România Liberă, iunie 1979 (Anul 37, nr. 10760-10785)

1979-06-01 / nr. 10760

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NATIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE 1 ANUL XXXVII l­r.10760 Vineri 1 iunie 1979 6 pagini 30 bani | TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU A FĂCUT IERI O VIZITA DE LUCRU ÎN MARI UNITAJI INDUSTRIALE ȘI OBIECTIVE EDILITARE DIN CAPITALA • Această nouă întîlnire de lucru a secretarului general al partidului a prile­juit o analiză rodnică a mo­dului în care se înfăptuiesc hotărârile privind dezvolta­rea unor sectoare de vîrf ale industriei. • Cetăţenii Capitalei l-au întîmpinat pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu vi­brante manifestări expri­­mînd recunoştinţa şi dragostea poporului pentru întreaga sa activitate consacrată binelui şi propă­şirii patriei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Re­publicii Socialiste România, a făcut în cursul dimineţii de joi, 31 mai, o vizită de lucru în cîteva mari unităţi industriale din Ca­pitală. Au fost vizitate şi unele obiective edilitare din centrul Bucu­­reştiului. în această vizită, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost însoţit de tovarăşii Ilie Verdeţ, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană şi Nicolae Constantin. Vizita a prilejuit o analiză rodnică a modului în care se în­făptuiesc în viaţă hotărârile Congresului al XI-lea şi ale Conferinţei Naţionale ale P.C.R. cu privire la dezvoltarea indus­triei pe trepte calitativ supe­rioare,­ şi în mod deosebit a subramurilor ei de vîrf, în cadrul acestei, noi întilniri de lucru a secretarului general al partidului cu oameni ai mun­cii din Capitală, moment semni­ficativ al permanentului dialog purtat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu specialiştii, cu fău­ritorii bunurilor materiale, in probleme esenţiale ale acti­vităţii economico-sociale, ale creşterii bunăstării poporului, au fost abordate aspecte privind căile practice menite să impri­me o mai bună orientare a efor­turilor, a resurselor umane şi materiale, pentru îndeplinirea şi depăşirea indicatorilor canti­tativi şi calitativi ai planului pe 1979, an hotărîtor al cinci­nalului, precum şi pentru rea­lizarea cu succes a proiectelor de perspectivă privind dezvolta­rea unor sectoare de vîrf ale industriei, capabile să asigure înaintarea fermă a economiei ro­mâneşti pe calea modernizării ei neîntrerupte, în centrul dialogului cu facto­rii de decizie din instituţii cen­trale şi întreprinderi, cu oame­nii muncii s-au aflat, în mod fi­resc, problemele esenţiale de care depinde atingerea acestor obiective de ordin calitativ — folosirea cu maximum de efici­enţă a fondurilor alocate pentru investiţii, înnoirea şi moderni­zarea structurii producţiei, per­fecţionarea continuă a tehnolo­giilor de fabricaţie şi a pregăti­rii cadrelor, stimularea creaţiei ştiinţifice şi tehnice originale. Pe întregul parcurs al vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost intîmpinat cu vibrante ma­nifestări de dragoste şi preţui­re. Miile de bucureşteni au dat expresie şi de această dată re­(Continuare în pag. a 2-a) în timpul vizitării obiectivelor edilitare din centrul Capitalei II, mijlocul constructorilor de avioane 3 *»­­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, preşedintele Frontului Unităţii Socialiste, a primit, joi, pe to­varăşul Tomas Travnicek, vice­preşedinte al Comitetului Cen­tral al Frontului Naţional din R.S. Cehoslovacă, care, în frun­tea unei delegaţii, face o vizită în ţara noastră, la invitaţia Consiliului Naţional al Frontu­lui Unităţii Socialiste. La primire a luat parte tova­răşul Mihai Dalea, membru su­pleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., vice­preşedinte al Consiliului Naţio­nal al F.U.S. A fost de faţă Lamir Hanak, ambasadorul R.S. Cehoslovace la Bucureşti. Oaspetele a transmis tovară­şului Nicolae Ceauşescu un cald salut prietenesc din partea to­varăşului Gustav Husak, secre­tar general al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist din Cehoslovacia, preşedintele Re­publicii Socialiste Cehoslovace, "preşedintele C.C. al Frontului Naţional din R.S. Cehoslovacă, a C.C. al P.C. din Cehoslovacia şi C.C. al Frontului