România Liberă, iulie 1983 (Anul 41, nr. 12026-12051)
1983-07-01 / nr. 12026
Anul XLI Nr. 12026 6 pagini 50 bani Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, în zilele de 29 şi 30 iunie, a avut loc Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român. La lucrările plenarei au participat ca invitaţi prim-secretari ai comitetelor judeţene de partid, cadre de conducere din ministere, instituţii centrale, organizaţii de masă şi obşteşti, redactorişefi ai presei centrale, care nu sunt membri ai C.C. al P.C.R. în cadrul dezbaterilor asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi au luat cuvîntul tovarăşii : Pavel Aron, Marin Enache, Anton Lungu, Ştefan Rab, Neculai Agachi, Dumitru Bejan, Vasile Bărbulescu, Ioan Avram, Radu Bălan, Maria Gheorghe. 1. Dezbătînd Raportul Consiliului de Miniştri cu privire la realizarea Planului naţional unic de dezvoltare economicosocială a României pe semestrul I şi măsurile ce trebuie luate pentru îndeplinirea integrală a planului pe acest an, plenara a relevat, cu satisfacţie, succesele obţinute de oamenii muncii din toate sectoarele economico-sociale în creşterea potenţialului productiv al industriei, dezvoltarea şi modernizarea agriculturii, transporturilor, intensificarea ritmului construcţiilor, creşterea eficienţei şi perfecţionarea activităţii în toate ramurile economiei naţionale. Au fost evidenţiate rezultatele înregistrate în această perioadă în lărgirea bazei de materii prime, creşterea mai rapidă a producţiei ramurilor prelucrătoare, care valorifică la un grad mai înalt resursele naturale şi de muncă, extinderea gamei produselor cu nivel tehnic şi calitatContinuare in pag. a 2-a) Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu PLENARA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, preşedintele Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, joi a avut loc plenara Consiliului Naţional al F.D.U.S. Pe ordinea de zi au figurat următoarele probleme : 1. Programul privind aplicarea fermă a principiilor autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii, perfecţionarea mecanismului economico-financiar, a sistemului de retribuire a muncii şi creşterea retribuţiei în acest cincinal ; 2. Programul naţional pentru asigurarea unor producţii sigure şi stabile prin creşterea potenţialului productiv al pămîntului, mai buna organizare şi folosire în mod unitar a terenurilor agricole, a întregii suprafeţe a ţării, realizarea irigaţiilor pe circa 55-60 la sută din suprafaţa arabilă, a lucrărilor de desecări şi combaterea eroziunii solului ; 3. — Contribuţia consiliilor F.D.U.S., a organizaţiilor de masă şi obşteşti componente la unirea eforturilor, a energiei şi iniţiativei tuturor oamenilor muncii, în vederea înfăptuirii exemplare a planului şi programelor de dezvoltare economico-socială a ţării ; 4. Informare cu privire la activitatea Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste pentru înfăptuirea politicii externe a partidului şi statului nostru, consacrată dezarmării, destinderii, cooperării şi păcii în lume. La dezbaterea punctelor înscrise pe ordinea de zi au luat cuvîntul tovarăşii Mihai Dulea, preşedintele Consiliului judeţean Braşov al F.D.U.S., Gheorghe Vulpe, maistru miner la cariera Roşia, judeţul Gorj, Dumitru Goldea, director ştiinţific al Institutului de cercetare, inginerie tehnologică şi proiectare rafinării din Ploieşti, Valeriu Matache, director al întreprinderii de mecanică fină din Bucureşti, Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului, Iulian Dinu, preşedintele C.A.P. Brazi, judeţul Ialomiţa, Kopornyai Ladislau, maistru la Combinatul siderurgic din Reşiţa, Meitzer Oswald, profesor la Şcoala generală nr. 3 Cisnădie, judeţul Sibiu, Papp László, episcopul Eparhiei reformate Oradea, Elena Dănciulescu, inginer la întreprinderea de utilaj chimic Găieşti, judeţul Dîmboviţa, Gheorghe Pănescu, preşedintele Comitetului judeţean Mehedinţi al O.D.U.S., Violeta Mureşan, director general adjunct al Direcţiei generale judeţene Satu Mare a agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bontaş, secretar