­rare şi comerţ cu produse agri­cole. Documentul semnat la înche­ierea lucrărilor de Adrian Ro­­gojeanu, adjunct al ministrului agriculturii şi industriei alimen­tare, conducătorul delegaţiei române, şi dr. G. Edward Schuh, subsecretar adjunct pen­ In cadrul convorbirii au fost abordate aspecte ale colaborării ştiinţifice şi economice in do­meniul agriculurii şi al schim­bului cu produse agroalimentare între cele două ţări. La întrevedere au participat Rudolph Aggrey, ambasadorul S.U.A. la Bucureşti, şi Adrian Rogojeanu, adjunct al minis­trului agriculturii ,şi industriei alimentare, conducătorul dicle-t­­gaţiei noastre la reuniunea ro­mâno—americană. ★ ★ t­­ tru relaţii internaţionale şi ■ pro­grame de produse din Depar­tamentul Agriculturii al S.U.A., conducătorul delegaţiei ameri­cane, consemnează noi acţiuni de colaborare şi cooperare teh­­nico-ştiinţifică pe anii 1979—1980 în domeniul agriculturii şi in­dustriei alimentare intre cele două ministere. ..... La semnare a fost prezent Rudolph Aggrey, ambasadorul S.U.A. la București. Sesiune româno-polonă La Iaşi s-au încheiat miercuri lucrările celei de-a V-a sesiuni a Comisiei mixte de istorie ro­mâno-polonă , manifestare programată, anual, alternativ, în România şi Polonia. Specialişti români şi polonezi au făcut expuneri referitoare la însemnătatea istorică a insurec­ţiei naţionale armate antifasciste şi antiimperialiste din august 1944 din ţara noastră şi ecoul ei internaţional şi respectiv la semnificaţia celei de-a 35-a ani­versări a Poloniei populare, pre­cum şi la relaţiile româno-polo­neze în ajunul celui de-al doilea război mondial. Au fost prezentate comunicări privind reformele economico-so­­ciale şi dezvoltarea culturii în Ţările Române şi in Polonia în secolul al XVIII-lea. Totodată, cele două părţi s-au informat reciproc asupra lucrărilor edito­riale in domeniul istoriei apărute în intervalul anilor 1978—1979 în România şi Polonia. Cele două delegaţii la sesiune au fost conduse de prof. dr. Şte­fan Ştefănescu, şi prof. dr. Je­­druszczak Tadeusz. Manifestări cu prilejul Zilelor culturii popoarelor şi naţionalităţilor din Iugoslavia In programul „Zilelor cul­turii popoarelor şi naţionalită­ţilor din Iugoslavia“ în România, miercuri, la Uniunea Scriitori­lor din Bucureşti a avut loc o nouă manifestare literară. Este vorba de seara de poezie iugo­slavă, desfăşurată în prezenţa a numeroşi poeţi şi critici români, precum şi a delegaţiei de scrii­tori din Iugoslavia. Au luat parte George Maco­­vescu, preşedintele Uniunii Scri­itorilor, reprezentanţi ai Consi­liului Culturii şi Educaţiei So­cialiste. Au participat membri ai Ambasadei Iugoslaviei la Bucur­eşti După un cuvînt de deschidere, rostit de poetul Ştefan Augustin Doinaş, au fost audiate versuri din lirica iugoslavă, în lectura autorilor şi a unor actori bucu­­reşteni. ★ Cinematograful „Studio“ din Capitală a fost în aceeaşi zi gazda unei seri a filmului de scurt-metraj din R.S.F. Iugosla­via. Cele 10 pelicule prezentate — filme de ficţiune, documen­tare sociale, ştiinţifice şi de artă, realizate de studiourile specia­lizate din această ţară, au oferit o imagine revelatoare asupra producţiei actuale de scurt-me­traj­e a cinematografiei iugo­slave. ★ Manifestări cultural-artistice prilejuite de „Zilele culturii po­poarelor şi naţionalităţilor din Iugoslavia“ au fost programate şi în alte oraşe ale ţării. Astfel, melomanii ieşeni au urmărit în aula Bibliotecii centrale univer­sitare