România Liberă, mai 1979 (Anul 37, nr. 10734-10759)
1979-05-31 / nr. 10759
„România libera“ Convorbiri româno-americane privind colaborarea în domeniul agriculturii Miercuri, Angelo Miculescu, viceprim-ministru al guvernului, ministrul agriculturii şi industriei alimentare, a primit delegaţia americană condusă de dr. G. Edward Schuh, subsecretar adjunct pentru relaţii internaţionale şi programe de produse din Departamentul Agriculturii al S.U.A., care a participat la lucrările celei de a III-a Reuniuni a Grupului româno-american pentru cooperare şi comerţ cu produse agricole, ce a avut loc la Bucureşti. ★ în zilele de 29—30 mai au avut loc la Bucureşti lucrările celei de-a III-a reuniuni a Grupului rommâno-american pentru cooperare şi comerţ cu produse agricole. Documentul semnat la încheierea lucrărilor de Adrian Rogojeanu, adjunct al ministrului agriculturii şi industriei alimentare, conducătorul delegaţiei române, şi dr. G. Edward Schuh, subsecretar adjunct pen In cadrul convorbirii au fost abordate aspecte ale colaborării ştiinţifice şi economice in domeniul agriculurii şi al schimbului cu produse agroalimentare între cele două ţări. La întrevedere au participat Rudolph Aggrey, ambasadorul S.U.A. la Bucureşti, şi Adrian Rogojeanu, adjunct al ministrului agriculturii ,şi industriei alimentare, conducătorul dicle-tgaţiei noastre la reuniunea româno—americană. ★ ★ t tru relaţii internaţionale şi ■ programe de produse din Departamentul Agriculturii al S.U.A., conducătorul delegaţiei americane, consemnează noi acţiuni de colaborare şi cooperare tehnico-ştiinţifică pe anii 1979—1980 în domeniul agriculturii şi industriei alimentare intre cele două ministere. ..... La semnare a fost prezent Rudolph Aggrey, ambasadorul S.U.A. la București. Sesiune româno-polonă La Iaşi s-au încheiat miercuri lucrările celei de-a V-a sesiuni a Comisiei mixte de istorie româno-polonă , manifestare programată, anual, alternativ, în România şi Polonia. Specialişti români şi polonezi au făcut expuneri referitoare la însemnătatea istorică a insurecţiei naţionale armate antifasciste şi antiimperialiste din august 1944 din ţara noastră şi ecoul ei internaţional şi respectiv la semnificaţia celei de-a 35-a aniversări a Poloniei populare, precum şi la relaţiile româno-poloneze în ajunul celui de-al doilea război mondial. Au fost prezentate comunicări privind reformele economico-sociale şi dezvoltarea culturii în Ţările Române şi in Polonia în secolul al XVIII-lea. Totodată, cele două părţi s-au informat reciproc asupra lucrărilor editoriale in domeniul istoriei apărute în intervalul anilor 1978—1979 în România şi Polonia. Cele două delegaţii la sesiune au fost conduse de prof. dr. Ştefan Ştefănescu, şi prof. dr. Jedruszczak Tadeusz. Manifestări cu prilejul Zilelor culturii popoarelor şi naţionalităţilor din Iugoslavia In programul „Zilelor culturii popoarelor şi naţionalităţilor din Iugoslavia“ în România, miercuri, la Uniunea Scriitorilor din Bucureşti a avut loc o nouă manifestare literară. Este vorba de seara de poezie iugoslavă, desfăşurată în prezenţa a numeroşi poeţi şi critici români, precum şi a delegaţiei de scriitori din Iugoslavia. Au luat parte George Macovescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor, reprezentanţi ai Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste. Au participat membri ai Ambasadei Iugoslaviei la Bucureşti După un cuvînt de deschidere, rostit de poetul Ştefan Augustin Doinaş, au fost audiate versuri din lirica