România Liberă, iunie 1979 (Anul 37, nr. 10760-10785)
1979-06-01 / nr. 10760
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NATIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE 1 ANUL XXXVII lr.10760 Vineri 1 iunie 1979 6 pagini 30 bani | TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU A FĂCUT IERI O VIZITA DE LUCRU ÎN MARI UNITAJI INDUSTRIALE ȘI OBIECTIVE EDILITARE DIN CAPITALA • Această nouă întîlnire de lucru a secretarului general al partidului a prilejuit o analiză rodnică a modului în care se înfăptuiesc hotărârile privind dezvoltarea unor sectoare de vîrf ale industriei. • Cetăţenii Capitalei l-au întîmpinat pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu vibrante manifestări exprimînd recunoştinţa şi dragostea poporului pentru întreaga sa activitate consacrată binelui şi propăşirii patriei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a făcut în cursul dimineţii de joi, 31 mai, o vizită de lucru în cîteva mari unităţi industriale din Capitală. Au fost vizitate şi unele obiective edilitare din centrul Bucureştiului. în această vizită, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost însoţit de tovarăşii Ilie Verdeţ, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană şi Nicolae Constantin. Vizita a prilejuit o analiză rodnică a modului în care se înfăptuiesc în viaţă hotărârile Congresului al XI-lea şi ale Conferinţei Naţionale ale P.C.R. cu privire la dezvoltarea industriei pe trepte calitativ superioare, şi în mod deosebit a subramurilor ei de vîrf, în cadrul acestei, noi întilniri de lucru a secretarului general al partidului cu oameni ai muncii din Capitală, moment semnificativ al permanentului dialog purtat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu specialiştii, cu făuritorii bunurilor materiale, in probleme esenţiale ale activităţii economico-sociale, ale creşterii bunăstării poporului, au fost abordate aspecte privind căile practice menite să imprime o mai bună orientare a eforturilor, a resurselor umane şi materiale, pentru îndeplinirea şi depăşirea indicatorilor cantitativi şi calitativi ai planului pe 1979, an hotărîtor al cincinalului, precum şi pentru realizarea cu succes a proiectelor de perspectivă privind dezvoltarea unor sectoare de vîrf ale industriei, capabile să asigure înaintarea fermă a economiei româneşti pe calea modernizării ei neîntrerupte, în centrul dialogului cu factorii de decizie din instituţii centrale şi întreprinderi, cu oamenii muncii s-au aflat, în mod firesc, problemele esenţiale de care depinde atingerea acestor obiective de ordin calitativ — folosirea cu maximum de eficienţă a fondurilor alocate pentru investiţii, înnoirea şi modernizarea structurii producţiei, perfecţionarea continuă a tehnologiilor de fabricaţie şi a pregătirii cadrelor, stimularea creaţiei ştiinţifice şi tehnice originale. Pe întregul parcurs al vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost intîmpinat cu vibrante manifestări de dragoste şi preţuire. Miile de bucureşteni au dat expresie şi de această dată re(Continuare în pag. a 2-a) în timpul vizitării obiectivelor edilitare din centrul Capitalei II, mijlocul constructorilor de avioane 3 *» Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, preşedintele Frontului Unităţii Socialiste, a primit, joi, pe tovarăşul Tomas Travnicek, vicepreşedinte al Comitetului Central al Frontului Naţional din R.S. Cehoslovacă, care, în fruntea unei delegaţii, face o vizită în ţara noastră, la invitaţia Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. La primire a luat parte tovarăşul Mihai Dalea, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului Naţional al F.U.S. A fost de faţă Lamir Hanak, ambasadorul R.S. Cehoslovace la Bucureşti. Oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cald salut prietenesc din partea tovarăşului Gustav Husak, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia, preşedintele Republicii Socialiste Cehoslovace, "preşedintele C.C. al Frontului Naţional din R.S. Cehoslovacă, a C.C. al P.C. din Cehoslovacia şi C.C. al Frontului Naţional, urări de progres şi bunăstare