din localitate un concert simfonic susţinut de formaţia „Quartetul din Zagreb“, iar iubitorilor de teatru din Arad le-a fost prezentat un spectacol cu piesa „Singe impur“ de Bora Stancovici, în interpretarea unui colectiv al Teatrului Naţional din Belgrad. La Mangalia, pe afişul cultural al zilei s-a aflat înscris un spectacol al colecti­vului Teatrului national sirb din Novi­ Sad cu piesa lui Iova Sterija Popovici — „Bostanul găunos“. Au îndeplinit planul pe patru ani ai cincinalului PIATRA NEAMŢ (coresp. R. I. Constantin Azoiţu­). Con­structorii de maşini-unelte de la întreprinderea mecanică din Roman au îndeplinit sarcinile ce le reveneau pe patru ani ai ac­tualului cincinal cu opt luni mai devreme. Avansul creat oferă acestui colectiv posibilitatea ca în perioada care a mai rămas să realizeze suplimentar o pro­ducţie industrială în valoare de peste 1 miliard lei. Printre suc­cesele de prestigiu repurtate în ultima vreme de constructorii de maşini romaşcani se numără realizarea cu mult înainte de termen a primelor strunguri Carusel cu comandă numerică de conturare iar mai recent pro­ducerea, in premieră naţională, a strungurilor Carusel pentru prelucrarea rulmenţilor grei. Zilele acestea au raportat în­deplinirea sarcinilor de plan pe patru ani ai cincinalulu­­i colec­ •­in municipiul Tg. Mureţ se asigură condiţii pentru apro­vizionarea constructorilor (1800) cu mincare caldă la locurile de muncă, La această acţiune par­ticipă atit cantina Trustului de construcţii şi montare cit şi une­le unităţi de alimentaţie pu­blică. • La „Nivea" din Braşov s-a realizat noua pastă de dinţi „Cordial“ (este bicoloră — alb­­albastră — are un gust agreabil şi calităţi profilactice superi­oare). • In comuna Măldărăşti, (Vilcea) a luat fiinţă o stupină pentru producerea de mătci se­lecţionate şi familii de albine. • Pe lingă cooperativa meş­teşugărească „Progresul“ din Alba Iulia se află în curs de amenajare un laborator pentru stabilirea reţetelor optime de vopsire a blănurilor într-o gamă largă de culori şi nuanţe. • De un an şi jumătate, pe raza comunei Grumăzeşti (Neamţ) a fost „uitată“ maşina 31-NT-1232. • Pe litoral s-a desfăşurat tradiţionala manifestare „Para­da lalelelor“, organizată de către laboratorul de floricultură din Eforie Nord care deţine cea mai bogată colecţie de lalele din ţară. • Colectivul catedrei de ra­diologie de la Institutul de me­dicină şi farmacie din Cluj-Na­­poca a pus la punct metode şi tehnici capabile să depisteze în stadiile incipiente modificările funcţionale ale articulaţiilor ma­­xilofaciale. • La cooperativa agricolă „7 Noiembrie“ Movila Miresei (Brăila) cocenii depozitaţi pro­vizoriu, in toamnă, la marginea solelor n-au fost nici pînă acum transportaţi în parcul de furaje. • La capul bulevardului Me­talurgiei dinspre întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti există multe semafoare care n-au func­ţionat nici măcar o dată in ulti­mele şase luni. • Au început lucrările de re­paraţii ale drumului Borzeşti — Petreşti (Cluj), tivele care aparţin de I.F.E.T. Piatra Neamţ. Printre factorii care au contribuit la obţinerea acestui succes un loc important îl ocupă preocuparea forestieri­lor pietreni pentru valorificarea superioară a masei lemnoase. Utilizarea tuturor resturilor pro­venite din procesul de exploa­tare şi industrializarea lemnului, prelucrarea cetinei, valorificarea lemnului de răşinoase biostruc­­turat natural, obţinerea com­postului de