România Liberă, octombrie 1979 (Anul 37, nr. 10863-10889)

1979-10-01 / nr. 10863

ANUL XXXVII Nr. 10863 6 pagini 30 bani „Dispunem de tot ce este necesar pentru a înfăptui cu succes planul pe acest an, pentru a realiza planul pe 1980, inclusiv depăşirea producţiei industriale în actualul cincinal cu circa 100 de miliarde lei. Să acţionăm în aşa fel încît să realizăm aceste obiective în cele mai bune condiţii, creînd o bază trainică pentru dezvoltarea generală a societăţii socialiste româneşti“. NICOLAE CEAUŞESCU ţi BAIA MARE Faîmar", o nouă fabrică de faianţă Pe platforma industrială a municipiului Baia Mare a avut loc o nouă premieră : intrarea în producţie a fabricii de faianţa — unitate modernă, a doua de acest profil din ţară, aparţi­nd Minis­terului Industriei Uşoare. Dotată cu utilaje de mase productivitate, noua capacitate va asigura o producţie anuală de aproximativ 4 buu tone faianţă fină de menaj, servicii de­ masă şi articole decorative care vor fi livrate pieţei sub marca „Faimar“. (RADU PIUIU). JURNAL DE CĂLĂTORIE O­ameni Adrian Păunescu Un interesant studiu psiholo­gic s-ar putea face, prin cerce­tarea, atentă şi dreaptă, a rapor­turilor dintre oameni, in mo­mentele cînd unii dintre ei în­cetează să m­ai deţină o funcţie sau alta. Cineva a fost, să spunem, pină săptămina trecută într-o loca­litate pe un post de deci­zie. Principiul atît de nece­sar, atît de vital unei societăţi revoluţionare, principiul rotaţiei, a determinat trecerea acelui om în altă funcţie. Uneori mai mare, alteori mai mică, după caz şi după merite. Ei bine, aici începe studiul psihologic. Să ur­mărim reacţia celor din jur cînd se întîmplă ca omul să treacă intr-o funcţie, in fond sau apa­rent, mai puţin importantă. Ce vor face ei ? Vor sări să-l com­pătimească ? Se vor preface a nu şti, a nu pricepe situaţia nouă a omului ? Sau vor adopta poziţia cea mai potrivită, filozo­fia mişcării şi a omeniei ? Am văzut cîteva scene de vra­jă, unele penibile, altele de-a dreptul emoţionante. E limpede că mai există şi oa­meni, sperăm cit mai puţini, care, ocupînd o funcţie sau alta, au stîrnit antipatii tocmai prin faptul că au considerat că ei sînt proprietari veşnici ai acelui post. Nu vom cere deci înţele­gere pentru cineva care a fost inamic neînţelegător­ al tuturor c­elor omeneşti. Insă e tot atît de limpede că într-un asemenea moment se poate vedea nu nu­mai care este capacitatea sa de a înţelege în sfirşit ceea ce a gre­şit, dar se poate vedea şi cine sunt cei din jurul său. De felul cum te porţi cu omul depinde in mare măsură rangul tău de om. Şi poate că, şi in situaţia in care ai avut să reproşezi cuiva ceva anume, era mai bine­ s-o fi făcut în clipa in care nu era o laşitate să te exprimi despre el. Ziceam că am asistat şi la sce­ne penibile. O centralistă de la un telefon judeţean uitase, pur şi simplu, că a lucrat vreodată in acea clădire un cetăţean pe care, pină atunci, nu-l scotea din „Să trăiţi!“. Ce nu ştia res­pectiva şi nu ştim citeodată mulţi dintre noi, e că rotirea în­seamnă şi posibilitatea ca­­re­(Continuare în pag. a 2-a) eh Mt rg Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE TRIMESTRUL IV SI EXIGENTELE IN ECONOMIE Pregătiţi fiind a începe să aş­­ternem pe hîrtie cîteva gînduri despre importanta evenimentu­lui calendaristic pe care-l trăim azi şi anume trecerea pragului unui nou trimestru, ultimul din acest an, ne-am oprit la gîndul obiecţiei formulate intr-o scri­soare, de cititorul nostru devo­tat, Marin Pascu din Ploiești, pe marginea unui articol al nostru. Nu ne amintim cu precizie cu­vintele lui dar, în