Naţional, urări de progres şi bunăstare poporului român prieten, pre­cum şi dorinţa ca relaţiile ceho­­slovaco-române să se dezvolte continuu în toate domeniile. Totodată, el a mulţumit pentru onoarea de a fi primit, pentru sentimentele prieteneşti cu care au fost înconjuraţi membrii de­legaţiei în timpul vizitei şi a împărtăşit impresii din călătoria efectuată în ţara noastră, dind o înaltă apreciere rezultatelor obţinute de poporul român în edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a rugat să se transmită tovarăşului Gustav Husak, conducerii Partidului Comunist ■ din Cehoslovacia şi Frontului Naţional, din partea sa, a C.C. al P.C.R., a F.U.S., un cald salut, împreună cu urări de bunăstare şi fericire poporu­lui cehoslovac prieten. în cadrul întrevederii a fost manifestată satisfacţia pentru bunele relaţii de colaborare sta­tornicite între ţările şi popoare­le noastre, între Frontul Unită­ţii Socialiste din România şi Frontul Naţional din Cehoslova­cia, care cunosc un curs mereu ascendent. S-a subliniat necesi­tatea dezvoltării în continuare a colaborării şi cooperării în producţie, în folosul ambelor ţări şi popoare, al cauzei gene­rale a socialismului şi păcii. Schimbul de vederi în proble­me actuale ale vieţii politice in­ternaţionale a evidenţiat necesi­tatea continuării eforturilor pen­tru înfăptuirea, ca un tot uni­tar, a prevederilor Actului final al Conferinţei de la Helsinki, consolidării procesului de des­tindere, dezangajare militară, dezarmare şi pace. A fost rele­vată hotărirea României şi Cehoslovaciei de a-şi aduce în continuare contribuţia la solu­ţionarea pe cale politică a stă­rilor de încordare şi conflict din diferite zone ale lumii, stator­nicirea unor raporturi cu ade­vărat echitabile între state, care să aibă la bază principiile inde­pendenţei şi suveranităţii na­ţionale, neamestecului în trebu­rile interne, avantajului reciproc. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă tovărăşească, de caldă prietenie. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe vicepreşedintele C.C. al Frontului Naţional din R.S. Cehoslovacă COPIII, VIITORUL PATRIEI Consacrăm copiilor această zi de la începutul verii, un omagiu delicat aduc fructului pe care ei îl anticipează. O zi e, desigur, un mod de a sugera simbolul ; în fapt, copiii ne acaparează con­tinuu. Dar prilejul e binevenit pentru a medita asupra condiţiei pe care le-o asigurăm, asupra climatului în care-i creştem, asu­pra destinului pentru care-i pregătim şi care se identifică — nu uităm — cu viitorul societăţii, al însăşi civilizaţiei în valorile căreia credem. Anul acesta, imboldul nostru firesc de a aborda o asemenea temă — oricind actuală, oricînd incitantă — este stimulat de îm­prejurarea că 1979 a fost decla­rat de către Organizaţia Naţiu­nilor Unite drept An internaţio­nal al copilului. Cum se ştie, România, nu numai că a sub­scris la această iniţiativă, care onorează înaltul forum mon­dial, dar s-a numărat printre promotorii eî, rezoluţia adoptată încorporînd cîteva idei pentru care a militat militează fără abatere. Participind la elabo­rarea unui asemenea act, ea oferă o pilduitoare dovadă de consecvenţă cu sine, căci şi­ cu­noscuta „Declaraţie privind pro­movarea în rîndurile tineretului a ideilor de pace, respect reci­proc şi înţelegere între popoare“ are la origine tot un proiect românesc. Rolul pe care şi l-a asumat ţara noastră, atrăgind atenţia omenirii asupra datoriei ce-i incumbă de a deplasa cen­trul de greutate al preocupărilor sale, din sfera înarmării, în aceea a rezolvării problemelor de viaţă şi de educaţie ale tinerei generaţii, rol reafirmat cu stră­lucire şi în mesajul adresat re­cent de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu sesiunii UNCTAD în­trunită la Manila, atestă convin­gător cunoscuta ei vocaţie pen­tru susţinerea unor principii fer­tile, constructive. Această chemare umanistă, atît de generoasă în deschiderile ei, se întemeiază pe o funciară echitate morală, căci România se află printre acele ţări din lume care, înainte de a-i îndem­na pe alţii, a găsit la ea acasă soluţii apte să confere, prin cu­mularea efectelor lor, un statut propice şi un curs demn formă­rii copiilor, afirmării tineretului. Intr-o zi cum e