iugoslavă, în lectura autorilor şi a unor actori bucureşteni. ★ Cinematograful „Studio“ din Capitală a fost în aceeaşi zi gazda unei seri a filmului de scurt-metraj din R.S.F. Iugoslavia. Cele 10 pelicule prezentate — filme de ficţiune, documentare sociale, ştiinţifice şi de artă, realizate de studiourile specializate din această ţară, au oferit o imagine revelatoare asupra producţiei actuale de scurt-metraje a cinematografiei iugoslave. ★ Manifestări cultural-artistice prilejuite de „Zilele culturii popoarelor şi naţionalităţilor din Iugoslavia“ au fost programate şi în alte oraşe ale ţării. Astfel, melomanii ieşeni au urmărit în aula Bibliotecii centrale universitare din localitate un concert simfonic susţinut de formaţia „Quartetul din Zagreb“, iar iubitorilor de teatru din Arad le-a fost prezentat un spectacol cu piesa „Singe impur“ de Bora Stancovici, în interpretarea unui colectiv al Teatrului Naţional din Belgrad. La Mangalia, pe afişul cultural al zilei s-a aflat înscris un spectacol al colectivului Teatrului national sirb din Novi Sad cu piesa lui Iova Sterija Popovici — „Bostanul găunos“. Au îndeplinit planul pe patru ani ai cincinalului PIATRA NEAMŢ (coresp. R. I. Constantin Azoiţu). Constructorii de maşini-unelte de la întreprinderea mecanică din Roman au îndeplinit sarcinile ce le reveneau pe patru ani ai actualului cincinal cu opt luni mai devreme. Avansul creat oferă acestui colectiv posibilitatea ca în perioada care a mai rămas să realizeze suplimentar o producţie industrială în valoare de peste 1 miliard lei. Printre succesele de prestigiu repurtate în ultima vreme de constructorii de maşini romaşcani se numără realizarea cu mult înainte de termen a primelor strunguri Carusel cu comandă numerică de conturare iar mai recent producerea, in premieră naţională, a strungurilor Carusel pentru prelucrarea rulmenţilor grei. Zilele acestea au raportat îndeplinirea sarcinilor de plan pe patru ani ai cincinalului colec •in municipiul Tg. Mureţ se asigură condiţii pentru aprovizionarea constructorilor (1800) cu mincare caldă la locurile de muncă, La această acţiune participă atit cantina Trustului de construcţii şi montare cit şi unele unităţi de alimentaţie publică. • La „Nivea" din Braşov s-a realizat noua pastă de dinţi „Cordial“ (este bicoloră — albalbastră — are un gust agreabil şi calităţi profilactice superioare). • In comuna Măldărăşti, (Vilcea) a luat fiinţă o stupină pentru producerea de mătci selecţionate şi familii de albine. • Pe lingă cooperativa meşteşugărească „Progresul“ din Alba Iulia se află în curs de amenajare un laborator pentru stabilirea reţetelor optime de vopsire a blănurilor într-o gamă largă de culori şi nuanţe. • De un an şi jumătate, pe raza comunei Grumăzeşti (Neamţ) a fost „uitată“ maşina 31-NT-1232. • Pe litoral s-a desfăşurat tradiţionala manifestare „Parada lalelelor“, organizată de către laboratorul de floricultură din Eforie Nord care deţine cea mai bogată colecţie de lalele din ţară. • Colectivul catedrei de radiologie de la Institutul de medicină şi farmacie din Cluj-Napoca a pus la punct metode şi tehnici capabile să depisteze în stadiile incipiente modificările funcţionale ale articulaţiilor maxilofaciale. • La cooperativa agricolă „7 Noiembrie“ Movila Miresei (Brăila) cocenii depozitaţi provizoriu, in toamnă, la marginea solelor n-au fost nici pînă acum transportaţi în parcul de furaje. • La capul bulevardului Metalurgiei dinspre întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti există multe semafoare care n-au funcţionat nici măcar o dată in ultimele şase luni. • Au început lucrările de reparaţii ale drumului Borzeşti — Petreşti (Cluj), tivele care aparţin de I.F.E.T. Piatra Neamţ. Printre factorii care au contribuit la obţinerea acestui succes un loc important îl ocupă preocuparea forestierilor pietreni pentru valorificarea superioară a masei lemnoase. Utilizarea tuturor resturilor provenite din procesul de exploatare şi industrializarea lemnului, prelucrarea cetinei, valorificarea lemnului de răşinoase biostructurat natural, obţinerea compostului de răşinoase sunt citeva dintre acţiunile care au condus la creşterea valorii nou-create, la obţinerea în cele patru luni ale anului a unei producţii nete suplimentare în valoare de circa 15 milioane lei. Există condiţii ca pînă la finele lunii decembrie forestierii să obţină peste prevederile planului pe patru ani ai cincinalului o producţie industrială în valoare de 620 milioane lei. • La doi paşi de poşta din Călimăneşti a fost instalat un telefon public in curtea Pavilionului central al băilor, pentru a fi folosit de cei cazaţi aci. Telefonul nu funcţionează de multă vreme. • La complexul balnear Căciulata , aparatul de vibromasaj nu funcţionează de aproape un an, iar cei ce au nevoie de acest tratament nu-l pot folosi. Şi specialişti sunt destui. • I.T.A. Baia Mare a pus în circulaţie cursa rapidă Baia Mare — Bistriţa — Reghin — Sovata Băi. • La Apemin Borsec a început producerea unui nou tip de băutură răcoritoare, pe bază de citrice, denumită „Sorela“. • La complexul turistic „Continental“ din Timişoara se organizează zilnic o aşanumită „masă a bunătăţilor“, un fel de expoziţie de artă culinară, de unde clienţii îşi pot alege pe loc sortimentele de mincare preferate. •in spatele Şantierului naval din Tulcea zac de aproape un an de zile, zeci de conducte de mari dimensiuni. • Întreprinderea de prestări servicii din București are un sector care se ocupă in exclusivitate de servicii gospodărești (spălat rufe, geamuri, călcat, etc.) iar comenzile se pot face la telefonul 1678 96. • In cartierul Prună din Pitești a fost amenajat un nou dispensar medical, dotat cu aparatură modernă. • Tocmai sîmbăta s-a găsit să fie programată ziua liberă pentru personalul cinematografului „Homorod“ din Odorheiu Secuiesc. Aşa că atunci cină cetățenii au mai mult timp liber şi ar vrea să vadă un film, cinematograful respectiv ii primeşti cu uşile închise. • In apropiere de barajul Fiunza (Maramureş) ruginesc in albia rîului două capete de pod metalic. Nu s-ar putea oare valorifica ? Rubrică realizată de Petre Mihai Bâcanu SIDIAQ msmmMW Sesiunea a Xl-a a Comisiei mixte româno-iugoslave de colaborare economică In perioada 28—30 mai a avut loc, la Bucureşti, sesiunea a Xl-a a Comisiei mixte româno-iugoslave de colaborare economică. In cadrul lucrărilor sesiunii s-a examinat stadiul relaţiilor economice dintre cele două ţări şi au fost convenite măsuri pentru dezvoltarea lor in continuare, în conformitate cu înţelegerile stabilite cu prilejul întilnirilor la nivel înalt dintre conducătorii de partid şi de stat m ai Republicii Socialiste România şi Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito. O atenţie deosebită s-a acordat cooperării şi specializării in producţie, pe termen lung, îndeosebi în domeniile industriilor construcţiilor de maşini, metalurgice, chimice, asigurării materiilor prime, precum şi dezvoltării în continuare a schimburilor reciproce de mărfuri. Delegaţiile au