România Liberă, octombrie 1979 (Anul 37, nr. 10863-10889)
1979-10-01 / nr. 10863
Pagina a 2-a — 7 octombrie 1979„România liberă• A ÎNCHEIEREA celei de a viii-a ediţii A FESTIVALUUII INTERNATIONAL „GEORGE ENESCU“ Cea de-a VIII-a ediţie a Festivalului internaţional „George Enescu“ s-a încheiat sîmbâtă seara, la Ateneul Român, cu concertul Orchestrei simfonice a Radioteleviziunii române. De-a lungul celor zece miile de festival, viaţa noastră muzicală a înregistrat peste 40 de concerte, recitaluri, spectacole de operă, balet, operetă, folclorice. Semnificativ, alături de capodopere ale muzicii universale, în festival au fost interpretate circa 65 de lucrări româneşti — opere, balete, simfonii, concerte, cvartete, coruri, lieduri ş.a., cu concursul unor colective artistice şi solişti din ţară şi străinătate. Ediţia a VIII-a a festivalului, ca şi cele anterioare, a reconfirmat‘preţuirea de care se bucură pretutindeni muzica lui Enescu, cea românească în genere. Acord Arareori, un final de Festival internaţional — după .. zece zile încărcate de manifestări muzicale — a cunoscut un triumf de public similar celui din sala Ateneului Român, cind bagheta lui Iosif Conta a pus emoţionantul punct al odei înfrăţirii intre popoare din simbolica Simfonie a noua de Beethoven ! Glasurile celor două coruri academice bucureştene — Filarmonica George Enescu şi Radioteleviziunea română — s-au unit cu impunătorul cvartet vocal al soliştilor — Sheila Armstrong (Anglia), Penka Dilova (Bulgaria), Reiner Goldberg (R.D. Germană) şi Gheorghe Crăsnaru — spre a ne transmite mesajul profund umanist al vizionarului compozitor. Şi nu se putea concepe un epilog mai semnificativ al Festivalului internaţional de la Bucureşti decit apelînd la „cîntecele de lebădă“ — Vox Maris şi Simfonia a IX-a — a două genii ce şi-au unit peste timp nobilele idealuri de slujire a omenirii. Faptul că atît Enescu, cit mai ales clasicul Beethoven, au spart vechile tipare ale poemului simfonic şi ale simfoniei, apelînd în finalurile pieselor la vocea umană, simţind parcă nevoia exprimării sentimentelor şi prin cuvinte, demonstrează superioara ţinută morală a creatorilor de geniu ce vorbesc posterităţii dincolo de litera partiturilor. Iosif Conta, corurile reunite ale celor două instituţii amintite. Orchestra simfonică a Radioteleviziunii române şi soliştii oaspeţi din patru ţări ale lumii au reuşit să încununeze Festivalul cu o manifestare artistică prestigioasă, versiunea Simfoniei a IX-a inscriindu-se hotărît printre lucrările de referinţă interpretativă ale celei de-a opta ediţii a confruntării enesciene. Am dori să subliniem, dincolo de amănuntele interpretării, seriozitatea şi profesionalismul ce au conlucrat la succesul concertului de închidere de la Ateneul Român. Corurile au evitat partiturile cu textele originale (dicţiunea în limba germană ni s-a părut ireproşabilă), dirijorul a condus ambele lucrări pe dinafară, orchestra a răspuns cu o rară exactitate şi scrupulozitate la intenţiile compozitorilor (bogăţia nuanţelor situîndu-se in prim-planul realizării), concertul Radioteleviziunii române transformîndu-se într-o manifestare a ambiţiilor şi exigenţelor de orgoliu naţional. , Poemul Vox Maris de Knespu a cunoscut o tălmăcire inedită din partea dirijorului Iosif Conta, atit in schimbarea datelor propuse de autor, cît mai ales în sublinierea momentelor dramatice ale piesei. Aducînd corul in scenă şi avanscenă, Iosif Conta a implicat auditoriul direct în acţiunea propusă de Enescu. De asemenea, culminaţiile sonore orchestrale (poate pe alocuri supradimensionate pentru spaţiul mai restrîns al Ateneului faţă de obişnuitul Studio de concerte din strada Nuferilor) au subliniat lupta omului cu urgia mării pînă la clipa maximei dezlănţuiri a furtunii. Ne-a plăcut, de asemenea, culoarea vocală a corului feminin (non-vibrato) în cintecul sirenelor, precum şi intervenţiile discrete ale soliştilor Virginia Manu şi Paul Herca. Intenţia unei „stereofonii marine“ ne-a convins că Iosif Conta a meditat îndelung asupra