aceasta, care, prin însuşi caracterul ei, invită la concluzii şi bilanţuri, putem s-o spunem deschis şi cu voce tare : măsurile luate şi rezulta­tele dobîndite în domeniul pe care-l evocăm se înscriu la un mare şi luminos capitol în poli­­tica generală a partidului şi sta­tului, a programelor pe termen scurt şi pe termen lung întocmi­te din iniţiativa şi sub conducerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Partidul, statul nostru au fundamentat şi susţin, înainte de toate, o politică demografică adecvată imperativelor naţionale. Prevăzînd stimularea natalităţii, reducerea, pe multiple căi, a mortalităţii generale, creşterea duratei medii de viaţă, asigu­rarea unui nivel de trai mereu mai ridicat, această orientare să­nătoasă are drept scop să men­ţină un echilibru satisfăcător în­tre generaţii şi să asigure vigoa­rea necesară naţiunii, vitalitatea, optimismul ei. Constatăm cu to­ţii că sistemul succint enunţat dă roadele aşteptate. După datele statistice existente, nivelul nata­lităţii este de 19—20 născuţi vii la mia de locuitori, unul dintre cele mai ridicate pe întregul con­tinent. Cum mortalitatea gene­rală este de 9—10 la mie, sporul natural al populaţiei este de 10 la mie anual, ceea ce are darul de a ne mulţumi. Dealtfel, în luna aprilie, anul acesta, popu­laţia României a ajuns la 22 de milioane de locuitori, dîndu-ne certitudinea că, pînă în 1990, ea va fi — cum s-a prevăzut în Pro­gramul partidului — de 25 de milioane. Cheia de boltă a acestui flux vital, condiţie esenţială a asigu­rării unui spor natural corespun­zător îndeosebi la categoriile de populaţie din grupele de vîrs­­tă mici şi foarte mici, con­stă în recunoaşterea de către societate a rolului maternităţii, în preţuirea, cu alte cuvinte, a femeii-mamă. Aici nu încap vor­ Ion Pavelescu (Continuare în pag. a 2-a) CHELTUIELI EFECTUATE DIN BUGETUL DE STAT PE O FAMILIE Adevărul Ce frumos e la teatru ! a ex­clamat cu voce tare un copil, în sala Teatrului „ Ion Creangă“, in­tr-o duminică, în timp ce se pre­zenta instructiva şi plăcuta co­medie muzicală pentru mari şi pentru mici „Cine se teme de crocodil“ de Alecu Popoivici. M-am pătruns încă o dată de adevărul sentinţei latine : os parvolorum veritas. Copilul a­­cela care se afla prima dată­­ in­tr-o sală de spectacole, de fapt o fetiţă, spunea adevărul. Spunea cu bu­nul său simţ na­tural ceea ce oa­meni mari de specialitate, spu­seseră de multă vreme. O reprezentaţie este de nespus mai autentică, mai captivantă, mai înălţătoare în mediul ei tradiţional care este scena tea­trului. Acolo, spectacolul e şi un ceremonial, un factor mai com­plex şi mai complet de comu­nicare artistică. Generaţiile ti­nere de azi văd multe piese la televizor, le audiază la radio, le ascultă imprimate pe discuri, sau pe benzi de magnetofon şi ca­­setofon. Am putea spune că nu omul merge la teatru ci teatrul vine in casa omului. Şi cum vine destul de des, e normal ca omul să nu-l mai primească de fiecare dată cu aceeaşi cerere­ copilului... nie şi solemnitate. Datorită a­­cestei situaţii, bazată pe uimi­toarea răspindire in masă a mijloacelor moderne, audio-vi­­zuale, de difuzare a culturii, operele atît de grave, de răsco­litoare ale marilor poeţi tragici greci, Eschil, Sofocle, Euripide, operele lui Shakespeare, Goethe, Schiler, Cehov, Ibsen, Caragia­­le sau Blaga ș.a. se intilnesc cu publicul în cea mai,­neprevăzută atmosferă fami­liară. In casa lui omul face ce vrea. Stă lejer, în halat și pa­puci, se lasă so­licitat de miro­surile plăcute de la bucătărie, răspunde la telefon chiar în punctul culminant al deznodă­mântului. Desigur, micii specta­tori sunt supuşi aceloraşi situaţii. Şi totuşi, teatrul, ca institu­ţie, rămine teatru... Acolo o pie­să, pentru vizionarea căreia cumpărăm bilete, pentru vizio­narea căreia, în colectiv, ne îm­brăcăm cu grijă, sosim la timp, aşteptăm cîteva clipe, în recu­legere, în întunericul cu func­ţie estetică, de dinainte de ridi­carea cortinei, uităm de grijile sau lucrurile de peste zi şi in­trăm cu toată fiinţa noastră in atmosfera reprezentării respec­tive, se vede, se gustă cu totul (Continuare in pag. a 5-a) FILE DE CARNET de Ion Dodu­ Bălan Cel m­ai infinit mare al profesiei părinţilor (în pagina a 2-a)

Next