România Liberă, octombrie 1979 (Anul 37, nr. 10863-10889)

1979-10-01 / nr. 10863

Pagina a 2-a — 7 octombrie 1979„România liberă­• A ÎNCHEIEREA celei de a viii-a ediţii A FESTIVALU­UII INTERNATIONAL „GEORGE ENESCU“ Cea de-a VIII-a ediţie a Festivalului­ internaţional „George Enescu“ s-a în­cheiat sîmbâtă seara, la Ateneul Ro­mân, cu concertul Orchestrei simfonice a Radioteleviziunii române. De-a lungul celor zece m­iile de festi­val, viaţa noastră muzicală a înregistrat peste 40 de concerte, recitaluri, spec­tacole de operă, balet, operetă, folclo­rice. Semnificativ, alături de capodopere ale muzicii universale, în festival au fost interpretate circa 65 de lucrări ro­mâneşti — opere, balete, simfonii, con­certe, cvartete, coruri, lieduri ş.a., cu concursul unor colective artistice şi so­lişti din ţară şi străinătate. Ediţia a VIII-a a festivalului, ca şi cele anterioare, a reconfirmat‘preţuirea de care se bucură pretutindeni muzica lui Enescu, cea românească în genere. Acord Arareori, un final de Festi­val internaţional —­ după .. zece zile încărcate de manifestări muzicale — a cunoscut un tri­umf de public similar celui din sala Ateneului Român, cind ba­gheta lui Iosif Conta a pus emoţionantul punct al odei în­frăţirii intre popoare din­ simbo­lica Simfonie a noua de Beetho­ven ! Glasurile celor două co­ruri academice bucureştene — Filarmonica George Enescu şi Radioteleviziunea română — s-au unit cu impunătorul cvar­tet vocal al soliştilor — Sheila Armstrong (Anglia), Penka Di­­lova (Bulgaria), Reiner Gold­berg (R.D. Germană) şi Gheor­­ghe Crăsnaru — spre a ne tran­smite mesajul profund umanist al vizionarului compozitor. Şi nu se putea concepe un epilog mai semnificativ al Festivalului internaţional de la Bucureşti de­cit apelînd la „cîntecele de le­bădă“ — Vox Maris şi Simfo­nia a IX-a — a două genii ce şi-au unit peste timp nobilele idealuri de slujire a omenirii. Faptul că atît Enescu, cit mai ales clasicul Beethoven, au spart vechile tipare ale poemu­lui simfonic şi ale simfoniei, apelînd în finalurile pieselor la vocea umană, simţind parcă nevoia exprimării sentimentelor şi prin­ cuvinte, demonstrează superioara ţinută morală a cre­atorilor de geniu ce vorbesc posterităţii dincolo de litera par­titurilor. Iosif Conta, corurile reunite ale celor două institu­ţii amintite. Orchestra simfonică a Radioteleviziunii române şi soliştii oaspeţi din patru ţări ale lumii au reuşit să încunu­neze Festivalul cu o manifes­tare artistică prestigioasă, ver­siunea Simfoniei a­ IX-a inscri­­indu-se­ hotărît prin­tre lucrările de referinţă interpretativă ale celei de-a opta ediţii a confrun­tării enesciene. Am­ dori să subliniem, dincolo de amănuntele interpretării, se­riozitatea­­ şi profesionalismul ce au conlucrat la succesul concer­tului de închidere de la Ate­neul Român. Corurile au evi­­tat partiturile cu textele origi­nale (dicţiunea în limba germa­nă ni s-a părut ireproşabilă), dirijorul a condus ambele lu­crări pe dinafară, orchestra a răspuns cu o rară exactitate şi scrupulozitate la intenţiile com­pozitorilor (bogăţia nuanţelor situîndu-se in prim-planul re­alizării), concertul Radiotelevi­ziunii române transformîndu-se într-o manifestare a ambiţiilor şi exigenţelor de orgoliu naţio­nal. , Poem­ul Vox Maris de Knespu a cunoscut o tălmăcire inedită din partea dirijorului Iosif Conta, atit in schimbarea date­lor propuse de autor, cît mai ales în sublinierea momentelor dramatice ale piesei. Aducînd corul in scenă şi avanscenă, Iosif Conta a implicat auditoriul direct în acţiunea propusă de Enescu. De asemenea, culmina­ţiile sonore orchestrale (poate pe alocuri supradimensionate pentru spaţiul mai restrîns al Ateneului faţă de obişnuitul Studio de concerte din strada Nuferilor) au subliniat lupta omului cu urgia mării pînă la­­ clipa maximei dezlănţuiri a fur­tunii. Ne-a plăcut, de asemenea, culoarea vocală a corului femi­nin (no­n-vibrato) în cintecul sirenelor, precum şi intervenţi­ile discrete ale soliştilor Virginia Manu şi Paul Herca. Intenţia unei „stereofonii marine“ ne-a convins că Iosif Conta a medi­tat