al C.C. al U.T.C., Irina Doroftei, preşedintele Comitetului judeţean Bistriţa-Năsăud al O.D.U.S., Niţă Constantin, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R. Participanţii la dezbateri şi-au exprimat deplinul acord faţă de (Continuare in pag. a 2-a) I AL FMT Proletar! din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE * 9 p 4 f Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, Plenara Comitetului Central al Partidului a dezbătut probleme de mare însemnătate şi a adoptat in unanimitate hotărîri în vederea înfăptuirii neabătute a obiectivelor şi sarcinilor stabilite de Congresul al XII-lea şi de Conferinţa Naţională ale partidului. In prima jumătate a anului 1983 am obţinut rezultate importante în realizarea planului de dezvoltare economico-socială pe acest an. Producţia industrială a crescut, în primul semestru cu aproape 5 la sută, faţă de aceeaşi perioadă a anului 1982, realizîndu-se o producţie suplimentară, faţă de plan, de peste 6 miliarde lei. După cit se vede, oamenii muncii, organele, organizaţiile de partid, consiliile de conducere, ministerele şi celelalte organe centrale au depus o activitate susţinută, reuşind să îndeplinească, in bune condiţii, cu o anumită depăşire, prevederile planului. Aceasta demonstrează atît justeţea prevederilor din plan, cit şi marile posibilităţi de care dispune industria, celelalte sectoare, economia noastră privind creşterea intr-un ritm mai mare a întregii activităţi. De asemenea, se poate trage concluzia că avem toate condiţiile să realizăm în bune condiţii planul pe acest an, precum şi o producţie suplimentară de cel puţin 12 miliarde lei. In agricultură, în prima jumătate a anului s-au obţinut, de asemenea, o serie de rezultate bune. După cum se ştie, în toamna anului 1982, în iarna şi primăvara anului 1983 am avut o secetă foarte puternică. S-a depus însă o muncă imensă pentru realizarea lucrărilor agricole la timp şi în bune condiţii. Pe această bază plantele s-au putut dezvolta în mod corespunzător. Un rol hotărîtor pentru recolta acestui an a avut activitatea de irigare şi udare a culturilor cu toate mijloacele. Se poate spune că a fost o mobilizare generală a ţărănimii şi oamenilor muncii de la sate, inclusiv a copiilor şi tineretului, care, folosind toate mijloacele de care au dispus, au asigurat, pe mari suprafeţe, irigarea şi udarea culturilor, chiar şi pe mari suprafeţe care nu erau încă amenajate pentru irigare. Datorită tuturor acestor măsuri, recolta de cereale de vară — deşi nu este la nivelul prevederilor din plan — va asigura buna aprovizionare a ţării cu pîine. Avem o recoltă bună de legume. Producţia zootehnică este cu 15—20 la sută mai mare decit în aceeaşi perioadă a anului 1982. Acum, după ploile care au fost in iunie, situaţia s-a îmbunătăţit. Sunt condiţii pentru o recoltă bună la porumb şi la celelalte culturi de toamnă. In momentul de față sînt necesare măsuri hotărîte pentru stringerea în cel mai scurt timp a culturilor — îndeosebi a griului — fără nici un fel de pierdere. Totodată, va trebui să se intensifice activitatea în vederea realizării in cel mai scurt timp a însămînțărilor de culturi duble de porumb şi alte plante, pentru a recupera, pe această cale, pierderile provocate de secetă la cerealele de vară. Trebuie să facem în aşa fel incit recolta pe acest an să se ridice la nivelul prevederilor planului, să asigurăm o contribuţie mai importantă a agriculturii la dezvoltarea generală a ţării. Se desfăşoară, de asemenea, o muncă intensă pentru creşterea bazei energetice şi de materii prime. S-au prezentat aici datele care atestă creşterea puternică, îndeosebi a producţiei de cărbune, dar şi de alte materii prime. S-au adoptat măsuri ferme pentru reducerea consumurilor energetice şi materiale, precum şi de recuperare şi refolosire a materialelor. Vă sunt cunoscute măsurile şi programele pe care le avem în această privinţă , de aceea nu insist asupra lor. Va trebui să acţionăm in continuare pentru înfăptuirea neabătută a măsurilor stabilite, pentru a asigura, pe