România Liberă, noiembrie 1979 (Anul 37, nr. 10890-10915)

1979-11-01 / nr. 10890

Anul XXXVII Nr. 10890 6 pagini 30 bani COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU S-A ÎNTILNIT CU TOVARĂŞUL LUIS CABRAL In cursul dimineţii de miercuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Re­publicii Socialiste România, s-a întilnit cu tovarăşul Luis Ca­bral, secretar general adjunct al Partidului African al Inde­pendenţei din Guineea-Bissau şi Insulele Capului Verde (P.A.I.G.C.), preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii Guineea-Bissau. La întrevedere a luat parte Ştefan Andrei, ministrul aface­rilor externe al Republicii So­cialiste România. A luat parte, de asemenea, Victor Maria Saude, comisar de stat al afacerilor externe al Re­publicii Guineea-Bissau. Cei doi şefi de stat şi-au ma­nifestat satisfacţia de a se in­­tilni din nou, de a continua schimbul rodnic de păreri in probleme privind dezvoltarea continuă a bunelor relaţii exis­tente între cele două ţări, între Partidul Comunist Român şi Partidul African al Independen­ţei din Guineea-Bissau şi Insu­lele Capului Verde, precum şi in legătură cu unele aspecte ale vieţii internaţionale. Preşedintele Luis Cabral a sa­lutat succesele obţinute de România in dezvoltarea gene­rală a ţării şi a arătat că ele constituie şi o contribuţie la în­tărirea forţelor care luptă pen­tru independenţă, a tuturor for­ţelor antiimperialiste, un sprijin pentru ţările care s-au eliberat de sub dominaţia colonială şi înaintează pe calea dezvoltării independente. In cadrul convorbirii s-a pro­cedat la o informare reciprocă privind activitatea şi preocupări­le actuale ale celor două partide şi popoare. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Luis Cabral au constatat cu multă satisfacţie că înţelegerile convenite cu prilejul dialogului avut in 1976 la Bucureşti , se transpun cu succes în viaţă şi au hotărît să se acţioneze in continuare pentru extinderea colaborării dintre Republica So­cialistă România şi Republica Guineea-Bissau in spiritul De­claraţiei solemne comune şi a celorlalte documente semnate cu acest prilej. Abordîndu-se unele probleme ale activităţii internaţionale, to­varăşii Nicolae Ceauşescu şi Luis Cabrai au reafirmat voin­ţa Republicii Socialiste Româ­nia şi Republicii Guineea-Bissau de a-şi aduce, în continuare, contribuţia lor activă la lupta pentru adîncirea procesului transformărilor revoluţionare din lumea contemporană, împotriva imperialismului, colonialismului şi necolonialismului, pentru asi­gurarea independenţei naţionale a tuturor popoarelor, pentru in­staurarea unor relaţii noi, de­mocratice în viaţa internaţiona­lă, bazate pe raporturi de egali­tate şi respect intre state, care să favorizeze dezvoltarea tutu­ror ţărilor şi în primul rînd a celor în curs de dezvoltare. Ei au reafirmat rolul important care revine ţărilor socialiste, ţă­rilor in curs de dezvoltare, a sta­telor nealiniate in viaţa inter­naţională pentru instaurarea unui climat de securitate şi pace, pentru dezvoltarea relaţi­ilor de prietenie intre toate na­ţiunile lumii. In acest context, s-a evidenţiat necesitatea ca mişcarea de nealiniere să-şi în­tărească taitatea şi solidaritatea pe baza principiilor şi orientări­lor sale fundamentale. A fost evidenţiată necesitatea intensificării eforturilor pentru soluţionarea pe cale politică, prin negocieri a tuturor proble­melor litigioase dintre state, por­­nindu-se de la respectarea inde­pendenţei şi suveranităţii fie­cărui stat, a dreptului fiecărui popor de a se dezvolta de sine stătător. In acest cadru s-a sub­liniat importanţa rezolvării prin tratative intre statele africane, fără nici un amestec din afară, a stărilor de încordare şi con­flict apărute între ţări de pe con­tinentul african. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Luis Cabrai, au reafirmat soli­daritatea activă a României şi Guineei-Bissau cu lupta de eli­berare naţională a popoarelor din Namibia şi Rhodesia, a popu­laţiei majoritare din Africa de Sud, împotriva discriminărilor rasiale şi apartheidului. Pornind de la considerentul că pacea mondială este indivizibilă, s-a subliniat importanţa realiză­rii unui sistem real de securita­te şi cooperare în Europa, care va avea o influenţă pozitivă a­­supra păcii şi securităţii în în­treaga lume. Cei doi şefi de stat au scos în evidenţă necesitatea întreprinderii de măsuri concre­te şi eficiente care să ducă la realizarea dezarmării generale, şi in primul rind a dezarmării nucleare. A fost evocată, de asemenea, situaţia din Orientul Mijlociu, apreciindu-se că este necesară continuarea eforturilor in vede­rea realizării unei păci globale in această regiune, prin,, rezolva­rea pe cale politică a conflictu­lui, pe baza retragerii Israelu­lui din teritoriile arabe ocupate în 1967, soluţionării problemei, poporului palestinian prin exer­citarea dreptului său la auto­determinare, inclusiv constitui­rea unui stat palestinian inde­pendent, asigurării independen­ţei şi integrităţii teritoriale a tuturor statelor din zonă. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă de caldă prie­tenie, de înţelegere reciprocă. Forestierii din nordul Moldovei, care au pri­mit de două ori conse­cutiv titlul de fruntaşi pe ţară, au îndeplinit planul cincinal la pro­ducţia netă, indicator de bază al întregii lor activităţi. La baza a­­cestui rezultat se află In primul rînd ample­le acţiuni întreprinsa pentru mai buna gos­podărire a lemnului din pădurile sucevene. Astfel, introducerea şi extinderea tehnologiilor moderne de scoatere a arborilor şi de prelu­crare a acestora în fa­bricile de cherestea, ca şi concentrarea activi­tăţii de exploatare pe platforme preindustria­­lizate au permis ca din acelaşi volum de masă lemnoasă să se obţină cantităţi sporite de materie primă. In ac­tualul cincinal, indice­le de utilizare a masei lemnoase la răşinoase a crescut de la 94 la 98 la sută. Orientarea umanistă Alexandru Bălăci De cunu­ă, a avut loc la Reca­­nali, micul burg copleşit de istorie şi de arte in care s-a năs­cut Giacomo Leopardi, o mani­festare culturală italo-romănă dedicată scriitorului italian şi, în simbioză, celui mai iluminat ro­mantic european, românul Mihai Eminescu. Studioşii italieni, publicul nu­meros format mai ales din ti­neri, au primit favorabil co­municările scriitorilor ro­mâni participanţi la atit de bine­venita întîlnire, exprimîndu-şi şi dorinţa de a cunoaşte mai profund caracteristicile vieţii şi culturii unui popor cu care ei, italienii se simt intr-o fraterni­tate de origină şi limbă, într-o sincronică evoluţie pe arcul is­toriei. Ei ne-au cerut să le pre­zentăm dimensiunile culturale ale epocii, profilul spiritual al perioadei , ultimilor ani care au purtat înalt România, în circui­tul valorilor internaţionale. Am amintit această recentă întîlnire italo-română pentru că mi se pare cu totul emblema­tică pentru interesul pe care îl generează spiritualitatea româ­nească a zilelor pe care le trăim atîta de intens. Intr-adevăr, o caracteristică primordială a pre­­tentului este forţa dinamică a expansiunii culturale, inundaţia ei de lumină generală care se revarsă asupra tuturor. Istoria, până la urmă, este însumarea o­­perelor de cultură şi de civili­zaţie pe care le-a genera­t­ uma­nitatea. Cultura s-a dovedit a fi, totdeauna, un element motor al marilor mişcări sociale şi poli­tice, păstrătoare fidelă a valori­lor esenţiale şi proprii geniului uman. In