România Liberă, iulie 1979 (Anul 37, nr. 10786-10811)
1979-07-02 / nr. 10786
ANUL XXXVII Nr. 10 786 • 6 pagini 30 bani * ŞEDINŢA COMUNA * 1 a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Biroului Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi a Guvernului Republicii Socialiste România Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, simbătă, 30 iunie, a avut loc în staţiunea Neptun şedinţa comună a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Biroului Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi a Guvernului Republicii Socialiste România. In cadrul şedinţei a fost examinat proiectul de Directive ale Congresului al XII-lea al Partidului Comunist Român cu privire la planul cincinal 1981—1985 și liniile directoare ale dezvoltării economico-sociale a României pînă în 1990. Comitetul Politic Executiv, Biroul Permanent al Consiliului Suprem şi guvernul au apreciat că direcţiile principale şi orientările dezvoltării economice şi sociale a ţării pentru anii viitori, cuprinse în documentele supuse dezbaterii, sunt în conformitate cu prevederile Programului Partidului Comunist Român de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism, ele jalonind o etapă nouă, calitativ superioară în opera de industrializare socialistă a ţării, de ridicare pe o treaptă mai înaltă a agriculturii, de dezvoltare şi modernizare a forţelor de producţie pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. Continuînd în ritm susţinut procesul dezvoltării şi modernizării economiei naţionale, prevederile proiectului de Directive vizează ridicarea la un nivel calitativ superior a întregii activităţi economice, valorificarea intensivă, complexă a resurselor materiale şi umane de care dispune societatea noastră. în acelaşi timp, se urmăreşte asigurarea unei maxime eficienţe economice în toate domeniile de activitate în vederea sporirii necontenite a avuţiei naţionale şi a venitului naţional. Pe această bază, proiectul de Directive prevede un cuprinzător program de creştere în continuare a nivelului de trai material şi spiritual al întregului nostru popor , ţelul suprem al politicii partidului, esenţa întregii opere de construcţie socialistă din patria noastră. Comitetul Politic Executiv, Biroul Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale și guvernul apreciază că prevederile proiectului de Directive sunt pe deplin realiste, ele asigurînd dezvoltarea armonioasă a tuturor ramurilor și sectoarelor de activitate, a tuturor judeţelor, progresul economico-social al întregii ţări pe calea socialismului şi comunismului. Comitetul Politic Executiv, Biroul Permanent al Consiliului Suprem şi guvernul au dat o înaltă apreciere aportului nemijlocit al secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la elaborarea şi fundamentarea prevederilor proiectului de Directive, relevînd contribuţia sa esenţială la elaborarea şi înfăptuirea întregii politici a partidului, care asigură înaintarea fermă a patriei noastre pe calea edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi a comunismului. In continuarea lucrărilor, a fost luat în dezbatere proiectul Programului de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi introducere a progresului tehnic pină în 1990 şi orientările principale pînă în anul 2000. Elaborat în concordanţă cu strategia dezvoltării economico-sociale a ţării, Programul asigură orientarea fermă a activităţii de cercetare şi proiectare tehnologică in direcţii esenţiale pentru progresul în ritm înalt al economiei naţionale şi al întregii societăţi pe baza afirmării tot mai puternice a revoluţiei tehnico-ştiinţifice în toate domeniile construcţiei socialiste din ţara noastră. Programul prevede sporirea puternică a rolului şi contribuţiei cercetării ştiinţifice la lărgirea bazei de materii prime şi energie şi valorificarea lor superioară, reducerea consumurilor de materii prime şi materiale, de combustibil şi energie, modernizarea susţinută şi creşterea gradului de tehnicitate a mijloacelor de producţie, ridicarea calităţii produselor, a competitivităţii lor, sporirea contribuţiei ţării noastre la schimbul mondial de valori. în acelaşi timp, Programul acordă un rol deosebit cercetării teoretice şi fundamentale. Comitetul Politic Executiv, Biroul Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi guvernul au dezbătut, de asemenea, proiectul Programului de cercetare şi dezvoltare în domeniul energiei pînă în 1990 şi orientările principale pînă în anul 2000. Programul orientează eforturile în direcţia punerii în valoare de noi surse clasice furnizoare de energie, precum şi a celor neclasice — energia solară, eoliană, geotermică şi altele — în scopul satisfacerii cerinţelor de consum în creştere impuse de dezvoltarea în ritm accelerat a economiei naţionale, de ridicare continuă a nivelului de trai al întregului popor. De asemenea, Programul pune un accent deosebit pe gospodărirea cu maximum de eficienţă a resurselor energetice ale ţării, pe introducerea unui regim sever de economisire a energiei şi combustibilului — condiţie esenţială pentru asigurarea progresului în ritm înalt al economiei naţionale, a ridicării nivelului de trai al poporului. Comitetul Politic Executiv, Biroul Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale și Guvernul Republicii Socialiste România au aprobat proiectul de Directive ale Congresului al XII-lea al Partidului Comunist Român cu privire la planul cincinal 1981—1985 şi liniile directoare ale dezvoltării economico-sociale a României pînă în 1990, proiectul Programului de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică pînă în 1990 şi orientările principale pină în anul 2000 şi proiectul Programului de cercetare şi dezvoltare în domeniul energiei pînă în 1990 şi orientările principale pină în anul 2000 şi au hotărît ca, pe baza observaţiilor şi propunerilor făcute în cadrul şedinţei acestea să fie îmbunătăţite, urmînd ca apoi să fie supuse dezbaterii Plenarei Comitetului Central al partidului. In cadrul şedinţei, primul ministru al guvernului, tovarăşul Ilie Vertov a prezentat o informare cu privire la şedinţa jubiliari a sesiunii Consiliului de Ajutor Econmnic Reciproc. Comitetul Politic Execută a luat act cu deosebită satisfacţie de primirea călduroasă şi înalta apreciere de care s-a bucurat mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, participanţilor la şedinţa jubiliară a C.A.F.R. Totodată, a fost aprobată activitatea delegaţiei române la lucrările celei de-a 33-a şedinţe a sesiunii Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, activitate care a corespuns intru totul mandatului încredinţat de Comitetul Politic Executiv. Comitetul Politic Executiv a apreciat însemnătatea deosebită a activităţii desfăşurate de C.A.E.R., de-a lungul celor trei decenii de la crearea sa, pentru dezvoltarea colaborării dintre ţările socialiste membre, în scopul propăşirii lor economico-sociale tot mai rapide. S-a subliniat, de asemenea, rolul activ jucat de România în întreaga activitate a C.A.E.R., în perfecţionarea continuă a funcţionării acestei organizaţii pe baza principiilor egalităţii, suveranităţii naţionale şi liberului consimţămînt al fiecărei ţări, in vederea îndeplinirii in condiţii tot mai bune a obiectivelor şi atribuţiilor organizaţiei, stabilite prin Statut. Comitetul Politic Executiv a subliniat rolul sporit al C.A.E.R., în faza actuală, superioară, în care se găseşte construcţia noii orânduiri în ţările socialiste, pentru soluţionarea corespunzătoare a problemelor complexe ce stau în faţa acestora, pentru accelerarea egalizării nivelului lor de dezvoltare economică. Comitetul Politic Executiv a relevat necesitatea orientării tot mai ferme a activităţii C.A.E.R., în direcţia coordonării planurilor economice, satisfacerii necesităţilor de materii prime, combustibil şi energie ale ţărilor membre, adîncirii specializării şi cooperării în producţie, schimbului de tehnologii avansate, moderne, intensificării cooperării ştiinţifice şi tehnice, în cadrul unor acorduri pe termen lung, precum şi cerinţa perfecţionării în continuare a formelor de activitate a acestei organizaţii, sporirii operativităţii şi eficienţei sale, adîncirii caracterului său democratic. Comitetul Politic Executiv a apreciat că înţelegerile şi convenţiile stabilite cu prilejul recentei sesiuni a C.A.E.R., deschid perspectiva intensificării conlucrării pe multiple planuri între ţările socialiste, în interesul înfloririi tot mai rapide a fiecărei economii naţionale, al întăririi forţelor generale ale socialismului şi păcii. Comitetul Politic Executiv a stabilit măsuri pentru înfăptuirea