răşinoase sunt citeva dintre acţiunile care au condus la creşterea valorii nou-create, la obţinerea în cele patru luni ale anului a unei producţii nete suplimentare în valoare de circa 15 milioane lei. Există condiţii ca pînă la finele lunii decem­brie forestierii să obţină peste prevederile planului pe patru ani ai cincinalului o producţie industrială în valoare de 620 milioane lei. • La doi paşi de poşta din Călimăneşti a fost instalat un telefon public in curtea Pavi­lionului central al băilor, pen­tru a fi folosit de cei cazaţi aci. Telefonul nu funcţionează de multă vreme. • La complexul balnear Că­­ciulata , aparatul de vibroma­­saj nu funcţionează de aproape un an, iar cei ce au nevoie de acest tratament nu-l pot folosi. Şi specialişti sunt destui. • I.T.A. Baia Mare a pus în circulaţie cursa rapidă Baia Mare — Bistriţa — Reghin — Sovata Băi. • La Apemin Borsec a în­ceput producerea unui nou tip de băutură răcoritoare, pe bază de citrice, denumită „Sorela“. • La complexul turistic „Continental“ din Timişoara se organizează zilnic o aşanumită „masă a bunătăţilor“, un fel de expoziţie de artă culinară, de unde clienţii îşi pot alege pe loc sortimentele de mincare prefe­rate. •­in spatele Şantierului na­val din Tulcea zac de aproape un an de zile, zeci de conducte de mari dimensiuni. • Întreprinderea de prestări servicii din București are un sec­tor care se ocupă in exclusivi­tate de servicii gospodărești (spă­lat rufe, geamuri, călcat, etc.) iar comenzile se pot face la tele­fonul 16­78 96. • In cartierul Prună din Pi­tești a fost amenajat un nou dis­pensar medical, dotat cu apara­tură modernă. • Tocmai sîmbăta s-a găsit să fie programată ziua liberă pen­tru personalul cinematografului „Homorod“ din Odorheiu Se­cuiesc. Aşa că atunci cină cetă­țenii au mai mult timp liber şi ar vrea să vadă un film, cine­matograful respectiv ii primeşti cu uşile închise. • In apropiere de barajul Fi­­unza (Maramureş) ruginesc in al­bia rîului două capete de pod metalic. Nu s-ar putea oare va­lorifica ? Rubrică realizată de Petre Mihai Bâcanu SIDIAQ msmmMW Sesiunea a Xl-a a Comisiei mixte româno-iugoslave de colaborare economică In perioada 28—30 mai a avut loc, la Bucureşti, sesiunea a Xl-a a Comisiei mixte româno-iu­­goslave de colaborare economică. In cadrul lucrărilor sesiunii s-a examinat stadiul relaţiilor economice dintre cele două ţări şi au fost convenite măsuri pen­tru dezvoltarea lor in conti­nuare, în conformitate cu înţe­legerile stabilite cu prilejul în­­tilnirilor la nivel înalt dintre conducătorii de partid şi de stat m ai­ Republicii Socialiste România şi Republicii Socialiste Federa­tive Iugoslavia, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito. O atenţie deosebită s-a acor­dat cooperării şi specializării in producţie, pe termen lung, în­deosebi în domeniile industri­ilor construcţiilor de maşini, metalurgice, chimice, asigurării materiilor prime, precum şi dez­voltării în continuare a schim­burilor reciproce de mărfuri. Delegaţiile au fost conduse de tovarăşii Virgil Trofin, viceprim­­ministru al guvernului, pre­şedintele părţii române în co­misie, şi Metod Rotar, secretar federal pentru comerţul exte­rior, preşedintele părţii iugosla­ve în comisie. Preşedinţii celor două părţi în comisie au semnat Protocolul sesiunii în care sunt prevăzute măsuri concrete pentru realiza­rea obiectivelor stabilite. La sesiune au participat Nicolae Mihai, ambasadorul României la Belgrad, şi Trifon