partiturii Vox Maris, înscriindu-se cu noua sa versiune ca o partitură de vîrf în creația enesciană. Continuînd pe linia marilor contraste sonore, Iosif Conta ne-a oferit o altă Simfonie a noua : tulburătoare, dinamică, mobilizatoare, colorată în lumini şi umbre răscolitoare, cu un final debordant, optimist. După un atac al partiturii ceva mai nesigur (cu decalaje la suflători şi nuanţe îngroşate la coardele mari), Orchestra simfonică a Radioteleviziunii românea intrat pe făgaşul intenţiilor dirijorului, Scherzo-ul părţii a doua a sunat, exact, într-o mişcare vioaie, puternic contrastantă cu versiunile cunoscute pină acum. Excelent contrastul de sonoritate în care s-a expus tema finalului la violonceli şi contrabaşi ! Cu o astfel de pregătire emoţională a ascultătorilor, intrarea cvartetului soliştilor s-a înscris parcă în fluxul unitar de sentimente umane ce avea să explodeze în Oda bucuriei atacată triumfal de coruri. S-a câitat cu elan, cu dăruire, cu pasiune, interpreţii simţind aproape comuniunea cu sala „încălzită“ la maximum de muzica beethoveniană. Deşi tenorul Reiner Goldberg a sosit in ajutorul concertului, totuşi cvartetul s-a străduit să obţină maximum de omogenitate posibil in condiţiile în care fiecare cîntăreţ îşi revendica personalitatea. Am dori să subliniem in special aportul de superioară ţinută profesională a Sheilei Armstrong, care a „tras“ după cînsa pe toţi partenerii, soliştii obţinind astfel împlinirea mesajului gîndit de compozitor. Concertul de închidere al Festivalului internaţional George Enescu s-a înscris printre cele mai reuşite manifestări ale acestei prestigioase confruntări artistice. Publicul a ovaţionat pe interpreţi de o manieră neobişnuită, exprimîndu-şi astfel entuziasmul generos ce nu l-a părăsit de-a lungul întregului festival dedicat genialului ctitor al muzicii româneşti. Viorel Cosma impresionant „Oedip" de Enescu, cu artişti lirici polonezi Oedip de Enescu a aflat demult drumul spre inima oamenilor. Oedip de Enescu şi-a aflat drumul şi spre lumea largă. Enescu a afirmat în Oedip concepţia artistului veacului nostru, care restabileşte demnitatea originară a omului faţă de superstiţia determinărilor stihiale, a sclaviei lui în faţa cerului. Personajul său, împrumutat din miturile şi legendele universului mediteraneean, creează tipologia eroului care refuză supunerea in faţa destinului. Intr-un strigăt sfişietor, el afirmă nobleţea condiţiei umane. Muzica dobîndeşte, printr-o totală asimilare a influenţelor populare şi arhaice din spaţiul sud-estic al Europei, o noutate şi o forţă artistică impresionante. Ea i-a cucerit şi pe artiştii lirici ai Teatrului Mare din Varşovia, pe Jan Czekai (Oedip), Pola Lipinska (Iocasta) şi Irena Skifarska (Sfinxul). Oaspeţii s-au acomodat cu multă supleţe participării colective a ansamblului Operei Române din Bucureşti la tălmăcirea tragediei lirice a lui George Enescu. Pătruns de semnificaţiile profunde ale eroului, cu un frumos şi dramatic bariton perfect cultivat, Jan Czekai s-a concentrat asupra aspectelor autenticităţii personajului. Pola Lipinska a conturat cu discreţie figura Iacastei, împrumutîndu-i o concepţie extatică. Irena Slifarska a însemnat, neîndoios, revelaţia tripticului de oaspeţi . Sfinxul ei a fost de o emotivitate paroxistică, cu intonaţii pătrunzătoare, stridente, sugerind asociaţii bizare, o adevărată simfonie de strigăte, de chemări tandre sau violente, organizate într-o desăvîrşită expresie artistică. Artiştii Operei Române — Ioan Hvorov, Dan Zancu, Valentin Teodorian, Pompei Hărăşteanu, Valentin Loghin, Constantin Gabor, Emil Iuraşcu, Constantin Iliescu, Elena Grigorescu şi Ioana Bunoiuc, stăpîniţi de bagheta lui Cornel Trăilescu, în regia devenită clasică a lui Jean Rinzescu şi în decorurile de o remarcabilă simplitate ale lui Roland Laub, cu corul disciplinat de Stelian Olariu, s-au concentrat, lu elan, asupra valorilor ce definesc capodopera enesciană, devenind exponenţii ei. Un spectacol demn de sensurile complexe şi nivelul Festivalului internaţional „George