fost conduse de tovarăşii Virgil Trofin, viceprimministru al guvernului, preşedintele părţii române în comisie, şi Metod Rotar, secretar federal pentru comerţul exterior, preşedintele părţii iugoslave în comisie. Preşedinţii celor două părţi în comisie au semnat Protocolul sesiunii în care sunt prevăzute măsuri concrete pentru realizarea obiectivelor stabilite. La sesiune au participat Nicolae Mihai, ambasadorul României la Belgrad, şi Trifon Nikolici, ambasadorul Iugoslaviei la Bucureşti. ■iz Cu acelaşi prilej s-a convenit şi semnat Convenţia privind reglementarea serviciului feroviar de frontieră între cele două ţări. ★ Conducătorul delegaţiei iugoslave, Metod Rotar, a avut, in timpul şederii în ţara noastră, intîlniri de lucru cu Ion Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Gheorghe Cioară, ministrul energiei electrice, şi a vizitat întreprinderea de maşini grele Bucureşti. Prezentare de condoleanţe la Ambasada Republicii Islamice Mauritania La Ambasada Republicii Islamice Mauritania din Bucureşti a avut loc, miercuri dimineaţa, prezentarea de condoleanţe în legătură cu încetarea din viaţă a lt. colonelului Ahmed Ould Boueeif, prim-vicepreşedinte al Comitetului Militar de Salvare Naţională, prim-ministru al Guvernului Republicii Islamice Mauritania. In numele preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi al guvernului au transmis condoleanţe tovarăşii Ion Ioniţă, viceprim-ministru al guvernului, şi Cornel Pacoste, adjunct al ministrului afacerilor externe. Cei prezenţi au păstrat un moment de reculegere în faţa portretului îndoliat al defunctului şi au semnat în cartea de condoleanţe. Mmmmmmmsmms Delegaţia Tribunalului Suprem al Republicii Populare Ungare, condusă de Odon Szakacs, preşedintele tribunalului, care, la invitaţia Tribunalului Suprem al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită în ţara noastră, a părăsit, miercuri dimineaţa, Capitala. Pe aeroportul Otopeni, oaspeţii au fost salutaţi de Iustin Grigoraş, preşedintele Tribunalului Suprem, de alte persoane oficiale. A fost de faţă Sándor Rajnai, ambasadorul R. P. Ungare la Bucureşti. ★ Cu prilejul apropiatei sărbători naţionale a Republicii Tunisiene — a XX-a aniversări a Zilei Victoriei — miercuri dupăamiază, a avut loc, in Capitală, o manifestare culturală. Au participat membri ai conducerii Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, Asociaţiei de prietenie romăno-tunisiene, reprezentanţi ai Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa, Ministerului Afacerilor Externe, oameni de cultură şi artă, un numeros public. In cadrul manifestării, ziaristul Viorel Popescu a împărtăşit asistenţei impresii de călătorie din această ţară. în încheiere a fost prezentat un film documentar tunisian. Grijă pentru copiii ţării (Urmare din pag. 1) încheiat cu expoziţii în comune, oraşe, municipii şi pe judeţe. La nivel naţional se va organiza o expoziţie intitulată Creaţii de machete tehnico-funcţionale şi de artă plastică — „Atelier 2000“. Un colocviu naţional va dezbate problemele literaturii pentru copii. Sunt in curs de desfăşurare concursuri republicane de creaţie literară şi de artă plastică şi concursuri de cultură generală pe bază de întrebări din problematica Anului Internaţional al Copilului sub titlurile „Tinere condeie“, „Sub flamura partidului“, „Creştem odată cu ţara“, „Românie, plai de aur“, „Copiii lumii doresc pacea“, „Sîntem prieteni cu toţi copiii lumii“ şi altele. O expoziţie republicană va reuni cele mai reuşite