România Liberă, iulie 1979 (Anul 37, nr. 10786-10811)

1979-07-02 / nr. 10786

ANUL XXXVII Nr. 10 786 • 6 pagini 30 bani * ŞEDINŢA COMUNA *­ 1 a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Biroului Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi a Guvernului­­ Republicii Socialiste România Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, simbătă, 30 iunie, a avut loc în staţiunea Neptun şedinţa comună a Comitetu­lui Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Biroului Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi a Guvernului Republicii Socialiste România. In cadrul şedinţei a fost examinat proiectul de Directive ale Congresului al XII-lea al Partidului Comunist Român cu privire la planul cincinal 1981—1985 și liniile directoare ale dez­voltării economico-sociale a României pînă în 1990. Comitetul Politic Executiv, Biroul Permanent al Consiliului Suprem şi guvernul au apreciat că direcţiile principale şi orientările dezvoltării economice şi sociale a ţării pentru anii viitori, cuprinse în documentele supuse dezbaterii, sunt în conformitate cu prevederile Programului Partidului Comunist Român de făurire a socie­tăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înain­tare a României spre comunism, ele jalonind o etapă nouă, calitativ superioară în opera de industrializare socialistă a ţării, de ridicare pe o treaptă mai înaltă a agriculturii, de dez­voltare şi modernizare a forţelor de pro­ducţie pe baza celor mai noi cuceriri ale şti­inţei şi tehnicii. Continuînd în ritm susţinut procesul dezvoltării şi modernizării­ economiei naţionale, prevederile proiectului de Directive vizează ridicarea la un nivel calitativ superior a întregii activităţi economice, valorificarea inten­sivă, complexă a resurselor materiale şi umane de care dispune societatea noastră. în acelaşi timp, se urmăreşte asigurarea unei maxime efi­­cienţe economice în toate domeniile de activita­te în vederea sporirii necontenite a avuţiei na­ţionale şi a venitului naţional. Pe această bază, proiectul de Directive prevede un cuprinzător program de creştere în continuare a nivelului de trai material şi spiritual al întregului nostru popor , ţelul suprem al politicii partidului, esenţa întregii opere de construcţie socialistă din patria noastră. Comitetul Politic Executiv, Biroul Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale și guvernul apreciază că prevederile proiectului de Directive sunt pe deplin realiste, ele asigurînd dezvoltarea armonioasă a tuturor ramurilor și sectoarelor de activitate, a tuturor judeţelor, progresul economico-social al întregii ţări pe calea socialismului şi comunismului. Comitetul Politic Executiv, Biroul Permanent al Consiliului Suprem şi guvernul au dat o înaltă apreciere aportului nemijlocit al secreta­rului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la elaborarea şi fundamentarea pre­vederilor proiectului de Directive, relevînd con­tribuţia sa esenţială la elaborarea şi înfăptuirea întregii politici a partidului, care asigură înain­tarea fermă a patriei noastre pe calea edifi­cării societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi a comunismului. In continuarea lucrărilor, a fost luat în dez­batere proiectul Programului de cercetare ştiin­ţifică, dezvoltare tehnologică şi introducere a progresului tehnic pină în 1990 şi orientările principale pînă în anul 2­000. Elaborat în con­cordanţă cu strategia dezvoltării economico-so­ciale a ţării, Programul asigură orientarea fermă a activităţii de cercetare şi proiectare tehnolo­gică in direcţii esenţiale pentru progresul în ritm înalt al economiei naţionale şi al