România Liberă, noiembrie 1981 (Anul 39, nr. 11511-11535)

1981-11-02 / nr. 11511

.Pagina a 2-a — 2 noiembrie 1981 . :F ' - ' Xte - 5-. /fr- 'L. ” V ,ti f (Continuare in pag. a 4-a) uă?­ SĂRBĂTORIREA ZILEI RECOLTEI (Urmare din pag. 1) "Secretarul (general' al partidu­lui -gă indicația ca in această «artă', care beneficiază de tere­nuri­­ dintre cele ,m­ai fertile — -o­.bună parte din .ele amena­jate ..pentru irigat — .să i'ie cul­tivam .hibrizi de mare produc­tivitate, chiar 3i in culturi duble, astfq^ incit '■randamentul' la ‘­hec­tar sa\ crească. simţitor. Tojfarăau! Nicolae Ceauşescu .s-a tnteresat de rezultatele si prt*gr­am­ul • privind extinderea cultu^jii plantelor tehnice. Gaz­dele.! aţată bă la ■ Cooperativa .A­­gricolă de producţie Cazasu s-au­ obţinut 3 230 kg floarea-soare- Itfi­ija­­.hectar, la soiul „Rom­­sun“,­ iar la’ IiAiS. Insula­­Mare a Brăilei soiul „„Soren“ a dat 2 640­ kg ,ip .hectar. Secretarul general al partidului, apreciind rezid­­atele ■ bune obţinute, cere , ag­ricu­ltorilor judeţului Brăila ,să . .acţioneze pentru a realiza, in medie, cel puţin 3 000 kg floarea-sparelui la hectar. S-a subliniat, de asepifenea, că poa­te fi sporită simţitor producţia de­ soia, de­rfectă de zahăr. In acest scop, trebuie prevăzută ma­şina de recoltat sfeclă, care — aşa cum s-a constatat cu pri­lejul vizitei din ziua preceden­tă — rupe rădăcinile, ceea ce constituie o pagubă adesea ire­cuperabilă. Totodată, s®a ară­tat că simit­­condiţii ca în ju­deţul Brăila­­să­ fie­­extinsă mult cultura orezului. Aici ,există una din cele mai mari unităţi .‘cul­tivatoare de orez din ţară —• I.A.S. Stăncuţa care obţine în această toamflă 4 500—5 000 kg orez -la hectar. La­­Maxineni s-a ajuns chiar la 6000 kg la hectar. Secretarul general al partidului indică să fie extinse orezăriile din judeţ pe cel pu­ţin 10.000­­hectare,­­folosindu-se îndeosebi, terenurile sărăturate, care ocupă mari suprafeţe în a-­­ceasta zonă, şi să fie creată o semănătoare care să înlocuiască însămînţarea orezului din ,eli­­copter. Standul ■horticulturii reflectă eforturile care se fac în jude­ţul Brăila pentru sporirea pro­ducţiei de legim­e şi fructe, menită să asigure o bună apro­vizionare a populaţiei cu aceste produse. Tovarăşul Nicolae­­Ceauşescu examinează îndea­proape exponatele, compara re­zultatele medii înscrise în gra­fice cu realizările­­unităţilor fruntaşe şi arată că producţia de legume la hectar poate spori mai m­­ult. Gazdele informează că la tomate s-au obţinut 28 000 kg la hectar. Se apreciază că aceasta ,este o recoltă minimă, că, în condiţiile irigării culturilor şi­­e­­xecutării corecte a lucrărilor de întreţinere, de la fiecare plantă ,se pot obţine cel puţin 20­ kg de tomate, ceea ce înseamnă o re­coltă de 50 000—60 000 kg la hec­tar. I­n legumicultura, sublinia­ză secretarul general a! parti­dului, trebuie să mergem pe in­tensificarea producţiei, pe creş­terea,­ randamentelor la hectar. Reprezentanţii organelor loca­le de, specialitate raportează că, in lumina indicaţiilor date la Sărbătoarea Zilei recoltei, săr­­­băt­oartea hărniciei celor care prin­­munca lor neobosită smulg pămintului recolte din an in an­­mai bogate, s-a încheiat printr-o mare adunare populară, organi­zată la Piste Independenţei din Brăila. Pe­­i la expoziţie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi to­varăşii din conducerea partidu­lui şi statului, străbat principa­tele artere ale municipiului Braila, străjuite in această zi de mii şi­­mii de cetăţeni, tineri şi virat­­nici, bărbaţi şi femei, muncitori şi ţărani cooperatori, intelectuali,­­ostaşi ,ai forţelor noastre armate, pionieri şi şoimi ai patriei, care, animaţi de un puternic entugiasm patriotic flutură steguieţe,­­scandează nu­mele partidului, şi secr­etanului său generaţ­­i al patriei noas­tre socialiste. Coruri reunite in­­terpr­etează vibrantul cintec ^Partidul — Ceauşescu Româ­nia", trei nume a. căror fireasca «lătura«..' a intrat in «onştiinţa naţiunii, trei nume care dau Hlăsură «iritaţii întregului popor d in­ jurul partidului, ai. celui mai iubit fiu ,al poporului. Nu­­m­eroase formaţii artistice de amatori şi grupe de sportivi în­tregesc atmosfera de sărbătoare ce a cuprins întregul oraş-Tovarăşul Nicolae Ceauşescu răspunde cu căldură manifestă­rilor ent­usţiaste ale brătienilor, dă mina cu sut© de oameni ai muncii. Sosirea­ lov Piaţa Independenţei a secretarului general al parti­dului, a celorlalţi tovarăşi, este în­timpinată cu o e­xplozie de urate şi ovaţii. Cei prezenţi, locuitori ai muncipiului şi ai localităţilor rurala înve­cinate, scandează minute in şir­­ „Ceauşescu — P.C.R. ..Ceauşescu şi poporul !