Enescu“. George Sbârcea . * Teatru de stat din Baia Mare a prezentat în descinderea stagiunii piesa lui Alexandru Popascu „Rămas bun, Soareapune“. Regia: Ion Djelreanu. Piesa, de inspiraţie istorică, este dedicată aniversării a 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat și independent. * Se împlinesc 100 de ani de la premiera piesei „Despot-Vodă“ de Vasile Alecsandri, spectacol care l-a avut în distribuţie şi pe marele actor Constantin Nottara. Muzeul „Nottara“ organizează duminică 30 septembrie, ora 11, o evocare a acestui moment. Va vorbi prof. dr. Virgil Brădăţeanu. Actorii Constantin Dinulescu şi Mircea Cojan vor prezenta un fragment din piesă. . . * Este în curs de desfăşurare cea de-a X-a ediţie a manifestării tradiţionale „Lotca de aur“, organizată de Comitetul municipal Brăila al U.T.C. Spre deosebire de celelalte ediţii, anul acesta nu va avea loc un concurs intre interpreţi noi dintre laureaţii ediţiilor precedente. Printre invitaţii de onoare ai acestei manifestări se numără Anda Călugăreanu, Angela Ciochină, Tudor Gheorghe. Ediţia jubiliară a „Lotcii de aur“ este realizată de Sorin Grigorescu şi Simona Patraulea. Prezintă profesorul Mihai Florea. * Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă Tulcea a editat caietul de versuri „Izvoare de cîntec“, ce reuneşte creaţiile prezentate în cel de al V-lea concurs interjudeţean de poezie patriotică „Panait Cerna“. * Cercul de pictori amatori „Dr. Iosif Dona“ al Centrului de hematologie Bucureşti, deschide o expoziţie de pictură laCasa de cultură din Cîffloulung Muscel, al cărei vernisaj va avea loc duminică 30 septembrie a.c. ora 12. Ineditul manifestării îl constituie prezenţa cu lucrări in expoziţie a unor donatori de singe onorifici printre care dr. Vasile Diomu, Dumitru Gheorghe, Lazăr Gheorghe. După vernisaj va avea loc o expunere pe tema donării de singe, ţinută de dr. Mircea Costinescu, şi vor fi difuzate diverse broşuri de propagandă şi educaţie sanitară. * Artistul amator sătmărean Vasile Grad expune sculptură la Casa municipală de cultură din Satu Mare. * Secţia maghiară a Teatrului Naţional din Tirgu Mureş a prezentat in premieră comedia lui Teodor Mazilu „Proştii sub clar de lună“ în traducerea lui Oláh Tibor, regia lui Kincses Elemér şi scenografia Annei Tamás Kelemen. * Teatrul de păpuşi din Craiova şi-a inaugurat noua stagiune cu piesa „Povestea naiului“ de I. D. Sîrbu. Atît Teatrul Naţional cît şi păpuşarii craioveni pornesc la drum cu piesele originale a doi dramaturgi membri ai asociației scriitorilor din localitate: Marin Sorescu şi I. D. Sîrbu. UNA PE ZI de MATTY Aşa mă cunoşti ? Adică aş fi lipsit eu dacă nu eram eu adevărat bolnav ? Ieri, pe arterele bucureştene Din nou ieri, împreună cu echipajele Serviciului de circulaţie al Miliţiei Capitalei, pe străzile şi bulevardele oraşului. Au fost investigate 2 428 de autovehicule constatindu-se 736 de contravenţii şi reţinîndu-se 26 de permise de circulaţie şi 43 de certificate de înmatriculare a maşinilor. De fapt, prefaţa controalelor de ieri a început sâmbătă la meciul de fotbal Steaua — Sportul Studenţesc, unde au fost identificate în faţa stadionului din Ghencea, următoarele maşini ale statului : autocisterna cu nr. 32-B-6514 ; tractorul 41-II- 3 592 (I.P.I.L.) ; autocamionul 21-B-5 020 (I.T.A.C. Autobaza 6) ; autocamionul 22-B-2 841 (M.C.I.); 34-B-9 487 (I.T.A.) ; şi basculanta cu fir. 32-B-6 760 (de la Ministerul Comerţului Interior). Ieri, pivă,la ora primului au fost depistaţi şi ciţiva evazionişti de la legile in vigoare ale vitezei: autocarul O.N.T. cu nr. 33-B- 8 826 (şofer Tudor Bodnaş) , maşina 31-B-6 727 (Nicolae Catrinoiu de la uzina „Electronica“) şi motociclistul Cornel Tocaciuc de profesie şofer la Transcom. Ar mai fi de spus că in rest totul a decurs normal. Cit despre numerele cu soţ care nu au avut ieri drept de circulaţie, nu avem de adăugat nimic. Adică, treburile au mers ca pa... roate. Unicate arheologice Un colectiv de specialişti de la Muzeul Unirii din Alba Iulia au continuat anul acesta