întregii societăţi pe baza afirmării tot mai puternice a revoluţiei tehnico-ştiinţifice în toate domeniile construcţiei socialiste din ţara noastră. Progra­mul prevede sporirea puternică a rolului şi contribuţiei cercetării ştiinţifice la lărgirea ba­zei de materii prime şi energie şi valorificarea lor superioară, reducerea consumurilor de ma­terii prime şi materiale, de combustibil şi ener­gie, modernizarea susţinută şi creşterea gradu­lui de tehnicitate a mijloacelor de producţie, ri­dicarea calităţii produselor, a competitivităţii lor, sporirea contribuţiei ţării noastre la schim­bul mondial de valori. în acelaşi timp, Progra­mul acordă un rol deosebit cercetării teoretice şi fundamentale. Comitetul Politic Executiv, Biroul Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economi­ce şi Sociale şi guvernul au dezbătut, de aseme­nea, proiectul Programului de cercetare şi dez­voltare în domeniul energiei pînă în 1990 şi o­rientările principale pînă în anul 2000. Progra­mul orientează eforturile în direcţia punerii în valoare de noi surse clasice furnizoare de ener­gie, precum şi a celor neclasice — energia sola­ră, eoliană, geotermică şi altele — în scopul sa­tisfacerii cerinţelor de consum în creştere impu­se de dezvoltarea în ritm accelerat a economiei naţionale, de ridicare continuă a nivelului de trai al întregului popor. De asemenea, Progra­mul pune un accent deosebit pe gospodărirea cu maximum de eficienţă a resurselor energetice ale ţării, pe introducerea unui regim sever de economisire a energiei şi combustibilului — con­diţie esenţială pentru asigurarea progresului în ritm înalt al economiei naţionale, a ridicării nivelului de trai al poporului. Comitetul Politic Executiv, Biroul Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale și Guvernul Republicii Socialiste România au aprobat proiectul de Directive ale Congresului al XII-lea al Partidului Comunist Român cu privire la planul cincinal 1981—1985 şi liniile directoare ale dezvoltării economico-so­ciale a României pînă în 1990, proiectul Progra­mului de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare teh­nologică pînă în 1990 şi orientările principale pină în anul 2000 şi proiectul Programului de cercetare şi dezvoltare în domeniul energiei pînă în 1990 şi orientările principale pină în anul 2000 şi au hotărît ca, pe baza observa­ţiilor şi propunerilor făcute în cadrul şedinţei acestea să fie îmbunătăţite, urmînd ca apoi să fie supuse dezbaterii Plenarei Comitetului Central al partidului. In cadrul şedinţei, primul ministru al guver­nului, tovarăşul Ilie Vertov a prezentat o infor­mare cu privire la şedinţa jubiliari a sesiunii Consiliului de Ajutor Econ­mnic Reciproc. Comitetul Politic Execută a luat act cu deo­sebită satisfacţie de primirea călduroasă şi înalta apreciere de care s-a bucurat mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Re­publicii Socialiste România, participanţilor la şedinţa jubiliară a C.A.F.R. Totodată, a fost a­­probată activitatea delegaţiei române la lucră­rile celei de-a 33-a şedinţe a sesiunii Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, activitate care a corespuns intru totul mandatului încredinţat de Comitetul Politic Executiv. Comitetul Politic Executiv a apreciat însem­nătatea deosebită a activităţii desfăşurate de C.A.E.R., de-a lungul celor trei decenii de la crearea sa, pentru dezvoltarea colaborării dintre ţările socialiste membre, în scopul propă­şirii lor economico-sociale tot mai rapide. S-a subliniat, de asemenea, rolul activ jucat de România în întreaga activitate a C.A.E.R., în perfecţionarea continuă a funcţionării acestei organizaţii pe baza