îndelung asupra partiturii Vox Maris, înscriindu-se cu noua sa versiune ca o partitură de vîrf în creația enesciană. Continuînd pe linia marilor contraste sonore, Iosif Conta ne-a oferit o altă Simfonie a noua : tulburătoare, dinamică, mobilizatoare, colorată în lumini şi umbre răscolitoare, cu un fi­nal debordant, optimist. După un atac al partiturii ceva mai ne­sigur (cu decalaje la suflători şi nuanţe îngroşate la coardele mari), Orchestra simfonică a Radioteleviziunii române­­a in­trat pe făgaşul intenţiilor diri­jorului, Scherzo-ul părţii a doua a sunat, exact, într-o mişcare vioaie, puternic contrastantă cu versiunile cunoscute pină acum. Excelent contrastul de sonori­tate în care s-a expus tema fi­nalului la violonceli şi contra­başi ! Cu o astfel de pregătire emoţională a ascultătorilor, in­trarea cvartetului soliştilor s-a înscris parcă în fluxul unitar de sentimente umane ce avea să explodeze în Oda bucuriei atacată triumfal de coruri. S-a câitat cu elan, cu dăruire, cu pasiune, interpreţii simţind a­­proape comuniunea cu sala „în­călzită“ la maximum de muzica beethoveniană. Deşi tenorul Reiner Goldberg a sosit in ajutorul concertului, totuşi cvartetul s-a străduit să obţină maximum de omogeni­tate posibil in condiţiile în care fiecare cîntăreţ îşi revendica personalitatea. Am dori să sub­liniem in special aportul de su­perioară ţinută profesională a Sheilei Armstrong, care a „tras“ după cînsa pe toţi partenerii, soliştii obţinind astfel împlini­rea mesajului gîndit de compo­zitor. Concertul de închidere al Fes­tivalului internaţional George Enescu s-a înscris printre cele mai reuşite manifestări ale acestei prestigioase confruntări artistice. Publicul a ovaţionat pe interpreţi de o manieră ne­obişnuită, exprimîndu-şi astfel entuziasmul generos ce nu l-a părăsit de-a lungul întregului festival dedicat genialului ctitor al muzicii româneşti. Viorel Cosma impresionant „Oedip" de Enescu, cu artişti lirici polonezi Oedip de Enescu a aflat de­mult drumul spre inima oameni­lor. Oedip de Enescu şi-a aflat drumul şi spre lumea largă. Enescu a afirmat în Oedip concepţia artistului veacului nos­tru, care restabileşte demnitatea originară a omului faţă de super­stiţia determinărilor stihiale, a sclaviei lui în faţa cerului. Per­sonajul său, împrumutat din mi­turile şi legendele universului mediteraneean, creează tipologia eroului care refuză supunerea in faţa destinului. Intr-un strigăt­­ sfişietor, el afirmă nobleţea con­diţiei­ umane. Muzica dobîndeş­­te, printr-o totală asimilare a in­fluenţelor populare şi­ arhaice din spaţiul sud-estic al Europei, o noutate şi o forţă artistică im­presionante. Ea i-a cucerit şi pe artiştii lirici ai Teatrului Mare din Varşovia, pe Jan Czekai (Oedip), Pola Lipinska (Iocasta) şi Irena Skifarska (Sfinxul). Oaspeţii s-au acomodat cu multă supleţe participării colec­tive a ansamblului Operei Ro­mâne din Bucureşti la tălmăci­rea tragediei lirice a lui George Enescu. Pătruns de semnifica­ţiile profunde ale eroului, cu un frumos şi dramatic bariton per­fect cultivat, Jan Czekai s-a con­centrat asupra aspectelor auten­ticităţii personajului. Pola Li­pinska a conturat cu discreţie figura Iacastei, împru­mutîndu-i o concepţie extatică. Irena Sli­farska a însemnat, neîndoios, re­velaţia tripticului de oaspeţi . Sfinxul ei a fost de o emotivi­tate paroxistică, cu intonaţii pă­trunzătoare, stridente, sugerind asociaţii bizare, o­ adevărată sim­fonie de strigăte, de chemări tandre sau violente, organizate într-o desăvîrşită expresie ar­tistică. Artiştii Operei Române — Ioan Hvorov, Dan Zancu, Valentin Teodorian, Pompei Hărăşteanu, Valentin Loghin, Constantin Ga­bor, Emil Iuraşcu, Constantin Iliescu, Elena Grigorescu şi Ioana Bunoiu­c, stăpîniţi de bagheta lui Cornel Trăilescu, în regia devenită clasică a lui Jean Rin­­zescu şi în decorurile de o re­marcabilă simplitate ale lui Ro­land Laub, cu corul disciplinat de Stelian Olariu, s-au concen­trat, l­u elan, asupra valorilor ce definesc capodopera enesciană, devenind exponenţii ei. Un spectacol demn de sensu­rile complexe şi nivelul