“, dind glas dragostei şi încrederii in­­partid şi secretarul său general, adeziunii depline la politica clarvăzătoare a partidului şi sta­tului nostru de propăşire con­tinuă a patriei socialiste, de ri­dicare a Romaniei de trei culmi de progres şi civilizaţie. Cei peste 100 000 de oameni ai muncii — tineri şi vîrstnici —, reprezentând, toate categoriile sociale, din judeţul Brăila, scan­dează, neîntrerupt, într-un sin­gur şi puternic glas „.Ceauşescu — Pace Porumbei albi, simbol etern al păcii, se inartă in aceste cline spre cerul oraşului Brăila. Marea adunare populară din Piaţa Independenţei se transformă, în acelaşi timp, în­­tr-o impresionantă şi mobiliza­­toare manifestaţie pentru pace. Pe mari pancarte sunt înscrise cuvinte ce dau expresie voinţei unanime a poporului român : „Nu bombei cu neutroni „Nu Consfătuirea de lucru pe pro-­­ bleme de agricultură de la C.C. . al P.C.R., urmează să fie recon­siderate­­metodele de cultivare a legumelor, să fie îmbunătă­ţit sortimentul cultivat, astfel Incit producţia la hectar să spo­rească simţitor, iar, printr-o­­ ■mai bună eşalonare a aprovi-­­ zionării, populaţia să beneficie­ze in tot cursul anului de pro­duse proaspete, bogate in vita- ■■ mine. Secretarul general al partidului trasează sarcina de a se acţiona susţinut astfel ca ju­deţul Brăila să devină un mare furnizor de legume, care să satis­facă nu­ numai consumul local, ci­­ să ofere şi disponibilităţi pentru­­ economia ţării. Un mare interes a manifestat tovarăşul Nicolae Ceauşearu faţă de realizările şi programul pri- . vind­ diversificarea producţiei de conserve de legume şi fructe, indicînd să se intensifice efor­turile pentru diversificarea aces­tei producţii, astfel incit să se asigure aprovizionarea­­popu­laţiei cu o gamă variată de pro­duse. Secretarul general­­31 partidu­lui s-a oprit, in continuare, în faţa machetelor ce înfăţişează svoluţia activităţii de creştere a animalelor in judeţul Brăila. Specialiştii au tinform­at că s-au înregistrat creşteri importante la ovine si păsări, ponderea zoo­tehniei in ansamblul producţiei agricole fiinid acum de 40 la sută. Este prezentat programul de dezvoltare a zootehniei in ac­tualul cincinal, subliniindu-se efi producţia animalieră va fi în­­ 1985 cu 62 la sută mai mare de- : ott media anuală din­­cincinalul anterior ,şi se reliefează mă­surile pentru extinderea -t-şes- ?­­terii animalelor în gospodăriile populaţiei. . Este , vorba, prin­tre altele, de­­ameliorarea celor peste 24 000 hectare păşuni, de asigurarea anuală a unui mare număr de pui de o zi şi purcei, din unităţile agricole, pentru­ a fi­­crescuţi în gospo­dăriile populaţiei. Reluind indi­caţiile date cu prilejul vizitei­­ de lucru din ziua precedenta, se­cretarul general al partidului a subliniat din nou necesitatea sporirii cantităţilor de produse animaliere -prin creşterea­­pro­ducţiilor medii de lapte ,şi a greutăţii de livrare a animalelor pentru carne, astfel­­incit ceea ce­­se­­realizează în plus -să con­tribuie la o mai bună aprovi­zionare a populaţiei. Secretarului general al parti­dului i-au fost, apoi, , prezen­tate preocupările unităţilor a­­gricole din judeţ pentru îmbu­nătăţirea structurii­­culturilor fu­rajere şi diversificarea sorti­mentelor de nutreţuri. Apre­ciind rezultatele bune, tovarăşul­­ Nicolae Ceauşescu a cerut, tot­odată, con­du­cer­ii ministerului de resort, cadrelor de conducere din judeţ să ia măsuri pentru extin­derea pajiştilor pe lingă ferme­le şi complexele zootehnice, pen­tru folosirea unui amestec cores­punzător de ierburi valoroase in vederea ridicării conţinutului in proteine, iar asemenea pajişti să fie cultivate in regim de irigaţii producerii şi amplasării rache­telor cu rază medie de acţiune in Europa !“, „Să făurim o lume fără arme şi războaie !“ Iniţiativele şi propunerile concrete, de o deosebită însem­nătate, ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ale României pentru dezarmare şi, în primul rînd pentru dezarmare nucleară, pentru o lume fără arme şi fără războaie, pentru o lume mai bună şi mai dreaptă găsesc pepui adeziunii totale in inimile şi glasurile celor prezenţi in Piaţa Independenţei. Deschizind adunarea, tovarăşul Ion Catrinescu, prim secretar al Comitetului judeţean Brăila *l P.C.R., a spus : Mult iubite şi stimate tea­răşe secretar general Nicole Ceauşealu. Stimaţi tovarăşi,­­Vă rog să-mi permiteţi ca, in nun­ce, comuniştilor, al tuturor celor ce trăiesc şi muncesc in această mănoasă vatră de Bă­răgan, pe malul renăscut al bă­­trinului Danubiu, şi exprim din adincul inimii, mult iubite şi sti­mate tovarăşe Nic­olae Ceauşescu, nemărginita noastră bucurie de a vă avea in mijlocul nostru la marea sărbătoare a muncii şi hărniciei -- Ziua recoltei.—ţ, săr­bătoare instituită din iniţiativa dumneavoastră. Este un minunat prilej pentru a vă exprima încă o dată cele mai profunde senti­mente de dragoste şi aleasă preţuire pe care toţi locuitorii judeţului, asemenea întregii noastre naţiuni, le nutresc faţă de dumneavoastră, mult stima­te tovarăşe secretar general, fiul cel mai iubit al poporului, re­voluţionar înflăcărat şi ilustru bărbat de stat, care, în fruntea partidului şi a patriei, ne că­lăuziţi paşii spre culmile înso­rite ale socialismului şi comu­nismului, min­ţind cu admirabilă înflăcărare pentru pacea şi li­niştea omenirii. .. scăpată de spectrul cursei nesăbuite a înar­mărilor, a unei conflagraţii de­vastatoare, pentru relaţii de e­­chitate şi dreptate între toate popoarele lumii­ , înfăptuind politica ştiinţifica a partidului, şi. .statului nostru de dezvoltare armonioasă a tu­turor aroleţel­or ţării, bucurin­­d­u-se de grija statornică şi de sprijin a dumneavoastră perma­nent, judeţul Brăila a cunoscut în anii socialismului o înflori­re multilaterală, fără­ precedent. Vă raportăm, mult stimate to­varăşe secretar general, Că oa­menii muncii brăileni, în frunte cu comuniştii, au acţionat nea­şi fertilizate periodic cu îngră-­­ şăminte organice provenite din fermele zootehnice respective. în­­ acelaşi timp,­­secretarul general al partidului a indicat ca în toate unităţile de creştere a animale­lor să se amenajeze, in cel mai­­scurt timp,­­bucătării furajere,­­a­stfel încit să­­se asigure o hră­­nire raţională şi echilibrată a animalelor obţinindu-i se sporuri «­ai mari de producţie cu un con­sum, tot mai redus de furaje. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a oprit apoi la maşinile şi u­­­tilajele asimilate recent de in­dustria noastră, care vor contri­bui la practicarea unei agricul­turi intensive, de mare produc­tivitate. .Sunt prezentate două­­tractoare de­­65 şi respectiv 35 C.P., tractoare modernizate care pot folosi întreaga gamă de­ ma­şini din doissea unităţilor agri­cole şi care au un­­consum re­dus de­­carburanţi. De asemenea, printre exponate se află şi o­­ gamă de tractoare din grupa 400, echipate cu utilaje pentru­­efectuarea­­lucrărîlor de recoltat furaje, combaterea dăunătorilor în plantaţiile şi culturile exis­tente pe terenurile în pantă de pînă la 200 de grade. Secretarul general al partidu­lui cere ministerului de resort, institutelor de cercetare să reva­dă tehnologiile de fabricare a­­ acestor tractoare în sensul re-­­­ducerii greutăţii lor, să proiec­teze şi să realizeze motoare cu o putere de tractoune în concor­­­danţă cu lucrările pe care le e­­fectuează, să elaboreze suban­­samble, — în special roţi — capabile să dea o mai mare sta­bilitate maşinilor, în legătură cu maşina de să­pat şanţuri pentru desecări şi eliminarea­­excesului de umidi- ' tate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a recomandat specia­ , listîlor să găsească soluţii pentru : ca utilajijî să execute la o sin- ■! gură trecere un cana! mai a­­dînc şi să poată fi utilizat şi la adîncirea unor rîuri mai mici. Sunt prezentate apoi instalaţia pentru descărcat vagoane cu în­grăşăminte chirtice în vrac, ba­toza ,de porumb cu o capacitate de 30 tone pe oră, instalaţia pentru amonizarea paielor, u­­tilajul pentru nivelarea terenu­rilor agricole. Secretarul gene­ral al partidului a cerut cadre­lor de conducere din ministerul de resort, din­­cercetarea agrico­lă să creeze şi să doteze în­­cel mai scurt timp fermele zooteh­nice cu utilaje pentru transpor­tul la cimp al gunoiului de grajd. Sunt vizitate apoi standurile industriei alimentare, în care se află expusă o largă varietate de produse. Oprindu-se în faţa primelor grafice sustrind reali­zările din acest sector, secre­taru­­ general al partidului­­urmăreşte evoluţia produc­ţiei de­­carne, care în perioa­da 1976—1985 înregistrează o creştere de aproape 10 000 tone. Apreciind preocupările unităţi­bătut pentru transpunerea în viaţă a hotărîrilor celui de-al XII-lea Congres a!­­partidului, a sarcinilor şi indicaţiilor pe care ni­­le-aţi­ dat cu prilejul vizite­lor întreprinse în judeţul nostru, au pus în centrul preocupării lor perfecţionarea laturilor calitati­ve ale activităţii economico-so­­ciale, sporirea eficienţei în toate sectoarele, aplicarea riguroasă a noului mecanism economico-fi­­nanciar, a autogestiunii şi auto­­conducerii muncitoreşti, în industrie, pe nouă luni din acest an, am realizat planul pro­ducţiei nete în proporţie de 101 la sută, am depăşit produc­tivitatea cu peste­­ 306 lei pe om al muncii, ne-am încadrat în cheltuielile totale la 1 000 lei producţie-marfă şi am econo­misit peste 1000 tone metal, 11 000 tone combustibil conven­ţional, 1 000 MWh energie elec­trică, iar pină la sf­ir­şi­tul anului vom livra la export produse în valoare de aproape 2 miliarde lei. Aplicind cu stricteţe indi­caţiile dumneavoastră, am luat măsuri energice pentru ca, in cele două luni care au mai ră­mas pină la finele primului an al actualului cincinal, să con­centrăm eforturile colectivelor de muncă spre recuperarea ră­­minerilor îrn urmă şi realizarea integrală a tuturor indicatori­lor de plan, pentru pregătirea în cele mai bune condiţii a pro­ducţiei anului 1982. La acest moment de bilanţ în agricultură, oamenii muncii de pe p ogoarele brăilene vă rapor­tează, uin, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că produc­ţiile obţinute în acest an — de 3 435 kg griu şi 4 200 kg orz la hectar — au creat condiţii pen­tru depăşirea sarcinilor la fon­dul de stat. Cu toate condiţiile­ climatice mai puţin favorabile, la porumb realizăm o produc­ţie medie de peste 5 091­ kg la hectar. De asemenea, la floarea­­soarelui am obţinut peste 2 000 kg, la sfecla de zahăr vom rea­liza circa 30 000 kg, la orez a­­proape 4 000 kg, judeţul nostru contribuind la fondul de stat cu 62 000 tone la floarea-soa­­relui, 271 000 tone la sfecla de zahăr şi 19 250 tone la orez, can­tităţi considerabil superioare faţă de cele livrate, in medie anuală, în ultimii 4-5 ani, în legumicultura am realizat cea mai mare producţie din is­toria judeţului, ceea ce ne în­găduie să livrăm la fondul de stat 126 000 tone, cu 1 000 tone peste plan şi cu 34 000 tone mai mult decit media livrărilor anuale din perioada 1976—1980. Producţia legumicolă a fost con­cepută şi gpeciăli­ată in mari bazine amenajate pentru iriga­tor agricole din judeţul Brăila de a realiza producţii tot mai mari, care să asigure un consum sporit de carne şi preparate din carne, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat factorilor de răspundere să acorde aceeaşi atenţie valorificării tuturor sub­produselor. Grafice edifica­toare relevă posibilităţile pe care judeţul Brăila le are ,di in privinţa SDoririi producţiei de ■lapte, astfel incit consumul, ne­locuitor să crească de la 180 litri în prezent, la 240 litri în 1985. Un amplu dialog are loc în faţa standului industriei peşte­lui. Arătînd că­­numai prin pornlarea