cercetările arheologice organizate la cimitirul prefeudal de la Berghin. Astfel, au fost identificate 127 morminte datînd din seco lele VII—IX era noastră, precum şi câteva morminte romane bogate în monezi, ceramică şi obiecte de podoabă. Pină acum, la Berghin au fost descoperite şi cercetate 357 morminte cu dotările specifice, datînd din perioada amintită. Specialiştii apreciază că noile descoperiride la Berghin reprezintă un unicat arheologic, fiind cel mai mare cimitir prefeudal din Transilvania. (I. COJOCARU) Nişte nunţi şi o escrocherie de jumătate de milion Intr-adevăr, totul a pornit de la nişte nunţi, întrebarea este următoarea : Ce legătură au avut ele cu o escrocherie de 424 145 de lei (atit s-a stabilit pină in prezent)? Vom vedea îndată. Numiţii Al. Bărbulescu şi E. Săvulescu, primul fost inspector şi cel de-al doilea fost contabil la Inspectoratul interjudetean Dolj al Uniunii Compozitorilor au găsit de cuviinţă să nu mai depună la casieria unităţii sumele de bani cuvenite de la lăutarii participanţi la nunţi. Pentru a nu fi descoperiţi, au întocmit mandate poştale fictive anexîndu-le la extrasul de cont şi distrugindu-le pe cele reale trimise (bineînţeles, cu sume mai mici) pentru acoperire. în momentul de faţă, sunt cercetaţi in stare de arest fiind învinuiţi de săvîrşirea infracţiunilor de delapidare, fals şi uz de fals, producind o însemnată pagubă in avutul obştesc. Ca să vedeţi şi dumneavoastră că nu sint numai nunţi cu... lăutari. Sint şi nunţi cu mandate poştale, urmate de mandate de arestare !... Numai noaptea... Tînăr, voinic să răstoarne munţii, Gheorghe Cristea din Letea Veche, Bacău, bătea cit era ziua de mare străzile oraşului. Cite unii-l întrebau : „Dar tu nu lucrezi măi Gheorghiţă?“. „Ba da, răspândea acesta în doi peri. Lucrez numai în schimbul de noapte“. Ce-i drept, odată cu lăsarea întunericului pătrundea în incinta întreprinderii „Proletarul“ din localitate. Dar nu pe poartă ca toţi muncitorii ci pe căi ocolite, tot pe căi ocolite făcea şi drumul întors. Insă nu cu mina goală ci avînd dosite cupoane întregi de stofă. Şi tot noaptea dădea tîrcoale unor şcoli pentru a pune mina pe diferite obiecte de valoare din laboratoare şi ateliere. Acum, Gh. C. nu mai colindă străzile. In schimb, poate fi văzut muncind nu chiar de bună voie, ci sub pază. Asta pentru trei ani şi zece luni, aşa cum a hotărît instanţa. (CONSTANTIN AZOIŢII) Chilipirgiii şi benzina statului Un test efectuat de organele de circulaţie ale Staţiei de utilaj transport a T.C.L. şi SUT— CMCIP Constanţa a dus la concluzia că unii şoferi de la unităţile amintite, sunt foarte darnici cu benzina statului. Atit de darnici incit pentru o „atenţie“ oarecare oferă din cotele întreprinderilor respective combustibil pentru maşini proprietate personală. Printre cei care nu s-au dat în lături să primească benzină din rezervoarele statului se numără medicul Nicolae Creţu, profesorul auto Lucian Bădila (care predă viitorilor şoferi legislaţia circulaţiei !), tehnicianul Stelian Zamfirescu, maistrul Aurel Crăciun, macaragiul Ion Dumitraşcu şi alţii. In mod firesc, aceşti chilipirgii au fost sancţionaţi conform legii şi puşi în discuţia colectivelor de oameni ai muncii din care fac parte. Rămine însă deschisă problema modului in care se facegestionarea carburanţilor în întreprinderi, pentru ca, în viitor, şoferii să nu mai aibă posibilitatea de a fi atît de generoşi cu avutul obştesc. (ION POPOVICI) Ştampile publicitare încă în anul 1974, Direcţia judeţeană de poştă şi telecomunicaţii Cluj, a pus în circulaţie, pentru prima oară în România, ştampila mecanică publicitară care, pe lingă partea la zi cu data şi denumirea centrului de tranzit, are şi una prevăzută cu inscripţie şi desene executate prin gravare în bronz de muncitorul Attila Marinovics din cadrul direcţiei , dedicate diferitelor evenimente. Prima ştampilă, cea din 1974, a fost dedicată centenarului Uniunii poştale universale, iar de atunci, au fost create şi au funcţionat, in anumite perioade, 21 de astfel de ştampile