principiilor egalităţii, suve­ranităţii naţionale şi liberului consimţămînt al fiecărei ţări, in vederea îndeplinirii in condiţii tot mai bune a obiectivelor şi atribuţiilor orga­nizaţiei, stabilite prin Statut. Comitetul Politic Executiv a subliniat rolul sporit al C.A.E.R., în faza actuală, superioară, în care se găseşte construcţia noii orânduiri în ţările socialiste, pentru soluţionarea corespunză­toare a problemelor complexe ce stau în faţa a­­cestora, pentru accelerarea egalizării nivelului lor de dezvoltare economică. Comitetul Politic Executiv a relevat necesitatea orientării tot mai ferme a activităţii C.A.E.R., în direcţia coordo­nării planurilor economice, satisfacerii necesită­ţilor de materii prime, combustibil şi energie ale ţărilor membre, adîncirii specializării şi co­operării în producţie, schimbului de tehnologii avansate, moderne, intensificării cooperării şti­inţifice şi tehnice, în cadrul unor acorduri pe termen lung, precum şi cerinţa perfecţionării în continuare a formelor de activitate a acestei or­ganizaţii, sporirii operativităţii şi eficienţei sale, adîncirii caracterului său democratic. Comitetul Politic Executiv a apreciat că înţe­legerile şi convenţiile stabilite cu prilejul recen­tei sesiuni a C.A.E.R., deschid perspectiva in­tensificării conlucrării pe multiple planuri între ţările socialiste, în interesul înfloririi tot mai rapide a fiecărei economii naţionale, al întăririi forţelor generale ale socialismului şi păcii. Comitetul Politic Executiv a stabilit măsuri pentru înfăptuirea de către organismele noastre economice a prevederilor înscrise în documen­tele adoptate de sesiune, exprimînd hotărîrea fermă a României de a participa în continuare în mod activ la colaborarea în cadrul C.A.E.R., de a contribui consecvent la realizarea înţelege­rilor stabilite în interesul progresului economic şi social al tuturor statelor membre. ★ în cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privire la vizita de stat efectuată în ţara noastră, în pe­rioada 23—26 iunie, la invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste România şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, de preşedintele Republicii Ci­pru, Spyros Kyprianou. Comitetul Politic Executiv şi-a manifestat de­plina aprobare şi a dat o înaltă apreciere rezul­tatelor rodnice ale convorbirilor dintre pre­şedinţii Nicolae Ceauşescu şi Spyros Kypria­nou, care şi-au găsit o pregnantă expresie în Declaraţia solemnă comună semnată de cei doi şefi de stat la încheierea vizitei. Declaraţia so­lemnă comună reafirmă hotărirea Republicii Socialiste România şi Republicii Cipru de a ac­ţiona şi conlucra tot mai strîns, atît pe plan bilateral, cît şi pe arena internaţională, în folosul ambelor ţări şi popoare, al cauzei apropierii, în­ţelegerii şi păcii în Europa şi în întreaga lume. Comitetul Politic Executiv a relevat că dialo­gul româno—cipriot la nivel înalt a conferit noi dimensiuni relaţiilor tradiţionale dintre cele două ţări, a evidenţiat încă o dată dorinţa României şi Ciprului de a imprima un ritm sus­ţinut cooperării şi colaborării româno-cipriote, în domeniile politic, economic, tehnico-ştiinţific şi cultural, precum şi în alte domenii de interes comun. A fost exprimată convingerea că dez­voltarea şi diversificarea acestor raporturi în toate domeniile corespund aspiraţiilor comune de progres şi bunăstare ale celor două popoare, cauzei generale a destinderii şi colaborării in­ternaţionale. Totodată, Comitetul Politic Executiv a subli­niat importanţa schimbului de opinii între pre­şedinţii Nicolae Ceauşescu şi Spyros Kyprianou în legătură cu aspecte esenţiale ale actualităţii