linii mari, era de părere că n-are nici un rost să dedicăm articole intrării in­tr-un nou trimestru deoarece, după aprecierea sa, această îm­părţire in luni sau trimestre este o chestiune care-i priveşte mai mult pe planificatori, pe contabili, pe directorii de între­prinderi şi n-are prea mare, ba chiar nici­ o importanţă pentru mersul producţiei, pentru că producţia „curge“ fără să ţină seama de calendar, o piesă sau o maşină puţind să fie începute într-un trimestru şi terminate în altul. Şi mai spunea cititorul nostru că acela care îşi organi­zează bine pregătirea fabricaţiei, aprovizionarea tehnico-materială şi urmărirea producţiei etc., etc., acela oricum îşi îndeplineşte planul şi n-are probleme cu ca­lendarul, în timp ce acolo unde una sau alta dintre aceste con­diţii nu sunt îndeplinite, şi nu se lucrează, ritmic, se acumulează restanţei care tot nu pot fi recuperate, şi ca atare amintirea pragurilor calendaristice tot nu ajută la nimic. Avea şi n-avea dreptate criti­cul nostru. Avea dreptate în pri­ma parte a aserţiunii, şi s-a ve­rificat de nenumărate ori, că pregătirea şi organizarea temei­nică a tuturor elementelor proce­sului productiv sunt premisa suc­cesului îndeplinirii în termen a planului ; n-avea dreptate, cre­dem, susținînd că este inutilă amintirea datei calendaristice atunci cînd s-au acumulat deja restante, deoarece n-ar fi posi­bilă recuperarea timpului pier­dut , realitatea a demonstrat, din păcate poate prea des, că restante uneori serioase, acumu­late in primele două decade ale lunii sau în primele două luni ale trimestrului sunt recuperate printr-o mobilizare a forţelor, printr-un efort colectiv dire şi uneori aproape greu de prevă­zut. Efort ale cărui rădăcini psi-­ hologice le găsim adesea atît în conştiinţa politică înaltă şi în demnitatea muncitorească, în în­ţelegerea faptului că întreprin­derea este un element al mare­lui complex, o rotiţă din compli­catul angrenaj al economiei na­ţionale, şi că de funcţionarea perfectă a rotiţei, de îndeplini­rea in termen a sarcinilor între­prinderii depinde şi bunul mers al angrenajului, succesul econo­miei ţării pe ansamblu. Desigur, există şi alte motivaţii, de ordin material de exemplu, nivelul re­tribuţiei lunare ca şi celelalte venituri ale oamenilor fiind de­pendente de gradul de îndepli­nire a planului, fapt este insă că există mari rezerve de dispo­nibilitate care, mobilizate, con­duc la acumulări şi mai mari în depăşirea planului acolo unde s-a lucrat bine sau la recuperă­rile de restante acolo unde lu­crurile au mers mai slab in pri­mele perioade. Stabilind aşadar, utilitatea punctării evenimentului calenda­ristic, vom sublinia, in mod deo­sebit faptul că acest ultim tri­mestru al anului prezintă un de­osebit interes pentru naţiune dacă av­em in vedere ponderea mare a planului de stat pe 1979 in economia întregului cincinal, ca şi faptul că in multe direcţii — producţie fizică si netă, in­vestiţii, comerţ exterior etc., etc. — îndeplinirea lui va influ­enţa in mod hotăritor îndeplini­rea şi depăşirea prevederilor în­tregului cincinal 1976—1980. Ceea ce, nu mai e nevoie s-o amintim, va asigura condiţiile unei activi­tăţi economice normale, buna aprovizionare a pieţii interne cu bunuri de consum, industriale şi alimentare, mai multe locuinţe noi pentru cetăţeni, echilibrul balanţei comerciale şi de plăţi externe pe de o parte, iar, pe de altă parte va crea premisele bu­nei desfăşurări a activităţii in 1980, condiţiile optime pentru noua etapă, calitativ superioară în care vom intra odată cu cin­cinalul 1981—1985. In abordarea sarcinilor