Festiva­lului internaţional „George Enescu­“. George Sbârcea . * Teatru­ de stat din Baia Mare a pre­zentat în descinderea stagiunii piesa lui Alexandru Popascu „Rămas bun, Soare­­apune“. Regia: Ion Djel­reanu. Piesa, de inspiraţie istorică, este dedicată aniver­sării a 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat și independent. * Se împlinesc 100 de ani de la pre­miera piesei „Despot-Vodă“ de Vasile Alecsandri, spectacol care l-a avut în dis­tribuţie şi pe marele actor Constantin Nottara. Muzeul „Nottara“ organizează du­minică 30 septembrie, ora 11, o evocare a acestui moment. Va­ vorbi prof. dr. Vir­gil Brădăţeanu. Actorii Constantin Dinu­­lescu şi Mircea Cojan vor prezenta un fragment din piesă. . . * Este în curs de desfăşurare cea de-a X-a ediţie a manifestării tradiţionale „Lotca de aur“, organizată de Comitetul municipal Brăila al U.T.C. Spre deosebire de celelalte ediţii, anul acesta nu va avea loc un concurs intre interpreţi noi d­­in­tre laureaţii ediţiilor precedente. Printre invitaţii de onoare ai acestei manifestări se numără Anda Călugăreanu, Angela Cio­chină, Tudor Gheorghe. Ediţia jubiliară a „Lotcii de aur“ este realizată de Sorin Grigorescu şi Simona Patraulea. Prezintă profesorul Mihai Florea. * Comitetul judeţean de cultură şi edu­caţie socialistă Tulcea a editat caietul de versuri „Izvoare de cîntec“, ce reuneşte creaţiile prezentate în cel de al V-lea con­curs interjudeţean de poezie patriotică „Panait Cerna“. * Cercul de pictori amatori „Dr. Iosif Dona“ al Centrului de hematologie Bucu­reşti, deschide o expoziţie de pictură la­­Casa de cultură din Cîffloulung Muscel, al cărei vernisaj va avea loc duminică 30 septembrie a.c. ora 12. Ineditul manifes­­­­tării îl constituie prezenţa cu lucrări in expoziţie a unor donatori de singe ono­rifici printre care dr. Vasile Diomu, Du­mitru Gheorghe, Lazăr Gheorghe. După vernisaj va­ avea loc o expunere pe tema donării de singe, ţinută de dr. Mircea Costinescu, şi vor fi difuzate diverse broşuri de propagandă şi educaţie sani­­­­tară. * Artistul amator sătmărean Vasile Grad expune sculptură la Casa munici­pală de cultură din Satu Mare. * Secţia maghiară a Teatrului Naţio­nal din Tirgu Mureş a prezentat in pre­mieră comedia lui Teodor Mazilu „Proştii sub clar de lună“ în traducerea lui Oláh Tibor, regia lui Kincses Elemér şi sce­nografia Annei Tamás Kelemen. * Teatrul de păpuşi din Craiova şi-a inaugurat noua stagiune cu piesa „Po­vestea naiului“ de I. D. Sîrbu. Atît Tea­trul Naţional cît şi păpuşarii craioveni pornesc la drum cu piesele originale a doi dramaturgi membri ai asociației scriito­rilor din localitate: Marin Sore­scu şi I. D. Sîrbu. UNA PE ZI de MATTY Aşa mă cunoşti ? Adică aş fi lipsit eu dacă nu eram eu adevărat bolnav ? Ieri, pe arterele bucureştene Din nou­­ ieri, împreună cu echipajele Serviciului de circu­laţie al Miliţiei Capitalei, pe străzile şi bulevardele oraşului. Au fost­ investigate 2 428 de au­tovehicule constatindu-se 736 de contravenţii şi reţinîndu-se 26 de permise de circulaţie şi 43 de certificate de înmatriculare a maşinilor. De fapt, prefaţa con­troalelor de ieri a început sâm­­băt­ă la meciul de fotbal Steaua — Sportul Studenţesc, unde au fost identificate în faţa stadionu­lui din Ghencea, următoarele maşini ale statului : autocisterna cu nr. 32-B-6514 ; tractorul 41-II- 3 592 (I.P.I.L.) ; autocamionul 21-B-5 020 (I.T.A.C. Autobaza 6) ; autocamionul 22-B-2 841 (M.C.I.); 34-B-9 487 (I.T.A.) ; şi basculanta cu fir. 32-B-6 760 (de la Ministe­rul Comerţului Interior). Ieri, pivă,la ora primului au fost de­pistaţi şi ciţiva evazionişti de la legile in vigoare ale vitezei: autocarul O.N.T. cu nr. 33-B- 8 826 (şofer Tudor Bodnaş) , ma­şina 31-B-6 727 (Nicolae Catrino­­iu de la uzina „Electronica“) şi motociclistul Cornel Tocaciuc de profesie şofer la Transcom. Ar mai fi de spus­ că in rest totul a decurs normal. Cit despre nume­rele cu soţ care nu au avut ieri drept de circulaţie, nu avem de adăugat nimic. Adică, treburile au mers ca pa... roate. Unicate arheologice Un colectiv de specialişti de la Muzeul Unirii