Nikolici, ambasadorul Iugosla­viei la Bucureşti. ■iz Cu acelaşi prilej s-a convenit şi semnat Convenţia privind re­glementarea serviciului feroviar de frontieră între cele două ţări. ★ Conducătorul delegaţiei iu­goslave, Metod Rotar, a avut, in timpul şederii în ţara noastră, intîlniri de lucru cu Ion Avram, ministrul industriei construcţi­ilor de maşini, Gheorghe Cioară, ministrul energiei electrice, şi a vizitat întreprinderea de maşini grele Bucureşti. Prezentare de condoleanţe la Ambasada Republicii Islamice Mauritania La Ambasada Republicii Is­lamice Mauritania din Bucureşti a avut loc, miercuri dimineaţa, prezentarea de condoleanţe în legătură cu încetarea din viaţă a lt. colonelului Ahmed Ould Boueeif, prim-vicepreşedinte al Comitetului Militar de Salvare Naţională, prim-ministru al Gu­vernului Republicii Islamice Mauritania. In numele preşedintelui Re­publicii Socialiste România, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, şi al guvernului au transmis condo­leanţe tovarăşii Ion Ioniţă, vi­ceprim-ministru al guvernului, şi Cornel Pacoste, adjunct al ministrului afacerilor externe. Cei prezenţi au păstrat un moment de reculegere în faţa portretului îndoliat al defunctu­lui şi au semnat în cartea de condoleanţe. Mmmmmm­msmms Delegaţia Tribunalului Suprem al Republicii Populare Ungare, condusă de Odon Szakacs, pre­şedintele tribunalului, care, la invitaţia Tribunalului Suprem al Republicii Socialiste Româ­nia, a făcut o vizită în ţara noastră, a părăsit, miercuri di­mineaţa, Capitala. Pe aeroportul Otopeni, oaspe­ţii au fost salutaţi de Iustin Grigoraş, preşedintele Tribuna­lului Suprem, de alte persoane oficiale. A fost de faţă Sándor Rajnai, ambasadorul R. P. Ungare la Bucureşti. ★ Cu prilejul apropiatei sărbă­tori naţionale a Republicii Tu­nisiene — a XX-a aniversări a Zilei Victoriei — miercuri după­­amiază, a avut loc, in Capitală, o manifestare culturală. Au participat membri ai con­ducerii Institutului român pen­tru relaţiile culturale cu străină­tatea, Asociaţiei de prietenie ro­­măno-tunisiene, reprezentanţi ai Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa, Ministerului Afacerilor Externe, oameni de cultură şi artă, un numeros public. In cadrul manifestării, ziaris­tul Viorel Popescu a împărtăşit asistenţei impresii de călătorie din această ţară. în încheiere a fost prezentat un film documen­tar tunisian. Grijă pentru copiii ţării (Urmare din pag. 1) încheia­t cu expoziţii în comune, oraşe, municipii şi pe judeţe. La nivel naţional se va orga­niza o expoziţie intitulată Cre­aţii de machete tehnico-funcţio­­nale şi de artă plastică — „Ate­lier 2000“. Un colocviu naţional va dezbate problemele literatu­rii pentru copii. Sunt in curs de desfăşurare concursuri republi­cane de creaţie literară şi de artă plastică şi concursuri de cultură generală pe bază de întrebări din problematica Anu­lui Internaţional al Copilului sub titlurile „Tinere condeie“, „Sub flamura partidului“, „Creş­tem odată cu ţara“, „Românie, plai de aur“, „Copiii lumii do­resc pacea“, „Sîntem prieteni cu toţi copiii lumii“ şi altele. O ex­poziţie republicană va reuni cele mai reuşite lucrări ale artiştilor profesionişti şi amatori, precum şi ale pionierilor, pe tema creş­terii şi educării copilului, sub genericul „Copilul in arta plas­tică“. Copiii din România vor parti­cipa la diverse acţiuni interna­ţionale, la manifestări cultural­­artistice şi sportive, organizate în cadrul Anului Internaţional