din acest ultim trimestru al anului trebuie să ţinem seama de cîteva elemente primordiale. Mai întîi că trimestrul coincide cu un anotimp mai dificil, care îngreu­nează condiţiile de transport şi de lucru, ceea ce pretinde luarea unor măsuri preventive în vede­rea asigurării condiţiilor pentru un ritm de muncă corespunză­tor. Trebuie să ţinem seama, în al doilea rând, că acesta este un anotimp cu preponderenţă al fi­nalizărilor unor acţiuni întinse uneori pe o perioadă mai lungă de timp şi care reclamă adeseori un plus de organizare şi perse­verenţă, în al treilea rind că, deşi economia naţională prezintă acum un bilanţ profund pozitiv, pe ansamblu, prevederile planu­lui cincinal pe primii trei ani şi jumătate fiind depăşite cu peste 70 de miliarde de lei, bilanţul reprezintă o sumă a unor rezul­tate inegale in care alături de un mare număr de întreprinderi cu M. Radian (Continuare in. pag. a 3-a) Drumul fructelor din livezi la consumatori (In pagina a 3-a) Portdrapele româneşti Avanpremieră EREN 79 • Al treilea loc în lume în fabricaţia de utilaje petroliere • Ce aduce nou instalaţia electrică de foraj F-200 , instalaţie de foraj şi extracţie pe roţi. In contextul amplei pre­zentări pe care o constituie a patra ediţie a Expoziţiei rea­lizărilor economiei naţionale, ce îşi deschide porţile peste cîteva zile, sectorului cons­trucţiei româneşti de utilaje destinate industriei petroliere îi este rezervat un spaţiu a­­decvat. Dat fiind specificul instalaţiilor expuse, acesta se dezvoltă mai mult pe vertica­lă, devenind veritabile port­­drapele româneşti. România ocupă în domeniul fabricaţiei de utilaj petrolier­­— ne spun statisticile inter­naţionale — al treilea loc in lume. Aria de răspîndire a e­­chipamentelor româneşti de acest gen, acoperă aproape toate zonele geografice. Un sondaj ad hoc în rîndul citorva­­ specialişti care montează în aceste zile la EREN '79 insta­laţiile de foraj care se expun, este deosebit de edificator în acest sens : maistrul Petre Cristieades, de la întreprinde­rea ,,1 Mai“ — Ploieşti, a prezentat în anul 1971, în R.P. Chineză, instalaţia de foraj ,5 ia­n-21­0. Recent s-a intors din Algeria, unde a făcut parte din grupul de asistenţă tehnică pentru instalaţia de foraj F. 320-3 DN­. Şeful de echipă Gheorghe Radovano­­vici, de la aceeaşi întreprin­dere, a lucrat în R.D.G., R.P. Chineză şi Brazilia cu insta­laţii româneşti de foraj. A­­mîndoi conduc acum, aici în expoziţie, montajul celei mai noi instalaţii româneşti, recent omologată în uzina ploieş­­teană. Este vorba de instalaţia de foraj F-200 electrică. Destina­tă săpării sondelor de adîn­­cimi medii — 4 000—5 000 m. — noua instalaţie este dotată cu două motoare electrice de 850 kW fiecare, renunţîndu-se la utilizarea motoarelor Die­sel, consumatoare de combus­tibil lichid. Se caracterizează Tudor Gheorghiu Foto : MIHAI P. STOENEŞTI (Continuare în pag. a 2-a) l im I ft4 W W I KJ Proiectele de Documente ale Congresului al XIIea al partiddal, în dezbatere Ce înseamnă pentru noi: Reducerea ponderii hidrocarburilor in producţia de energie electrică Acum vreo zece ani, cind s-a pus pro­blema arderii lignitului in termocentrale, au existat o serie de rezerve chiar şi în rîndul specialiştilor noştri, exploatarea e­­­nergetică a şisturilor bituminoase ridicînd, ulterior, mult mai multe semne de între­bare. Ne propunem să ardem lignitul şi să prezervăm pentru alte scopuri gazul me­tan, păcura, motorina, huila ; ne îndreptam atenţia spre sărăcăcioasele şisturi pe care nimeni în lume, pină la noi, nu le utilizase drept combustibil. De ce făceam