din Alba Iulia au continuat anul acesta cerce­tările arheologice organizate la cimitirul prefeudal de la Ber­ghin. Astfel, au fost identificate 127 morminte datînd din seco­ lele VII—IX era noastră, pre­cum şi câteva morminte romane bogate în monezi, ceramică şi o­­biecte de podoabă. Pină acum, la Berghin au fost descoperite şi cercetate 357 morminte cu dotă­rile specifice, datînd din perioa­da amintită. Specialiştii aprecia­ză că noile descoperiri­­de la Berghin reprezintă un unicat arheologic, fiind cel mai mare cimitir prefeudal din Transilva­nia. (I. COJOCARU) Nişte nunţi şi o escrocherie de jumătate de milion Intr-adevăr, totul a pornit de la nişte nunţi, întrebarea este următoarea : Ce legătură au a­­vut ele cu o escrocherie de 424 145 de lei (atit s-a stabilit pină in prezent)? Vom vedea în­dată. Numiţii Al. Bărbulescu şi E. Săvulescu, primul fost ins­pector şi cel de-al doilea fost contabil la Inspectoratul inter­judetean Dolj al Uniunii Com­pozitorilor au găsit de cuviinţă să nu mai depună la casieria u­­nităţii sumele de bani cuvenite de la lăutarii participanţi la nunţi. Pentru a nu fi descoperiţi, au întocmit mandate poştale fic­tive anexîndu-le la extrasul de cont şi distrugindu-le pe cele reale trimise (bineînţeles, cu sume mai mici) pentru acoperi­re. în momentul de faţă, sunt cercetaţi in stare de arest fiind învinuiţi de săvîrşirea infracţiu­nilor de delapidare, fals şi uz de fals, producind o însemnată pa­gubă in avutul obştesc. Ca să vedeţi şi dumneavoas­tră că nu sint numai nunţi cu... lăutari. Sint şi nunţi cu mandate poştale, urmate de mandate de arestare !... Numai noaptea... Tînăr, voinic să răstoarne munţii, Gheorghe Cristea din Letea Veche, Bacău, bătea cit era ziua de mare străzile oraşu­lui. Cite unii-l întrebau : „Dar tu nu lucrezi măi Gheorghiţă?“. „Ba da, răspândea acesta în doi peri. Lucrez numai în schimbul de noapte“. Ce-i­ drept, odată cu lăsarea întunericului pătrundea în incinta întreprinderii „Prole­tarul“ din localitate. Dar nu pe poartă ca toţi muncitorii ci pe căi ocolite, tot pe căi ocolite făcea şi drumul întors. Insă nu cu mina goală ci avînd dosite cupoane întregi de stofă. Şi tot noaptea dădea tîrcoale unor şcoli pentru a pune mina pe di­ferite obiecte de valoare din laboratoare şi ateliere. Acum, Gh. C. nu mai colindă străzile. In schimb, poate fi văzut mun­cind nu chiar de bună voie, ci sub pază. Asta pentru trei ani şi zece luni, aşa cum a hotărît instanţa. (CONSTANTIN AZOI­­ŢII) Chilipirgiii şi benzina statului Un test efectuat de organele de circulaţie ale Staţiei de uti­laj transport a T.C.L. şi SUT— CMCIP Constanţa a dus la con­cluzia că unii şoferi de la uni­tăţile amintite, sunt foarte dar­nici cu benzina statului. Atit de darnici incit pentru o „atenţie“ oarecare oferă din cotele între­prinderilor respective combus­tibil pentru maşini proprietate personală. Printre cei care nu s-au dat în lături să primească benzină din rezervoarele statu­lui se numără medicul Nicolae Creţu, profesorul auto Lucian Bădila (care predă viitorilor şo­feri legislaţia circulaţiei !), teh­nicianul Stelian Zamfirescu, maistrul Aurel Crăciun, macara­giul Ion Dumitraşcu şi alţii. In mod firesc, aceşti chilipirgii au fost sancţionaţi conform legii şi puşi în discuţia colectivelor de oameni ai muncii din care fac parte. Răm­i­ne însă deschisă problema modului in care se face­­gestionarea carburanţilor în întreprinderi, pentru ca, în vi­itor, şoferii să nu mai aibă posi­bilitatea de a fi atît de gene­roşi cu avutul obştesc. (ION POPOVICI) Ştampile publicitare încă în anul 1974, Direcţia judeţeană de poştă şi telecomu­nicaţii Cluj, a pus în circulaţie, pentru prima oară în România, ştampila mecanică publicitară care, pe lingă partea la zi cu data şi denumirea centrului de tranzit, are şi una prevăzută cu inscripţie şi desen­e executate prin gravare în bronz de mun­citorul Attila Marinovics din cadrul direcţiei , dedicate di­feritelor evenimente. Prima ştampilă, cea din 1974, a fost dedicată centenarului Uniunii poştale universale, iar de atunci, au fost create şi au funcţionat, in