al Copilului, în taberele de co­pii din România, în această vară, vor fi găzduiţi copii din 35 de ţări, iar 31 de delegaţii de copii români vor fi oaspeţi ai copiilor de peste hotare. Se vor realiza, de asemenea, schimburi de expoziţii cu lucrări de artă plastică ale copiilor şi de carte pentru copii şi tineret între România şi Austria, Dane­marca, Grecia, U.R.S.S., R.D.G., Bulgaria, Mongolia, Cehoslova­cia, Franţa, India, Egipt, Olan­da, Finlanda, Japonia,­­ Belgia. In luna iunie, manifestările pri­lejuite de cea de-a 30-a aniver­sare a Organizaţiei Pionierilor din ţara noastră vor marca semnificaţiile deosebite ale A­­nului Internaţional al Copilului. Iată, aşadar, o parte din pla­nul unitar de măsuri care a şi început a fi pus în aplicare şi care ilustrează grija şi atenţia permanentă faţă de copiii ţării noastre. Redactor de serviciu IOANA IUGA — Pe pachetul de detergent „Trial” scrie clar: „înmuiat înseamnă pe jumătate spălat". Am procedat CON­FORM INSTRUCŢIUNILOR şi reclamei şi-am înmuiat rufele cu „Trial". Erau rufe albe, nu colorate. S-au colorat toate într-o nuanţă de gălbui. Cerce­­tînd conţinutul ce mai rămăsese în cutie am dat de nişte bucăţi tari de­ praf. Ţin pachetul la dispoziţia celor ce-l interesează sesizarea mea, mă refer la întreprinderea chimică „Mă­­răşeşti", de pe şoseaua Naţională nr. 7. Nu ştiu oraşul de reşedinţă a! în­treprinderii, că nu-i trecut pe pachet. (Pâuniţei Bădicea, str. Crinului nr. 20-24, bloc A 4, sc. A, ap. 25, Bucu­reşti).­­ Anul trecut, întreprinderea de construcţii edilitare Bucureşti a exe­cutat o amplă lucrare de termoficare care a afectat şi strada noastră. Cu ocazia săpăturilor efectuate atunci, s-au deteriorat şi s-au înfundat o parte din canalele colectoare. Şi iată CONSECINŢA : strada s-a trans­format într-o baltă. Executanţii lucră­rii au uitat că sunt autorii deterioră­rilor menţionate, iar I.C.A.R.-ul ne ig­noră cererile. (Mihail Moster, str. Că­rămidarii de Jos, nr. 33, Bucureşti). — Pe străzile Criveşti, Apicultorilor, Dobrogeanu-Gherea, Dărmăneşti, At­lasului, Iezerului, din cartierul Bă­­neasa - Vatra Nouă, din Bucureşti, parchează IN FATA LOCUINŢE­LOR ŞOFERILOR autobuzele I.T.A. : 33-8-8857, 34 8-3849, 23-8-7440, 31­8-8591l , 35-8-6628 ; tractoarele : 41 -8- 5051, 41-B-5758, 41-B-6231 ; autocami­oanele : 34-B-4153, 22-B-8949 , 22-B-780, 22-8-7827 şi TIR-ul 23-8-531. Circulaţia respectivelor mijloace de transport a deteriorat ţi carosabilul străzilor pe care circulă ţi ne între­băm de ce nu se parchează la gara­jele întreprinderilor respective. (Ion Bălan, str. Iezerului nr. 2, Bucureşti). — Staţia I.T.B. „Aleea Postăvaru­lui" este inundată. Se execută nişte lucrări in zonă şi sunt de durată. De aceea cred că singura soluţie care ne-ar scuti de neplăceri e aceasta : MUTAREA STAŢIEI cu 100 de metri de locul cu pricina. (Nicolae Moise, str. Lemnișor nr. 6, bloc G 41, ap. 23,­­ București). PRONOEXPRES Numere extrase la tragerea din 30 mai 1979. Extragerea I : 36 1 18 42 23 9. Extragerea a II-a : 24 13 25 27 34 4. Sovietski Sport : „La canoe, ca întotdeauna, sportivii români avînd în frunte pe celebrul Ivan Patzaichin, s-au simţit siguri pe ei“ Intr-o cronică consacrată în­trecerilor din cadrul Regatei Moscova, ziarul „Sovietski Sport“ scrie, între altele, despre evoluţia sportivilor români : „...La canoe, ca întotdeauna, sportivii români, avînd in frun­te pe celebrul Ivan Patzaichin, s-au simţit siguri pe ei, învingătorul