aceste eforturi, ce aveam în vedere ? Cu faţa spre fenomenele ce prefigurau marea criză a petrolului, cu hotărîrea de a preîntîmpina imixtiunea efectelor ei în planurile noastre de dezvoltare, drămuiam cu înţeleaptă chibzuinţă rezervele ţării, dind volumelor sporite de energie elec­trică viabilitatea şi certitudinea puterilor proprii. In 1973, cînd izbucnea criza petro­lului, nu existau alte ţări in afara noastră care să utilizeze în scop energetic, lignitul, dar dacă nu am ezitat — în pofida tuturor greutăţilor — să exploatăm aceşti cărbuni inferiori, cu slaba lor putere calorică, o făceam pentru că ei constituiau rezervele noastre, interne, pentru că numai în felul acesta izbuteam să contracarăm efectele conjuncturale, de criză, ce aveau să afec­teze atît de profund naţiunile mici şi mij­locii lipsite de o bază energetică proprie. Mai aveam în­ vedere şi evoluţia nestin­­gherită a unei alte direcţii fundamentale — petrochimia — legată nemijlocit de pro­gresul multivalent al României, fiindcă o tonă de ţiţei scoasă din sfera producţiei de energie, electrică şi valorificată în zona petrochimiei aducea venituri de zeci de ori mai mari în bugetul ţării dar, mai ales, însemna să-ţi poţi asigura baza de materii prime necesare în toate domeniile existen­ţei şi dezvoltării, începînd de la înlocui­rea metalului, și pină la cele mai mă­runte articole de uz individual. Am vorbit despre acestea la timpul trecut pentru a marca începutul unor preocupări anti­cipative argumentînd prin ele însele superioritatea unei struc­turi sociale capabilă să-şi uneas­că şi să-şi dirijeze forţele, în orice moment, spre rezolvarea unor probleme vitale. Preocu­pări probînd, în acelaşi timp, concepţia responsabilă a Parti­dului Comunist Român care conturind cadrul şi direcţiile fer­me de urmat, a stabilit ca deci­zie majoră a politicii energetice satisfacerea într-o măsură cit mai mare a necesarului , de e­­nergie pe baza resurselor proprii. Astăzi, cînd înregistrează un consum dublu de energie elec­trică, fată de acum zece ani, și de circa patru ori mai mare, fată de 1965, România se nu­mără printre statele europene cu cel mai ridicat coeficient de autosatisfacere a cerinţelor. In timp ce o serie de ţări occi­dentale cum ar fi Franţa, Bel­gia, Italia sunt nevoite să re­curgă la importuri de materii prime pentru a-şi asigura mai mult de jumătate din producţia de energie electrică, noi reuşim — în proporţie de 75 la sută — să întemeiem această producţie pe resursele proprii, urmînd ca în viitorul deceniu — aşa cum prevăd Directivele Congresului al XII-lea — să devenim inde­pendenţi din­­punctul de vedere al energiei şi combustibilului. Iată unul din obiectivele esen­ţiale fără de care nu ar fi fost posibil saltul istoric ce se pre­figurează in viitorul apropiat prin intrarea noastră în zona ţărilor cu dezvoltare economică medie şi nici perspectiva unui venit naţional pe locuitor de 3 000—3 500 dolari, marcînd în deceniul următor pasul impor­tant pe­­care-l vom face pe drumul apropierii de ţările cu economii dezvoltate. Dacă progresul multilateral şi spiritual al unei naţiuni în curs de dezvoltare nu poate fi con­ceput în afara unei ample şi sus­ţinute operă constructive, dacă pentru a construi şi produce mai mult e nevoie de energie mai multă, atunci devine logic şi necesar că trebuie să obţii a­­ceastă energie pe seama re­surselor proprii. Meritul şi dreptul României de a aspira la independenţa energetică, sunt cu atît mai mari şi justificate cu cit bazele acestui statut au fost puse în conjunctura vitregă a crizei energetice mondiale, con­text