România Liberă, septembrie 1986 (Anul 44, nr. 13008-13033)

1986-09-15 / nr. 13020

Proletar! din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE 6 pagini 50 bani | Anul XLIV Nr. 13020 Luni 15 septembrie 1986 Sub semnul orientărilor fundamentale subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu înalta misiune a şcolii în formarea ŞI EDUCAREA TINEREI GENERAŢII ÎN SPIRIT PATRIOTIC Şl REVOLUŢIONAR Intr-o atmosferă de însufleţi­­­toare angajare revoluţionară, de puternică dăruire a tuturor fii­lor ţării pentru îndeplinirea exemplară a hotăririlor Congre­sului oamenilor muncii, a orien­­tărilor şi indicaţiilor secretaru­lui general al partidului, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, privind trecerea la un stadiu superior de dezvoltare a ţării, azi se des­chide noul an de invăţămint 1986—1987, întreg tineretul stu­dios, detaşament de nădejde în marele efort constructiv de luptă neobosită pentru obţinerea unei calităţi superioare a muncii şi vieţii, în aceste zile de început de an şcolar se află unit în gind şi faptă pentru a răspunde marelui indemn adresat de secretarul general al par­tidului intregii naţiuni de la înalta tribună a fo­rumului democraţiei muncito­reşti revoluţionare, de a munci cu întreaga pasiune pentru în­făptuirea noii revoluţii tehnico­­ştiinţifice şi a noii revoluţii a­­grare, pentru asigurarea dezvol­tării intensive a tuturor sectoa­relor de activitate, inclusiv a învăţământului. Toate acestea constituie un proces unitar de mari transformări revoluţionare în întreaga societate româneas­că. „Este necesar , arată se- ASTĂZI LA POSTURILE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE Cu prilejul deschi­derii anului de învă­­ţămînt 1986-1987 astăzi va avea loc în Capitală o adunare populară pe care posturile de radio şi televiziune o vor transmite direct în ju­rul orei 11. cretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — să se înveţe şi să se înveţe continuu, să se însuşească tot ce este mai nou în ştiinţă, în tehnică, in toate domeniile de activitate! Să acţionăm cu toată hotărîrea pentru noi şi noi cu­noştinţe, pentru a descoperi noi taine ale naturii şi universului, pentru adincirea cunoaşterii in domeniul social şi universal“. Numai aşa, învăţînd continuu, permanent educîndu-ne şi auto­­educîndu-ne, dezvoltînd în noi dorinţa de cunoaştere, de cer­cetare, de aplicare neintîrziată a noului, de aflarea adevărului ştiinţific despre lume şi viaţă putem înfăptui vastul proces re­voluţionar de făurire a unui om pe măsura timpului nostru­. Printr-o strălucită tradiţie inau­gurată în anii de după Congre­sul al IX-lea al P.C.R., este reîmprospătată, an de an, grija părintească a iubitului nostru conducător pentru formarea multilaterală a tinerei genera­ţii, făuritori activi ai viitorului de aur al patriei — comunismul, înfăptuirile de prestigiu ale învăţămintului nostru de toate gradele, pasiunea pentru ştiin­ţă, calitatea pregătirii,­­ legarea indisolubilă a cunoştinţelor teoretice cu cercetarea şi prac­tica productivă, perfecţionările şi temeinicia însuşirii tuturor cerinţelor şcolii m­oderne aduse in ultimul timp, sunt legate de prodigioasa activitate de condu­cere şi îndrumare, de malta competenţă şi experienţă pe care tovarăşa academician doc­tor inginer Elena Ceauşescu le pune cu exemplară, dăruire în slujba dezvoltării permanente a şcolii noastre.. Aspiraţia către bucuria cu­noaşterii de carte, dorul către lumina de a şti, de a pătrunde şi înţelege adine natura şi via­ţa, a însemnat dintotdeauna o trăsătură nobilă a poporului nostru. Vocaţia pentru lucrul bine făcut, fie el material sau spiritual, îndeminarea mîinilor şi isteţimea minţii sale s-au con­turat in atîtea şi atîtea realizări care l-au