apelor interioare s-ar putea asigura anual 10 kg peste si conserve din peste pentru fiecare locuitor, tovarășul Nicolae Ceaușescu ,a subliniat că se im­pune revederea actualului pro­gram în seonul stabilirii unor noi măsuri, în baza cărora fie­care judeţ să-şi creeze centre de înmulţire a puietului. în acest mod, odată cu st­ilirea producţiei d­­stinat­e fondului de stat, consiliile populare vor pu­tea să asigure aprovizionarea populaţiei din resurse proprii. Ce­cetînd unele produse de panificaţie expuse, tovarăşul Nicolae Ceauşescu cere ca aces­tea să fie realizate la dimen­siuni mai reduse,­­potrivit nevoi­lor reale de consum. în continuare, sunt vizitate standurile industriilor wthlftudne, uleiurilor vegetale, amidonului, glucozei şi altor sectoare ale in­dustriei alimentare. în cadrul expoziţiei sunt prezentate, de asemenea, realizările cooperati­velor agricole din judeţ in do­meniul micii Industrii. La rin­­dul­­său, cooperaţia mestesugă­­reas­ă brăileană extrap© în stan­durile sale un bogat şi divers­­sortiment de bunuri — pentru uz casnic şi gospodăresc,­­arti­cole de marochinărie, textile, ar­tizanat, piese de mic mobdier, covoare, realizate în primul rînd prin valorificarea mate­riilor prime locale, a materiale­lor refolosibile. Cooperaţia meş­teşugărească din judeţ contri­buie în acest an la fondul pie­ţei cu bunuri de consum în va­loare de peste 176 milioane lei. Se­ Vizitează apoi standurile destinate prezentării activităţii cooperaţiei de consum din jude­ţul Brăila în domeniul achizi­ţiilor de produse de la popu­laţie, prestărilor de servicii pen­tru oamenii muncii de la sate, prelucrării şi industrializării unor produse, în special agro­­alimentare, realizării de diverse bunuri de larg consum indus­triale şi alimentare. După vizitarea expoziţiei realizărilor agriculturii judeţu­lui Brăia, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este invitat să se prindă in „Hora recoltei". Este un moment emoţionant, care relevă noi şi grăitoare dovezi ale unităţii de nezdruncinat dintre partid şi masele largi de oameni ai muncii, ale legăturii nemijlocite şi permanente a secretarului general al partidu­lui cu poporul şi ţara. ţii. S-a extins, de asemenea, cul­tivarea legumelor in jurul mu­nicipiului Brăila, realizîndu-se in acest fel o puternică bază pro­prie de aprovizionare, precum şi im­­portante disponibilităţi pen­tru nevoile economiei naţionale. Punind în­­centrul întregii noastre activităţi aplicarea in practică a indicaţiilor dumnea­voastră, o atenţie sporită acor­dăm zootehniei, care in prezent deţine circa 40 la sută din to­talul producţiei agricole, creşte­rii şi îmbunătăţirii efectivelor de animale, modernizării adă­posturilor, asigurării bazei fu­rajere, adincirii specializării şi concentrării producţiei. De ase­menea, acordăm tot sprijinul membrilor cooperatori şi altor cetăţeni care deţin terenuri in gospodăria personală pentru a le cultiva nu­­mai raţional şi a dezvolta creşterea animalelor, în vederea satisfacerii nevoilor pro­prii şi a sporirii contribuţiei lor la buna aprovizionare a popu­laţiei or­tşeneşti­vă raportăm, mult stimate to­varăşe secretar general, că, în spiritul indicaţiilor date de dumneavoastră la consfătuirea de lucru de la Comitetul Cen­tral al partidului, precum şi cu alte prilejuri, am acţionat pen­tru efectuarea în timp şi in condiţii corespunzătoare a tutu­ror lucrărilor agricole. In a­­ceastă toamnă, însămîntatul în­tregii suprafeţe de griu şi orz s-a realizat aproape in perioada putimii şi de calitate, culturile prezentindu-se intr-o stare bună de vegetaţie. In prezent, am con­centrat forţele pentru termi­narea recoltării tuturor culturi­lor, transporturii şi depozitării în cele mai bune condiţii a în­tregii producţii, pentru efectua­rea ogoarelor de toamnă şi strîn­­gerea tuturor furajelor din cimp. Analizind cu exigenţă şi res­ponsabilitate întreaga noastră muncă, suntem­ conştienţi că re­zultatele obţinute nu sunt încă pe măsura posibilităţilor de care dispunem. Considerăm pe deplin îndreptăţite criticii© aspre pe care ni le-aţi făcut, în timpul vizitei in judeţul nostru, pri­vind nivelul scăzut al produc­ţiilor în unele unităţi, neres­­pectarea tehnologiilor, mai ales în domeniul creşterii animale­lor, deficienţele grave în orga­nizarea şi conducerea lucrărilor agricole. Vă asigurăm că, în spi­­ritul indicaţiilor date de dum­neavoastră, Comitetul judeţean de partid şi Consiliul popular judeţean vor întreprinde mă­suri energice pentru înlătura­rea grabnică a lipsurilor din ac­tivitatea noastră, pentru­ întă­rirea răspunderii şi disciplinei tuturor cadrelor de partid şi de stat din judeţ, a specialiştilor şi factorilor de conducere din consiliile unice agroindustriale şi unităţile agricole,­din ferme, pentru executarea tuturor lucră­rilor agricole în­­termenele stabi­lite şi de cea mai bună calitate, pentru­­curmarea cu desăvîrşire a risipei in fiecare unitate agri­colă. Vom aplica cu hiotărîre preve­derile recentelor­ acte normative cu privire la autoconduc­erea şi autoaprovizionarea teritorială, vom revedea şi îmbunătăţi pro­gramele de creştere a produc­ţiei vegetale şi animale care să asigure cantităţi­­sporite la fon­­dul de­­stat şi necasarul de con­sum, corespunzător normelor sta­bilite, pentru întreaga populaţie a judeţului. Ne vom intensifica preocupările pentru ridicarea pregătirii profesionale a tuturor oamenilor muncii , de pe ogoare, îndeosebi a tineretului, pentru