poporului român prieten, precum şi dorinţa ca relaţiile cehoslovaco-române să se dezvolte continuu în toate domeniile. Totodată, el a mulţumit pentru onoarea de a fi primit, pentru sentimentele prieteneşti cu care au fost înconjuraţi membrii delegaţiei în timpul vizitei şi a împărtăşit impresii din călătoria efectuată în ţara noastră, dind o înaltă apreciere rezultatelor obţinute de poporul român în edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a rugat să se transmită tovarăşului Gustav Husak, conducerii Partidului Comunist ■ din Cehoslovacia şi Frontului Naţional, din partea sa, a C.C. al P.C.R., a F.U.S., un cald salut, împreună cu urări de bunăstare şi fericire poporului cehoslovac prieten. în cadrul întrevederii a fost manifestată satisfacţia pentru bunele relaţii de colaborare statornicite între ţările şi popoarele noastre, între Frontul Unităţii Socialiste din România şi Frontul Naţional din Cehoslovacia, care cunosc un curs mereu ascendent. S-a subliniat necesitatea dezvoltării în continuare a colaborării şi cooperării în producţie, în folosul ambelor ţări şi popoare, al cauzei generale a socialismului şi păcii. Schimbul de vederi în probleme actuale ale vieţii politice internaţionale a evidenţiat necesitatea continuării eforturilor pentru înfăptuirea, ca un tot unitar, a prevederilor Actului final al Conferinţei de la Helsinki, consolidării procesului de destindere, dezangajare militară, dezarmare şi pace. A fost relevată hotărirea României şi Cehoslovaciei de a-şi aduce în continuare contribuţia la soluţionarea pe cale politică a stărilor de încordare şi conflict din diferite zone ale lumii, statornicirea unor raporturi cu adevărat echitabile între state, care să aibă la bază principiile independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă tovărăşească, de caldă prietenie. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe vicepreşedintele C.C. al Frontului Naţional din R.S. Cehoslovacă COPIII, VIITORUL PATRIEI Consacrăm copiilor această zi de la începutul verii, un omagiu delicat aduc fructului pe care ei îl anticipează. O zi e, desigur, un mod de a sugera simbolul ; în fapt, copiii ne acaparează continuu. Dar prilejul e binevenit pentru a medita asupra condiţiei pe care le-o asigurăm, asupra climatului în care-i creştem, asupra destinului pentru care-i pregătim şi care se identifică — nu uităm — cu viitorul societăţii, al însăşi civilizaţiei în valorile căreia credem. Anul acesta, imboldul nostru firesc de a aborda o asemenea temă — oricind actuală, oricînd incitantă — este stimulat de împrejurarea că 1979 a fost declarat de către Organizaţia Naţiunilor Unite drept An internaţional al copilului. Cum se ştie, România, nu numai că a subscris la această iniţiativă, care onorează înaltul forum mondial, dar s-a numărat printre promotorii eî, rezoluţia adoptată încorporînd cîteva idei pentru care a militat militează fără abatere. Participind la elaborarea unui asemenea act, ea oferă o pilduitoare dovadă de consecvenţă cu sine, căci şi cunoscuta „Declaraţie privind promovarea în rîndurile tineretului a ideilor de pace, respect reciproc şi înţelegere între popoare“ are la origine tot un proiect românesc. Rolul pe care şi l-a asumat ţara noastră, atrăgind atenţia omenirii asupra datoriei ce-i incumbă de a deplasa centrul de greutate al preocupărilor sale, din sfera înarmării, în aceea a rezolvării problemelor de viaţă şi de educaţie ale tinerei generaţii, rol reafirmat cu strălucire şi în mesajul adresat recent de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu sesiunii UNCTAD întrunită la Manila, atestă convingător cunoscuta ei vocaţie pentru susţinerea unor principii fertile, constructive. Această chemare umanistă, atît de generoasă în deschiderile ei, se întemeiază pe o funciară echitate morală, căci România se află printre acele ţări din lume care, înainte de a-i îndemna pe alţii, a găsit la ea acasă soluţii apte să confere, prin cumularea efectelor lor, un statut propice şi un curs demn formării copiilor, afirmării tineretului. Intr-o zi cum e aceasta, care, prin însuşi caracterul ei, invită la