în care s-a putut demon­stra, cu date dintre cele mai e­­locvente, spiritul răzbătător şi tenacitatea­­cu care naţiunea noastră socialistă îşi veghează i­­dealul. In ultimii­ zece ani, cu toate dificultăţile şi obstacolele pe care le implică arderea com­bustibililor inferiori în centra- T . ti f acut să crească pină l­a circa 40 la sută ponderea lig­nitului și şisturilor bituminoa- Cornelia Simionescu (Continuare în pag. a 5-a) In cinstea celui de-al XII-lea Congres al partidului, minerii din judeţul Hunedoara au obţinut o creştere substanţială a producţiei nete. Un succes remarcabil au înregistrat minerii din bazinul Po­iana Ruscăi care au depăşit planul producţiei nete pe opt luni cu aproape 26 milioane lei. La rîndul lor, minerii din Petrila, Lupeni şi Vulcan au realizat suplimentar o producţie netă în valoare de 34 milioane Iei. Importante sporuri de producţie netă au obţinut şi colectivele de la Exploatarea minieră Deva, întreprinderea minieră Barza şi de la alte unităţi. (I. COJOCARU). Cartea Începe Decada cărţii româneşti, o sărbătoare a culturii. Pentru că, aşa cum am mai afirmat, in repetate rinduri, deşi concurată de atitea instrumente şi mani­festări , de massmedia, de cine­matograf, de radio sau, mai re­cent, relativ, de televiziune, car­tea a rămas totuşi instrumentul cel mai subtil de perfecţionare a minţii ome­neşti, de mode­lare a sufletului, cel mai de sea­mă depozit al gîndirii umane. In citeva gra­me de hîrtie şi cerneluri,­ cartea concentrează, sintetizează şi ira­diază in acelaşi timp, ca un pu­ternic, niciodată stins, rar, cele mai înalte valori ale spiritului şi geniului omului, în realitatea ei ponderabilă, exprimată material prin amintitele grame de hîrtie şi cerneluri, cartea însumează tot vastul tezaur al culturii lumii, toate experienţele şi cuno­ştinţele, înaltul zbor şi întregul, îndelungul zbucium, dramatica fervoare a căutărilor al­tor va­luri de generaţii care s-au succe­dat in cizelarea şi perfecţionarea spiritului uman. Cartea este me­moria pe hîrtie a umanităţii, mijlocul de transport al exprimă­rii transfigurate de artă şi cu­noaştere, al strădaniilor îndelun­gi ale minţii care caută să tran­smită datele meditaţiei asupra realităţii şi vieţii, să fie un me­sager al frumuseţii şi adevărului, îndreptată, pe axele interferenţe ale timpului şi spaţiului, în toa­te direcţiile şi epocile prezentu­lui, trecutului şi viitorului, car­tea este o uriaşă, fidelă oglindă, un cristal pur, din ale cărui ape profunde nu se şterg niciodată contururile de umbre şi lumini ale unor oameni şi epoci revo­lute. Cartea este pentru slujitorii ei devotaţi, pentru creatorii şi citi­torii ei, un înalt document de u­­manitate, de adevăr şi frumu­seţe concentrate, o sumă de cu­lori şi de sono­rităţi, un viitej ameţitor de sen­timente şi de pasiuni, cel mai mul­ticord instrument sonor, cel mai colorat tablou, dar şi cel mai simplu instrument de cu­noaştere. Prin marea ei putere de circulaţie, dincolo de orice frontiere, cartea este un sol al culturii popoarelor, un mesager al spiritualităţii lor. Cărţile prezentate in cadrul Decadei vor demonstra, odată mai mult, efervescenţa, creatoa­re, febra de căutări a culturii contemporane româneşti, pro­blematica şi realităţile unei orin­­duiri in care omul nu o mai are în faţa sa un univers­ ostil. După cum, aceşti martori credincioşi vor demonstra şi asimilarea, in mod creator, a valorilor spiri­tuale, o imensă receptivitate faţă de tot ce este util, estetic şi etic din gîndirea, arta şi literatura altor popoare, într-un dinamic (Continuare in pag. a 2-a) FILE DE