aplicate plicurilor şi scrisorilor ce au trecut prin oficiul din Cluj-Napoca. Portdrapele româneşti (Urmare din pag. 1) printr-un sistem de montaj mecanizat şi mult simplificat (turla sondei se montează la sol şi se ridică întreagă cu ajutorul troliului de foraj în circa 8—10 minute), este de o mare siguranţă în exploatare, dispune de o manevrabilitate ridicată, precum şi de o serie de noi dispozitive de înaltă productivitate (dispozitiv nou de strîns şi slăbit materialul tubular) etc. In apropiere, mentorii de la întreprinderea de specialitate din Tîrgovişte, conduşi de şeful de echipă Ştefanăche Dragan au ridicat turia instalaţiei de foraj şi intervenţie F-30, care se exportă în Brazilia, Algeria, U.R.S.S., Polonia şi R.D.G. Formată din două tronsoane, instalaţia este transportată pe o remorcă tractată, de pe care este rabatată şi telescopată pe verticală în numai 15 minute. Mobilitatea datorată transportului auto, accesul pe terenuri accidentate, comenzile hidrostatice şi pneumatice de care dispune, nivelul ridicat de mecanizare şi siguranţa înaltă în exploatare, fac din această instalaţie un produs căutat şi apreciat de specialiştii de peste hotare. Pentru creatorii acestor instalaţii care duc faima României socialiste pe toate meridianele lumii, este o deosebită cinste ca produsele lor, pe care flutură tricolorul ţării, să se constituie în portdrapele ale grandioasei expoziţii. Cărţi în librării EDITURA POLITICA Prof. dr. Elena A. Bărbulescu : Lupta maselor populare în revoluţia socială şi naţională, antifascistă şi antiimperia-istă. Judeţele Olt şi Romanaţi. 1944—1947. 208 p. 9 lei. Pop Simion : Destine muncitoreşti. 260 p., 6 lei. Virgiliu Ene: N. D. Cocea (colecţia „Evocări“) 72 pe 2 lei. Viorel Cornescu : Omul, factor activ al vieţii economice, 228 p., 6 lei. Ştefan Călinescu, Dănilă Plătică : Drepturile şi îndatoririle membrilor de sindicat. 120 p., 4 lei. * * * Termeni de etică pentru pionieri, vol. 3, 100 p., 2,75 lei (în lb. maghiară). EDITURA ACADEMIEI * * * Studii clasice, XVIII, 222 p. 14 lei. I. Rogoz : Ecologia faunei acvatice in Cîmpia Olteniei, 178 p., 8 lei. E. Burzo : Fizica fenomenelor magnetice, voi, I, 308 p., 22 lei. EDITURA MINERVA George Coșbuc : Poezii alese, 240 p. 8,75 lei. Mihail Sadoveanu : Demonul tinereţii, Uvar, 280 p„ 5 lei. Ioan Adam : Introducere în opera lui Duiliu Zamfirescu, 214 p„ 4,50 lei. EDITURA EMINESCU Popa Argeşanu : Zăpada umbrelor, 78 p., 7,25 lei. I. Roşu : Fericitele acvarii, 100 p„ 7,50 lei. A. Grigoraş : Să fii student la istorie, 110 p., 7,75 lei. Iulian Neacşu : Un bucureştean în trecere prin Bucureşti, 304 p., 7,25 lei. D. francă : Grădinile de aer, 78 p. 5,50 lei. Gr. Gherghel : Pragul de sus, 72 p., 6,75 lei. N. D. Fruntelată : Vara din noi, vara, 86 p., 7,25 lei. Doru Davidovici : Celula de alarmă, colecţia Clepsidra, 232 p., 8 lei. EDITURA CARTEA ROMANEASCA Liviu Rebreanu : Ion, 452 p., 15 lei. Al. Philippide : Vis și căutare, 56 p., 5,50 lei. Georgeta M. Cancicov : Povestiri, 286 p., 10,50 lei. Paul Anghel : Noaptea otomană, 318 p„ 10,50 lei. D. Drăgan : Doi ori doi, 270 p„ 6,50 lei. Ovidiu Genaru : Iluzia cea mare, 305 p, 17 lei. EDITURA ALBATROS Ion Dodu Bălan : Constelaţii diurne, 396 p., 13 lei. Anghel Dumbrăveanu : Poeme (colecţia Cele mai frumoase poezii), 200 p., 4,50 lei. A. Costache : Intrarea în timp, 184 p. 5,50 lei. H. Zalis : Gustave Flaubert (colecţia Monografii), 192 p., 4,50 lei. EDITURA UNIVERS Seneca : Tragedii, vol. I, 218 p., 10,50 lei. EDITURA ION CREANGA H. Hauser : Copacul Marelui Sfat sau Marea bătălie a muşeţelului, 116 p., 8,25 lei. V. Munteanu : Un vis Împlinit, 180 p. 4,25 lei. EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA I. Bocz, I. Albert: Manualul învățătorului (lb. maghiară), 148 p., 4,95 lei. Oameni (Urmare din pag. 1) odată să se trezească, la celălalt capăt al firului interior, că-i răspunde acelaşi cetăţean, dintr-o funcţie mult mai înaltă. Va incepe din nou cariera lui .,Să trăiţi !" ? Vremea noastră ne arată, cu o precizie uneori dureroasă, că rangul cel