România Liberă, septembrie 1987 (Anul 45, nr. 13318-13343)

1987-09-15 / nr. 13330

Proletari dirn toate ţările, vnîtrivă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XLV Nr. 13330 Marţi 15 septembrie 1987 6 pagini 50 bani într-o atmosferă entuziastă, de puternică vibraţie patriotică, expresie a sentimentelor s­filEi Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Republicii Socialiste Româ­nia, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a înce­put, luni, 14 septembrie, o vizită de lucru în unităţi economice, agricole şi de învăţămînt din judeţul Cluj. Noua întîlnire a secretarului general al partidului cu făurito­rii de bunuri materiale şi spi­rituale a prilejuit o analiză cu­prinzătoare a modului cum­ au fost realizate sarcinile de plan pe perioada care a trecut din acest an, stabilindu-se direct, la faţa locului, măsurile ce se im­pun a fi luate pentru îndeplini­rea, în cele mai bune condiţii, a prevederilor pe 1987 şi pe în­tregul cincinal, a obiectivelor stabilite de Congresul al XIII- lea al Partidului Comunist Ro­mân. In această primă zi a vizitei, premergătoare deschiderii anu­lui de învăţămînt, au fost exa­minate, totodată, rezultatele do­­bîndite în cadrul procesului in­­structiv-educativ şi direcţiile principale de acţiune în vederea creşterii calităţii acestuia, in­tensificării muncii de formare a unor specialişti cu înaltă pre­gătire profesională, constructori ai socialismului şi comunismu­lui. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost întîmpinaţi, şi de această dată, pe întreg parcursul vizi­tei, cu multă căldură şi însufle­ţire de locuitorii judeţului. Prin puternice aplauze, urale şi acla­maţii, miile de oameni al mun­cii, de elevi şi studenţi au dat expresie sentimentelor de ne­ţărmurită dragoste, profundă preţuire şi aleasă recunoştinţă faţă de secretarul general al partidului, preşedintele Republi­cii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru grija statornică ce o poartă înfloririi necontenite a judeţului lor şi a tuturor jude­ţelor ţării, ridicării scumpei noastre patrii pe culmi tot mai înalte de progres şi civilizaţie, creşterii prestigiului României socialiste în lume. Ea vizită participă tovarăşii Emil Bobu, Ioin Dincă, Nicu Ceauşescu, Silviu Curticeanu. Tovarăşul Nicola­e Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi, cu deosebit res­pect, la sosirea pe aeroportul din apropierea localităţii Cîm­­pia Turzii, de primul secretar al Comitetului judeţean Cluj al P.C.R., Ioachim Moga. O formaţiune alcătuită din membri ai gărzilor patriotice şi detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea pa­triei a prezentat onorul. Pionieri şi şoimi ai patriei, tinere şi tineri au oferit bu­chete de flori. In uralele şi aclamaţiile celor prezenţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au luat loc la bordul elicopterului prezidenţial, în­­dreptîndu-se spre COMBINA­TUL METALURGIC DIN CÎMPIA TURZII. Pe platforma din Incinta uni­tăţii, unde a aterizat elicopterul prezidenţial, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost întîmpinaţi cu căldură de numeroşi muncitori şi muncitoare, de membri ai consiliului de conducere al com­binatului. Erau prezenţi Marin Enache, ministrul industriei me­talurgice, membri ai conducerii centralei industriale de resort, reprezentanţi ai organelor loca­le de partid şi de stat. In centrul dialogului to­varăşului Nicolae Ceauşescu cu metalurgiştii din Cîmpia Turzii au stat probleme de deosebită importanţă şi actualitate : sta­bilirea măsurilor şi a căilor de creştere, în continuare, a efici­enţei întregii activităţi a com­binatului, de sporire şi diversi­ficare a producţiei, îndeosebi a ■celei destinate exportului, de diminuare a consumurilor spe­cifice de materii prime şi mate­riale. Muncind cu dăruire, transpu­­nînd in practică indicaţiile şi recomandările secretarului ge­neral al partidului, colectivul