e­­ducarea lor în spiritul înaltei con­ştiinţe socialiste, care să asigu­re dezvoltarea şi întărirea pro­prietăţii obşteşti, dragostea şi respectul pentru munca în agri­cultură. Mult iubite şi stimate tovarăşe secretar general, Mobilizînd toate forţele, în­treaga capacitate creatoare a oamenilor muncii din judeţul Brăila la înfăptuirea sarcinilor ce ne revin din, măreţul Pro­gram al partidului, ne exprimăm totodată adeziunea totală la po­litica de pace şi prietenie pro­movată de partidul şi statul nos­tru. Susţinem în modul cel mai hotărît recentele dumneavoastră iniţiative, de o deosebită însem­nătate, pentru organizarea unor largi acţiuni de masă ale oame­nilor muncii în apărarea cauzei păcii, pentru exprimarea atitu­dinii lor hotărite împotriva pro­ducerii­­şi amplasării rachetelor­ cu rază medie de acţiune şi pentru înlăturarea celor existen­te, împotriva bombei cu­ neu­troni, pentru convocarea unei conferinţe consacrate dezarmării şi încrederii în Europa şi în­­întreaga lume. De la tribuna a­­cestei mari adunări populare, dăm o înaltă apreciere întregii dumneavoastră activităţi consa­crată apărării celui mai funda­mental drept al popoarelor — dreptul la viaţă, la pace, la exis­tenţă liberă. Vă asigurăm, mult iubite şi stimate tovarăşe, secretar gene­ral, că nobila dumneavoastră ac­tivitate de înflăcărat patriot şi neobosit militant pentru ,o lume a păcii, strălucitul exemplu de dăruire şi principialitate comu­nistă pe care ni-l oferiţi in permanenţă, ne dau un puternic imbold in întreaga activitate, ne mobilizează conştiinţele pentru a munci mereu mai mult şi mai bine. Vă vom urma cu devota­ment comunist, consacrindu-ne întreaga capacitate de muncă şi creaţie realizării exemplare a sarcinilor ca ne revin in mărea­ţa operă condusă cu atita stră­lucire­­de partidul nostru comu­nist, in frunte cu dumnea­voastră pentru ridicarea Româ­niei pe înaltele culmi ale civi­lizaţiei socialiste şi comuniste. în cuvîntul său, tovarăşul Ion Teşu, ministrul agriculturii şi industriei alimentare, a spus : Mult stimate tovarăşe secretar general Nicolae Ceauşescu, Tovarăşe şi tovarăşi, In această zi de bilanţ preli­minar pentru toţi oamenii mun­cii din agricultură, de sărbătoare şi stimă pentru fruntaşii ogoa­relor, care prin muncă plină da dăruire au acţionat zi de zi pentru înfăptuirea sarcinilor sta­bilite de„ Congresul al XII-lea al partidului, vă rog să-mi per­miteţi ca, din adîncul inimii, să aduc tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele ţării, cele mai calde mulţumiri, să dau glas sentimentelor noastre de profundă recunoştinţă pentru grija statornică pe care o poartă oamenilor muncii de pe ogoare, pentru sprijinul pe care l acor­dă agriculturii. Ca urmare a dezvoltării şi mo­dernizării bazei tehnico-materi­ale, a muncii desfăşurate pe ogoarele ţării, producţia agri­colă­ pe ansamblu înregistrează o creştere continuă. Deşi condiţiile climatice nu au fost dintre cele mai favorabile, multe unităţi agricole au obţinut recolte bune. Astfel, la gria 345 întreprinderi agricole de stat şi cooperative agricole au realizat peste 4 000 kg la ha ; dintre a­­cesstea, 86 de unităţi au obţinut între 3.000 şi 5 500 kg la hectar. La orz, 526 întreprinderi agri­cole de stat şi cooperative au realizat peste 4 000 kg la ha iar dintre acestea 157 au depăşit 5 000 kg iar 108 cooperative au obţinut mai mult de 1500 kg la hectar. Producţiile totale de sfe­clă, de cartofi de toamnă sunt superioare mediilor anuale din cincinalul anterior. La legume obţinem o recoltă de 4 milioane de tone, cu 561 mii de tone mai mult decit in anul 1980, iar la struguri peste 1,6 milioane tone, cu 309 mii de tone mai mult de­cit în anul precedent. Se preli­mina, totodată, sporuri de efec­tive la porcine, ovine şi păsări, faţă de anul trecut. Trebuie să arătăm însă că re­zultatele de producţie şi econo­­mico-financiare din acest an nu ne pot mulţumi, ele­­ situindu-se sub prevederile de plan şi, sub posibilităţile reale pe care le are agricultura noastră. Trebuie s-o spunem cu toata răspunderea că nerealizarea planului la unele culturi se datoreşte nu atît con­diţiilor climatice nefavorabile, cit lipsurilor­ manifestate de or­ganizarea­ producţiei şi a mun­cii, in folosirea pămintului şi a bazei tehnico-materiale, precum şi in activitatea Ministerului Agriculturii şi Industriei Ali­mentare, a organelor agricole judeţene şi a colectivelor de muncă din unele unităţi agricole." Experienţa şi rezultatele uni­tăţilor fruntaşe au demonstrat şi în acest an că dispunem de re­zerve importante de creştere a producţiei agricole, că acestea pot fi pe deplin puse in valoare atunci, cînd­­sunt respectate şi aplicate cu stricteţe tehnologiile stabilite corespunzător condiţii­lor specifice fiecărei zone de cultură. Pornind de la orientările­ şi indicaţiile­­ , pe ... care dumnea­voastră, stimate tovarăşe se­cretar general, le-aţi dat în re­petate rînduri, ca şi cu prile­jul vizitei de ieri din judeţul Brăila, vom analiza amănunţit şi, cu toată răspunderea cauzele care au dus la nerealizarea pre­vederilor de plan,­­pentru a sta­bili cele mai potrivite măsuri pentru ca în anul 1982 să asigu­răm creşterea producţiilor la ni­velul prevăzut în toate unităţile de stat şi cooperatiste. Sintem­ conştienţi că vom reuşi să îndeplinim programele stabil. Citeţ atît in agricultură, cit şi in industria alimentară, numai în condiţiile în care vom ridica ni­velul calitativ­­al întregii