politice internaţionale, care a evidenţiat existen­ţa unei largi apropieri şi similitudini a poziţiilor celor două ţări în problemele care confruntă omenirea. In cadrul convorbirilor, preşedintele Republi­cii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a exprimat poziţia fermă a ţării noastre privind soluţionarea pe cale politică, prin tratative, a situaţiei din Cipru, pe baza res­pectării independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale, unităţii şi nealinierii Republicii Ci­pru, a asigurării convieţuirii paşnice a celor două comunităţi cipriote. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Spyros Ky­­pryanou au relevat atenţia deosebită pe care România şi Cipru o acordă problemelor instau­rării unui climat trainic de pace şi colaborare în Balcani şi în zona Mediteranei, edificării secu­rităţii şi dezvoltării cooperării în Europa, tra­ducerii în viaţă, ca un tot unitar, a Actului final de la Helsinki, inclusiv în ceea ce priveşte adop­tarea de măsuri practice de dezangajare milita­ră, fără de care nu poate fi concepută destinde­rea, atit pe continentul nostru, cît şi în întreaga lume. A fost subliniată dorinţa şi hotărîrea celor două ţări de a conlucra tot mai strîns pe arena mondială pentru promovarea unor relaţii noi, de deplină egalitate şi echitate între state, pentru trecerea la măsuri concrete, practice, de dezar­mare, şi în primul rînd de dezarmare nucleară, pentru lichidarea subdezvoltării şi instaurarea noii ordini economice internaţionale, pentru în­făptuirea dezideratelor de pace şi progres ale popoarelor şi făurirea unei lumi mai bune şi mai drepte. Aprobind în unanimitate documentele şi înţe­legerile stabilite cu prilejul vizitei, al convorbi­rilor dintre preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Spyros Kyprianou, Comitetul Politic Executiv a stabilit măsuri corespunzătoare pentru aplica­rea lor în viaţă, pentru dezvoltarea tot mai intensă, pe multiple planuri, a relaţiilor dintre România şi Cipru, dintre popoarele celor două ţări, în folosul şi spre binele lor, al cauzei pro­gresului, înţelegerii şi păcii în lume. ★ Comitetul Politic Executiv a rezolvat de ase­menea, probleme ale muncii curente de partid şi de stat. Proletari din toate ţările, unîţî-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Întrecerea IA AMPLOARE In Intimpinarea MARII NOASTRE SĂRBĂTORI Intrăm, o spunem de la bun început, intr-o perioadă de o deosebită importanţă, pentru noi toţi, al doilea semestru al anului. O perioadă in care vom întim­pina cu fapte mari de muncă, aşa cum ştim noi s-o facem, cea de a 35-a aniversare a Eliberării patriei, o perioadă în care va avea loc cel de-al XII-lea Congres al partidu­lui, eveniment politic de re­zonanţă istorică şi de mare în­semnătate pentru evoluţia vi­itoare a României pe drumul comunismului. în sfîrşit, o peri­oadă de foarte mare importanţă pentru creşterea noastră econo­mică avînd in vedere că in aceste 6 luni trebuie finalizate acţiunile prevăzute in planul pe 1979, atît în ce priveşte produc­ţia industrială şi agricolă cit şi planul de investiţii economice şi sociale. La care trebuie să mai adaugăm şi faptul că pînă la sfîrşitul cincinalului ne des­part doar trei semestre ca şi faptul că obiectivele prevăzute pentru 1979 au dimensiuni cu implicaţii mari asupra îndepli­nirii întregului cincinal. Motive credem suficiente pentru a în­ţelege şi mai bine de ce este necesară transformarea acestui al doilea semestru al lui ’79 într-un semestru al marilor per­formanţe. Auspiciile sub care păşim în această a doua jumătate a anu­lui sunt dintre cele mai bune, sub toate raporturile : mate­rial-productive, spirituale, mo­rale. Simbolic vorbind am putea spune că ele au fost prefaţate de inaugurarea, în prezenţa to­varăşului Nicolae Ceauşescu, a primului obiectiv al marelor combinat petrochimic de la Mi­­dia-Năvodari, a vizitei de lucru a secretarului general al parti­dului în portul Constanţa şi de adunarea populară a oamenilor muncii din municipiul şi jude­ţul Constanţa, în cadrul căreia poporul nostru a putut afla veşti de mare importanţă pri­vind situaţia economică a ţării, mersul construcţiei socialiste cit şi altele privind evenimentele în curs şi strategia politicii par­tidului in deceniul următor. Ţara a luat astfel cunoştinţă de faptul că pînă acum au fost realizate cu succes prevederile planului în cei trei ani şi jumă­tate din acest cincinal. Dovadă stă, in primul rînd, realizarea unei producţii industriale supli­mentare de aproape 70 de mi­liarele de lei. Este o veste care ne bucură pe toţi pentru că ea reprezintă o premisă şi o garan­ţie că vom realiza întregul cincinal, inclusiv depăşirea de cel puţin 11t0 de miliarde de lei prevăzută in angajamentele co­lectivelor oamenilor muncii.­­ Faptul este semnificativ şi cu atit mai important cu cit de realizarea obiectivelor econo­mice, inclusiv a producţiei su­plimentare în valoare de lftft miliarde Iei, depinde succe­sul deplin al aplicării prevede­rilor în domeniul creşterii nive­lului de trai. însuşi faptul că peste o lună, de la 1 august, începe cea de-a doua etapă de majorare a retribuţiilor astfel incit pînă la sfirşitul anului 1980 să se atingă nivelul de creştere a veniturilor reale (din retribuţie) cu 32 la sută — ceea ce reprezintă o depăşire impor­tantă a prevederilor cincinalu­lui — vorbeşte de la sine des­pre evoluţia ascendentă a eco­nomiei naţionale şi, in cadrul ei, a nivelului de trai material şi spiritual al cetăţenilor. Există in toată această evo­luţie o dublă relaţie de cauză­­efect, o intercondiţionare de care poporul nostru este perfect conştient. Aşa se face că in în­treaga ţară se înregistrează ne­numărate fapte de muncă şi creaţie care atestă înţelegerea de către toţi cei ce muncesc a acestei determinări, fapte care confirmă dragostea lor puter­nică faţă de patrie şi interesul lor pentru destinele ei, ataşa­mentul de nezdruncinat faţă de politica partidului, pe care o urmează cu fidelitate. Ca in fiecare vară, dar poate mai intens şi mai viguros ca oricînd, oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate — în­frăţiţi în viaţă şi lupta lor co­mună de înălţare a patriei — întîmpină cea de-a 35-a aniver­sare a Zilei Eliberării şi Con­gresului al XII-lea al partidu­lui, cu succese memorabile, cantitative şi calitative, pe fron­tul construcţiei, al activităţii productive, al creaţiei termico­­ştiinţifice. Iată, de pildă, capitala ţării care are o pondere mare în eco­nomia ţării : în primele 5 luni ale anului producţia globală industrială a fost realizată în proporţie de 100,0 la sută, pro­ducţia marfă a fost depăşită cu 517 milioane lei, planul de pro­ducţie fizică fiind şi el depăşit la nu mai puţin de 86 de pro­duse. De notat însă şi modul în care au fost obţinute aceste re­zultate , 87,5 la sută din ele s-au realizat pe baza creşterii productivităţii muncii, iar indi­catorul producţiei nete se pre­zintă pozitiv, unul din funda­mentale lui fiind şi spiritul gos­podăresc in care s-a lucrat şi datorită căruia, în această peri­oadă,­­ s-au economisit în Capi­tală 14 000 de tone de metal, 113 090 de tone de combustibil şi 124 milioane de kilotwaţi-oră. Remarcabil este şi faptul că in primele 5 luni ale anului au fost puse în funcţiune 34 de copaci- M. Radian (Continuare in pag. a 3-a) ! Secerişul se desfășoară din plin. DAR TRANSPORTUL RECOLTEI ?