ajutat să învingă con­fruntările cu natura, cu timpul, cu vitregiile istoriei. Bogata via­ţă spirituală, inteligenţa nativă şi le-a arătat în strălucirea de diamant a creaţiei româneşti, unică prin adîncimea trăirilor şi migăloasa şlefuire a gîndului şi exprimării. Cu toate acestea înaintea marelui act de la 23 August 1944 România era no­tată cu una din cele mai ridi­cate cote de analfabeţi. Crearea condiţiilor unuî invăţămint cu adevărat de masă a fost posi­bilă numai după ce, sub condu­­­cerea Partidului Comunist Ro-­­mân, s-a­ deschis României prin revoluţia­, din august 1944 dru­­­mul marilor realizari socialiste culminînd cu ctitoriile măreţe ale „Epocii Nicolae Ceauşescu“. Printre cuceririle de seamă ale socialismului se pot trece cu­­majuscule două repere ale şcolii româneşti : obligativitatea şi ge­neralizarea ştiinţei de carte, realizată in anii grei de după război şi, generalizarea invăţă­­mîntului obligatoriu de 10 ani, din anii marilor împliniri ai­­ epocii de aur a României — „Epoca Nicolae Ceauşescu“. In acest timp de prefaceri, în în­­văţămintul de toate gradele, de la şcoala elementară la univer­sitate, a crescut impresionant numărul unităţilor şcolare, al elevilor şi studenţilor. S-au în­fiinţat institute de invăţămint superior noi amplasate în întrea­ga ţară. Astăzi avem 19 centre universitare faţă de 4, cite exis­tau in trecut. In cele 1 000 de amfiteatre învaţă 160 000 de stu­denţi, de peste şase ori mai mulţi ca în anul 1938—1939. S-au construit numeroase localuri de şcoa­lă,­ atît la oraşe... .cit şi , la sate, dotate cu laboratoare, bi­blioteci, ateliere şi material di­dactic divers, s-a dat o deo­sebită atenţie condiţiilor de via­ţă şi studii ale studenţilor înăl­­ţîndu-se adevărate cetăţi uni­versitare. Subliniem faptul că 70 la sută din suprafaţa totală a clădirilor destinate şcolii a fost construită in ultimii 21 de ani. învăţămintului gratuit i s-a adăugat generoasa măsu­ră, — adoptată de Congre­sul al IX-lea al parti­dului — de a se distribui gratuit milioanelor de elevi manualele necesare claselor I—XII. Numai anul trecut s-au tipărit .542 de titluri într-un tiraj de 16 946 000 exemplare reprezentînd produc­ţia editorială destinată şcolii. Toate aceste dotări, cadru optim de desfăşurare a unui învăţă­­mint modern unde acţionează aproape 240 000 de educatoare, profesori, cadre didactice uni­versitare au condus la o mai bună pregătire teoretică, ştiin­ţifică de specialitate a tineretu­lui şcolar şi universitar, concre­tizate în creşterea de la an la an a numărului de elevi şi stu­denţi buni şi foarte buni, in_ participarea lor la concursuri şi olimpiade şcolare naţionale şi (Continuare in''pag. a 3-a) EMBLEME ALE DEVENIRII NOASTRE SOCIALISTE Mesaj pentru generaţiile viitoare Alcătuit din mai multe­ cercuri concentrice, oraşul Tg. Secu­iesc ilustrează — îmi atrage ci­neva atenţia — o perfectă de­scriere balzaciană. Cu o uşoară diferenţă de... privire , marele scriitor iscodea, rotitor, dinspre margini spre centru ; oraşul în cauză răsfringe valuri rotunde dinspre centru spre margini,d­intr-o reverberaţie simetrică şi Stăruitoare. Iată şi argumentul: din acel centru minuscul — păs­trat şi astăzi aproape intact — plecau radial 72 de străzi, stra­dele, ulicioare (fenomen, zi­­ce-se, unic în Europa) strîn­­­gind in spitele lor obezi de roa­tă sprijinite in umeri de case. Ascult savanta dizertaţie şi mă şi mir că n-a constituit încă tema unei teze de doctorat gen „Balzac şi Tg. Secuiesc !