concluzii şi bilanţuri, putem s-o spunem deschis şi cu voce tare : măsurile luate şi rezultatele dobîndite în domeniul pe care-l evocăm se înscriu la un mare şi luminos capitol în politica generală a partidului şi statului, a programelor pe termen scurt şi pe termen lung întocmite din iniţiativa şi sub conducerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Partidul, statul nostru au fundamentat şi susţin, înainte de toate, o politică demografică adecvată imperativelor naţionale. Prevăzînd stimularea natalităţii, reducerea, pe multiple căi, a mortalităţii generale, creşterea duratei medii de viaţă, asigurarea unui nivel de trai mereu mai ridicat, această orientare sănătoasă are drept scop să menţină un echilibru satisfăcător între generaţii şi să asigure vigoarea necesară naţiunii, vitalitatea, optimismul ei. Constatăm cu toţii că sistemul succint enunţat dă roadele aşteptate. După datele statistice existente, nivelul natalităţii este de 19—20 născuţi vii la mia de locuitori, unul dintre cele mai ridicate pe întregul continent. Cum mortalitatea generală este de 9—10 la mie, sporul natural al populaţiei este de 10 la mie anual, ceea ce are darul de a ne mulţumi. Dealtfel, în luna aprilie, anul acesta, populaţia României a ajuns la 22 de milioane de locuitori, dîndu-ne certitudinea că, pînă în 1990, ea va fi — cum s-a prevăzut în Programul partidului — de 25 de milioane. Cheia de boltă a acestui flux vital, condiţie esenţială a asigurării unui spor natural corespunzător îndeosebi la categoriile de populaţie din grupele de vîrstă mici şi foarte mici, constă în recunoaşterea de către societate a rolului maternităţii, în preţuirea, cu alte cuvinte, a femeii-mamă. Aici nu încap vor Ion Pavelescu (Continuare în pag. a 2-a) CHELTUIELI EFECTUATE DIN BUGETUL DE STAT PE O FAMILIE Adevărul Ce frumos e la teatru ! a exclamat cu voce tare un copil, în sala Teatrului „ Ion Creangă“, intr-o duminică, în timp ce se prezenta instructiva şi plăcuta comedie muzicală pentru mari şi pentru mici „Cine se teme de crocodil“ de Alecu Popoivici. M-am pătruns încă o dată de adevărul sentinţei latine : os parvolorum veritas. Copilul acela care se afla prima dată intr-o sală de spectacole, de fapt o fetiţă, spunea adevărul. Spunea cu bunul său simţ natural ceea ce oameni mari de specialitate, spuseseră de multă vreme. O reprezentaţie este de nespus mai autentică, mai captivantă, mai înălţătoare în mediul ei tradiţional care este scena teatrului. Acolo, spectacolul e şi un ceremonial, un factor mai complex şi mai complet de comunicare artistică. Generaţiile tinere de azi văd multe piese la televizor, le audiază la radio, le ascultă imprimate pe discuri, sau pe benzi de magnetofon şi casetofon. Am putea spune că nu omul merge la teatru ci teatrul vine in casa omului. Şi cum vine destul de des, e normal ca omul să nu-l mai primească de fiecare dată cu aceeaşi cerere copilului... nie şi solemnitate. Datorită acestei situaţii, bazată pe uimitoarea răspindire in masă a mijloacelor moderne, audio-vizuale, de difuzare a culturii, operele atît de grave, de răscolitoare ale marilor poeţi tragici greci, Eschil, Sofocle, Euripide, operele lui Shakespeare, Goethe, Schiler, Cehov, Ibsen, Caragiale sau Blaga ș.a. se intilnesc cu publicul în cea mai,neprevăzută atmosferă familiară. In casa lui omul face ce vrea. Stă lejer, în halat și papuci, se lasă solicitat de mirosurile plăcute de la bucătărie, răspunde la telefon chiar în punctul culminant al deznodământului. Desigur, micii spectatori sunt supuşi aceloraşi situaţii. Şi totuşi, teatrul, ca instituţie, rămine teatru... Acolo o piesă, pentru vizionarea căreia cumpărăm bilete, pentru vizionarea căreia, în colectiv, ne îmbrăcăm cu grijă, sosim la timp, aşteptăm cîteva clipe, în reculegere, în întunericul cu funcţie estetică, de dinainte de ridicarea cortinei, uităm de grijile sau lucrurile de peste zi şi intrăm cu toată fiinţa noastră in atmosfera reprezentării respective, se vede, se gustă cu totul (Continuare in pag. a 5-a) FILE DE CARNET de Ion Dodu Bălan Cel mai infinit mare al profesiei părinţilor (în pagina a 2-a)