anumite perioade, 21 de ast­fel de ştampile aplicate plicu­rilor şi scrisorilor ce­ au trecut prin oficiul din Cluj-Napoca. P­ortdrapele româneşti (Urmare din pag. 1) printr-un sistem de montaj mecanizat şi mult simplificat (turla sondei se montează la sol şi se ridică întreagă cu ajutorul troliului de foraj în circa 8—10 minute), este de o mare siguranţă în exploatare, dispune de o manevrabilitate ridicată, precum şi de o serie de noi dispozitive de înaltă productivitate (dispozitiv nou de strîns şi slăbit materialul tubular) etc. In apropiere, mentorii de la întreprinderea de specialitate din Tîrgovişte, conduşi de şe­ful de echipă Ştefanăche Dra­gan au ridicat turia instalaţiei de foraj şi intervenţie F-30, care se exportă în Brazilia, Algeria, U.R.S.S., Polonia şi R.D.G. Formată din două tronsoane, instalaţia este transportată pe o remorcă tractată, de pe care este raba­tată şi telescopată pe vertica­lă în numai 15 minute. Mobi­litatea datorată transportului auto, accesul pe terenuri ac­cidentate, comenzile hidro­statice şi pneumatice de care dispune, nivelul ridicat de mecanizare şi siguranţa înal­tă în exploatare, fac din aceas­tă instalaţie un produs căutat şi apreciat de specialiştii de peste hotare. Pentru creatorii acestor in­stalaţii care duc faima Româ­niei socialiste pe toate meri­dianele lumii, este o deosebi­tă cinste ca produsele lor, pe care flutură tricolorul ţării, să se constituie în portdra­pele ale grandioasei expoziţii. Cărţi în librării EDITURA POLITICA Prof. dr. Elena A. Bărbu­lescu : Lupta maselor populare în revoluţia socială şi naţio­nală, antifascistă şi antiimperia-­istă. Judeţele Olt şi Romanaţi. 1944—1947. 208 p. 9 lei. Pop Simion : Destine munci­toreşti. 260 p., 6 lei. Virgiliu Ene: N. D. Cocea (colecţia „Evocări“) 72 pe 2 lei. Viorel Cornescu : Omul, fac­tor activ al vieţii economice, 228 p., 6 lei. Ştefan Călinescu, Dănilă Plă­­tică : Drepturile şi îndatoririle membrilor de sindicat. 120 p., 4 lei. * * * Termeni de etică pentru pionieri, vol. 3, 100 p., 2,75 lei (în lb. maghiară). EDITURA ACADEMIEI * * * Studii clasice, XVIII, 222 p. 14 lei. I. Rogoz : Ecologia faunei ac­vatice in Cîmpia Olteniei, 178 p., 8 lei. E. Burzo : Fizica fenomenelor magnetice, voi, I, 308 p., 22 lei. EDITURA MINERVA George Coșbuc : Poezii alese, 240 p. 8,75 lei. Mihail Sadoveanu : Demonul tinereţii, Uvar, 280 p„ 5 lei. Ioan Adam : Introducere în opera lui Duiliu Zamfirescu, 214 p„ 4,50 lei. EDITURA EMINESCU Popa Argeşanu : Zăpada um­brelor, 78 p., 7,25 lei. I. Roşu : Fericitele acvarii, 100 p„ 7,50 lei. A. Grigoraş : Să fii student la istorie, 110 p., 7,75 lei. Iulian Neacşu : Un bucureş­­tean în trecere prin Bucureşti, 304 p., 7,25 lei. D. francă : Grădinile de aer, 78 p. 5,50 lei. Gr. Gherghel : Pragul de sus, 72 p., 6,75 lei. N. D. Fruntelată : Vara din noi, vara, 86 p., 7,25 lei. Doru Davidovici : Celula de alarmă, colecţia Clepsidra, 232 p., 8 lei. EDITURA CARTEA ROMANEASCA Liviu Rebreanu : Ion, 452 p., 15 lei. Al. Philippide : Vis și căutare, 56 p., 5,50 lei. Georgeta M. Cancicov : Poves­tiri, 286 p., 10,50 lei. Paul Anghel : Noaptea otoma­nă, 318 p„ 10,50 lei. D. Drăgan : Doi ori doi, 270 p„ 6,50 lei. Ovidiu Genaru : Iluzia cea mare, 305 p, 17 lei. EDITURA ALBATROS Ion Dodu Bălan : Constelaţii diurne, 396 p., 13 lei. Anghel Dumbrăveanu : Poeme (colecţia Cele mai frumoase poezii), 200 p., 4,50 lei. A. Costache : Intrarea în timp, 184 p. 5,50 lei. H. Zalis : Gustave Flaubert (colecţia Monografii), 192 p., 4,50 lei. EDITURA UNIVERS Seneca : Tragedii, vol. I, 218 p., 10,50 lei. EDITURA ION CREANGA H. Hauser : Copacul Marelui Sfat sau Marea bătălie a muşe­ţelului, 116 p., 8,25 lei. V. Munteanu : Un vis Îm­plinit, 180 p. 4,25 lei. EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA I. Bocz, I. Albert: Manualul învățătorului (lb. maghiară), 148 p., 4,95 lei. O­ameni (Urmare din pag. 1) odată să se trezească, la celă­lalt capăt al firului interior, că-i răspunde acelaşi cetăţean, din­­tr-o funcţie mult mai înaltă. Va incepe din nou cariera lui .,Să trăiţi !" ? Vremea noastră ne arată, cu o precizie