“ Do­cumentul istoric trimite însă spre o cu totul altă identitate de spirit şi de chip : cu doua mii de ani in urmă, aici fiinţa o puternică aşezare daco-roma­­nă, amintită in arhivele vremii ca Praetoria augusta. Nu ştiu dacă aceasta era unică in Eu­ropa, dar cu siguranţă d­eloc unică in spaţiul carpato-danu­­biano-pontic. Istoria, pe între­gul plai românesc, are înfăţişa­rea armonioasă a unui tot uni­tar şi stabil, alcătuit din nume­roase celule cîtuşi de puţin străine între ele. Ti­mpul social insă atestă, intr-adevăr, deose­biri de la o epocă la alta şi, desigur, de la un loc la altul. Din acest punct de vedere, Tîr­­gu Secuiesc s-a mîndrit ade­­seor­i doar cu numele de oraş — cel mai vechi oraş din Co­­vasna - ridicat la acest rang la 9 mai 1427. Dincolo de o în­deletnicire medieval-negusto­­rească însă — rămasă şi in de­finiţia locului — veacurile au trecut succesiv şi monoton, în­cărunţind urbea cu pulbere de timp ruginit... Zorii lui August ’44 au adus şi peste Tg. Secuiesc lumina caldă şi fertilă, prielnică ger­minării celor mai curate şi mai proaspete energii. ..în noile condiţii de dreptate socială şi deplină independenţă naţiona­lă — imi spune primarul Boc­şele Anton — s-a schimbat şi viaţa secularului nostru oraş. Deşi trebuie să mărturisim că un timp, din punct de vedere economic, Tg. Secuiesc a mai bătut, totuşi, pasul pe loc. Pină in 1967, cind oraşul nostru s-a bucurat de vizita secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu“. Să reconstituim faptele. Era 15 iunie 1967, cind conducătorul partidului şi statului se adresa oamenilor — intr-unui din dia­logurile cu poporul ce aveau­ să devină stil de lucru original şi inconfundabil — la adunarea populară organizată in acest oraş : „In cadrul eforturilor pentru industrializare — pre­ocupare permanentă a partidu­lui şi statului nostru — şi în oraşul Tg. Secuiesc vor începe să fie construite in aceşti ani trei întreprinderi, in care vor lucra­ 2 000 de salariaţi. Cu a­­ceasta se va trece in mod mai intens la dezvoltarea industriei şi in oraşul dv„ iar pe harta României va apare încă un cen­tru al industriei noastre , socia­liste“. Aşadar, ca mod al politicii partidului, al preocupării pri­fon Andreiţă (Continuar­e in pag . 2-a) 9 Cercuri-cercuri, chipul vechiului oraş ■ Ora cind germinează cele mai curate energii ■ Ieşirea din anonimat ■ Profesii pentru mileniul trei la Marca „Secuiana" căutată cu interes la New York, Moscova, Paris, Roma ■ Măiestrie profesională şi conştiinţă muncitorească , în limba comună a muncii şi dragostei de ţară. 9 NOUL, perimetru de gîndire şi acţiune crea­toare . Viaţa după cadranul solar al platformei industriale. V­ c­lJ. Actualitatea în agricultură MOBILIZARE EXEMPLARĂ A FORJELOR PENTRUEXECUTAREA LA TIMP A TUTUROR LUCRĂRILOR H Ieri, pe ogoare s-a lucrat din plin cu numeroase forţe la culesul şi trans­portul recoltei ■ Pentru a evita pierderile de producţie se impune urgenta­rea culesului la floarea soarelui şi soia ■ Zilnic fabricile care prelucrează sfecla de zahăr trebuie aprovizionate în aşa fel incit să lucreze la întreaga capacitate ■ Judeţe în care porumbul a fost strîns pe mai mult de jumătate din suprafaţa cultivată ■ Terminarea recoltării porumbului la 1 octombrie impune realizarea unei viteze zilnice de cel puţin 80 mii hectare. Spuneam într-un articol an­terior că toamna, în general, este un anotimp al surprizelor, în sensul că oricînd vremea poate deveni mai puțin favo­rabilă pentru lucrările agricole. Iată că, în parte se confirmă acest adevăr. Ieri au căzut pre­cipitaţii în Moldova, în sud cerul era acoperit de nori, în schimb in Cimpia de Vest , timpul era extrem de favora­bil. S-a putut, deci, lucra cu numeroase forţe la culesul roadelor şi la pregătirea re­­­­coltei viitoare,­­ în cea mai mare parte a ţării. Informa­ţiile primite la redacţie din di­verse judeţe confirmă faptul că ieri a fost o zi plină de rea­lizări, bilanţul încheiat la sfîr­­şitul zilei de muncă fiind bo­gat. Mijloacele