mai înalt la care poate aspira un om este acela de om şi că spre toate celelalte ranguri se poate merge numai pe aici , prin omenie. Pină la urmă plata vine — cu dobînzi uneori —, scadenţa este teribilă. Nu numai rangul omului pe care îl salutăm, sau nu-l salutăm, pe care îl băgăm, sau nu, in seamă în funcţie de scaunul Său, este in discuţie, şi nu atît rangul lui se vede in atitudinea noastră, ci propriul nostru rang. Să nu ne măsurăm judecata după întimplăile relative ale vieţii, ci, dacă am crezut intr-un om, să credem, pină la capăt in el, dacă nu am crezut intr-un om, să nu credem nici atunci cind, pentru o vreme, mai capătă o funcţie. Studiu psihologic, zic puţin cind zic. Ceea ce se întimplă cu noi, deseori, este un cutremurător exerciţiu de omenie. Concursul naţional de poezie „Nicolae Labiş" noscute personalităţi ale vieţii noastre literare “ a conferit Marele premiu „Nicolae Labiş“ studentului Lucian Vasiliu din Iaşi. De asemenea, au mai fost acordate premii de către Uniunea scriitorilor din R. S. România, redacţiile revistelor „Luceafărul“, „România Literară“, „Cronica“, „Ateneu“, „Convorbiri literare“, „Tribuna“ ş.a. Laureaţii ediţiei 1979 a festivalului-concurs „Nicolae Labiş“ peste 1 500 de lucrări înscrise în au prezentat in încheiere un re-concurs, juriul format din cu-La Suceava s-au încheiat duminică manifestările celei de-a unsprezecea ediţii a Concursului naţional de poezie ,,Nicolae Labiş“, menit să contribuie la descoperirea şi afirmarea de noi talente din rîndurile tinerilor creatori. Ca şi in ceilalţi ani, actuala ediţie s-a bucurat de participarea unui mare număr de poeţi — elevi, studenţi, muncitori, funcţionari — din toate zonele ţării. Trecînd în revistă cele citat de poezie. (Agerpres) Car (Urmare din pag. 1) flux al spiritualităţii, cărţile noastre vor transmite mesajele culturii româneşti contemporane, caracterizată de evoluţia conştiinţei umane spre idealurile noului umanism românesc. In anii ultimi, in România, cartea a devenit un bun popular, răspindindu-se în milioane de exemplare în fiecare an, în casele oamenilor însetaţi de adevăr şi de frumuseţe. Nu ne putem niciodată abţine de la marea satisfacţie de a desprinde din Anuarul statistic al Organizaţiei ★ ★ „Decada cărţii româneşti“, la 10 octombrie 1979, debutează azi cu deschiderea festivă care va avea loc la orele 13 la librăria „Mihail Sadoveanu“ din Capitală unde prof. univ. dr. doc. Valter Roman, directorul Editurii Politice, va inaugura „Ziua Editurii Politice“. * Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al municipiului Bucureşti — Centrul de librării organizează, in continuare, la aceeaşi librărie, „Zilele editurilor“, astfel : Marţi 2 octombrie, la ora 17, in cadrul zilei Editurii Sport-Turism se va lansa lucrarea „Dicţionar filatelic“, iar a doua zi la orele 13, Editura Tehnică prezintă lucrarea „Fiabilitatea maşinilor energetice“. La 4 octombrie, cu prilejul zilei Editurii „Ion Creangă“ se lansează, la ora 13, lucrarea „Urechile lui Midas“ de Anca Bălăci. Iar a doua zi, cu prilejul zilei Editurii Meridiane se prezintă volumul „Constelaţia gemenilor“ de Dan Grigorescu. „Decada cărţii româneşti“, mai cuprinde la 8 octombrie, orele 13, un recital de poezie prezentat de colabatorii Editurii „Cartea ro cea Naţiunilor Unite constatarea că România are o producţie editorială (număr de titluri) care o situează între primele ţări din lume. încheiem aceste scurte însemnări pe o filă de carnet, cu neuitatele versuri de elogiu al cărţii, aparţinîhd celui, de al doilea munte magic al poeziei româneşti, lui Tudor Arghezi : Carte frumoasă, cinste cui te-a scris încet gîndită, gingaş cumpănită. Eşti ca o floare — anume înflorită, Mîinilor mele care te-au ★ mânească“, iar la ora 18, Editura ştiinţifică şi enciclopedică lansează lucrarea „Dreptul muncii". A doua zi,la ora 13, Editura Academiei prezintă lucrarea „Formarea statelor naţionale independente în centrul şi în sudul Europei“ de I. Calafeteanu şi V. Moinea, iar la orele 18, Editura Albatros, lansează lucrarea „învăţături pentru delfini“ de Mircea Horia Simionescu, în ziua de 10 octombrie, la orele 13. Ultima zi a decadei, Editura Militară lansează două lucrări. In această perioadă, in numeroase întreprinderi, instituţii, şcoli, institute de învăţămint superior, atenee ale tineretului, cămine culturale, cluburi din Capitală vor avea loc numeroase acţiuni de popularizare şi difuzare a cărţii româneşti. Se vor organiza, de asemenea, expoziţii şi standuri speciale în librării, pe marile artere ale Capitalei, prezentîndu-se cu acest prilej noile titluri de carte recent apărute. De asemenea, în ţară se vor deschide numeroase saloane ale cărţii şi se vor desfăşura numeroase acţiuni de popularizare şi răspîndire a cărţii româneşti, deschis. Ştampila nr. 10 de pildă, a fost dedicată şi a ilustrat „80 de ani de la expediţia în Antarctica a savantului român Emil Racoviţa“. Anul acesta o asemenea ştampilă mecanică publicitară a fost dedicată Anului internaţional al copilului“ şi a funcţionat la centrul de tranzit„ Cluj-Napoca timp de 20 de zile. (V. LAZAR) Popas Odată cu creşterea numărului de autoturisme, s-au creat şi dezvoltat unităţi de cazare specifice : campinguri, moteluri, popasuri. In rindul acestora din urmă se află şi „Popasul Mersi" aflat la 10 km de Buzău. Spre deosebire însă de majoritatea unităţilor de acest profil, popasul de lingă Buzău nu te invită deloc să poposeşti, in primul rind, fiindcă nu dispune in interior de un loc de parcare păzit, silind pe uniicălători să doarmă in... maşină. Apoi, fiindcă instalaţia de apă este defectă şi, deci, practic nefolosibilă, ca, de altfel, şi instalaţiile de lumină din unele căsuţe. Dar ceea ce depăşeşte aceste lipsuri, ne scrie cititorul Valentin Popescu din Bucureşti, este comportarea lipsită de amabilitate a personalului, care se arată „deranjat“ de orice solicitare. După ce a dat respectivului cititor chei greşite, care nu se potriveau la căsuţa repartizată, o lucrătoare din acest „popas“ l-a admonestat pentru faptul că îndrăzneşte să ceară o cheie potrivită. O carte de vizită deloc onorabilă pentru o unitate hotelieră. (M. PAULIAN). Rubrică alcătuită de Dumitru Tabacu Luni 1 octombrie 1979 Soarele răsare la ora 6,12 ?i apune la ora 17,50 TELEVIZIUNE Programul 1 16: Emisiune în limba maghiara ; .18,20 : Shanghai — o metropola pe orbita modernizării ; 18,40 : Cîntece și dansuri din R.P. Chineză ; .18,50 : 1001 de seri ; 19 : Telejurnal ; 19,20 : Revista economică TV ; 19,40 : Cadran mondial ; 20 : Mai aveţi o întrebare ? ; 20,40 : Cei din Mogador ; '"21,35 : Telejurnal. Programul 2 16': Cenacluri ale tineretului ; 16,30 : Emisiune pentru pionieri ; 16,55 : Varietăţi muzical-distractive ; 17,30 : Drumuri europene ; 18 : Teleenciclopedia ; 18,30 : Muzică ușoară ; 18,50 ; 1001 de seri ; 19 : Telejurnal ; 19,20 : De la A la... infinit ; 20,10 : Un fapt văzut de aproape ; 20,30 : Seară de operă : ,,Bărbierul din Sevilla" de Rossini . Interpretează Marina Mirea, Valentin Teodorian, Vasile Martinoiu, Constantin Gabor, Rodica Mitrică-Bădîrcea, Adrian Ştefănescu, corul şi orchestra Operei române din Bucureşti, dirijor Constantin Petrovici , 21,35 , Telejurnal. CINEMATOGRAFE INTILNIRE DE GRADUL TREI (film panoramic color —două serii) Sala Palatului, orele 17,15 — 20,15. ORA ZERO : Gala filmului la Scala (11 03 72), ora 20: Capitol (16 29 17), orele 15 — 16 — 18 — 20 ; Favorit (31 06 15), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 18 - 20,15. URAGANUL VINE DE LA NAVARONE : Patria (11 86 25), orele 14 — 16,45 - 19,30; Luceafărul (15 87 67), orele 14,30 - 17,15 - 20 ; București (15 61 54), orele 14 - 16,45 - 19,30. FRATELE CĂLĂULUI : Festival (15 63 84), orele 15,30 - 17,45 - 20. JACHETELE GALBENE : Central (14 12 24), orele 15 - 17 - 19,30 ; Feroviar (50 51 40), orele 9 —11,15 — 13,30 15,45 - 18 - 20,15. LUMEA ATLANTIDEI : Victoria (16 28 79), orele 15 - 17,30 -20 ; Tomis (23 49 46), orele 9 -11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15. NICK CARTER SUPERDETECTIVE Timpuri Noi (15 61 10), orele 14 — 16 - 18 - 