noastre activităţi, vom asigura perfec­ţionarea continuă a pregătirii profesionale a tuturor cadrelor, pentru a putea stăpini şi utiliza eficient tehnica modernă, şi vom imprima un înalt spirit de res­ponsabilitate în rîndul tuturor­­ specialiştilor, al cadrelor teh­nice, al colectivelor de oameni ai muncii din fiecare unitate agricolă. Vă asigurăm că vom acţiona energic pentru utilizarea cit mai eficientă a forţei de muncă, a pămintului, a parcului de maşini şi tractoare, a amenajărilor pen­tru irigaţii, a mijloacelor de chimizare, a seminţelor de înal­tă valoare biologică, angrenînd în rezolvarea acestei sarcini şi specialiştii din cercetarea ştiin­ţifică, precum şi cadrele­­din în­­■vătămint. Stadiul actual de vegetaţie a­­culturilor arată că respectarea prevederilor Decretului cu pri­vire la perioadele şi normele de insăminţare a contribuit hotărî­­tor la executarea lucrărilor la timp şi de bună calitate. Avem, de asemenea, toate condiţiile pentru ca, în următoarele zile, să terminăm efectuarea ogoare­lor da toamnă — condiţie esen­ţială pentru obţinerea unor re­colte superioare în 1982, în creşterea animalelor va­­trebui să acţionăm cu hotărîre pentru realizarea , efectivelor matcă, creşterea în condiţii co­respunzătoare a tineretului de prăsila, îmbunătăţirea substan­ţială a indicatorilor de repro­ducţie, sporirea producţiilor de carne, lapte şi ouă; în acest scop, vom întreprinde măsuri eficiente pentru asigurarea ba­zei furajere necesare, inclusiv prin folosirea tuturor resurselor secundare, pentru creşterea sub­stanţială a producţiei pe cele peste 4 milioane hectare de pa­jişti. Luînd măsuri pentru obţine­rea unor producţii mari în fie­care unitate, în condiţii de efi­cienţă economică ridicată, vom asigura realizarea integrală­ a fondului de stat de produse, agroaliment­ere şi a resurselor necesare au­toeprovi­z­ion­ări­i fie­cărui judeţ şi fiecărei localităţi. .Pentru a-şi Îndeplini nobila misiune de făuritori ai pâinii, oamenii muncii din agricultură­,. asemenea întregului nostru po­por, asemenea tuturor popoare­lor lumii, au nevoie de pace, securitate şi cooperare, în nu­mele acestor aspiraţii, ne expri­măm şi cu acest prilej îngrijo­rarea faţă de cursa fără prece­dent­ a înarmărilor,­­ angăjîn­­du-ne să acţionăm fără m­eget pentru Înfăptuirea politicii par­tidului şi statului nostru, iniţiată şi promovată cu consecvenţă de secretarul general al partidului, preşedintele ţării. Ne ridicăm cu hot­ări­re glasul împotriva pro’i­­ferării, rachetelor, împotriva fa­bricării bombei cu neutroni, nentru a împiedice nimicirea Europei fi a intre-ii lumi, în„. fr­uft război nuclear, nentru tre­­cnrps. fS­p Inlirricre. în redo-©- ■ rea bugetelor militare, la dezar­mare. A fi sa­l,­în încheiere, doresc să asigur conducerea partidului fei statului nostru, pe dumneavoastră per­sonal, mult iubite şi stimate to­varăşe Nicolae Ceauşescu, că toţi oamenii muncii din agricul­tură sunt hotărâţi să muncească mai bine, mai organizat, cu toa­tă abnegaţia, pentru ca agricul­tura să-şi aducă contribuţia, pe măsura marilor resurse pe care Ie are, la progresul continuu al economiei naţionale, la prospe­ritatea poporului nostru. Luînd cuvîntul, Ştefan Sprin­­cen­tu, directorul I.A.S. Draga­­lina, judeţul Călăraşi, a spus: Mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu. Stimaţi tovarăşi, .. " La tradiţionala sărbătoare a recoltei, vă rog să-mi permi­teţi să aduc mesajul lucrători­lor ogoarelor călărăşene, care puternic mobilizaţi de hotări­­rile Congresului al XTI-lea, de preţioasele indicaţii pe care ni le-aţi dat cu prilejul vizitelor de lucru in judeţul nostru, vă ra­portează, mult iubite şi stimate tovarăşe secretar general, că în condiţiile mai puţin prielnice ale acestui an, au obţinut, în medie, 3 477 kg griu şi 4 048 kg orz la hectar, iar la porumb es­timăm 5 000 kg boabe la hec­tar, pe suprafaţa cultivată asi­­gurînd astfel predarea unor can­tităţi sporite de cereale la fon­dul de stat. întreprinderea agricolă de stat Dragalina a obţinut în acest an 4 750 kg griu, 5 020 kg orz, 3 700 kg floarea-soarelui, pre­cum şi o producţie la porumb boabe de 3 000 kg la hectar. Potrivit indicaţiilor şi sarcinilor pe­ care ni le-aţi dat, cu pri­lejul vizitei întreprinse recent în unitatea noastră, vă rapor­tăm că am trecut la perfec­ţionarea organizării producţiei şi a muncii în cadrul fermelor pa baza acordului global, pen­tru a asigura o mai strînsă co­interesare a întregului personal faţă de rezultatele obţinute. Pentru asigurarea unor pro­ducţii superioare in anul agricol 1982, ne vom îngriji mai mult decit, am făcut-o pină acum de perfecţionarea tehnologiilor a-­­tît la cultura plantelor cit şi in zootehnie, de ridicarea pregăti­rii profesionale a lucrătorilor, dezvoltarea spiritului lor gospo­dăresc şi înlăturarea oricărei ri­sipe sau degradări de produse şi materiale, intrucît aşa cum în repetate rînduri dumneavoastră ne-aţi îndrumat, noua revoluţie la­­agricultură presupune îm­bunătăţirea radicală a conduce­rii şi­­organizării producţiei, un mod superior de lucru a­ spe­­cialiştilor, a­ întregii ţărănimi, o revoluţie în gîndirea şi in a­­tit­udinea a­sstora faţă de râs­, prude­rile ce le revin. Preocupaţi fiind de sporirea roadelor pămintului vrem să ne apărăm cu orice preţ acest pă­­minnt, să-i apărăm “liniştea lui şi a noastră. De aceea dăm o înaltă apre­ciere iniţiativei dumneavoastră, mult iubite ,şi stimate, tovarăşe secretar