mecanice, for­ţele manuale ale satelor, in ajutorul cărora au venit nu­meroşi oameni ai muncii din alte sectoare, au fost orientate cu prioritate la culesul şi tran­sportul porumbului, sfeclei de zahăr, legumelor şi fructelor. Nici nu se poate altfel. Volu­mul mare de lucrări ce trebuie executat solicită acum o mobi­lizare exemplară a tuturor forţelor, folosirea fiecărei ore bune de lucru pentru ca tot ce a produs pămîntul să fie­ pus la adăpost în cel mai­ scurt timp. Fără îndoială că pentru a realiza acest lucru nu sînt suficiente doar mijloace me­canice şi forţe manuale în număr mare. Toate aceste for­ţe trebuie bine organizate, re­partizate judicios în funcţie de urgenţe, unnărite permanent la locurile lor de muncă. Că toate lucrările sunt urgente nu o contestă nimeni. Dar, dintre acestea, unele se detaşează­, dacă ţinem cont de data la care ne aflăm. De pildă, este nevoie de un ritm mai alert la culesul florii soarelui.O cultu­ră foarte sensibilă la procesul de scuturare — astfel Incit su­prafaţa care a mai rămas,­­ să fie eliberată de recoltă în cel mai scurt timp. Chiar dacă terenul ocupat acum de floa­rea soarelui nu reprezintă de­cit 2­­3, sută din totalul­­supra­feţei cultivate, producţia tre­buie strînsă în cea mai mare grabă. Acelaşi lucru este vala­bil şi pentru soia, numai că în acest caz suprafaţa este foarte mare (peste 200 mii hectare sunt în aşteptarea com­binelor). Şi aici pierderile prin scuturare pot fi foarte mari dacă nu se realizează vitezele zilnice stabilite, în ce priveşte sfecla de zahăr se impune res­pectarea graficelor de recoltare şi transport astfel incit între­prinderile care prelucrează această înaterie primă să poa­tă lucra la întreaga capacitate. O altă cultură la care este ne­voie de ritmuri mai alerte o reprezintă cartoful. Suprafaţa de pe care recolta a fost strîn­să este de 60 la sută, dar pen­tru buna aprovizionare a pie­ţelor şi pentru formarea stocu­rilor pentru iarnă in silozuri se impune urgentarea culesu­lui şi a transportului. Am lăsat la urmă porumbul pentru că vrem să facem un capitol separat asupra măsu­rilor ce se impun la această cultură. Recolta a fost strînsă doar de pe 38 la sută din su­prafaţă, adică foarte puţin. Puţin dacă avem în vedere da­ta la care culesul trebuie ter­minat pe toată suprafaţa (1 octombrie) şi faptul că o bună parte din terenul ocupat de porumb va trebui semănat cu orz şi griu. Doar în 18 judeţe s-a depăşit (sau este egal) pro­centul realizărilor pe ţară. Se cere ca şi în celelalte judeţe să se lucreze mai bine, să se folosească mai mult timpul bun pentru a se recupera rămânerile în urmă, astfel incit la 1 octombrie cu­lesul porumbului şi transportul­­ producţiei la adăpost să fie în­cheiate. Vitezele zilnice care se realizează în prezent la recol­tare (ceva mai mult de 60 mii hectare) nu reflectă posibilită­ţile reale ale agriculturii. Este necesar să se ajungă la cel pu­ţin 80 mii hectare pentru a avea garanţia că termenul amintit va fi respectat. Cifrele înscrise pe hartă reprezintă realizările (în procente) la culesul porumbului. Datele au fost centralizate în seara zilei de 13 septembrie a.c. România în Anul International al Păcii Imperativul major al zilelor noastre Problema fundamentală a mărilor are dimensiuni și ca­­zilelor noastre le constituie­racteristici aproape maligne se salvgardarea păcii pe planeta datorează printre altele și co­­noastră, oprirea neintîrziată a nectării revoluţiei ştiinţifice şi cursei înarmărilor, în primul tehnice actuale la nevoile sec­­rînd a înarmărilor nucleare şi forului militar. Mai mult, pu­­trecerea la măsuri hotărîte de tem afirma că nu multe ori­­dezarmare. De acest adevăr îşi vinde tehnologia militară se dau cel mai bine seama