combinatului a obţinut bune re­zultate. Directorul combinatului, Gligor Urs, a evidenţiat dez­voltarea şi modernizarea consi­derabilă a acestei vechi unităţi în perioada inaugurată de Con­gresul al IX-lea al partidului, în care s-a înregistrat o creşte­re a producţiei marfă de cinci ori, a producţiei de export de 22 de ori, iar a producţiei de oţel de 11 ori. Au fost menţio­nate capacităţile noi de produc­ţie puse in funcţiune la indica­ţia secretarului general al par­tidului, modernizările aduse unor secţii de fabricaţie exis­tente şi alte investiţii realizate aici, avînd ca scop principal sporirea producţiei şi a produc­tivităţii muncii, valorificarea superioară a metalului, diversi­ficarea fabricaţiei în confor­mitate cu cerinţele economiei naţionale, îmbunătăţirea carac­teristicilor şi­­calităţii produselor, reducerea importurilor şi creş­terea mai accentuată a exportu­rilor. Gazdele informează, de asemenea, despre rezultatele pozitive obţinute în perioada care a trecut din acest an, sub­liniind că au fost îndeplinite cu succes sarcinile stabilite la ex­port, precum şi la unele sorti­mente de bază — oţel aliat, oţel beton şi calibrat, laminate fini­te, electrozi de sudură, utilaje pentru industriile metalurgică şi electrotehnică. Vizitînd unele sectoare impor­tante ale combinatului — oţelă­­ria electrică nr. 1, secţiile de electrozi inoxidabili pentru su­dură şi de cabluri din oţel şi trăgătoria de sîrme din oţeluri speciale, — secretarul general al partidului a urmărit cu aten­ţie unele faze ale fluxului teh­nologic, s-a interesat de efici­enţa procedeelor folosite, de calitatea produselor. A reţinut atenţia preocuparea muncitori­lor şi specialiştilor în direcţia asimilării unor mărci superioa­re de oţeluri, inclusiv pentru export, electrozi inoxidabili pen­tru centralele nuclearo-electrice, (Continuare in pag. a 2-a) de înaltă stimă şi profundă dragoste faţă de secretarul general a! partidului TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU. Împreuna cu tovarăşa elena ceauşescu, a început o vizită de lucru în judeţul Cluj Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost intimpinaţi cu pline şi sare, după datina străbună In timpul vizitei la cooperatorii din Apahida înalţii oaspeţi vizitînd Liceul industrial nr. 9 din Cluj-Napoca B. C. U. T. ÎNTREBARE : Presa a evocat recent împlinirea a 22 de ani de la Congresul al IX-lea al P.C.R. si alegerea dumneavoastră in fruntea partidului. Vă rugăm să ne spuneţi, domnule preşedinte, ce a însemnat această pe­rioadă pentru dezvoltarea ţării dumneavoastră. Cum aţi defini stadiul actual al dezvoltării economico-so­­ciale a României ? RĂSPUNS : In acest an România a sărbătorit 43 de ani de la victoria revoluţiei de eli­berare socială şi naţională, an­tifascistă şi antiimperialistă, care a deschis calea dezvoltării independente şi trecerii, în 1948, la construcţia socialismu­lui in România. In general, în toată această perioadă — dar îndeosebi în anii construcţiei socialiste — România a obţinut realizări importante, care au dus la transformarea ei dintr-o ţară slab dezvoltată, predomi­nant agrară, intr-o ţară indus­­trial-agrară. In acest cadru, perioada de după 1965 marchează un mo­ment important in dezvoltarea, într-un ritm intens, a României. Pe ansamblu, în anii construc­ţiei socialiste, producţia indus­trială a României a crescut de peste 100 de ori. Circa 80 la sută din întregul spor de producţie al acestei perioade s-a obţinut in ultimii 22 de ani. Au fost create noi locuri de muncă, ajungîndu-se, practic, la o du­blare a locurilor de muncă faţă de cele existente în 1995. Toate acestea au fost obţinute prin alocarea pentru dezvoltare, în toată această perioadă, a unor fonduri importante — de circa 33 la sută — din venitul naţio­nal. Aceasta a asigurat creşte­rea fondurilor fixe de circa 6 ori. Circa 90 la sută din fondu­rile fixe ale României sunt