CARNET de Alexandru Bălăci LE. * A APĂRUT VOLUMUL: Din gîndirea economică a preşedintelui României, NICOLAE CEAUŞESCU Conducerea unitară a economiei naţionale EDITURA POLITICĂ 30 DE ANI DE LA PROCLAMAREA REPUBLICII POPULARE CHINEZE Tovarăşului HUA GUOFENG Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Tovarăşului YE JIANYING Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Naţionale a Reprezentanţilor Populari a Republicii Populare Chineze BEIJING Aniversarea a trei decenii de la proclamarea Republicii Populare Chineze ne oferă plăcutul prilej ca d­in numele Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi Guvernului Republicii Socialiste România, al poporului român și al nostru personal, să vă adresăm dumneavoastră și, prin dumneavoastră, Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Comitetului Permanent al Adunării Naţionale a Reprezentanţilor Populari şi Consiliului de Stat ale Re­publicii Populare Chineze, precum şi poporului frate chinez un salut cordial şi calde felicitări. Rezultat al îndelungatei lupte revoluţionare pentru eliberare na­ţională şi socială, desfăşurată de poporul chinez, sub conducerea gloriosului său partid comunist, proclamarea Republicii Populare Chineze a inaugurat o nouă epocă în istoria multimilenară a Chinei, epoca revoluţiei şi construcţiei socialiste, constituind, totodată, un eveniment de mare însemnătate internaţională care a modificat sub­stanţial raportul mondial de forţe in favoarea socialismului şi păcii, afirmării­ voinţei popoarelor de a se dezvolta liber şi independent, de a fi stăpîne pe propriile destine. In aceşti ani, harnicul şi talentatul popor chinez, sub conduce­rea partidului comunist, a obţinut, prin eforturile sale entuziaste şi tenace, succese remarcabile in propăşirea economico-socială a patriei, în construirea socialismului. Astăzi, însufleţiţi de obiectivele şi hotărîrile Partidului Comunist Chinez, în frunte cu tovarăşul Hua Guoferry, oamenii muncii chinezi desfăşoară o amplă activitate con­structivă in scopul accelerării progresului multilateral al ţării, al ridicării nivelului de trai material şi spiritual al poporului. Apre­ciem, de asemenea, rolul important al Republicii Populare Chineze în­­ viaţa internaţională, in lupta pentru progres şi pace, în dezvol­tarea colaborării pe bază de deplină egalitate şi echitate intre toate naţiunile lumii. , Cu deosebită satisfacţie constatăm că relaţiile de prietenie, soli­daritate şi colaborare dintre partidele, ţările şi popoarele noastre cunosc o dezvoltare continuă în toate domeniile. Ridicată pe un plan superior de înţelegerile prilejuite de întilnirile la nivel inai­ de la Beijing şi Bucureşti, colaborarea româno-chineză aduce o con­tribuţie importantă la construcţia socialismului în cele două ţări, la lupta forţelor antiimperialiste, anticolonialiste, democratice şi progresiste, corespunzînd atît intereselor popoarelor român şi chi­nez, cit şi cauzei generale a socialismului, progresului şi păcii in lume. Dind expresie bucuriei sincere a poporului român fată de rea­lizările poporului frate chinez, vă adresăm, cu prilejul marii săr­bători naţionale, dumneavoastră, comuniştilor şi tuturor oamenilor muncii chinezi urări de noi şi tot mai mari succese in construcţia socialismului, în ridicarea, bunăstării şi fericirii poporului chinez, în înfăptuirea programului de înflorire multilaterală a Republicii Populare Chineze. NICOLAE CEAUŞESCU 7 Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Republicii Socialiste România ILIE VERDEŢ Prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România

Next