care­ află actualmente înaintea celei nii de ştiinţă care sînt în­că­ civile. Cită deosebire faţă de soră, mai mult decit ceilalţi începutul secolului trecut, cinci cetăţeni, să aprecieze urmările ştiinţa îşi urma nestingherită nefaste ale unui război nuclear, propria ei menire aproape ex-Trecerea la dezarmare im­­clusiv paşnică­­­plică un efort continuu şi spu- în aceste condiţii, problema rii. Este vorba, in primul rind, raportului dintre ştiinţă şi pace de a ■ lupta împotriva unor capătă în prezent dimensiuni convingeri, obişnuinţe şi de­ deosebite. Este necesară o di-,­prinderi, unele dintre acestea­sociere a ştiinţei, pe cit este formate de-a lungul a mii de posibil, de domeniul militar, ani, cum este de exemplu astfel incit rezultatele cercetă­­aceea de a se­ pune semnul rii ştiinţifice să nu servească egalităţii între sporirea înar­­decii progresului şi bunăstării mărilor şi securitate, convin­ omenirii. Este o sarcină de a­­gere ce dăinuieşte din antichi­­sebit de dificilă atît prin iri­­tate, cind romanii spuneau „Si­plicaţiile materiale cit şi mo­ds pacem, para bellum !“ C­­raie. Dezarmarea nu este o asemenea convingere a ajuns operaţie care se poate hotărî să implice în prezent primej­ astăzi şi încheia mîine. Ea este dii atît de mari, incit nu nu- un proces care are nevoie de mai că nu-şi mai găseşte jos- un anumit interval de timp. tificarea, dar este­ necesar ca România, preşedintele Nicolae ea să fie abandonată. Ceauşescu, proeminentă perso-Puterea distructivă a arme­­nan­tate a lumii contemporane, lor şi performanţele lor au cum a făcut o serie de propuneri nascut de-a lungul istoriei­­ concrete privind dezarmarea şi sporire continuă. Pe de o parte îi special dezarmarea nucleară, am asistat la o lărgire necon- După cum remarcăm eu deo­­tenită a dimensiunilor cîmpu- sebită mîndrie, iniţiativa Roma­nul de luptă propriu-zis. Dacă, niei de a reduce armamentele, de exemplu, în antichitatea efectivele şi cheltuielile mi­­greacă Atena putea să ignore litare cu­ cinci la sută. ore­­o bătălie importantă purtată lă un exemplu elocvent de la­ Maraton, la nu mai mult de acţiune directă pentru făurirea 42 km, astăzi, în cazul unui unei lumi fără arme şi fără război nuclear, cîmpul de lup- răzătoare. tă se extinde la întreaga pla- In acelaşi timp, disocierea netă. Pe de altă parte, dacă în Ştiinţei de domeniul militar trecut accentul era pus pe implică şi aspecte morale. Ne­sporirea puterii de foc a ar- reamintim că marele Leonardo melor, limitarea războiului da Vinci, dîndu-şi seama de fiind determinată de perfor- implicaţiile militare pe care manţele mai reduse ale arma­­lei ar putea avea submarinul a meniului în general, astăzi, in preferat să „uite“ ideea acestei condiţiile unui armament cu invenţii, aminind astfel cu performanţe planetare, accen- cîteva sute de ani realizarea lui este pus pe creşterea pre- acestei arme. Există de ase­­ciziei armelor. Accelerarea şi menea specialişti care lucrează amplificarea acumulării de astăzi în domeniul geneticii şi forţe­­militare şi armamente a­pare, dîndu-şi seama de impli­­evoluat in general lent in tre­­caţiile pe care ^descoperirile în cutul mai îndepărtat, existind această ştiinţă le_ pot avea însă două momente de accele­ asupra perfecţionării armei rare : primul la mijlocul seco- biologice se întreabă dacă este lului trecut, cind producţia de bine să fie continuate cercetă­­armament a devenit o activi- hr-nA­tate industrială, iar "al doilea ACOO. _ ROdU VOine" în secolul nostru, cind ştiinţa preşedintele Academiei a intervenit direct şi masiv in Republicii Socialiste România sprijinul producţiei respective. ------------------------------------­Faptul că astăzi cursa în ar- (Continuare in pag. a 5-a)

Next