general, pătrunsă de un spirit de înaltă grijă şi răspun­dere “pentru viaţa şi liniştea po­poarelor, pentru destinele civi­lizaţiei umane, pentru făurirea unei lumi a prieteniei şi cola­borării paşnice între toate na­ţiunile. Ne alăturăm glasurile noastre tuturor forţelor păcii la această mare adunare popu­lară, cerem cu fermitate opri­rea cursei înarmărilor, o trece­re la măsuri practice pentru re­ducerea cheltuielilor, efective­lor militare, măsuri pentru a­­p­ărar­ea independenţei popoare­lor grav ameninţate de actua­lul curs al vieţii mondiale. Participind la această sărbă­toare, Ziua recoltei, noi, lucră­torii ogoarelor, ne angajăm in faţa dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe secretar ge­neral, că vom face totul pentru a obţine producţii mari, incit sărbătoarea recoltei să se desfă­şoare în­­anul viitor la Călăraşi. Să ne trăiţi, tovarăşe secretar general ! In cuvîntul său, tovarăşa Va­­silica Popescu, preşedintele C­ A.P. Cazas­u, judeţul Brăila, a spus : Mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Stimaţi tovarăşi, Cu firească emoţie şi bucurie, vă rog să-mi îngăduiţi ca, in numele locuitorilor din Cazasu, al tuturor lucrătorilor din agri­cultura judeţului Brăila, să ex­prim­­ sentimentele de profund respect şi fierbinte recunoştin­ţă faţă de dumneavoastră, mult stimate tovarăŞC.'i secretar gene­­ral­ pentru grija şi sprijinul per­manent pe care le acordaţi dez­voltării agriculturii, pentru ac­tivitatea neobosită pe care o desfăşuraţi în scopul înfloririi continue a României socialiste. Aşa cum v-aţi raportat şi cu prilejul vizitei pe care aţi fă­­cut-o ieri în unitatea noastră, ţăranii cooperatori din Cazasu au obţinut anul acesta cite 5 100 kg griu, 5 500 kg orz, peste 9 700 kg porumb boaree,­­43 000 kg­ sfeclă de zahăr, 3 252 kg , floarea-soarelui, precum şi 2 530 kg soia la ha.. Ate avut, astfel, posibilitatea să livrăm, peste plan, la fondul de stat 683 tona griu, 439 tone orz, 337 tone po­rumb boabe, 113 tone floarea­­soarelui, 574 tone, de soia, iar pînă la sfîrşitul anului vom li­vra, peste prevederile contrac­tuale, 2 200 hectolitri de lapte. Avînd o bună tradiţie în creş­terea animalelor şi cultivarea pămintului, ţăranii cooperatori din Gazaşu, sunt ferm hotăriţi şi se angajează faţă de dum­neavoastră, mult stimate tova­răşe secretar general, să extin­dă — aşa cum ne-aţi indicat — in timpul vizitei in unitatea noastră, suprafeţele de griu şi porumb, să reintinerească anual efectivul de animale cu 15—20 la etita şi să obţină­ in anul Vii­tor cel puţin 6 000 kg griu, 6 000 kg orz, 13 000 kg soia, 3 300 kg floarea-soarelui şi 12 000 kg porumb la hectar in teren iri­gat, sporind producţia de lapte la 4 500—5 000 litri pe cap de vacă, furajată. Am mandatul comuniştilor, al tuturor consătenilor miei, de a rosti aici, la această mare săr­bătoare tradiţională a muncii din România, că avem tot ceea ce ne trebuie pentru a realiza programul pe care ni l-am pro­pus. Pentru aceasta însă b­­unca noastră, casele şi copiii noştri au nevoie de Linişte şi Pace. Vrem să trăim şi să muncim în­­tr-o lume netulburată de umbra războiului, intr-o lume fără ar­me, mai bună şi mai dreaptă, aşa cum şi-o doreşte orice om de omenie. De aceea, aprobăm din toată inima, cu toată hotă­­rirea, neobosita dumneavoastră activitate, mult stimate tovară­şe Nicolae Ceauşescu, iniţiative­le şi propunerile de o importan­ţă vitală pentru dezarmare şi destindere, pentru înţelegere şi colaborare între popoare. Mulţumindu-vă încă o dată, din inimă, mult stimate tovară­şe Nicolae Ceauşescu, pentru preţioasele îndrumări pe care ni le-aţi dat ieri, vă asigurăm că nu vom precupeţi nici un efort pentru realizarea exemplară a angajamentelor luate. Vă dorim multă­­sănătate şi putere de muncă, pentru ca în fruntea partidului şi statului nostru să ne conduceţi pe noi culmi de progres, de bunăstare şi fericire. A luat, apoi, cuvîntul tovară­şul Dumitru Ungureanu, direc­tor al S.M.A. Sibioara, judeţul Constanţa, care a spus : Mult stimate tovarăşe secretar general, Stimaţi tovarăşi,­­ în această zi de sărbătoare şi de bilanţ, îmi revine deosebita cinste de a adresa, in numele tuturor locuitorilor de pe ogoa­rele judeţului Constanţa, cele mai vii mulţumiri dumneavoas­tră, mult iubite şi stimate tova­răşe Nicolae Ceauşescu, pentru activitatea neobosită pe care o dedicaţi sporirii necontenite a producţiei agricole, realizării unei noi revoluţii agrare în România. Vă raportăm, mult stimate to­varăşe secretar general, că, be­neficiind de ajutorul generos al partidului şi statului, aplicind ferm în viaţă preţioasele indi­caţii date de dumneavoastră, oamenii muncii din agricultura judeţului Constanţa au realizat şi depăşit planul la griu, orz, orzoaica şi floarea-soarelui, li­­vrind suplimentar la fondul de stat aproape 30 000 tone de ce­reale. Deşi în Consiliul unic agroin­dustrial Sibioara, în care îmi desfăşor activitatea, la griu, orz şi porumb am obţinut producţii mai mari decit media pe judeţ, suntem­ conştienţi că rezultatele nu sunt pe măsura posibilităţilor existente. Cunoscind rezervele de care dispunem, precum şi Îndatoririle ce ne revin, acţionăm cu hotărî­re pentru îmbunătăţirea întregii noastre activităţi. In această toamnă, întreaga suprafaţă de griu a fost semănată in perioada optimă şi numai cu săminţă de calitate. Un rol important in exe­cutarea lucrărilor agricole îl are organizarea activităţii mecani­zatorilor în­ spiritul