această cale, o mai bună aprovizionare tehnico-materială. Aşa cum am menţionat şi la plenara din martie, precum şi cu alte prilejuri, la multe materii prime, pe calea recuperării şi refolosirii, trebuie să asigurăm 50 la sută, şi chiar peste 50 la sută, din necesarul economiei naţionale. Aceasta subliniază cu toată puterea ce mare importantă reprezintă înfăptuirea neabătută a măsurilor şi programelor stabilite in această direcţie. Sunt necesare măsuri hotărîte în vederea îmbunătăţirii calităţii şi ridicării nivelului tehnic al producţiei. Dispunem de o o industrie modernă, cu o dotare la nivelul tehnicii mondiale — şi trebuie să acţionăm cu toată hotârîrea pentru a realiza, nu, toate domeniile, produse de o calitate comparativă cu cele mai bune produse existente pe plan mondial. In mod deosebit atrag atenţia asupra necesităţii de a realiza acest lucru în domeniul metalurgiei, al construcţiilor de maşini şi al chimiei. Dar, aceasta este valabil pentru toate sectoarele de activitate. Pornind de la rezultatele nesatisfăcătoare din primii doi ani ai cincinaluluiactual şi de la rolul important pe care il are creşterea productivităţii muncii, se impun măsuri hotărîte în toate unităţile, în toate sectoarele , din partea ministerelor, centralelor, întreprinderilor, consiliilor oamenilor muncii, organelor şi organizaţiilor de partid — pentru asigurarea creşterii mai puternice, încă din acest an, a productivităţii muncii şi pentru pregătirea necesară — de asemenea, încă din acest an — in vederea înfăptuirii Programului privind creşterea mai accentuată a productivităţii muncii, care va fi dat publicităţii în curînd. Aşa cum am subliniat în nenumărate rînduri, avem în vedere să realizăm aceasta printr-o mai bună organizare a producţiei şia muncii, a fluxului de producţie, prin mecanizarea, automatizarea şi introducerea metodelor moderne de conducere a proceselor de producţie, inclusiv prin robotizarea sectoarelor, acolo unde eaapare ca o necesitate in vederea realizării acestui obiectiv. In acelaşi timp, este necesar să se acţioneze cu toată hotârîrea pentru reducerea mai accentuată a cheltuielilor de producţie şi, îndeosebi, a cheltuielilor materiale. Toate acestea trebuie să ducă la creşterea mai puternică a rentabilităţii şi eficienţei economice în toate sectoarele de activitate. In cuvîntul tovarăşilor care au vorbit in cadrul plenarei s-au evidenţiat atît unele rezultate, cit şi unele neajunsuri. Deşi nu au vorbit decit doi miniştri, am rămas cu impresia că s-a manifestat o oarecare mulţumire faţă de stările de lucruri din sectoarele respective. Avem, desigur, rezultate bune, tovarăşi. Insă faţă de posibilităţile mari existente în economia noastră, mai sunt multe de făcut. Trebuie să înţelegem că se impun măsuri hotărîte in vederea lichidării rapide a lipsurilor şi a înfăptuirii neabătute a prevederilor planului la toţi indicatorii şi, în primul rind, la producţia fizică, la producţia marfă, la indicatorii de calitate. Pentru a realiza obiectivele stabilite de Congresul al XII-lea şi de Conferinţa Naţională privind o nouă calitate a muncii şi vieţii, nu ne putem mulţumi cu ceea ce am realizat pină acum ! In domeniul comerţului exterior, avînd în vedere rezultatele din primele 6 luni ale acestui an, — care nu ne pot mulţumi — este necesar ca toate ministerele, centralele şi întreprinderile să acţioneze cu toată fermitatea pentru realizarea in cele mai bune condiţii a producţiei şi a ■exportului. Deşi pe primul semestruavem o balanţă comercială activă, depeste un miliard dolari — aceasta nu ne poate insă mulţumi. Trebuie să luăm toate măsurile pentru a realiza în întregime, prevederile balanţei comerciale şi ale balanţei de plăţi, aşa cum este stabilit in planul pe acest an. Este necesar să facem totul pentru intensificarea relaţiilor, economice internaţionale, a cooperării în producţie, atît cu ţările din C.A.E.R., cu celelalte ţări socialiste, cit şi cu ţările în curs de dezvoltare şi cu statele capitaliste dezvoltate, in forme reciproc acceptabile şi pe baza egalităţii şi avantajului