lucrări ale artiştilor profesionişti şi amatori, precum şi ale pionierilor, pe tema creşterii şi educării copilului, sub genericul „Copilul in arta plastică“. Copiii din România vor participa la diverse acţiuni internaţionale, la manifestări culturalartistice şi sportive, organizate în cadrul Anului Internaţional al Copilului, în taberele de copii din România, în această vară, vor fi găzduiţi copii din 35 de ţări, iar 31 de delegaţii de copii români vor fi oaspeţi ai copiilor de peste hotare. Se vor realiza, de asemenea, schimburi de expoziţii cu lucrări de artă plastică ale copiilor şi de carte pentru copii şi tineret între România şi Austria, Danemarca, Grecia, U.R.S.S., R.D.G., Bulgaria, Mongolia, Cehoslovacia, Franţa, India, Egipt, Olanda, Finlanda, Japonia, Belgia. In luna iunie, manifestările prilejuite de cea de-a 30-a aniversare a Organizaţiei Pionierilor din ţara noastră vor marca semnificaţiile deosebite ale Anului Internaţional al Copilului. Iată, aşadar, o parte din planul unitar de măsuri care a şi început a fi pus în aplicare şi care ilustrează grija şi atenţia permanentă faţă de copiii ţării noastre. Redactor de serviciu IOANA IUGA — Pe pachetul de detergent „Trial” scrie clar: „înmuiat înseamnă pe jumătate spălat". Am procedat CONFORM INSTRUCŢIUNILOR şi reclamei şi-am înmuiat rufele cu „Trial". Erau rufe albe, nu colorate. S-au colorat toate într-o nuanţă de gălbui. Cercetînd conţinutul ce mai rămăsese în cutie am dat de nişte bucăţi tari de praf. Ţin pachetul la dispoziţia celor ce-l interesează sesizarea mea, mă refer la întreprinderea chimică „Mărăşeşti", de pe şoseaua Naţională nr. 7. Nu ştiu oraşul de reşedinţă a! întreprinderii, că nu-i trecut pe pachet. (Pâuniţei Bădicea, str. Crinului nr. 20-24, bloc A 4, sc. A, ap. 25, Bucureşti). Anul trecut, întreprinderea de construcţii edilitare Bucureşti a executat o amplă lucrare de termoficare care a afectat şi strada noastră. Cu ocazia săpăturilor efectuate atunci, s-au deteriorat şi s-au înfundat o parte din canalele colectoare. Şi iată CONSECINŢA : strada s-a transformat într-o baltă. Executanţii lucrării au uitat că sunt autorii deteriorărilor menţionate, iar I.C.A.R.-ul ne ignoră cererile. (Mihail Moster, str. Cărămidarii de Jos, nr. 33, Bucureşti). — Pe străzile Criveşti, Apicultorilor, Dobrogeanu-Gherea, Dărmăneşti, Atlasului, Iezerului, din cartierul Băneasa - Vatra Nouă, din Bucureşti, parchează IN FATA LOCUINŢELOR ŞOFERILOR autobuzele I.T.A. : 33-8-8857, 34 8-3849, 23-8-7440, 318-8591l , 35-8-6628 ; tractoarele : 41 -8- 5051, 41-B-5758, 41-B-6231 ; autocamioanele : 34-B-4153, 22-B-8949 , 22-B-780, 22-8-7827 şi TIR-ul 23-8-531. Circulaţia respectivelor mijloace de transport a deteriorat ţi carosabilul străzilor pe care circulă ţi ne întrebăm de ce nu se parchează la garajele întreprinderilor respective. (Ion Bălan, str. Iezerului nr. 2, Bucureşti). — Staţia I.T.B. „Aleea Postăvarului" este inundată. Se execută nişte lucrări in zonă şi sunt de durată. De aceea cred că singura soluţie care ne-ar scuti de neplăceri e aceasta : MUTAREA STAŢIEI cu 100 de metri de locul cu pricina. (Nicolae Moise, str. Lemnișor nr. 6, bloc G 41, ap. 23, București). PRONOEXPRES Numere extrase la tragerea din 30 mai 1979. Extragerea I : 36 1 18 42 23 9. Extragerea a II-a : 24 13 25 27 34 4. Sovietski Sport : „La canoe, ca întotdeauna, sportivii români avînd în frunte pe celebrul Ivan Patzaichin, s-au simţit siguri pe ei“ Intr-o cronică consacrată întrecerilor din cadrul Regatei Moscova, ziarul „Sovietski Sport“ scrie, între altele, despre evoluţia sportivilor români : „...La canoe, ca întotdeauna, sportivii români, avînd in frunte pe celebrul Ivan Patzaichin, s-au simţit siguri pe ei, învingătorul Olimpiadelor de la Ciudad de Mexico şi München, de mai multe ori campion mondial, Ivan Patzaichin, în ciuda faptului că merge spre treizeci de ani, a demonstrat, ca de obicei, uimitoarea sa măiestrie, stăpânire de sine şi iscusinţă pînă în ultimele clipe ale luptei. El a condus in finala de 1 000 metri în stilul său propriu, dejucind tactica sportivului nostru, Serghei Pasterlin“. TENIS : Pe terenurile de la „Roland Garros“ din Paris au continuat miercuri campionatele internaţionale de tenis ale Franţei. In proba de simplu feminin jucătoarea româncă Virginia Ruzici a învins-o cu 6—3, 6—3 pe elveţiană P. Delhees. „Canalul Krilatskoe este bine amplasat in funcţie de bătaia vintului — a declarat Ivan Patzaichin. Acum aici se desfăşoară ample lucrări de construcţie şi sunt convins că atunci cînd vor fi terminate, Krilatskoe va deveni locul preferat al întrecerilor pentru toţi canotorii din lume“. în finalul cronicii, semnatarul ei, V. Gorbunov, precizează că românii au terminat învingători in trei dintre probele programului, iar sovieticii au obţinut tot atîtea victorii. Ziarul ilustrează cronica cu o fotografie, înfăţişîndu-i pe finaliştii la canoe dublu, în care se văd şi sportivii români Gheorghe şi Toma Simionov, ciştigătorii probei, iar Brigitte Simon (Franța) a dispus cu 6—2, 1—6, 6—3 de Stoll (S.U.A.), jucătoarea româncă Lucia Romanov a învins-o cu 6—1, 6—1 pe J. Stratton (S.U.A.). La simplu masculin, spaniolul Manuel Orantes a cîștigat cu 4—6, 6—4, 6—1, 6—2 întîlnirea cu Ilie Năstase (România). SAH : In runda a 8-a a turneului internaţional feminin de şah de la Piotrkow Tribunalski (Polonia), maestra româncă Ligia Jicman jucînd cu piesele negre a învins-o pe Malgorzata Wize (Polonia). In clasament conduce Lidia Semenova (U.R.S.S.), cu 6,5 puncte, urmată de Nona Gaprindașvili (U.R.S.S.) — 5,5 puncte. Ligia Jicman totalizează 4 puncte. • IN VEDEREA MECIULUI AMICAL pe care-l va disputa vineri la Berlin cu echipa României, selecţionata de fotbal a R. D. Germane a susţinut un ultim joc de verificare in compania formaţiei Rotation Berlin. Selectionabilii au obţinut victoria cu scorul de 5—2 (1—1), autorii golurilor fiind Riediger, Pommerenke (din lovitură de la 11 m), Schade, Weber şi Weise. Iată formaţia aliniată de reprezentativa R. D. Germane : Grapenthin (din min. 46, Rudwaleit) — Noack, Doemer (din min. 46, Pommerenke). Weise, Weber, Haefner, Lindemann (din min. 46, Schade). Steinbach, Riediger, Streich (din min. 46, Kuehn), Hofmann. • ASEARĂ, la München in finala C.C.E. la fotbal Nottin-Ieri, la Miskolc, în preliminariile turneului olimpic de fotbal s-a desfășurat meciul retur dintre echipele României şi Ungariei, întîlnirea a luat sfîrşit cu scorul de 3—0 in favoarea fotbaliştilor unguri prin golurile marcate de Fekete (min. 17), Borostyean (min. 34) şi Kiss (min. 78). Prin această victorie echipa Ungariei s-a calificat în grupa preliminară a Jocurilor Olimpice alături de Cehoslovacia şi Polonia. Reamintim că în primul joc, disputat la Piteşti, echipa noastră a cîştigat cu 2-0. Eliminarea echipei olimpice, ultima reprezentantă a fotbalului nostru intr-o competiţie internaţională, s-a datorat unor deficienţe comune fotbaliştilor noştri în confruntări decisive susţinute în deplasare, şi anume abordarea jocului cu o teamă