20. STAR : Studio (59 53 15), orele 10 - 13 — 16 (ambele serii). CELE 12 MUNCI ALE LUI ASTERIX I Doina (16 35 38), orele 9,15 - 10,45 -12,15 - 13,45. A FOST ODATA UN MO$ SI O BABA : Doina, orele 16 — 18 — 20. MIHAIL, CINE DE CIRC : Grivița (17 08 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20 ; Volga (79 71 26), orele 9 -11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20. OMUL PĂIANJEN : Excelsior (65 49 45), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15 . Gloria (47 66 73), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. Modern (23 71 01), orele 9 -11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30. ACOLO UNDE NU ZBOARA PESCĂRUȘII : Buzesti (50 43 58), orele 15,45 18 - 20. LA CINCI ZILE DE CASA Dacia (50 35 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20 . Ura (31 71 71), orele 15 30 _ 18 _ 20 ZBURATI IN ÎNALTUL CERULUI 1 Bucegi (17 05 47), orele 16 - 18 20. O CASA SUB SOARELE FIERBINTE : Drumul Sării (31 28 13), orele 16 - 18 20. TINAR SI LIBER : Ferentari (80 49 83), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. CALARETUL CU ESARFA ALBA: Giulesti (17 55 46), orele 9-11 — 13,15 15,30 - 17,45 - 20. MOARTEA UNUI GHID : Cotroceni (49 48 48), orele 15,30 - 17,45 - 20. UN OM IN LODEN Pacea (60 30 85). Orele 16 - 18 - 20. IN NUMELE PAPEI REGE Melodia (12 06 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15. DACA VEI PLECA : Viitorul (11 48 03), orele 15,30 - 17,45 - 20. ŞCOALA CURAJULUI : Floreasca (33 29 71), orele 9 -11 , 13 - 15,30 -17,45 - 20. ULTIMA FRONTIERA A MORŢII : Mioriţa (14 27 14), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 15,45 - 18 - 20. HOŢUL DIN BAGDAD : Aurora (35 04 66), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 . Flamura (85 77 12), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. LOVITURA PE LA SPATE : Popular (35 15 17), orele 16 -18 -20. FRAȚI DE CRUCE : Munca (21 50 97), orele 16 - 18 - 20. ALIBI PENTRU UN PRIETEN : Cosmos (27 64 95), orele 14,30 — 17,30 — 20. CAPCANA PENTRU RAȚA : Flacăra (20 33 40), orele 15,30 - 17,45 - 20. CU MIINILE CURATE ! Arta (21 31 86), orele 9 -11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20. EVADAREA: Progresul (23 94 10), orele 16 — 18 — 20. SANDOKAN, TIGRUL MALAYEZIEI și CORSARUL NEGRU (ambele filme), Palatul sporturilor şi culturii, ora 17. PREMIERELE CINEMATOGRAFICE AlE SĂPTĂMÎNII . Ora zero — producţie a Casei de filme numărul patru. Scenariul: Coman Şova. Regia : Nicolae Corjos. Imaginea : Vivi Drăgan Vasile. Muzica : Florin Bogardo. Decoruri : arh. Aureliu Ionescu. Costume : Oltea Ionescu. Cu : Mihai Mereuţă, Geo Costiniu, Dan Nuţu, Carmen Galin, Silviu Stănculescu, Dan Tufaru, Petre Lungu, Horaţiu Mălăele, Catrinel Dumitrescu, Julieta Szöny, Tamara Creţulescu, Ştefan Mihăilescu-Brăila şi Nicu Constantin. 9 Fratele călăului — producţie a studiourilor din R.D. Germană. Regia : Walter Beck. Imaginea : Günter Heimarth. Cu : Frank Grunwald şi Gunter Friedrich. Film „de capă şi spadă“' . Uraganul vine de la Navarone — producţie a studiourilor americane. Regia : Guy Hamilton. Imaginea Christopher Challis. Cu : Robert Shaw, Harrison Ford, Edward Fox, Barbara Bach, Franco Nero. O nouă misiune pentru cei trei supraviețuitori ai comandoului care au distrus tunurile de la Navarone. PROGNOZA METEOROLOGICA Meteorologul de serviciu ECATERINA ION BORDEI comunică : VREMEA se va răci accentuat. Precipitaţii izolate sub forma de ploaie, care, spre sfîrşitul Intervalului, in nordul ţării şi la munte se vor transforma în lapoviţă. TEMPERATURA maximă de astăzi va fi cuprinsă între 6 şi 12 grade în nordul ţării şi între 12 şi 18 grade în restul teritoriului. Valorile minime de la noapte vor fi cuprinse în general, între minus 3 şi plus 8 grade. Condiţiile meteorologice devin deci favorabile producerii frecvente a brumei. LA BUCUREŞTI vremea se va raci față de ziua precedentă, cerul va fi schimbător, favorabil ploii slabe. Vîntul va sufla moderat. Temperatura maximă de astăzi va fi de 15-17 grade. Sar minima d© la noapte 6-8 grade.