­ ­ Pînă acum, grîul şi or­zul s-au secerat de pe circa 720 000 hectare # Cît de operativ se înmagazinează recolta treierată # Sece­ratul orzului s-a încheiat, dar o parte din producție a rămas tot pe cîmp # Auto­camioane și remorci exista, folosirea lor lasă de dorit , in timp ce în unele baze de recepţie descărcarea este rapidă, în altele se aşteaptă cu orele. (în pag. a 3-a) Secerişul griului s-a declanşat în mai multe judeţe ale ţârii. Este lucrarea prioritară a acestor zile care trebuie efectuată rapid şi fără pierderi yvei' ■ ViUS': i­") împotriva paşilor leneşi Dintre luările de cuvînt pre­zente in presa săptăminii tre­cute mi-au atras cu deosebire atenţia declaraţiile pe care talen­tata si inteligenta actriţă care este Irina Petrescu le-a făcut la încheierea cu strălucit succes a turneului teatrului Bulandra, în Statele Unite ale America . „A fost bine, a fost senzaţional“, ca­racterizează re­zultatele capaci­tăţii de creaţie a colectivului din care face parte, mărturi­sind că trăieşte bucuria ca pe un moment — firesc, desigur —, dar din­colo de­­care va începe din nou lungul travaliu al efortului, „înainte — continuă Irina Pe­trescu — de a uita si a începe din nou să mă îndoiesc si să caut in mine şi in toţi cei din jur cheia unor neimpliniri si a jumătăţilor de măsură“. America, cit­este ea de... A­­merica, cu toate aplauzele ei, n-a reuşit să doboare într-un artist autentic spiritul seriozităţii, con­vingerea că totul în viaţă râ­­mîne munca făcută cu pasiune, cu dăruire pe scena propriei vieţi şi a propriilor îndatoriri. Triumful obţinut împreună cu toţi colegii săi în teatre care nu şi-au refuzat prezenţa nici unui mare actor al lumii, n-o poate îndemna la agăţarea armelor un cui, la demisii din faţa ambiţio­sului program de muncă. Dim­potrivă. „Cred, mai mult ca oricînd, declară Irina Petrescu, întoarsă acasă, că trebuie să luptăm şi că putem să o facem“, obiectivul pentru dinsa, fiind deosebit de clar. Lupta de dus trebuie să fie „împotriva jumătăţilor de mă­sură“, împotriva „paşilor leneşi — jumătate înainte, jumătate înapoi —, îm­potriva a tot ceea ce înseamnă „micuţa noastră bunăstare de cinci minute“, îm­potriva suficienţei şi nepăsării...“ Succesul in faţa America ? „Mai mult decit o verificare“ a ceea ce românul poate să facă in concursul cu străinătatea — zice actriţa —, conferind acestei probe o mare semnificaţie: „sem­nificaţia mun­cii cu rost, a artei cu scop, a sistemului de organizare, a valorii spirituale in funcţie de u­­tilitatea civică şi politică a fiecărui gest". îmi plac aceste cuvinte ale Irinei Petrescu pentru clarviziu­nea concepţiei, pentru seriozita­tea angajării sociale, pentru demnitatea ţinutei morale — care irump din ele. Pentru tot ceea ce aceste ginduri pot constitui o reprezentare a omului de ta­lent din România de azi. Dar, mărturisesc, nu numai pentru atit, revolta „împotriva paşilor leneşi“ fiind de un interes mult mai larg. , Avem, intr-adevăr, intr-o ţară ca a noastră, un rezervor ine­puizabil de capacităţi creatoare. Multe dintre ele dau roade din plin şi asta se vede în binele care creşte permanent în jurul nostru, în succesele noastre, în viaţa noastră. Mulţi concetăţeni ai noştri sunt exemplari in dă­ruirea lor, atingind, prin proprii­le fapte, impresionanta treaptă despre care ne vorbeşte actriţa teatrului „Bulandra". In acelaşi tim­p, ar fi, cred, nedrept să nu vedem că nu sunt puţini nici cei pentru care specifice sunt nu nervul acţiunii, ci, dimpotrivă, langoarea pasului flasc, căuta­(Continuare în pag. a 2-a) FILE DE CARNET de Eugen Florescu

Next