România Liberă, noiembrie 1979 (Anul 37, nr. 10890-10915)
1979-11-01 / nr. 10890
Anul XXXVII Nr. 10890 6 pagini 30 bani COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU S-A ÎNTILNIT CU TOVARĂŞUL LUIS CABRAL In cursul dimineţii de miercuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, s-a întilnit cu tovarăşul Luis Cabral, secretar general adjunct al Partidului African al Independenţei din Guineea-Bissau şi Insulele Capului Verde (P.A.I.G.C.), preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Guineea-Bissau. La întrevedere a luat parte Ştefan Andrei, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România. A luat parte, de asemenea, Victor Maria Saude, comisar de stat al afacerilor externe al Republicii Guineea-Bissau. Cei doi şefi de stat şi-au manifestat satisfacţia de a se intilni din nou, de a continua schimbul rodnic de păreri in probleme privind dezvoltarea continuă a bunelor relaţii existente între cele două ţări, între Partidul Comunist Român şi Partidul African al Independenţei din Guineea-Bissau şi Insulele Capului Verde, precum şi in legătură cu unele aspecte ale vieţii internaţionale. Preşedintele Luis Cabral a salutat succesele obţinute de România in dezvoltarea generală a ţării şi a arătat că ele constituie şi o contribuţie la întărirea forţelor care luptă pentru independenţă, a tuturor forţelor antiimperialiste, un sprijin pentru ţările care s-au eliberat de sub dominaţia colonială şi înaintează pe calea dezvoltării independente. In cadrul convorbirii s-a procedat la o informare reciprocă privind activitatea şi preocupările actuale ale celor două partide şi popoare. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Luis Cabral au constatat cu multă satisfacţie că înţelegerile convenite cu prilejul dialogului avut in 1976 la Bucureşti , se transpun cu succes în viaţă şi au hotărît să se acţioneze in continuare pentru extinderea colaborării dintre Republica Socialistă România şi Republica Guineea-Bissau in spiritul Declaraţiei solemne comune şi a celorlalte documente semnate cu acest prilej. Abordîndu-se unele probleme ale activităţii internaţionale, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Luis Cabrai au reafirmat voinţa Republicii Socialiste România şi Republicii Guineea-Bissau de a-şi aduce, în continuare, contribuţia lor activă la lupta pentru adîncirea procesului transformărilor revoluţionare din lumea contemporană, împotriva imperialismului, colonialismului şi necolonialismului, pentru asigurarea independenţei naţionale a tuturor popoarelor, pentru instaurarea unor relaţii noi, democratice în viaţa internaţională, bazate pe raporturi de egalitate şi respect intre state, care să favorizeze dezvoltarea tuturor ţărilor şi în primul rînd a celor în curs de dezvoltare. Ei au reafirmat rolul important care revine ţărilor socialiste, ţărilor in curs de dezvoltare, a statelor nealiniate in viaţa internaţională pentru instaurarea unui climat de securitate şi pace, pentru dezvoltarea relaţiilor de prietenie intre toate naţiunile lumii. In acest context, s-a evidenţiat necesitatea ca mişcarea de nealiniere să-şi întărească taitatea şi solidaritatea pe baza principiilor şi orientărilor sale fundamentale. A fost evidenţiată necesitatea intensificării eforturilor pentru soluţionarea pe cale politică, prin negocieri a tuturor problemelor litigioase dintre state, pornindu-se de la respectarea independenţei şi suveranităţii fiecărui stat, a dreptului fiecărui popor de a se dezvolta de sine stătător. In acest cadru s-a subliniat importanţa rezolvării prin tratative intre statele africane, fără nici un amestec din afară, a stărilor de încordare şi conflict apărute între ţări de pe continentul african. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Luis Cabrai, au reafirmat solidaritatea activă a României şi Guineei-Bissau cu lupta de eliberare naţională a popoarelor din Namibia şi Rhodesia, a populaţiei majoritare din Africa de Sud, împotriva discriminărilor rasiale şi apartheidului. Pornind de la considerentul că pacea mondială este indivizibilă, s-a subliniat importanţa realizării unui sistem real de securitate şi cooperare în Europa, care va avea o influenţă pozitivă asupra păcii şi securităţii în întreaga lume. Cei doi şefi de stat au scos în evidenţă necesitatea întreprinderii de măsuri concrete şi eficiente care să ducă la realizarea dezarmării generale, şi in primul rind a dezarmării nucleare. A fost evocată, de asemenea, situaţia din Orientul Mijlociu, apreciindu-se că este necesară continuarea eforturilor in vederea realizării unei păci globale in această regiune, prin,, rezolvarea pe cale politică a conflictului, pe baza retragerii Israelului din teritoriile arabe ocupate în 1967, soluţionării problemei, poporului palestinian prin exercitarea dreptului său la autodeterminare, inclusiv constituirea unui stat palestinian independent, asigurării independenţei şi integrităţii teritoriale a tuturor statelor din zonă. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie, de înţelegere reciprocă. Forestierii din nordul Moldovei, care au primit de două ori consecutiv titlul de fruntaşi pe ţară, au îndeplinit planul cincinal la producţia netă, indicator de bază al întregii lor activităţi. La baza acestui rezultat se află In primul rînd amplele acţiuni întreprinsa pentru mai buna gospodărire a lemnului din pădurile sucevene. Astfel, introducerea şi extinderea tehnologiilor moderne de scoatere a arborilor şi de prelucrare a acestora în fabricile de cherestea, ca şi concentrarea activităţii de exploatare pe platforme preindustrializate au permis ca din acelaşi volum de masă lemnoasă să se obţină cantităţi sporite de materie primă. In actualul cincinal, indicele de utilizare a masei lemnoase la răşinoase a crescut de la 94 la 98 la sută. Orientarea umanistă Alexandru Bălăci De cunuă, a avut loc la Recanali, micul burg copleşit de istorie şi de arte in care s-a născut Giacomo Leopardi, o manifestare culturală italo-romănă dedicată scriitorului italian şi, în simbioză, celui mai iluminat romantic european, românul Mihai Eminescu. Studioşii italieni, publicul numeros format mai ales din tineri, au primit favorabil comunicările scriitorilor români participanţi la atit de binevenita întîlnire, exprimîndu-şi şi dorinţa de a cunoaşte mai profund caracteristicile vieţii şi culturii unui popor cu care ei, italienii se simt intr-o fraternitate de origină şi limbă, într-o sincronică evoluţie pe arcul istoriei. Ei ne-au cerut să le prezentăm dimensiunile culturale ale epocii, profilul spiritual al perioadei , ultimilor ani care au purtat înalt România, în circuitul valorilor internaţionale. Am amintit această recentă întîlnire italo-română pentru că mi se pare cu totul emblematică pentru interesul pe care îl generează spiritualitatea românească a zilelor pe care le trăim atîta de intens. Intr-adevăr, o caracteristică primordială a pretentului este forţa dinamică a expansiunii culturale, inundaţia ei de lumină generală care se revarsă asupra tuturor. Istoria, până la urmă, este însumarea operelor de cultură şi de civilizaţie pe care le-a generat umanitatea. Cultura s-a dovedit a fi, totdeauna, un element motor al marilor mişcări sociale şi politice, păstrătoare fidelă a valorilor esenţiale şi proprii geniului uman. In profilul epocii in care trăim, epocă de tumultuoasă activitate, de mari realizări şi de optimism revoluţionar, intelectualii se numără printre germenii stimulatori şi fecunzi ai transformărilor continui, ai unei intense efervescenţe creatoare. Ei nu aparţin unor caste închise de palizi mandarini, nu se înscriu în ierarhii elitiste. In ţara în care nu mai există nici un analfabet şi în care păstorul de pe creasta însorită a munţilor este un absolvent de şcoală medie, intelectualii încearcă un sentiment puternic de responsabilitate în orientarea umanistă revoluţionară ■ a culturii datorită politicii partidului nostru. Niciodată exilat în turnurile alienării, intelectualul este chemat să se dedice integral colectivității umane, cu energia. (Continuare în pag. a 5-ă) -JEAPAN CONGRES al PC.R. La 31 octombrie, oamenii muncii din unităţile industriei uşoare au raportat îndeplinirea planului la producţia globală industrială, pe primii patru ani ai cincinalului, succes pe care il consacră celui de-al Xll-lea Congres al partidului. Realizarea cu 61 de zile mai devreme a sarcinilor amintite, permite oamenilor muncii din acest sector să obţină, pină la finele anului, o producţie suplimentară estimată la 22,1 miliarde lei. Acest spor de producţie se concretizează în 5,2 mii. mp. ţesături tip lină, produse tricotate, în valoare de 1,6 miliarde lei, confecţii textile evaluate la 1,3 miliarde lei şi alte produse. De asemenea, în aceşti patru ani producţia industriei uşoare a fost reînnoită în proporţie de aproape 52 la sută. In telegrama adresată cu acest prilej tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU se spune : In numele celor peste 580 000 oameni ai muncii din industria uşoară, vă încredinţăm tovarăşe secretar general, că nu vom precupeţi nici un efort, că vom munci cu