România Liberă, septembrie 1979 (Anul 37, nr. 10838-10862)

1979-09-15 / nr. 10850

ANUL XXXVII Nr. 10850 • Simbata 15 septembrie 1979 • 6 pagini 30 bani COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE ­ TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a început ieri o vizită de lucru în judeţul Timiş • Au fost examinate, în dialogul de lucru al secretarului general al partidului, modalităţile cele mai efici­ente de ridicare a activităţii economico­­sociale din judeţ la nivelul cerinţelor actualei etape • Români, germani, maghiari, sîrbi — locuitorii Timişului şi-au expri­mat sentimentele de dragoste şi stimă pentru tovarăşul Nicolae Ceauşescu Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a făcut vineri o vizită de lucru în unităţi industriale şi agricole din judeţul Timiş. "... Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşa Elena Ceauşescu, de tovarăşii Iosif Banc, Gheorghe Oprea, Mihai Gere, Ilie Radulescu. La plecarea din Bucureşti, pe aeroportul Otopeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi de tovarăşii Ilie Verdeţ, Emil Bobu, Cornel Burtică, Virgil Cazacu, Gheorghe Cioară, Cons­tantin Dăscălescu, Ion Dincă, Janos Fazekas, Ion Ioniţă, Paul Niculescu, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Leonte Răutu, Virgil Trofin, Iosif Uglar, Ştefan Voi­­tec, Ştefan Andrei, Nicolae Constantin, Miu Dobrescu, Lu­dovic Fazekas, Ion Iliescu, Va­sile Patti­neţ, Ion Ursu, Richard Winter, Dumitru Popa. Vizita s-a înscris ca un nou şi semnificativ moment al dia­logului permanent, direct şi rodnic, pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu îl are cu făuritorii de bunuri materiale şi spiritua­le, in probleme esenţiale ale muncii şi vieţii lor, ale dezvol­tării ţării, ale construcţiei so­cialiste. In cadrul acestei Intîlniri de lucru, secretarul general al par­tidului a examinat şi stabilit — împreună cu factori de răspun­dere din ministere economice, cu reprezentanţii organelor lo­cale de partid şi de stat, cu muncitori, ingineri şi tehnicieni, cu ţărani cooperatori şi spe­cialişti din agricultură — căile şi modalităţile cele mai efici­ente de ridicare a activităţii economico-sociale din judeţ, la nivelul exigenţelor sporite ale actualei etape de edificare a so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate. Reîntîlnirea cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu a constituit pentru locuitorii Timişoarei un fericit prilej de a-i exprima, încă o dată, simţămintele de fierbinte dragoste, stimă şi recu­noştinţă, pentru grija perma­nentă ce o poartă prosperităţii continue a judeţului lor, pen­tru clarviziunea, dinamismul şi pasiunea revoluţionară cu care acţionează in vederea progre­sului neîntrerupt al patriei, bu­năstării şi fericirii poporului nostru, creşterii prestigiului şi rolului României socialiste in lume. Aceste sentimente profunde şi-au găsit o pregnantă expre­sie chiar din primele clipe ale sosirii la Timişoara a secreta­rului general al partidului. ...Ora 9,30. Aeronava prezi­denţială aterizează pe aeropor­tul municipiului. La coborîrea din avion, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, tova­răşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat, sunt salutaţi cu căldură de tovarăşul Petre Dă­­nică, prim-secretar al Comite­tului judeţean Timiş al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean. O gardă, alcătuită din ostaşi ai­­ forţelor noastre armate, membri ai gărzilor patriotice şi ai formaţiunilor de pregătire a tineretului pentru apărarea pa­triei, prezintă onorul. Este in­tonat Imnul de stat al Republi­cii Socialista România. Grupuri de pionieri şi şoimi ai patriei, de tineri şi tinere, in frumoase costume naţionale, oferă tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu buchete de flori. In întîmpinare au venit mii de timişoreni care scandează cu însufleţire „Ceauşescu—P.C.R.", „Ceauşescu şi poporul’“. Ră­sună vibrant cîntecul „Partidul­ Ceauşescu, România“, trei nume atît de scumpe tuturor, trei nume cu valoare­­ de simbol, cu profunde rezonanţe in sufletul şi conştiinţa naţiunii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu părăsesc aeroportul, intr-o ma­şină deschisă, îndreptindu-se spre Timişoara. Aceeaşi ambianţă caldă, sărbătorească o regăsim la intrarea in oraş. Aici, primul secretar al Comitetului munici­pal Timişoara al P.C.R., pri­marul municipiului, Radu Bălan, adresează ■ tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei , Elena Ceauşescu,­­ în numele celor 300 000 de locuitori ai Timişoarei, un călduros bun venit. „Vă rog să-mi permiteţi — a spus prima­rul Timişoarei — ca, în numele Comitetului municipal de partid, al Consiliului popular şi al tu­turor locuitorilor municipiului Timişoara, să vă ofer cheia şi placheta oraşului, ca simbol al stimei şi respectului, al dragostei neţărmurite pe care v-o purtăm. Să ne trăiţi, ani mulţi şi fericiţi, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu !‘. Răspunzind, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a spus : „Vă mulţumesc pentru urarea de bun-venit şi pentru primirea pe care ne-o fac comuniştii, toţi oamenii muncii din Timişoara. Doresc, de la început, să adre­sez cele mai calde felicitări oamenilor muncii din municipiul dumneavoastră şi să re urez succese tot mai mari in activita­(Continuare in pag. a 2-a) Cu prilejul vizitei de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, in judetul Timiş şi al deschiderii anului şcolar şi universitar 1979-1980, astăzi va avea loc in municipiul Timişoara o mare adunare populară. Posturile de radio şi televiziune vor transmite direct această manifestare în jurul orei 11. În timpul oferirii cheii şi plachetei oraşului înalţilor oaspeţi La întreprinderea mecanică din Timișoara Proletari din toate ţările, uniţi-vă! In Editura Politică au apârut in seria :­­ „Din gîndirea social-politică a preşedintelui României, Nicolae Ceauşescu“ volumele în limba maghiară: „Umanismul socialist" şi „Lichidarea subdezvoltării, a decalajelor dintre state, făurirea noii ordini economice internaţionale — probleme cardinale ale zilelor noastre". Astăzi se deschide noul an de învăţămînt Şcoala educaţiei revoluţionare Se deschide un nou an de în­văţămînt. Milioane de tineri iau din nou drumul şcolii sau facul­tăţii, dornici să cucerească ceta­tea ştiinţei, tehnicii, culturii, să se formeze ca oameni ai noii­ noastre societăţi, animaţi de gîn­­dul de a fi buni specialişti, de a-şi aduce contribuţia la con­tinua Înflorire a patriei. Acest septembrie şcolar, intim­­pînat cu bucuria şi pregătirile oricărui început de an de învă­ţământ este încărcat de semnifi­caţii aparte, conferite de marele eveniment din viaţa ţării, de care ne mai despart doar dou­ă luni — Congresul al XII-lea al partidului. Şcoala noastră de toate gradele trăieşte şi ea, ca orice domeniu de activitate, atmosfera dinami­că, trepidantă, caracteristică a­­cestor zile. Pulsul ei se simte mai alert, viaţa ei înregistrează noi transformări, înscrise in pro­gramul de revoluţionare a învă­­ţămîntului. Consfătuirile cadrelor didactice organizate zilele trecu­te în întreaga ţară, au scos în evidenţă această stare de spirit a şcolii, ilustrînd cu pregnanţă conştiinţa răspunderilor mari ce-i sunt Încredinţate invăţămin­­tului. Slujitorii şcolii noastre, adine pătrunşi de cuvintele tova­răşului Nicolae Ceauşescu, rostite la recenta şedinţă de lucru de la C.C. al P.C.R. au meditat mai profund asupra menirii lor de educatori ai tinerei generaţii, a­­supra modalităţilor folosite în vederea formării omului nou, cu o inaltă conştiinţă socialistă. Consfătuirile, acest prolog al anului şcolar, au privit aceste răspunderi nu numai prin prisma realizării unei cifre de şcolariz­are, din ce în ce mai ri­dicată, ci şi prin aceea a calităţii pregătirii tuturor cadrelor, a răs­punderii ce o au în sistemul de educare, cu caracter revoluţionar al maselor. Pentru că în acest proces­ de educaţie permanentă, şcoala nu-şi ridică niciodată punţile. Aşa cum arăta tova­răşul Nicolae Ceauşescu : „Toţi avem nevoie să Învăţăm, dacă vrem să ne îndeplinim in bune condiţii sarcinile încredinţate in­tr-un domeniu sau altul, inclu­siv, in producţie. Fără a învăţa, fără a fi la zi cu noile cunoştinţe intr-un domeniu sau altul, nimeni nu-şi poate îndeplini cum­ trebuie datoria". în actualele condiţii a Învăţa este o condiţie hotăritoare nu numai pentru realizarea marilor obiective ale viitorului cincinal ci pentru însăşi dezvoltarea generală, in perspectivă, a socie­tăţii noastre, pentru mersul înainte, spre comunism, al României. Este limpede, că în a­­ceastă optică, rolul şcolii este considerabil, de aceea atenţia şi interesul faţă de ea sunt pe de­plin îndreptăţite. Putem spune cu satisfacţie că prin măsurile luate în domeniul învăţământului, acesta dispune de o structură corespunzătoare dezvoltării economico-sociale a ţării. Putem spune cu satisfacţie că ei posedă o bază­ materială şi de cadre pe măsura continuei lui perfecţionări şi modernizări. Prin Legea învăţămintului au fost reglementate numeroasele probleme ce se ridică în acest domeniu primordial al societăţii noastre. Noul an de învăţămint se des­chide deci sub cele mai bune auspicii, cu asigurarea condi­ţiilor optime pentru ca procesul instructiv-educativ să urmeze un curs ascendent. Transformarea revoluţionară a şcolii, noua cali­tate spre care trebuie să tindă după conceptul elaborat, cu rigoare ştiinţifică, de către secre­tarul general al partidului, ii cer să-şi amplifice la scară şi mai largă legăturile cu cerinţele con­strucţiei socialiste, cu ritmul şi proporţiile bazei tehnico-econo­­mice a ţării, cu exigenţele afir­mării depline a personalităţii umane. Expresie a democratismului orânduirii noastre, invăţămîntul deschide porţile tuturor fiilor ţării, fără deosebire de naţiona­litate. Peste 90 la sută din copiii în vîrstă de 5-6 ani, sint cuprinşi in invăţămîntul preşcolar. A­­proape 400 000 de copii vor păşi In prima clasă primară. In cele aproape 1 000 de licee, cu 29 spe­cializări, vor învăţa circa 400 000 de elevi. La aceeaşi cotă ridicată Const. Sirbu (Continuare in pag. a 5-a)

Next