de către organismele noastre economice a prevederilor înscrise în documentele adoptate de sesiune, exprimînd hotărîrea fermă a României de a participa în continuare în mod activ la colaborarea în cadrul C.A.E.R., de a contribui consecvent la realizarea înţelegerilor stabilite în interesul progresului economic şi social al tuturor statelor membre. ★ în cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privire la vizita de stat efectuată în ţara noastră, în perioada 23—26 iunie, la invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste România şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, de preşedintele Republicii Cipru, Spyros Kyprianou. Comitetul Politic Executiv şi-a manifestat deplina aprobare şi a dat o înaltă apreciere rezultatelor rodnice ale convorbirilor dintre preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Spyros Kyprianou, care şi-au găsit o pregnantă expresie în Declaraţia solemnă comună semnată de cei doi şefi de stat la încheierea vizitei. Declaraţia solemnă comună reafirmă hotărirea Republicii Socialiste România şi Republicii Cipru de a acţiona şi conlucra tot mai strîns, atît pe plan bilateral, cît şi pe arena internaţională, în folosul ambelor ţări şi popoare, al cauzei apropierii, înţelegerii şi păcii în Europa şi în întreaga lume. Comitetul Politic Executiv a relevat că dialogul româno—cipriot la nivel înalt a conferit noi dimensiuni relaţiilor tradiţionale dintre cele două ţări, a evidenţiat încă o dată dorinţa României şi Ciprului de a imprima un ritm susţinut cooperării şi colaborării româno-cipriote, în domeniile politic, economic, tehnico-ştiinţific şi cultural, precum şi în alte domenii de interes comun. A fost exprimată convingerea că dezvoltarea şi diversificarea acestor raporturi în toate domeniile corespund aspiraţiilor comune de progres şi bunăstare ale celor două popoare, cauzei generale a destinderii şi colaborării internaţionale. Totodată, Comitetul Politic Executiv a subliniat importanţa schimbului de opinii între preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Spyros Kyprianou în legătură cu aspecte esenţiale ale actualităţii politice internaţionale, care a evidenţiat existenţa unei largi apropieri şi similitudini a poziţiilor celor două ţări în problemele care confruntă omenirea. In cadrul convorbirilor, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a exprimat poziţia fermă a ţării noastre privind soluţionarea pe cale politică, prin tratative, a situaţiei din Cipru, pe baza respectării independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale, unităţii şi nealinierii Republicii Cipru, a asigurării convieţuirii paşnice a celor două comunităţi cipriote. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Spyros Kypryanou au relevat atenţia deosebită pe care România şi Cipru o acordă problemelor instaurării unui climat trainic de pace şi colaborare în Balcani şi în zona Mediteranei, edificării securităţii şi dezvoltării cooperării în Europa, traducerii în viaţă, ca un tot unitar, a Actului final de la Helsinki, inclusiv în ceea ce priveşte adoptarea de măsuri practice de dezangajare militară, fără de care nu poate fi concepută destinderea, atit pe continentul nostru, cît şi în întreaga lume. A fost subliniată dorinţa şi hotărîrea celor două ţări de a conlucra tot mai strîns pe arena mondială pentru promovarea unor relaţii noi, de deplină egalitate şi echitate între state, pentru trecerea la măsuri concrete, practice, de dezarmare, şi în primul rînd de dezarmare nucleară, pentru lichidarea subdezvoltării şi instaurarea noii ordini economice internaţionale, pentru înfăptuirea dezideratelor de pace şi progres ale popoarelor şi făurirea unei lumi mai bune şi mai drepte. Aprobind în unanimitate documentele şi înţelegerile stabilite cu prilejul vizitei, al convorbirilor dintre preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Spyros Kyprianou, Comitetul Politic Executiv a stabilit măsuri corespunzătoare pentru aplicarea lor în viaţă, pentru dezvoltarea tot mai intensă, pe multiple planuri, a relaţiilor dintre România şi Cipru, dintre popoarele celor două ţări, în folosul şi spre binele lor, al cauzei progresului, înţelegerii şi păcii în lume. ★ Comitetul Politic Executiv a rezolvat de asemenea, probleme ale muncii curente de partid şi de