şi mai mult elan şi răspundere comunistă, pentru a încheia cu bune rezultate activitatea pe anul 1979 şi pentru a pregăti condiţiile de realizare a feoreriilor de plan pe anul 1980, an hotăritor pentru trecerea la îndeplinirea prevederilor viitorului plan cincinal. Şi cu acest prilej, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, vă adresăm cele mai vii mulţumiri, exprimîndu-vă încă o dată adinca noastră recunoştinţă pentru sprijinul permanent acordat industriei uşoare, pentru preţioasele indicaţii pe care ni le-aţi dat cu ocazia vizitelor de lucru şi a analizelor efectuate în unităţile noastre, susţinind în acelaşi timp cu căldură şi mîndrie patriotică propunerea pentru realegerea dumneavoastră, la cel de-al Xll-lea Congres, in funcţia de secretar general al partidului. Oamenii muncii din unităţile industriale ale judeţului Sibiu — români, germani, maghiari — puternic mobilizaţi în ampla întrecere carese desfăşoară în cinstea Congresului al Xll-lea al partidului, au îndeplinit miercuri planul producţiei industriale pe 4 ani ai actualului cincinal. Până la sfirşitul anului, unităţile economice din acest judeţ vor realiza o producţie industrială suplimentară în valoare de 5,2 miliarde lei. Organizaţia judeţeană de partid, toţi locuitorii judeţului Sibiu, se menţionează în telegrama adresată C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, îşi exprimă şi cu acest prilej adeziunea fierbinte la politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, angajarea fermă pentru înfăptuirea programului de ’ făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi susţin din toată inima propunerea ca la Congresul al Xll-lea, dumneavoastră, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, să fiţi reales in funcţia de secretar general al partidului, chezăşie a viitorului luminos al patriei şi poporului nostru. Vă asigurăm, că alături de Întregul nostru popor, vom munci fără preget, cu abnegaţie şi pasiune revoluţionară, ne vom pune întreaga noastră energie şi capacitate creatoare în slujba înfăptuirii exemplare a sarcinilor ce ne revin în continuare, asigurînd sporirea contribuţiei judeţului Sibiu la dezvoltarea economică armonioasă a ţării, la ridicarea ei pe noi culmi de progres şi civilizaţie. , Constanţa: Al 10-lea mineralier de 55000 tdw în pragul probelor In urmă cu numai patru ani, la Şantierul naval din Constanţa era lansat primul mineralier din seria de 55 000 tdw — „Tomis“. Stimulaţi de Îndemnurile secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care a vizitat şantierul în fiecare an, oamenii muncii de aici au depus eforturi susţinute pentru îmbunătăţirea continuă a muncii, pentru sporirea ritmului de lucru. Acum, cînd au mai rămas puţine zile pină la deschiderea lucrărilor celui de-al XII- lea Congres al partidului, ei raportează că au terminat echiparea celui de-al 10-lea mineralier de aceeaşi capacitate — navă care, după probele de casă și cele de mare, va fi livrată, la începutul lunii decembrie, unor beneficiari externi — și au încheiat, totodată, lucrările la corpul mineralierului nr. 11 de 53 000 tdw. Să întâmpinăm Congresul al Xll-lea al partidului cu rezultate exemplare în muncă! Au realizat planul pe primii patru ani ai cincinalului Industria uşoară Judeţul Sibiu Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Joi 1 noiembrie 1979 tolile fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte în pagina a 5-a PRIMIM LA PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU Participanţii la Şedinţa Consiliului militar al Forţelor Armate Unite ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, comandantul suprem al Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România, a primit, la 31 octombrie, pe participanţii la şedinţa Consiliului militar al Forţelor Armate Unite ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia, care şi-a desfăşurat lucrările la Bucureşti. Au luat parte mareşalul Uniunii Sovietice V.G. Kulikov, comandant-şef al Forţelor Armate Unite, general de armată A.I. Gribkov, şeful Statului Major al Forţelor Armate Unite, general-colonel G.A. Semerdjiev, prim-locţiitor al ministrului apărării populare al Republicii Populare Bulgaria, şeful Marelui Stat Major al armatei populare bulgare, general-colonel Karel Rusov, şeful Marelui Stat Major al armatei populare cehoslovace, prim-locţiitor al ministrului apărării naţionale al Republicii Socialiste Cehoslovace, general-colonel Fritz Streletz, locţiitor al ministrului apărării naţionale, şeful Statului Major principal al armatei naţionale populare