uneori dureroasă, că rangul cel mai înalt la care poa­te aspira un om este acela de om şi că spre toate celelalte ranguri se poate merge numai pe aici , prin omenie. Pină la urmă plata vine — cu dobînzi uneori —, scadenţa este teribilă. Nu numai rangul omului pe care îl salutăm, sau nu-l salu­tăm, pe care îl băgăm, sau nu, in seamă în funcţie de scaunul Său, este in discuţie, şi nu atît rangul lui se vede in atitudinea noastră, ci propriul nostru rang. Să nu ne măsurăm judecata după întimplăile relative ale vieţii, ci, dacă am crezut intr-un om, să credem, pină la capăt in el, dacă nu am crezut intr-un om, să nu credem nici atunci cind, pentru o vreme, mai capă­tă o funcţie. Studiu psihologic, zic puţin cind zic. Ceea ce se întimplă cu noi, deseori, este un cutremură­tor exerciţiu de omenie. Concursul naţional de poezie „Nicolae Labiş" noscute personalităţi ale vieţii noastre literare “ a conferit Marele premiu „Nicolae Labiş“ studentului Lucian Vasiliu din Iaşi. De asemenea, au mai fost acordate premii de către Uniu­nea scriitorilor din R. S. Româ­nia, redacţiile revistelor „Lucea­fărul“, „România Literară“, „Cronica“, „Ateneu“, „Convor­biri literare“, „Tribuna“ ş.a. Laureaţii ediţiei 1979 a festi­­valului-concurs „Nicolae Labiş“ peste 1 500 de lucrări înscrise în au prezentat in încheiere un re-concurs, juriul­­ format din cu-La Suceava s-au încheiat du­minică manifestările celei de-a unsprezecea ediţii a Concursu­lui naţional de poezie ,,Nicolae Labiş“, menit să contribuie la descoperirea şi afirmarea de noi talente din rîndurile tinerilor creatori. Ca şi in ceilalţi ani, actuala ediţie s-a bucurat de participa­rea unui mare număr de poeţi — elevi, studenţi, muncitori, funcţionari — din toate zonele ţării. Trecînd în revistă cele citat de poezie. (Agerpres) Car (Urmare din pag. 1) flux al spiritualităţii, cărţile noastre vor transmite mesajele culturii româneşti contemporane, caracterizată de evoluţia conşti­inţei umane spre idealurile nou­lui umanism românesc. In anii ultimi, in România, cartea a devenit un bun popular, răspindindu-se în milioane de exemplare în fiecare an, în ca­sele oamenilor însetaţi de ade­văr şi de frumuseţe. Nu ne pu­tem niciodată abţine de la marea satisfacţie de a desprinde din Anuarul statistic al Organizaţiei ★ ★ „Decada cărţii româneşti“, la 10 octombrie 1979, debutează azi cu deschiderea festivă care va avea loc la orele 13 la libră­ria „Mihail Sadoveanu“ din Ca­pitală unde prof. univ. dr. doc. Valter Roman, directorul Editu­rii Politice, va inaugura „Ziua Editurii Politice“. * Comitetul de cultură şi educa­ţie socialistă al municipiului Bucureşti — Centrul de librării organizează, in continuare, la a­­ceeaşi librărie, „Zilele edituri­lor“, astfel : Marţi 2 octombrie, la ora 17, in cadrul zilei Editurii Sport-Tu­rism se va lansa lucrarea „Dic­ţionar filatelic“, iar a doua zi la orele 13, Editura Tehnică pre­zintă lucrarea „Fiabilitatea ma­şinilor energetice“. La 4 octom­brie, cu prilejul zilei Editurii „Ion Creangă“ se lansează, la ora 13, lucrarea „Urechile lui Midas“ de Anca Bălăci. Iar a doua zi, cu prilejul zilei Editu­rii Meridiane se prezintă volu­mul „Constelaţia gemenilor“ de Dan Grigorescu. „Decada cărţii româneşti“, mai cuprinde la 8 octombrie, orele 13, un recital de poezie prezentat de colabatorii Editurii „Cartea ro­­ cea Naţiunilor Unite constatarea că România are o producţie edito­rială (număr de titluri) care o situează între primele ţări din lume. încheiem aceste scurte însem­nări pe o filă de carnet, cu neuitatele versuri de elogiu al cărţii, aparţinîhd celui, de al­ doilea munte magic al poeziei româneşti, lui Tudor Arghezi : Carte frumoasă, cinste cui te-a scris încet gîndită, gingaş cumpănită. Eşti ca o floare — anume înflorită, Mîinilor mele care te-au ★ mânească“, iar la ora 18, Editura ştiinţifică şi enciclopedică lan­sează lucrarea „Dreptul muncii". A doua zi,­­la ora 13, Editura A­­cademiei prezintă lucrarea „For­marea statelor naţionale inde­pendente în centrul şi în su­dul Europei“ de I. Calafeteanu şi V. Moinea, iar la orele 18, E­­ditura