stat. Proletari din toate ţările, unîţî-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Întrecerea IA AMPLOARE In Intimpinarea MARII NOASTRE SĂRBĂTORI Intrăm, o spunem de la bun început, intr-o perioadă de o deosebită importanţă, pentru noi toţi, al doilea semestru al anului. O perioadă in care vom întimpina cu fapte mari de muncă, aşa cum ştim noi s-o facem, cea de a 35-a aniversare a Eliberării patriei, o perioadă în care va avea loc cel de-al XII-lea Congres al partidului, eveniment politic de rezonanţă istorică şi de mare însemnătate pentru evoluţia viitoare a României pe drumul comunismului. în sfîrşit, o perioadă de foarte mare importanţă pentru creşterea noastră economică avînd in vedere că in aceste 6 luni trebuie finalizate acţiunile prevăzute in planul pe 1979, atît în ce priveşte producţia industrială şi agricolă cit şi planul de investiţii economice şi sociale. La care trebuie să mai adaugăm şi faptul că pînă la sfîrşitul cincinalului ne despart doar trei semestre ca şi faptul că obiectivele prevăzute pentru 1979 au dimensiuni cu implicaţii mari asupra îndeplinirii întregului cincinal. Motive credem suficiente pentru a înţelege şi mai bine de ce este necesară transformarea acestui al doilea semestru al lui ’79 într-un semestru al marilor performanţe. Auspiciile sub care păşim în această a doua jumătate a anului sunt dintre cele mai bune, sub toate raporturile : material-productive, spirituale, morale. Simbolic vorbind am putea spune că ele au fost prefaţate de inaugurarea, în prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a primului obiectiv al marelor combinat petrochimic de la Midia-Năvodari, a vizitei de lucru a secretarului general al partidului în portul Constanţa şi de adunarea populară a oamenilor muncii din municipiul şi judeţul Constanţa, în cadrul căreia poporul nostru a putut afla veşti de mare importanţă privind situaţia economică a ţării, mersul construcţiei socialiste cit şi altele privind evenimentele în curs şi strategia politicii partidului in deceniul următor. Ţara a luat astfel cunoştinţă de faptul că pînă acum au fost realizate cu succes prevederile planului în cei trei ani şi jumătate din acest cincinal. Dovadă stă, in primul rînd, realizarea unei producţii industriale suplimentare de aproape 70 de miliarele de lei. Este o veste care ne bucură pe toţi pentru că ea reprezintă o premisă şi o garanţie că vom realiza întregul cincinal, inclusiv depăşirea de cel puţin 11t0 de miliarde de lei prevăzută in angajamentele colectivelor oamenilor muncii. Faptul este semnificativ şi cu atit mai important cu cit de realizarea obiectivelor economice, inclusiv a producţiei suplimentare în valoare de lftft miliarde Iei, depinde succesul deplin al aplicării prevederilor în domeniul creşterii nivelului de trai. însuşi faptul că peste o lună, de la 1 august, începe cea de-a doua etapă de majorare a retribuţiilor astfel incit pînă la sfirşitul anului 1980 să se atingă nivelul de creştere a veniturilor reale (din retribuţie) cu 32 la sută — ceea ce reprezintă o depăşire importantă a prevederilor cincinalului — vorbeşte de la sine despre evoluţia ascendentă a economiei naţionale şi, in cadrul ei, a nivelului de trai material şi spiritual al cetăţenilor. Există in toată această evoluţie o dublă relaţie de cauzăefect, o intercondiţionare de care poporul nostru este perfect conştient. Aşa se face că in întreaga ţară se înregistrează nenumărate fapte de muncă şi creaţie care atestă înţelegerea de către toţi cei ce muncesc a acestei determinări, fapte care confirmă dragostea lor puternică faţă de patrie şi interesul lor pentru destinele ei, ataşamentul de nezdruncinat faţă de politica partidului, pe care o urmează cu fidelitate. Ca in fiecare vară, dar poate mai intens şi mai viguros ca oricînd, oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate — înfrăţiţi în viaţă şi lupta lor comună de înălţare a patriei — întîmpină cea de-a 35-a aniversare a Zilei Eliberării şi Congresului al XII-lea al partidului, cu succese memorabile, cantitative şi calitative, pe frontul construcţiei, al activităţii productive, al creaţiei termicoştiinţifice. Iată, de pildă, capitala ţării care are o pondere mare în economia ţării : în primele 5 luni ale anului producţia globală industrială a fost realizată în proporţie de 