profilul epocii in care trăim, epocă de tumultuoasă acti­vitate, de mari realizări şi de optimism revoluţionar, intelec­tualii se numără printre germe­nii stimulatori şi fecunzi ai transformărilor continui, ai unei intense efervescenţe creatoare. Ei nu aparţin unor caste închise de palizi man­darini, nu se înscriu în ie­rarhii elitiste. In ţara în care nu mai există nici un analfa­bet şi în care păstorul de pe creasta însorită a munţilor este un absolvent de şcoală medie, intelectualii încearcă un senti­ment puternic de responsabili­tate în orientarea umanistă re­voluţionară ■ a culturii datorită politicii partidului nostru. Niciodată exilat în turnurile alienării, intelectualul este che­mat să se dedice integral co­lectivității umane, cu energia. (Continuare în pag. a 5-ă) -JEA­PAN­ CONGRES al PC.R. La 31 octombrie, oamenii muncii din unităţile industriei uşoare au raportat îndeplinirea planului la producţia globală in­dustrială, pe primii patru ani ai cincinalului, succes pe care il consacră celui de-al Xll-lea Congres al partidului. Realizarea cu 61 de zile mai devreme a sarcinilor amintite, permite oamenilor muncii din a­­cest sector să obţină, pină la finele anului, o producţie supli­mentară estimată la 22,1 miliarde lei. Acest spor de producţie se concretizează în 5,2 mii. mp. ţesături tip lină, produse trico­tate, în valoare de 1,6 miliarde lei, confecţii textile evaluate la 1,3 miliarde lei şi alte produse. De asemenea, în aceşti patru ani producţia industriei uşoare a fost reînnoită în proporţie de aproa­pe 52 la sută. In telegrama adresată cu acest prilej tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU se spune : In nu­mele celor peste 580 000 oa­meni ai muncii din industria uşoară, vă încredinţăm tova­răşe secretar general, că nu vom precupeţi nici un efort, că vom munci cu şi mai mult elan şi răspundere comunistă, pentru a încheia cu bune rezultate acti­vitatea pe anul 1979 şi pentru a pregăti condiţiile de realizare a feoreriilor de plan pe anul 1980, an hotăritor pentru trecerea la îndeplinirea prevederilor viitoru­lui plan cincinal. Şi cu acest prilej, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, vă­­ adresăm cele mai vii mulţumiri, exprimîndu-vă încă o dată adin­­ca noastră recunoştinţă pentru sprijinul permanent acordat in­dustriei uşoare, pentru preţioa­sele indicaţii pe care ni le-aţi dat cu ocazia vizitelor de lucru şi a analizelor efectuate în uni­tăţile noastre, susţinind în acelaşi timp cu căldură şi mîn­­drie patriotică propunerea pen­tru realegerea dumneavoastră, la cel de-al Xll-lea Congres, in funcţia de secretar general al partidului. Oamenii muncii din unităţile industriale ale judeţului Sibiu —­ români, germani, maghiari — puternic mobilizaţi în ampla întrecere care­­se desfăşoară în cinstea Congresului al Xll-lea al partidului, au îndeplinit miercuri planul producţiei in­dustriale pe 4 ani ai actualului cincinal. Până la sfirşitul anului, uni­tăţile economice din acest judeţ vor realiza o producţie indus­trială suplimentară în valoare de 5,2 miliarde lei. Organizaţia judeţeană de par­tid, toţi locuitorii judeţului Sibiu, se menţionează în telegrama a­­dresată C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, îşi exprimă şi cu acest prilej ade­ziunea fierbinte la politica in­ternă şi externă a partidului şi statului nostru, angajarea fermă pentru înfăptuirea programului de ’ făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi sus­ţin din toată inima propunerea ca la Congresul al Xll-lea, dumneavoastră, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, să fiţi reales in funcţia de secretar general al partidului, chezăşie a viitorului luminos al patriei şi poporului nostru. Vă