Olimpiadelor de la Ciudad de Mexico şi Mün­chen, de mai multe ori campion mondial, Ivan Patzaichin, în ciuda faptului că merge spre treizeci de ani, a demonstrat, ca d­e obicei, uimitoarea sa măiestrie, stăpânire de sine şi iscusinţă pînă în ultimele clipe ale luptei. El a condus in finala de 1 000 metri în stilul său pro­priu, dejucind tactica sporti­vului nostru, Serghei Pasterlin“. TENIS : Pe terenurile de la „Roland Garros“ din Paris au continuat miercuri campiona­tele internaţionale de tenis ale Franţei. In proba de simplu fe­minin jucătoarea româncă Vir­ginia Ruzici a învins-o cu 6—3, 6—3 pe elveţiană P. Delhees. „Canalul Krilatskoe este bine amplasat in funcţie de bătaia vintului — a declarat Ivan Pat­zaichin. Acum aici se desfăşoară ample lucrări de construcţie şi sunt convins că atunci cînd vor fi terminate, Krilatskoe va de­veni locul preferat al întreceri­lor pentru toţi canotorii din lume“. în finalul cronicii, semnatarul ei, V. Gorbunov, precizează că românii au terminat învingători in trei dintre probele progra­mului, iar sovieticii au obţinut tot atîtea victorii. Ziarul ilustrează cronica cu o fotografie, înfăţişîndu-i pe fi­­naliştii la canoe dublu, în care se văd şi sportivii români Gheorghe şi Tom­a Simionov, ciştigătorii probei, iar Brigitte Simon (Franța) a dispus cu 6—2, 1—6, 6—3 de Stoll (S.U.A.), jucătoarea ro­mâncă Lucia Romanov a învin­s-o cu 6—1, 6—1 pe J. Stratton (S.U.A.). La simplu masculin, spaniolul Manuel Orantes a cîș­tigat cu 4—6, 6—4, 6—1, 6—2 în­­tîlnirea cu Ilie Năstase (Româ­nia). SAH : In runda a 8-a a tur­neului internaţional feminin de şah de la Piotrkow Tribunalski (Polonia), maestra româncă Li­gi­a Jicman jucînd cu piesele negre a învins-o pe Malgorzata Wize (Polonia). In clasament conduce Lidia Semenova (U.R.S.S.), cu 6,5 puncte, urmată de Nona Ga­­prindașvili (U.R.S.S.) — 5,5 puncte. Ligia Jicman totalizează 4 puncte. • IN VEDEREA MECIULUI AMICAL pe care-l va disputa vineri la Berlin cu echipa Româ­niei, selecţionata de fotbal a R. D. Germane a susţinut un ultim joc de verificare in com­pania formaţiei Rotation Ber­lin. Selection­abilii au obţinut victoria cu scorul de 5—2 (1—1), autorii golurilor fiind Riediger, Pommerenke (din lovitură de la 11 m), Schade, Weber şi Weise. Iată formaţia aliniată de re­prezentativa R. D. Germane : Grapenthin (din min. 46, Rud­­waleit) — Noack, Doemer (din min. 46, Pommerenke). Weise, Weber, Haefner, Lindemann (din min. 46, Schade). Steinbach, Riediger, Streich (din min. 46, Kuehn), Hofmann. • ASEARĂ, la München in finala C.C.E. la fotbal Nottin-Ieri, la Miskolc, în prelimina­­riile turneului olimpic de fotbal s-a desfășurat meciul retur din­tre echipele României şi Unga­riei, întîlnirea a luat sfîrşit cu scorul de 3—0 in favoarea fot­baliştilor unguri prin golurile marcate de Fekete (min. 17), Borostyean (min. 34) şi Kiss (min. 78). Prin această victorie echipa Ungariei s-a calificat în grupa preliminară a Jocurilor Olimpice alături de Cehoslova­cia şi Polonia. Reamintim că în primul joc, disputat la Piteşti, echipa noastră a cîştigat cu 2-0. Eliminarea echipei olimpice, ultima reprezentantă a fotbalu­lui nostru intr-o competiţie in­ternaţională, s-a datorat unor deficienţe comune fotbaliştilor noştri în confruntări decisive susţinute în deplasare, şi anume abordarea jocului cu o teamă excesivă, teamă care a permis adversarului să domine­­ copios începutul meciului şi să-şi asi­gure un­ avans de două goluri care au