100,0 la sută, producţia marfă a fost depăşită cu 517 milioane lei, planul de producţie fizică fiind şi el depăşit la nu mai puţin de 86 de produse. De notat însă şi modul în care au fost obţinute aceste rezultate , 87,5 la sută din ele s-au realizat pe baza creşterii productivităţii muncii, iar indicatorul producţiei nete se prezintă pozitiv, unul din fundamentale lui fiind şi spiritul gospodăresc in care s-a lucrat şi datorită căruia, în această perioadă, s-au economisit în Capitală 14 000 de tone de metal, 113 090 de tone de combustibil şi 124 milioane de kilotwaţi-oră. Remarcabil este şi faptul că in primele 5 luni ale anului au fost puse în funcţiune 34 de copaci- M. Radian (Continuare in pag. a 3-a) ! Secerişul se desfășoară din plin. DAR TRANSPORTUL RECOLTEI ? Pînă acum, grîul şi orzul s-au secerat de pe circa 720 000 hectare # Cît de operativ se înmagazinează recolta treierată # Seceratul orzului s-a încheiat, dar o parte din producție a rămas tot pe cîmp # Autocamioane și remorci exista, folosirea lor lasă de dorit , in timp ce în unele baze de recepţie descărcarea este rapidă, în altele se aşteaptă cu orele. (în pag. a 3-a) Secerişul griului s-a declanşat în mai multe judeţe ale ţârii. Este lucrarea prioritară a acestor zile care trebuie efectuată rapid şi fără pierderi yvei' ■ ViUS': i") împotriva paşilor leneşi Dintre luările de cuvînt prezente in presa săptăminii trecute mi-au atras cu deosebire atenţia declaraţiile pe care talentata si inteligenta actriţă care este Irina Petrescu le-a făcut la încheierea cu strălucit succes a turneului teatrului Bulandra, în Statele Unite ale America . „A fost bine, a fost senzaţional“, caracterizează rezultatele capacităţii de creaţie a colectivului din care face parte, mărturisind că trăieşte bucuria ca pe un moment — firesc, desigur —, dar dincolo decare va începe din nou lungul travaliu al efortului, „înainte — continuă Irina Petrescu — de a uita si a începe din nou să mă îndoiesc si să caut in mine şi in toţi cei din jur cheia unor neimpliniri si a jumătăţilor de măsură“. America, citeste ea de... America, cu toate aplauzele ei, n-a reuşit să doboare într-un artist autentic spiritul seriozităţii, convingerea că totul în viaţă râmîne munca făcută cu pasiune, cu dăruire pe scena propriei vieţi şi a propriilor îndatoriri. Triumful obţinut împreună cu toţi colegii săi în teatre care nu şi-au refuzat prezenţa nici unui mare actor al lumii, n-o poate îndemna la agăţarea armelor un cui, la demisii din faţa ambiţiosului program de muncă. Dimpotrivă. „Cred, mai mult ca oricînd, declară Irina Petrescu, întoarsă acasă, că trebuie să luptăm şi că putem să o facem“, obiectivul pentru dinsa, fiind deosebit de clar. Lupta de dus trebuie să fie „împotriva jumătăţilor de măsură“, împotriva „paşilor leneşi — jumătate înainte, jumătate înapoi —, împotriva a tot ceea ce înseamnă „micuţa noastră bunăstare de cinci minute“, împotriva suficienţei şi nepăsării...“ Succesul in faţa America ? „Mai mult decit o verificare“ a ceea ce românul poate să facă in concursul cu străinătatea — zice actriţa —, conferind acestei probe o mare semnificaţie: „semnificaţia muncii cu rost, a artei cu scop, a sistemului de organizare, a valorii spirituale in funcţie de utilitatea civică şi politică a fiecărui gest". îmi plac aceste cuvinte ale Irinei Petrescu pentru clarviziunea concepţiei, pentru seriozitatea angajării sociale, pentru demnitatea ţinutei morale — care irump din ele. Pentru tot ceea ce aceste ginduri pot constitui o reprezentare a omului de talent din România de azi. Dar, mărturisesc, nu numai pentru atit, revolta „împotriva paşilor leneşi“ fiind de un interes mult mai larg. , Avem, intr-adevăr, intr-o ţară ca a noastră, un rezervor inepuizabil de capacităţi creatoare. Multe dintre ele dau roade din plin şi asta se vede în binele care creşte permanent în jurul nostru, în succesele noastre, în viaţa noastră. Mulţi concetăţeni ai noştri sunt exemplari in dăruirea lor, atingind, prin propriile fapte, impresionanta treaptă despre care ne vorbeşte actriţa teatrului „Bulandra". In acelaşi timp, ar fi, cred, nedrept să nu vedem că nu sunt puţini nici cei pentru care specifice sunt nu nervul acţiunii, ci, dimpotrivă, langoarea pasului flasc, căuta(Continuare în pag. a 2-a) FILE DE CARNET de Eugen Florescu