Albatros, lansează lucra­rea „învăţături pentru delfini“ de Mircea Horia Simionescu, în ziua de 10 octombrie, la orele 13. Ultima zi a decadei, E­­ditura Militară lansează două lucrări. In această perioadă, in nu­meroase întreprinderi, instituţii, şcoli, institute de învăţămint su­perior, atenee ale tineretului, cămine culturale, cluburi din Ca­pitală vor avea loc numeroase acţiuni de popularizare şi difu­zare a cărţii româneşti. Se vor organiza, de asemenea, expoziţii şi standuri speciale în librării, pe marile artere ale Capitalei, prezentîndu-se cu acest prilej noile titluri de carte recent apă­rute. De asemenea, în ţară se vor deschide numeroase saloa­ne ale cărţii şi se vor desfăşura numeroase acţiuni de populari­zare şi răspîndire a cărţii româ­neşti, deschis. Ştampila nr. 10 de pildă, a fost dedicată şi a ilustrat „80 de ani de la expediţia în Antarctica a savantului român Emil Racovi­­ţa“. Anul acesta o asemenea ştampilă mecanică publicitară a fost dedicată Anului inter­naţional al copilului“ şi a func­ţionat la centrul de tranzit„ Cluj-Napoca timp de 20 de zile. (V. LAZAR) Popas Odată cu creşterea numărului de autoturisme, s-au creat şi dezvoltat unităţi de cazare spe­cifice : campinguri, moteluri, popasuri. In rindul acestora din urmă se află şi „Popasul Me­rsi" aflat la 10 km de Buzău. Spre deosebire însă de majori­tatea unităţilor de acest profil, popasul de lingă Buzău nu te invită deloc să poposeşti, in pri­mul rind, fiindcă nu dispune in interior de un loc de parcare păzit, silind pe unii­­călători să doarmă in... maşină. Apoi, fiind­că instalaţia de apă este defec­tă şi, deci, practic nefolosibilă, ca, de altfel, şi instalaţiile de lumină din unele căsuţe. Dar ceea ce depăşeşte aceste lipsuri, ne scrie cititorul Valentin Po­­pescu din Bucureşti, este com­portarea lipsită de amabilitate a personalului, care se arată „deranjat“ de orice solicitare. După ce a dat respectivului ci­titor chei greşite, care nu se potriveau la căsuţa repartizată, o lucrătoare din acest „popas“ l-a admonestat pentru faptul că îndrăzneşte să ceară o cheie po­trivită. O carte de vizită deloc onorabilă pentru o unitate ho­telieră. (M. PAULIAN). Rubrică alcătuită de Dumitru Tabacu Luni 1 octombrie 1979 Soarele răsare la ora 6,12 ?i apune la ora 17,50 TELEVIZIUNE Programul 1 16: Emisiune în limba maghiara ; .18,20 : Shanghai — o metropola pe orbita modernizării ; 18,40 : Cîntece și dansuri din R.P. Chineză ; .18,50 : 1001 de seri ; 19 : Telejurnal ; 19,20 : Revista economică TV ; 19,40 : Cadran mondial ; 20 : Mai aveţi o între­bare ? ; 20,40 : Cei din Mogador ; '"21,35 : Telejurnal. Programul 2 16': Cenacluri ale tineretului ; 16,30 : Emisiune pentru pionieri ; 16,55 : Varietăţi muzical-distractive ; 17,30 : Drumuri europene ; 18 : Tele­enciclopedia ; 18,30 : Muzică ușoară ; 18,50 ; 1001 de seri ; 19 : Telejurnal ; 19,20 : De la A la... infinit ; 20,10 : Un fapt văzut de aproape ; 20,30 : Seară de operă : ,,Bărbierul din Sevilla" de Rossini . Interpretează­­ Marina Mirea, Valentin Teodorian, Vasile Martinoiu, Constantin Gabor, Rodica Mitrică-Bădîrcea, Adrian Şte­­fănescu, corul şi orchestra Operei ro­mâne din Bucureşti, dirijor Constantin Petrovici , 21,35 , Telejurnal. CINEMATOGRAFE INTILNIRE DE GRADUL TREI (film panoramic color —două serii)­­ Sala Palatului, orele 17,15 — 20,15. ORA ZERO : Gala filmului la Scala (11 03 72), ora 20: Capitol (16 29 17), orele 15 — 16 — 18 — 20 ; Favorit (31 06 15), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 18 - 20,15. URAGANUL VINE DE LA NAVARO­NE : Patria (11 86 25), orele 14 — 16,45 - 19,30; Luceafărul (15 87 67), orele 14,30 - 17,15 - 20 ; București (15 61 54), orele 14 - 16,45 - 19,30. FRATELE CĂLĂULUI : Festival (15 63 84), orele 15,30 - 17,45 - 20. JACHETELE GALBENE : Central (14 12 24), orele 15 - 17 - 19,30 ; Fe­roviar (50 51 40), orele 9 —11,15 — 13,30 15,45 - 18 - 20,15. LUMEA ATLANTI­DEI : Victoria (16 28 79), orele 15 - 17,30 -20 ; Tomis (23 49 46), orele 9 -11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15. NICK CARTER SUPERDETECTIV­E Timpuri Noi (15 61 10), orele 