recentelor indicaţii date de dumneavoastră. Repartizarea tractoarelor şi ma­şinilor agricole pe unităţi şi fer­me, sporirea dotării cu maşini complexe ne vor permite să or­ganizăm în condiţii mid­ bune aplicarea tehnologiilor, să exe­cutăm lucrările la timp şi de ca­litate super­ioară şi să prevenim orice pierderi. Reafirmind şi cu acest prilej ataşamentul nostru ferm şi una­nim faţă de politica internă şi externă a partidului şi statului, faţă de noua dumneavoastră ini­ţiativă de pace, mult iubite to­varăşe secretar general al par­tidului şi preşedinte al Republi­cii vom lupta cu toată hotărirea, alături de toţi oamenii muncii din ţara noastră, de toate po­poarele lumii, pentru apărarea cauzei păcii, şi cerem ca pretu­tindeni imensele resurse imobi­lizate pentru înarmare şi distru­gere, care împovărează tot mai mult popoarele,­­să fie folosite nu pentru război, ci să fie puse exclusiv in slujba progresului, aplicării în scopuri paşnice a tot ceea ce geniul uman făureşte în ştiinţă şi tehnică. Vă asigurăm, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu de hotărirea noastră de a face to­tul pentru înfăptuirea sarcinilor de mare răspundere ce ne revin în creşterea producţiilor agri­cole, in realizarea, la locul nos­tru de muncă­, a obiectivelor noii revoluţii agrare in România. In cuvîntul său, tovarăşul Andrei Balazs, preşedintele C.A.P. Joseni, judeţul Harghita, a spus : Mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu. Stimaţi tovarăşi, Am deosebita "satisfacţie să re­prezint, la această mare aduna­re populară, oamenii muncii ro­mâni şi maghiari din judeţul Harghita şi să vă transmit, mult stimate tovarăşe secretar gene­ral, în numele lor, cele mai cal­de sentimente de stimă, preţuire şi recunoştinţă. Ziua Recoltei constituie şi pentru noi un moment de bilanţ. Vă raportez, mult iubite tova­răşe secretar general, că, în ciuda condiţiilor climaterice mai vidin favorabile, lucrătorii ogoarelor noastre, printr-o muncă susţi­nută, au reuşit să obţină pe în­treaga suprafaţă însămîn­ată cu cartofi o producţie medie, de peste 20 000 kg la hectar, că ieri judeţul Harghita a încheiat re­coltatul sfeclei de zahăr şi al po­rumbului. Noi, cei din comuna Joseni, localitate cunoscută in ţară pen­tru cele mai scăzute tempera­turi, am obţinut cea mai ridicată producţie de cartofi din judeţ — 25 000 kg la hectar, reuşind să onorăm in întregime şi chiar să depăşim obligaţiile noastre către fondul de stat. Avînd la bază aceste rezulta­te, aplicind cu consecvenţă în­demnurile şi indicaţiile date de dumneavoastră, ne angajăm ca, din anii următori, printr-o mai bună­­ organizare a muncii, să majorăm producţia de cartof­ hectar cu cel puţin 2 000 kilo­grame. Suntem­ hotărâţi, totodată, ca, în spiritul recentelor măsuri stabilite de conducerea partidu­lui, prin folosirea cu spirit gos- I­podăresc a pămintului, să facem­­ totul pentru ridicarea producti- L,­lot I1 hectar la toate culturile,­­ pentru creşt­erea producţiei de lapte şi carne şi extinderea cul­turilor de legume, pentru a ne aduce o contribuţie sporită la buna aprovizionare a populaţiei îndeosebi a celei din oraşul Gheorghieni. Incercind un puternic senti­ment de mindrie patriotică că întreaga politică a partidului şi statului nostru este pusă in sluj­ba idealurilor de libertate, pace şi colaborare între naţiuni sus­ţinem cu toată fiinţa noastră noua şi strălucita dumneavoastră iniţiativă de pace, ne manifestăm împotrivirea fermă, împreună cu toţi oamenii muncii din patria noastră, faţă de cursa înarmări­lor, cerind cu toată hotărirea tre­cerea la măsuri eficiente de dezarmare, la realizarea un­­ climat statornic de pace şi înţe­legere între popoare. In încheiere, doresc să vă asi­gur că noi, locuitorii comunei Joseni, toţi oamenii muncii din judeţul Harghita, strins uniţi in jurul partidului, al dumneavoas­tră, mult iubite tovarăşe secre­tar general, vom acţiona cu şi mai multă fermitate şi devota­ment patriotic pentru sporirea producţiei agricole, pentru în­făptuirea revoluţiei agrare in patria noastră, spre binele şi fe­ricirea poporului român şi înăl­ţarea patriei comune, Republica Socialistă România. Tovarăşa Floarea Spînu, ţă­rancă cu gospodărie individuală din comuna Dorna Candrenilor, judeţul Suceava, a spus in cu­vîntul său . Mult stimate tovarăşe secretar general Nicolae Ceauşescu, Stimaţi tovarăşi, Am venit la sărbătoarea re­coltei de pe meleagurile suce­vene, pentru a vă raporta că oamenii muncii din agricultura judeţului nostru, dind indicaţi­ilor dumneavoastră chipul fap­tei, au încheiat principalele lu­crări din campania de toamnă. Eu trăiesc şi muncesc într-o aşezare din zona de munte ; co­muna are o suprafaţă de aproa­pe 7 700 hectare, în mare majo­ritate păşuni şi fineţe. Folosind cu chibzuinţă această avuţie, do­vedind dragoste şi pasiune pen­tru munca pe care o fac în fo­losul lor şi al societăţii, consă­tenii mei cresc un mare număr de animale. Am ajuns astfel la o încărcătură de 95 taurine şi 50 bovine la 100 hectare teren agricol. Pe această bază, s-au contractat şi livrat către stat in acest an aproape 700 tone carne, 30 000 hectolitri de lapte, peste 200 tone cartofi, 60 000 ouă, 500 tone fînuri. La aceste realizări , o contribuţie a adus-o si familia mea, contractînd în acest an şi m­edind la fondul de stat peste 2 tone carne, 9 000 litri lapte, cantități însemnate de cartofi. Marea adunare populară din municipiul Brăila ,România liberă'“

Next