create în ultimii 22 de ani. Pe această bază a avut loc o creş­tere corespunzătoare a produc­tivităţii muncii şi, totodată, o ri­dicare a nivelului tehnic şi cali­tativ al producţiei. Aş putea spune că, practic, industria ro­mânească poate produce astăzi orice maşini şi utilaje din toate domeniile, inclusiv în electro­nică, la un nivel corespunzător celor mai bune produse de pe plan mondial. In afară de ar­mele nucleare, nu există dome­niu în care industria româneas­că să nu poată realiza orice producţie — si aceasta pentru că am fost si sîntem în mod hotărit împotriva armelor nu­cleare şi ne pronunţăm pentru lichidarea lor. In mod corespunzător, am obţinut o creştere importantă a întregii producţii agricole, care, pe ansamblu, în anii construc­ţiei socialiste, a crescut de a­­proape 6 ori. Circa 75 la sută din sporul acestei perioade s-a realizat în ultimii 22 de ani. Am obţinut o creştere impor­tantă a producţiei de cereale, care a fost anul trecut de peste 30 milioane tone, comparativ cu 12 milioane tone în 1965. Pro­babil că anul acesta vom depăşi 30 milioane tone. Am obţinut, de asemenea, o creştere corespunzătoare a co­merţului exterior, dezvoltînd puternic relaţiile economice şi de cooperare internaţională cu toate statele lumii, fără deosebire de orânduire socială. In această perioadă comerţul exterior a crescut de 7,5 ori. In mod corespunzător a cres­cut şi venitul naţional­­ de aproape 5 ori, in această peri­oadă de 22 de ani. Faţă de 1944, venitul naţional a crescut de peste 32 de ori, din care peste 80 la sută reprezintă creşterea realizată în ultimii 22 de ani. Aceasta a asigurat creşterea ni­velului de trai material şi spi­ritual al poporului, ne-a permis să realizăm importante lucrări de construcţii de locuinţe, şcoli, spitale şi alte edificii sociale şi în­ domeniul culturii. De alt­fel, oricine poate constata că nu există oraş sau localitate din România unde să nu se rea­lizeze importante lucrări de construcţii sociale, începînd cu locuinţele. Ca atare, putem spune că în anii construcţiei socialiste, şi îndeosebi în ultimii 22 de ani, România a parcurs mai multe etape istorice de dezvoltare — de la societatea burghezo-moşie­­rească în care existau săraci şi bogaţi, exploataţi şi exploatatori, la societatea socialistă multila­teral dezvoltată, în care s-a li­chidat pentru totdeauna exploa­tarea omului de către om, în­făptuim o societate care are în vedere să asigure dezvoltarea generală a ţării şi ridicarea ni­velului de trai material şi spi­ritual al poporului, a gradului general de civilizaţie, întărirea, pe această bază, a independen­ţei şi suveranităţii ţării. ÎNTREBARE : Care sunt perspectivele României pen­tru anul 2­000 ? Ce obiective prevedeţi pentru ţara dum­neavoastră pe termen me­diu ? RĂSPUNS : Pe baza hotări­­rilor Congresului al XIX-lea şi a Programului partidului, pînă în anul 2000 România va deveni o ţară industrial-agrară multila­teral dezvoltată. Se vor genera­liza principiile socialiste de muncă, de retribuţie, de viaţă şi se vor crea condiţii pentru trecerea la un stadiu superior, de realizare a principiilor co­muniste de viaţă. In acest cadru, în prima eta­pă, pină în 1990, România ur­mează să treacă la un stadiu nou de dezvoltare, acela de ţa­ră socialistă mediu dezvoltată — şi vă pot spune că realiză­rile de pînă acum, din primii doi ani ai acestui cincinal, ne dau garanţia că vom înfăptui acest obiectiv. Punem un accent deosebit pe dezvoltarea ştiinţei, învăţămîn­­tului şi culturii , ca factori fundamentali, hotărîtori, pentru progresul general al societăţii noastre socialiste, ca de altfel al oricărui stat din lume. Am trecut la o dezvoltare in­tensivă, punînd la bază cele mai noi cuceriri ale ştiinţei, şi teh­nicii în toate domeniile, perfec­ţionarea conducerii, moderniza­rea şi o mai bună normare eco­nomi­co-financiară, aşezînd ferm întreaga activitate pe principii­le