14 — 16 - 18 - 20. STAR : Studio (59 53 15), orele 10 - 13 — 16 (ambele serii). CELE 12 MUNCI ALE LUI ASTERIX I Doina (16 35 38), orele 9,15 - 10,45 -12,15 - 13,45. A FOST ODATA UN MO$ SI O BABA : Doina, orele 16 — 18 — 20. MIHAIL, CI­NE DE CIRC : Grivița (17 08 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20 ; Volga (79 71 26), orele 9 -11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20. OMUL PĂIANJEN : Excelsior (65 49 45), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15 . Gloria (47 66 73),­­ orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. Modern (23 71 01), orele 9 -11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30. ACOLO UNDE NU ZBOARA PESCĂ­RUȘII : Buzesti (50 43 58), orele 15,45 18 - 20. LA CINCI ZILE DE CASA­­ Dacia (50 35 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20 . Ura (31 71 71), orele 15 30 _ 18 _ 20 ZBURATI IN­­ ÎNALTUL CERULUI 1 Bucegi (17 05 47), orele 16 - 18 20. O CASA SUB SOARELE FIERBINTE : Drumul Sării (31 28 13), orele 16 - 18­­ 20. TINAR SI LIBER : Ferentari (80 49 83), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. CALARETUL CU ESARFA ALBA: Giulesti (17 55 46), orele 9-11 — 13,15 15,30 - 17,45 - 20. MOARTEA UNUI GHID : Cotroceni (49 48 48), orele 15,30 - 17,45 - 20. UN OM IN LODEN­­ Pacea (60 30 85). Orele 16 - 18 - 20. IN NUMELE PAPEI REGE­­ Melodia (12 06 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15. DACA VEI PLECA : Viitorul (11 48 03), orele 15,30 - 17,45 - 20. ŞCOALA CURAJULUI : Floreasca (33 29 71), orele 9 -11 , 13 - 15,30 -17,45 - 20. ULTIMA FRONTIERA A MORŢII : Mioriţa (14 27 14), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 15,45 - 18 - 20. HOŢUL DIN BAGDAD : Aurora (35 04 66), orele 9 - 11,15 - 13,30 -­ 15,45 - 18 - 20 . Flamura (85 77 12), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. LOVITURA PE LA SPATE : Popular (35 15 17), orele 16 -18 -20. FRAȚI DE CRUCE : Munca (21 50 97), orele 16 - 18 - 20. ALIBI PENTRU UN PRIETEN : Cos­mos (27 64 95), orele 14,30 — 17,30 — 20. CAPCANA PENTRU RAȚA : Flacăra (20 33 40), orele 15,30 - 17,45 - 20. CU MIINILE CURATE ! Arta (21 31 86), orele 9 -11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20. EVADAREA: Progresul (23 94 10), orele 16 — 18 — 20. SANDOKAN, TIGRUL MALAYEZIEI și CORSARUL NEGRU (ambele filme), Palatul sporturilor şi culturii, ora 17. PREMIERELE CINEMATOGRAFICE AlE SĂPTĂMÎNII . Ora zero — producţie a Casei de filme numărul patru. Scenariul: Coman Şova. Regia : Nicolae Corjos. Imaginea : Vivi Drăgan Vasile. Muzica : Florin Bogardo. Decoruri : arh. Aure­­liu Ionescu. Costume : Oltea Io­­nescu. Cu : Mihai Mereuţă, Geo Costiniu, Dan Nuţu, Carmen Galin, Silviu Stănculescu, Dan Tufaru, Petre Lungu, Horaţiu­ Mălăele, Catrinel Dumitrescu, Julieta Szöny, Tamara Creţu­­lescu, Ştefan Mihăilescu-Brăila şi Nicu Constantin. 9 Fratele călăului — produc­ţie a studiourilor din R.D. Ger­mană. Regia : Walter Beck. Imaginea : Günter Heimarth. Cu : Frank Grunwald şi Gunter Friedrich. Film „de capă şi spadă“' . Uraganul vine de la Nava­­rone — producţie a studiourilor americane. Regia : Guy Ha­milton. Imaginea Christopher Challis. Cu : Robert Shaw, Har­rison Ford, Edward Fox, Bar­bara Bach, Franco Nero. O nouă misiune pentru cei trei supraviețuitori ai comandoului care au distrus tunurile de la Navarone. PROGNOZA METEOROLOGICA Meteorologul de serviciu ECATERINA ION BORDEI comunică : VREMEA se va răci accentuat. Preci­pitaţii izolate sub forma de ploaie, care, spre sfîrşitul Intervalului, in nor­dul ţării şi la munte se vor transforma în lapoviţă. TEMPERATURA maximă de astăzi va fi cuprinsă între 6 şi 12 grade în nor­dul ţării şi între 12 şi 18 grade în res­tul teritoriului. Valorile minime de la noapte vor fi cuprinse în general, în­tre minus 3 şi plus 8 grade. Condiţiile meteorologice devin deci favorabile producerii frecvente a brumei. LA BUCUREŞTI vremea se va raci față de ziua precedentă, cerul va fi schimbător, favorabil ploii slabe. Vîn­­tul va sufla moderat. Temperatura ma­ximă de astăzi va fi de 15-17 grade. Sar minima d© la noapte 6-8 grade.

Next