excesivă, teamă care a permis adversarului să domine copios începutul meciului şi să-şi asigure un avans de două goluri care au cintărit hotărîtor in desfăşurarea ulterioară a partidei. Era de aşteptat, şi era normal să se întîmple aşa, ca reprezentativa Ungariei să atace din primele minute, dar tot normal ar fi fost ca şi echipa noastră să nu se baricadeze strict în apărare, ştiut fiind faptul că o asemenea apărare nu poate rezista timp de 90 de minute. Din păcate acest adevăr s-a confirmat din nou. Ehipa noastră, supusă unor permanente atacuri, a cedat de trei ori, rotind calificarea în urma unei prestaţii slabe. Ea nu a contat un atac prin nici unul dintre jucătorii folosiţi, nu a beneficiat decit de o singură situaţie clară de gol —• Augustin, minutul 88 — nu a avut nici forţă de luptă, adică nu a luptat cu abnegaţia cerută de miza jocului. Constatarea este cu atit mai întristătoare dacă ne gîndim la condiţiile deosebite de pregătire asigurate acestei echipe olimpice pentru care, printre altele, a fost întrerupt de citeva ori cursul normal de desfăşurare al campionatului diviziei A. Ieri, jucătorii nu au înţeles in nici un fel să răspundă acestor condiţii ce le-au fost asigurate, oferindu-ne o prestaţie criticabilă sub toate aspectele, în aceste condiţii aproape că nici nu mai trebuie ţinut seama de unele erori de arbitraj care au dezavantajat echipa noastră, una dintre ele comisă la marcarea celui de-al treilea gol, rezultat dintr-o poziţie de ofsaid după opiniile martorilor oculari. I. B. SPORTIVI ROMÂNI ÎN ÎNTÎLNIRI INTERNATIONALE ★ IVORI-MOBI JUCÎND SLAB ECHIPA OLIMPICA A RATAT CALIFICAREA 4. Producţia de cărbune poate spori spectaculos (Urmare din pag. 1) faza de strămutare spre întinsa carieră Girla. In ateliere se construiesc benzi transportoare pentru noile locuri de muncă şi se fac ultimele lucrări de finisare Pentru sporirea, cu peste un milion de tone de cărbune anual, a producţiei in cariera Girla, trebuie ca la excavatorul 470 (de profilul celor de la pagina întîia) să fie încheiate reparaţiile capitale pina la finele lunii iunie, spre a fi introdus in frontul de lucru, la stratul de cărbune. Şi iată că reductorul marelui agregat este gata pentru reasamblare. „Repararea acestui excavator impresionant (750 tone) este, intr-un fel, o premieră. In sensul că este primul la care se scoate complet marșul (sistemul de autodeplasare) excavatorul rămînind suspendat în patru sisteme hidraulice“ (Ion Stamatoiu, inginer-şef al întreprinderii de utilaj chimic). Lucrările de reparaţii la întregul excavator sunt mult avansate. Două formaţii de lucru cu 60 de oameni, conduse de Gheorghe Draica şi Ion Butan, grăbesc pe cit este posibil vremea intrării in funcţiune, la camera de cărbune, a uriaşei maşini de săpat, la citeva dintre obiectivele industriale noi, care vor contribui la îndeplinirea sarcinilor asumate de mineri. Cu alte cuvinte, întreaga obşte a bazinului carbonifer gorjean — muncitori din subteran sau „de suprafaţă“, din cariere, ateliere, coloane de transporturi — este puternic angajată în întrecerea pentru mai mult cărbune. Instantaneele fotografice pe care vi le prezentăm sunt revelatoare. Ordinea în care vi le publicăm vă va sugera, intre altele, raţiunea economică pentru care atenţia a fost concentrată spre aceste două unități ale bazinului gorjan — mina Urdari și cariera Girla. Gata pentru asamblare Drumul cărbunelui spre lumină Aceste benzi transportoare însumează, pe cuprinsul carierei Girla, nu mai puţin de 11 