reciproc. In domeniul investiţiilor, este necesar să luăm toate măsurile pentru realizarea întregului program de lucrări şi pentru (Continuare in pag. a 3-a) Vineri ! iulie 1983 Harta fenomenelor meteorologice (Continuare in pag. a 2-a) ii Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Dragi tovarăşi şi prieteni, Plenara Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste a dezbătut şi adoptat in unanimitate documente de mare importanţă pentru dezvoltarea economico-socială a patriei noastre, pentru ridicarea bunăstării materiale şi spirituale a poporului. Primul document se referă la perfecţionarea autoconducerii muncitoreşti, a mecanismului economic. Prin aceasta se are in vedere de a se da o bază nouă, juridică şi democratică, activităţii consiliilor oamenilor muncii, adunărilor generale, de a se prevedea mai clar răspunderea pe care o au aceste organisme, precum şi miniştrii, directorii de centrale şi întreprinderi, in buna administrare şi gospodărire a părţii din avuţia întregului popor încredinţată spre administrare. Dorim ca, prin măsurile pe care le-am adoptat în unanimitate — şi care vor căpăta, la Marea Adunare Naţională, putere de lege — să asigurăm ca toate colectivele de oameni ai muncii, conducătorii diferitelor instituţii să aibă o împuternicire mai mare în buna desfăşurare a activităţii unităţilor, ministerelor, dar să poarte şi o răspundere deosebită pentru păstrarea, apărarea şi dezvoltarea avuţiei întregului popor. Avem în vedere o creştere a rolului adunărilor generale şi al consiliilor oamenilor muncii, ca organe democratice ale producătorilor, proprietarilor şi beneficiarilor întregii activităţi economicosociale. Dorim să dăm noi dimensiuni democraţiei muncitoreşti revoluţionare, participării clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, la întreaga conducere a activităţii economico-sociale din toate sectoarele. In al doilea rind, programul prevede îmbunătăţirea sistemului general de retribuţie, punînd un accent deosebit pe accentuarea principiilor socialiste de retribuţie în raport de participarea la dezvoltarea economico-socială, de rezultatele muncii. Pornim de la principiul că, în societatea noastră socialistă, nimeni nu poate trăi fără muncă, nu trebuie să trăiască fără muncă, și nu poate trăi din munca altora, că fiecare cetățean, la locul său de muncă în cadrul diviziunii sociale a muncii, trebuie să depună o activitate utilă, folositoare societăţii. In concordanţă cu aceasta, veniturile tuturor oamenilor muncii vor fi mai bine legate de activitatea de producţie. Ele vor putea creşte nelimitat, ca rezultat al muncii depuse intr-un sector sau altul de activitate. Totodată, însă, am eliminat prevederea de pină acum — ce constituia intr-un anumit sens o anomalie şi o frînă în buna cointeresare materială a oamenilor muncii — care garanta veniturile pină la un anumit procent fără a se ţine seama de rezultatele muncii. Nu vom limita în viitor nici creșterea venitului, dar nici nu vom mai garanta nimănui venituri fără muncă ! Pe baza muncii, fiecare poate, să ciştige nelimitat ! Avem ferma convingere că aplicarea acestor principii va contribui într-o măsură și mai mare la sporirea cointeresării, a disciplinei, a ordinii, la întărirea răspunderii pentru înfăptuirea programului de dezvoltare economico-socială, de ridicare a bunăstării generale a poporului , scopul suprem al politicii partidului, esenţa societăţii noastre socialiste. Tot prin acest program se trece la mărirea retribuţiei tuturor categoriilor de oameni ai muncii in cursul anului 1983—1984 şi în continuare, în 1985, astfel incit, in a doua parte a anului 1984, retribuţia reală să crească cu 5,la sută faţă de 1980, iar la sfîrşitul anului 1985, cu 8 la sută — aşa cum s-a stabilit la Conferinţa Naţională a partidului. Adoptarea în unanimitate a acestor măsuri de către Consiliul Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste înseamnă că toate organizaţiile şi categoriile sociale componente ale F.D.U.S. şi-au asumat şi obligaţia de a acţiona cu întreaga răspundere pentru