a Republicii Democrate Germane, generalbronn Eugeniusz Molczik, inspector principal pentru instrucţie, viceministru al apărării naţionale al Republicii Populare Polone, general-colonel Marin Niculescu, adjunct al ministrului apărării naţionale al Republicii Socialiste România, general-colonel Csemi Karoly, secretar de stat al Ministerului Apărării Republicii Populare Ungare, mareşal al Uniunii Sovietice R.S. Moskalenko, locţiitor al ministrului apărării al U.R.S.S., mareşal de aviaţie A.I. Koldunov, comandantul trupelor de apărare antiaeriană a statelor participante la Tratatul de la Varşovia, locţiitor al comandantului-şef al Forţelor Armate Unite, general-colonel de aviaţie A.N. Katrici, locţiitor al comandantului-şef al Forţelor Armate Unite pentru forţele aeriene militare, amiral V.V. Mihailin, locţiitor al comandantului-şef al Forţelor Armate Unite pentru flota maritimă militară, general-colonel I.A. Fabrikov, locţiitor al comandantului-şef al Forţelor Armate Urite pentru înzestrare, şeful Comitetului tehnic al Forţelor Armate Unite. La primire a participat general-colonel Ion Coman, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul apărării naţionale. In cadrul întrevederii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat importanţa dezvoltării continue a prieteniei şi colaborării dintre statele membre ale Tratatului de la Varşovia, dintre armatele acestor ţări, precum şi necesitatea consolidării cursului spre destindere, securitate şi pace, a eforturilor pentru oprirea cursei înarmărilor, reducerea cheltuielilor militare, înfăptuirea dezangajării, a dezarmării, şi în primul rînd a dezarmării nucleare, fără de care nu pot fi concepute destinderea şi pacea, atit in Europa cit şi în întreaga lume, întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. Ambasadorul Republicii Senegal cu prilejul prezentării scrisorilor de acreditare Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, miercuri, pe Ibrahima Dieng, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Senegal în ţara noastră. (Continuare in pag. a 2-a) Ambasadorul Israelului Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, miercuri după-amiază, pe Aba Gefen, ambasadorul Israelului la Bucureşti, la cererea acestuia. Ambasadorul a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un mesaj din partea primului ministru al Statului Israel, Menahem Begin. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. VIITORUL ÎN DEZBATEREA JARII Promovarea curajoasă a noilor tehnologii Noi şi oraşul în care locuim : Slobozia Unitatea moral-politica a întregului popor (în pagina a 3-a) JURNAL PE CĂLĂTORIIE Necunoscutul Bucureşti Adrian Păunescu Îmi închipui pentru o clipă că aş fi rămas vii satul meu, ţăran sau învăţător, sau mecanizator sau contabil. Şi-acum m-ar fi trimis, in toamna asta, satul pină în Capitală. „Du-te, mă băiete, şi vezi pe-acolo, pe cine mai cunoşti şi tu, şi fă-ne rost de o aprobare pentru nişte motoare , pentru irigaţii“. Să zicem că aş fi venit încoace, înspre Bucureşti, aş fi ajuns şi aş fi început, la această vîrstă, la 36 de ani bine împliniţi, să cunosc şi eu ceva din Capitala ţării mele. Ar mai fi fost ochii mei atit de obosiţi de ceea ce văd în fiecare zi şi atit de puţin impresionaţi de lucrurile mari care se petrec sub privirea lor şi ei nu le mai sesizează ? Noi nu cunoaştem, de fapt, Capitala noastră, aşa cum s-ar cuveni. Intr-o duminică, nu de mult, m-am hotărît să mă plimb cu ai mei printr-un parc pe care l-am avut în cale. Ungă Studio-, nul „23 August". Mi se pare că-i spune chiar Parcul „23 August“. Am descoperit acolo ceva la care nu mă aşteptam : o toamnă de cîmpie cu lacuri uşor încreţite de vint, cu sălcii mari şi plângătoare, şi cu tot felul de fleacuri plăcute. Un parc comparabil cu o parte a Parcului Herăstrău. Dar de care n-aveam cunoştinţă pină atunci. Şi numai eu ? Această viaţă grăbită pe care o trăim ne face prea superficiali şi se ajunge la situaţia că noi, oamenii, cunoaştem mai bine oraşele în care ne petrecem două săptămîni de concediu, decit oraşele în care ne petrecem unsprezece luni de muncă. Ţin minte acea replică a lui Ilie Năstase, care spunea că abia aşteaptă să termine cu tenisul pentru a cunoaşte şi el lumea. Adică exact lumea pe care mulţi aveau impresia că o cunoaşte tocmai călătorind din turneu în turneu prin ea. Întrebaţi, într-o emisiune a mea la TV, unde locuiesc şi ce repere au în jur, ce obiective economice — hai să zicem : fabrici, uzine, întreprinderi importante — sunt acolo, unii cetăţeni (Continuare în pag. a 2-a)