km! Supravegheate din loc în loc, aşa cum face Elena Voinea la „punctul 15“, ele funcţionează zi şi noapte. Dar sarcina de a spori rapid producţia în carieră cu peste un milion tone anual impune organizarea imediată a activităţii de service, pe schimburi, pentru intervenţii mecanice şi electrice. Se caută mecanici şi electricieni. Funcţionarea din plin a uriaşelor excavatoare din carieră, cel puţin 7 ore pe schimb, este condiţionată de mersul, normal şi rapid, a acestor covoare de cauciuc suspendate pe paturi cu role. Reamintim măsura stabilită : până la 10 iunie, organizarea de service, pe schimburi, trebuie încheiată. Gigantul termoenergetic de la Rogojelu Şi acum iată raţiunea pentru care se acordă o atenţie specială sporirii rapide a producţiei in cariera Girla şi la mina Urdari , ambele unităţi miniere se află in imediata apropiere a puternicei termocentrale de la Rogojelu, pe care o aprovizionează cu lignit, zi şi noapte, direct, cu ajutorul benzilor transportoare, înlocuindu-se transportul de orice fel, feroviar sau auto. Această raţiune de ordin economic este bine înţeleasă de mineri. O dovedeşte faptul că in centrul întrecerii ample, din bazinul carbonifer al Olteniei, se află cele două unităţi miniere situate în preajma acestei mari uzine electrice. Buclucaşele agrare... Subinginerul Petrică Surdu (în stingă imaginii) a venit la mina Urdari în august anul trecut. Direct de pe băncile Institutului de mine Petroşani. Are sarcina să se ocupe de circuitele de transport , benzi și transportoare cu raclete. S-a integrat rapid în noul colectiv de muncă. Mina Urdari era la începutul activităţii sale. Ieri, înainte de a intra în şat, împreună cu minerul Daniel Suciu, ne-a declarat : „Luptăm din toate puterile pentru a ne atinge obiectivul propus : dublarea capacităţii de producţie în prima decadă a lunii iunie. Ştiam — şi acum sîntem conştienţi — că nu este uşor. S-a ivit deja o seamă de greutăţi. Ne trebuie o echipă de vulcanizatori. Covoarele de cauciuc ale benzilor transportoare se capsează cap la cap cu nişte agrafe. După operaţie, funcţionează maximum o săptămînă și „poc“ ! — Alte agrafări... Pe un transportor de 500 m sunt 8,9 și chiar zece agrafări. Muncă multă, timp de stagnare. Ne dau bătaie de cap aceste covoare. Le-am dori necapsate... Vulcanizarea covorului de cauciuc — cap la cap — este o operaţie foarte bună, rezistentă. Cu patru vulcanizatori am rezolva această problemă. Cred că ne poate ajuta conducerea Combinatului minier Oltenia“. Text şi foto : Victor Dinu şi Ştefan Zidăriţa Muntele de cărbune a început să scadă Din hărnicia, din munca avîntată a minerilor din Urdari s-a născut acest munte de cărbune. Un munte al cărui loc nu este şi nici nu trebuie să fie aici, ci la termocentrale. Sîntem bucuroşi să anunţăm că semnalul nostru „Dacă este transport* să meargă ca pe roate !“ publicat in ziarul de ieri a avut efectul aşteptat. Cel puţin pentru început. Conducerea întreprinderii de transporturi Rovinari s-a deplasat la faţa locului, însuşi tovarăşul director a constatat că activitatea, de transport decurge anevoios. Nici şeful coloanei Urdari, tovarăşul Costache Cristea nu era prea încântat de situaţie. A promis măsuri imediate. Rezultatul : ieri, un număr mai mare de autobasculante, au efectuat transportul cărbunelui. Există intenţia de a se organiza lucrul, în două schimburi. Foarte bine ! Sperăm că aceste măsuri să nu se dovedească a fi doar un foc de paie cum, din păcate, s-a mai întimplat. Pagina a 5-a —• 31 mai 1979