legităţilor economice, ale rentabilităţii şi eficienţei, apli­­cînd hotărit principiile autocon­­ducerii, autogestiunii în toate sectoarele. In agricultură înfăptuim noua revoluţie agrară — cum am nu­mit-o noi —, care presupune o creştere puternică a producţiei, dar şi o transformare generală a modului de viaţă şi de mun­că al cooperatorilor, al ţărăni­mii, o transformare a însăşi gân­dirii oamenilor muncii de la sa­te. Vă pot spune că, tocmai pe această bază, am obţinut reali­zările din ultimii ani pe care le-am menţionat. Am realizat producţii de pînă la 10 000 kg grîu la hectar, precum şi de peste 20 000 kg porumb ştiuleţi la hectar. Avem, deci, în vedere ca, pînă în anul 2000, România să se numere printre ţările dezvol­tate din punct de vedere eco­nomic, dar cu o orînduire socia­listă dezvoltată, în care se vor manifesta deja o serie de for­me ale principiilor comuniste de mincă şi de viaţă. Toate aces­tea vrem să le realizăm pe ba­za celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, în toate do­meniile, şi să asigurăm larg ri­dicarea nivelului de viaţă ma­terial şi spiritual al poporului , ţelul suprem al politicii par­tidului nostru, esenţa societăţii socialiste pe care o edificăm în România. Noi considerăm că tot ce înfăptuim in ţara noas­tră trebuie să fie realizat cu poporul şi pentru popor. ÎNTREBARE : Domnule preşedinte, problemele demo­craţiei reţin intr-o măsură tot mai mare atenţia opiniei publice, atît in Est cit si in Vest. In concepţia dumnea­voastră prin ce s-ar carac­teriza o democraţie autentică si ce grad de dezvoltare a atins aceasta in România ? RĂSPUNS : In întreaga acti­vitate pornim de la necesitatea asigurării unei largi democraţii muncitoreşti­ revoluţionare, ca­re să asigure participarea tu­turor categoriilor sociale, a în­tregului popor la conducerea di­feritelor­­sectoare de activitate. Am menţionat mai înainte că asigurăm conducerea economiei pe baza principiilor democratice ale autoconducerii şi autogesti­unii ca principii de bază , dar, pornind de la aceasta, am rea­lizat un larg sistem democratic de conducere, care se concreti­zează prin consilii ale oameni­lor muncii în toate domeniile de activitate — în industrie, în agri­cultură, învăţămînt, ştiinţă, în toate sectoarele. In consiliile oamenilor muncii din industrie şi alte sectoare, cel puţin 30 la sută din membri sunt muncitori care lucrează direct în produc­ţie. Desigur, în agricultura de stat aceşti membri sunt munci­tori agricoli, iar în cooperati­vele agricole de producţie ei sunt aproape în totalitate ţărani cooperatori şi mecanizatori, plus specialiştii care lucrează în sec­toarele respective de activitate. In toate aceste organisme sunt cuprinşi peste o jumătate de milion de muncitori, ţărani, in­telectuali din toate sectoarele. Consiliile de conducere ale oa­menilor muncii au rol delibera­tiv, adică hotărăsc asupra în­tregii activităţi şi conduc în­treaga activitate. Am trecut în folosinţa colec­tivelor de oameni ai muncii fondurile fixe din fiecare între­prindere. Muncitorii şi ceilalţi oameni ai muncii răspund de o I (Continuare in pag. a 5-a) INTERVIUL TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU acordat publicaţiilor „El Sol de Mexico“ şi „Tiempo“ După cum s-a mai anunţat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, marţi, 1 septembrie a.c., pe ziariştii mexicani Jose Eugenio Lopez Arteaga, de la cotidianul „El Sol de Mexico", şi Fernando Alberto Itala Burgos, de la revista „Tiempo", cărora le-a acordat următorul interviu : AZI, LA POSTURILE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE Cu prilejul vizitei de lucru In judeţul Cluj a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi al deschiderii anului de învăţămînt 1987—1988, astăzi va avea loc in municipiul Cluj-Napoca o adunare­­ populară pe care posturile de radio și televiziune o vor transmite direct, în jurul orei 10.

Next