cintărit hotărîtor in des­făşurarea ulterioară a partidei. Era de aşteptat, şi era normal să se întîmple aşa, ca reprezen­tativa Ungariei să atace din pri­mele minute, dar tot normal ar fi fost ca şi echipa noastră să nu se baricadeze strict în apă­rare, ştiut fiind faptul că o ase­menea apărare nu poate rezista timp de 90 de minute. Din pă­cate acest adevăr s-a confirmat din nou. Ehipa noastră, supusă unor permanente atacuri, a cedat de trei ori, rotind califi­carea în urma unei prestaţii slabe. Ea nu a contat un atac prin nici unul dintre jucătorii folosiţi, nu a beneficiat decit de o singură situaţie clară de gol —• Augustin, minutul 88 — nu a avut nici forţă de luptă, adică nu a luptat cu abnegaţia cerută de miza jocului. Constatarea este cu atit mai întristătoare dacă ne gîndim la condiţiile deosebite de pregătire asigurate acestei echipe olimpice pentru care, printre altele, a fost în­trerupt de citeva ori cursul nor­mal de desfăşurare al campiona­tului diviziei A. Ieri, jucătorii nu au înţeles in nici un fel să răspundă acestor condiţii ce le-au fost asigurate, oferindu-ne o prestaţie criticabilă sub toate aspectele, în aceste condiţii aproape că nici nu mai trebuie ţinut seama de unele erori de arbitraj care au dezavantajat echipa noastră, una dintre ele comisă la marca­rea celui de-al treilea gol, rezul­tat dintr-o poziţie de ofsaid după opiniile martorilor oculari. I. B. SPORTIVI ROMÂNI ÎN ÎNTÎLNIRI INTERNATIONALE ★ IVORI-MOBI JUCÎND SLAB ECHIPA OLIMPICA A RATAT CALIFICAREA 4. Producţia de cărbune poate spori spectaculos (Urmare din pag. 1) faza de strămutare spre întinsa carieră Girla. In ateliere se con­struiesc benzi transportoare pen­tru noile locuri de muncă şi se fac ultimele lucrări de finisare Pentru sporirea, cu peste un milion de tone de cărbune anual, a producţiei in cariera Girla, trebuie ca la excavatorul 470 (de pro­filul celor de la pagina întîia) să fie încheiate reparaţiile capitale pina la finele lunii iunie, spre a fi introdus in frontul de lucru, la stratul de cărbune. Şi iată că reductorul marelui agregat este gata pentru reasamblare. „Repararea acestui excavator impresionant (750 tone) este, intr-un fel, o premieră. In sensul că este primul la care se scoate complet marșul (sistemul de autodeplasare) excava­torul rămînind suspendat în patru sisteme hidraulice“ (Ion Stama­­toiu, inginer-şef al întreprinderii de utilaj chimic). Lucrările de reparaţii la întregul excavator sunt mult avansate. Două formaţii de lucru cu 60 de oameni, conduse de Gheorghe Draica şi Ion Butan, grăbesc pe cit este posibil vremea intrării in funcţiune, la cam­era de cărbune, a uriaşei maşini de săpat, la citeva dintre obiectivele in­dustriale noi, care vor contribui la îndeplinirea sarcinilor asuma­te de mineri. Cu alte cuvinte, întreaga obşte a bazinului carbo­nifer gorjean­ — muncitori din subteran sau „de suprafaţă“, din cariere, ateliere, coloane de tran­sporturi — este puternic anga­jată în întrecerea pentru mai mult cărbune. Instantaneele fotografice pe care vi le prezentăm sunt reve­latoare. Ordinea în care vi le publicăm vă va sugera, intre al­tele, raţiunea economică pentru care atenţia a fost concentrată spre aceste două unități ale ba­zinului gorjan — mina Urdari și cariera Girla. Gata pentru asamblare Drumul cărbunelui spre lumină Aceste benzi transportoare însumează, pe cuprinsul carierei Girla, nu mai puţin de 11 km! Supravegheate din loc în loc, aşa cum face Elena Voinea la „punctul 15“, ele funcţionează zi şi noapte. Dar sarcina de a spori rapid producţia în carieră cu peste un milion tone anual impune organizarea imediată a activităţii de service, pe schimburi, pentru intervenţii mecanice şi electrice. Se caută meca­nici şi electricieni. Funcţionarea din plin a uriaşelor excavatoare din carieră, cel puţin 7 ore pe schimb, este condiţionată de mersul, nor­mal şi rapid, a acestor covoare de cauciuc suspendate pe paturi cu role. Reamintim măsura stabilită : până la 10 iunie, organizarea de service, pe schimburi, trebuie încheiată. Gigantul termoenergetic de la Rogojelu Şi acum iată raţiunea pentru care se acordă o atenţie specială sporirii rapide a producţiei in cariera Girla şi la mina Urdari , ambele unităţi miniere se află in imediata apropiere a puternicei termocentrale de la Rogojelu, pe care o aprovizionează cu lignit, zi şi noapte, direct, cu ajutorul benzilor transportoare, înlocuindu-se transportul de orice fel, feroviar sau auto. Această raţiune de ordin economic este bine înţeleasă de mineri. O dovedeşte faptul că in centrul întrecerii ample, din bazinul carbonifer al Olteniei, se află cele două unităţi miniere situate în preajma acestei mari uzine electrice.­­ Buclucaşele agrare... Subinginerul Petrică Surdu (în stingă imaginii) a venit la mina Urdari în august anul trecut. Direct de pe băncile Institutului de mine Petroşani. Are sarcina să se ocupe de circuitele de transport , benzi și transportoare cu raclete. S-a integrat rapid în noul colectiv de muncă. Mina Urdari era la începutul activităţii sale. Ieri, înainte de a intra în şat, împreună cu minerul Daniel Suciu, ne-a declarat : „Luptăm din toate puterile pentru a ne atinge obiectivul propus : dublarea capacităţii de producţie în prima decadă a lunii iunie. Ştiam — şi acum sîntem conştienţi — că nu este uşor. S-a ivit deja o seamă de greutăţi. Ne trebuie o echipă de vulcanizatori. Covoarele de cauciuc ale benzilor transportoare se capsează cap la cap cu nişte agrafe. După operaţie, funcţionează maximum o săptămînă și „poc“ ! — Alte agrafări... Pe un transportor de 500 m sunt 8,9 și chiar zece agrafări. Muncă multă, timp de stagnare. Ne dau bătaie de cap aceste covoare. Le-am dori necapsate... Vulcanizarea covo­rului de cauciuc — cap la cap — este o operaţie foarte bună, rezis­tentă. Cu patru vulcanizatori am rezolva această problemă. Cred că ne poate ajuta conducerea Combinatului minier Oltenia“. Text şi foto : Victor Dinu şi Ştefan Zidăriţa Muntele de cărbune a început să scadă Din hărnicia, din munca avîntată a minerilor din Urdari s-a născut acest munte de cărbune. Un munte al cărui loc nu este şi nici nu trebuie să fie aici, ci la termocentrale. Sîntem bucuroşi să anunţăm că semnalul nostru „Dacă este transport* să meargă ca pe roate !“ publicat in ziarul de ieri a avut efectul aşteptat. Cel puţin pentru început. Conducerea întreprinderii de transporturi Rovinari s-a deplasat la faţa locului, însuşi tovarăşul director a constatat că activitatea, de transport decurge anevoios. Nici şeful coloanei Urdari, tovarăşul Costache Cristea nu era prea încântat de situaţie. A promis măsuri imediate. Rezultatul : ieri, un număr mai mare de autobasculante, au efectuat transportul cărbu­nelui. Există intenţia de a se organiza lucrul, în două schimburi. Foarte bine ! Sperăm că aceste măsuri să nu se dovedească a fi doar un foc de paie cum, din păcate, s-a mai întimplat. Pagina a 5-a —• 31 mai 1979

Next