asigurăm, că alături de În­tregul nostru popor,­ vom munci fără preget, cu abnegaţie şi pa­siune revoluţionară, ne vom pune întreaga noastră energie şi capacitate creatoare în slujba în­făptuirii exemplare a sarcinilor ce ne revin în continuare, asi­­gurînd sporirea contribuţiei ju­deţului Sibiu la dezvoltarea e­­conomică armonioasă a ţării, la ridicarea ei pe noi culmi de progres şi civilizaţie. , Constanţa: Al 10-lea mineralier de 55000 tdw în pragul probelor In urmă cu numai patru ani, la Şantierul naval din Constanţa era lansat primul mineralier din seria de 55 000 tdw — „Tomis“. Stimulaţi de Îndemnurile se­cretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care a vizitat şantierul în fieca­re an, oamenii muncii de aici au depus eforturi susţinute pentru îmbunătăţirea continuă a mun­cii, pentru sporirea ritmului de lucru. Acum, cînd au mai ră­mas puţine zile pină la deschi­derea lucrărilor celui de-al XII- lea Congres al partidului, ei ra­portează că au terminat echi­parea celui de-al­ 10-lea minera­lier de aceeaşi capacitate — navă care, după probele de casă și cele de mare, va fi livrată, la începutul lunii decembrie, unor beneficiari externi — și au încheiat, totodată, lucrările la corpul mineralierului nr. 11 de 53 000 tdw. Să întâmpinăm Congresul al Xll-lea al partidului cu rezultate exemplare în muncă! Au realizat planul pe primii patru ani ai cincinalului Industria uşoară Judeţul Sibiu Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Joi 1 noiembrie 1979 tolile fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte în pagina a 5-a PRIMIM LA PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU Participanţii la Şedinţa Consiliului militar al Forţelor Armate Unite ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, comandantul suprem al Forţe­lor Armate ale Republicii So­cialiste România, a primit, la 31 octombrie, pe participanţii la şedinţa Consiliului militar al Forţelor Armate Unite ale sta­telor participante la Tratatul de la Varşovia, care şi-a des­făşurat lucrările la Bucureşti. Au luat parte mareşalul Uni­unii Sovietice V.G. Kulikov, co­­mandant-şef al Forţelor Arma­te Unite, general de armată A.I. Gribkov, şeful Statului Ma­jor al Forţelor Armate Unite, general-colonel G.A. Semerdjiev, prim-locţiitor al ministrului apărării populare al Republicii Populare Bulgaria, şeful Ma­relui Stat Major al armatei populare bulgare, general-colo­nel Karel Rusov, şeful Marelui Stat Major al armatei populare cehoslovace, prim-locţiitor al ministrului apărării naţionale al Republicii Socialiste Cehoslova­ce, general-colonel Fritz Stre­­letz, locţiitor al ministrului apărării naţionale, şeful Statu­lui Major principal al armatei naţionale populare a Republicii Democrate Germane, general­­bronn Eugeniu­sz Molczik, ins­pector principal pentru instruc­ţie, viceministru al apărării naţionale al Republicii Populare Polone, general-colonel Marin Niculescu, adjunct al ministru­lui apărării naţionale al Repu­blicii Socialiste România, gene­ral-colonel Csemi Karoly, se­cretar de stat al Ministerului Apărării Republicii Populare Ungare, mareşal al Uniunii So­vietice R.S. Moskalenko, loc­ţiitor al ministrului apărării al U.R.S.S., mareşal de aviaţie A.I. Koldunov, comandantul trupelor de apărare antiaeriană a statelor participante la Trata­tul de la Varşovia, locţiitor al comandantului-şef al Forţelor Armate Unite, general-colonel de aviaţie A.N. Katrici, locţiitor al comandantului-şef al Forţe­lor Armate Unite pentru forţe­le aeriene militare, amiral V.V. Mihailin, locţiitor al comandan­tului-şef al Forţelor Armate Unite pentru flota maritimă mi­litară, general-colonel I.A. Fa­brikov, locţiitor al­ comandan­­tului-şef al Forţelor Armate Ur­ite