înfăptuirea planului de dezvoltare economico-socială, pentru creşterea productivităţii muncii, a eficienţei şi rentabilităţii întregii activităţi economice. Doresc să subliniez şi în acest cadru, că, pentru realizarea în bune condiţiuni a programului pe care l-am adoptat, este necesar să acţionăm cu întreaga forţă şi răspundere în vederea creşterii mult mai puternice a productivităţii muncii şi a eficienţei economice. Numai pe baza creşterii venitului naţional vom putea asigura atit mijloacele necesare ridicării bunăstării materiale şi spirituale, realizării programului pe care l-am adoptat, cit şi mijloacele pentru dezvoltarea în continuare a forţelor de producţie, a celorlalte sectoare de activitate, inclusiv cele necesare apărării ţării. De aceea, pornind de la prevederile programului, este necesar ca, la locurile lor de muncă, fiecare organizaţie componentă a Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste să stabilească măsuri şi să acţioneze în vederea realizării prevederilor programului în totalitatea lor, aducîndu-şi fiecare contribuţia la dezvoltarea mai puternică a patriei noastre socialiste. Al doilea program se referă la un complex de măsuri privind asigurarea condiţiilor necesare realizării unei producţii agricole sigure şi stabile, în orice condiţii de climă. După cum este bine cunoscut, nu există an, în care să nu plătim tribut secetei. Anul acesta seceta s-a manifestat cu o putere deosebită şi, dacă nu am fi dispus de aproape 20 la sută din suprafaţa arabilă irigată, şi dacă ţărănimea, oamenii muncii, inclusiv copiii şi tineretul, nu s-ar fi angajat cu întreaga forţă la realizarea irigaţiilor şi udarea culturilor, nu am fi putut asigura pîinea necesară. Pentru a nu mai fi tributarii naturii, şi pentru a nu mai fi puşi în situaţia să ne uităm în sus şi să aşteptăm ploaia, trebuie să realizăm acest vast program de irigaţii, de combatere a eroziunii solului şi de desecări, precum şi toate celelalte prevederi ale programului privind creşterea productivităţii şi fertilităţii solului. Dorim ca acest program să-l realizăm cel mai tirziu pină la sfîrşitul deceniului acesta. In prima etapă, pină in 1985, să ajungem la 4 milioane de hectare irigate, iar in 1988—1989 la 5,5—6 milioane hectare. Să încheiem încă in acest cincinal lucrările de desecare, de combatere a eroziunii solului ! Vom realiza lucrări de mari dimensiuni. Va trebui să realizăm o serie de canale magistrale, noi lacuri de acumulare pentru regularizarea riurilor, nivelarea şi toate lucrările de irigaţii necesare. După unele aprecieri de pină acum toate aceste lucrări vor necesita circa 100 miliarde lei, mari mijloace materiale, tehnice, umane. Acum dispunem de ceea ce este necesar pentru a realiza acest program. Industria noastră socialistă, creată şi dezvoltată în ultimii 15 ani, este in stare să producă — şi va produce — cele mai bune şi complexe mijlocice"'pentru realizarea acestor lucrări de mare productivitate. Economia noastră naţională, creşterea puternică a forţelor de producţie, a venitului naţional ne dau posibilitatea să alocăm în aceşti ani atît fondurile cit şi mijloacele materiale necesare realizării acestui vast program. Dispunem, de asemenea, de forţa de muncă necesar㻫şi, şi am ferma convingere că toate organizaţiile Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste se vor angaja cu tot ceea ce dispun şi vor participa activ la realizarea acestui vast program de transformare a naturii. Aceasta va da o nouă înfăţişare ţării noastre şi va asigura condiţiilenecesare realizării unei agriculturi de mare randament şi de înaltă productivitate, in orice condiţii, asigurîndu-se în acest fel înfăptuirea noii revoluţii agrare. In cuvîntul pe care l-au luat în plenara Consiliului Naţional al F.D.U.S., toţi vorbitorii s-au referit la rezultatele obţinute şi la felul cum vor acţiona pentru înfăptuirea planului pe acest an şi a planului cincinal. Avem, intr-adevăr, pe primele 8 luni rezultate bune. Planul se realizează cu o depăşire de peste 6 miliarde lei Şi în agricultură avem o serie de re