pentru înzestrare, şeful Comitetului tehnic al Forţelor Armate Unite. La primire a participat gene­ral-colonel Ion Coman, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., mi­nistrul apărării naţionale. In cadrul întrevederii, tova­răşul Nicolae Ceauşescu a subli­niat importanţa dezvoltării con­tinue a prieteniei şi colaborării dintre statele membre ale Tra­tatului de la Varşovia, dintre armatele acestor ţări, precum şi necesitatea consolidării cursului spre destindere, securitate şi pace, a eforturilor pentru opri­rea cursei înarmărilor, reduce­rea cheltuielilor militare, înfăp­tuirea dezangajării, a dezarmă­rii, şi în primul rînd a dezar­mării nucleare, fără de care nu pot fi concepute destinderea şi pacea, atit in Europa cit şi în întreaga lume, întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovără­șească. Ambasadorul Republicii Senegal cu prilejul prezentării scrisorilor de acreditare Preşedintele Republicii So­cialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit,­ miercuri, pe Ibrahima Dieng, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare în calitate de amba­sador extraordinar şi plenipo­tenţiar al Republicii Senegal în ţara noastră. (Continuare in pag. a 2-a) Ambasadorul Israelului Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, miercuri după-amiază, pe Aba Gefen, ambasadorul Israelului la Bucu­reşti, la cererea acestuia. Ambasadorul a transmis to­varăşului Nicolae Ceauşescu un mesaj din partea primului mi­nistru al Statului Israel, Mena­­hem Begin. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. VIITORUL ÎN DEZBATEREA JARII Promovarea curajoasă a noilor tehnologii Noi şi oraşul în care locuim : Slobozia Unitatea moral-politica a întregului popor (în pagina a 3-a) JURNAL PE CĂLĂTORIIE Necunoscutul Bucureşti Adrian Păunescu Îmi închipui pentru o clipă că aş fi rămas vii satul meu, ţăran sau învăţător, sau mecanizator sau contabil. Şi-acum m-ar fi trimis, in toamna asta, satul pină în Capitală. „Du-te, mă băiete, şi vezi pe-acolo, pe cine mai cu­noşti şi tu, şi fă-ne rost de o a­­probare pentru nişte motoare , pentru irigaţii“. Să zicem că aş fi venit încoace, înspre Bucu­reşti, aş fi ajuns şi aş fi început, la această vîrstă, la 36 de ani bine împliniţi, să cunosc şi eu ceva din Capitala ţării mele. Ar mai fi fost ochii mei atit de obo­siţi de ceea ce văd în fiecare zi şi atit de puţin impresionaţi de lucrurile mari care se petrec sub privirea lor şi ei nu le mai sesi­zează ? Noi nu cunoaştem, de fa­pt, Capitala noastră, aşa cum s-ar cuveni. Intr-o duminică, nu de mult, m-am hotărît să mă plimb cu ai mei printr-un parc pe care l-am avut în cale. Ungă Studio-­, nul „23 August". Mi se pare că-i spune chiar Parcul „23 August“. Am descoperit acolo ceva la care nu mă aşteptam : o toamnă de cîmpie cu lacuri uşor încreţite de vint, cu sălcii mari şi plângătoa­re, şi cu tot felul de fleacuri plăcute. Un parc comparabil cu o parte a Parcului Herăstrău. Dar de care n-aveam cunoştinţă pină atunci. Şi numai eu ? Această viaţă grăbită pe care o trăim ne face prea superficiali şi se ajunge la situaţia că noi, oamenii, cunoaştem mai bine o­­raşele în care ne petrecem două săptămîni de concediu, decit o­­raşele în care ne petrecem un­sprezece luni de muncă. Ţin min­te acea replică a lui Ilie Năstase, care spunea că abia aşteaptă să termine cu tenisul pentru a cu­noaşte şi el lumea. Adică exact lumea pe care mulţi aveau im­presia că o cunoaşte tocmai călă­torind din turneu în turneu prin ea. Întrebaţi, într-o emisiune­­ a mea la TV, unde locuiesc şi ce repere au în jur, ce obiective e­­conomice — hai să zicem : fa­brici, uzine, întreprinderi impor­tante — sunt acolo, unii cetăţeni (Continuare în pag. a 2-a)

Next